Pădurile constituie o inestimabilă sursă de cele mai diverse beneficii.

Pe lîngă faptul că prelucrarea masei lemnoase şi obţinerea

produselor forestiere asigură o anumită contribuţie la dezvoltarea economiei naţionale, pădurile constituie un factor de importanţă
majoră în menţinerea echilibrului ecologic. Capacitatea pădurilor Moldovei de a absorbi bioxidul de carbon din atmosferă constituie
circa 2230 mii tone pe an. Pădurile aduc o contribuţie substanţială la diminuarea proceselor de eroziune a solurilor şi a alunecărilor
de teren.
Atitudinea nechibzuită faţă de paduri poate cauza pagube irecuperabile cu impact asupra bunăstării actualei societăţi şi, într-o
măsură mai mare, asupra generaţiilor viitoare.
Pădurile din Republica Moldova sînt încadrate în grupa I funcţională, avînd în exclusivitate funcţii de protecţie a mediului
înconjurător. În raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc, se disting următoarele subgrupe funcţionale:
1) păduri cu funcţii de protecţie a apelor - 4,9 mii ha;
2) păduri cu funcţii de protecţie a terenurilor şi solurilor - 21,9 mii h
3) păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători - 158,3 mii ha;
4) păduri cu funcţii de recreere - 95,9 mii ha;
5) păduri de interes ştiinţific şi cu funcţii de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier - 44,1 mii ha.

În ultimul deceniu, rata anuală a suprafeţelor forestiere afectate de dăunători variază între 15-30%. Anual, 30-40 mii ha, sau 9-13%
din păduri necesită aplicarea măsurilor de combatere a dăunătorilor.
Ce poate afecta fondul forestier:
Păşunatul neautorizat, care provoacă circa 6% din pierderile culturilor silvice
 Pădurile Moldovei, în corespundere cu compoziţia lor specifică, în care prevalează foioasele (97%), sînt încadrate în categoria
pădurilor cu pericol incendiar redus (în medie - de 3,6 puncte), principala cauză a incendiilor forestiere fiind, de regulă,
comportamentul iresponsabil al populaţiei cu focul. Un pericol mai mare prezintă tăierile ilicite. Poluarea fondului forestier cu
deşeuri şi reziduuri menajere, de construcţie şi de altă natură.
Sectorul forestier furnizează anual economiei naţionale circa 360 mii m3 de masă lemnoasă. Or, necesităţile în lemne de foc ale
populaţiei sînt satisfăcute în proporţie de 70-80%.
Influenţa omului, pe parcursul secolelor, asupra terenurilor de pădure pe globul pământesc a condus la reducerea lor necontenită. Istoria pădurilor
din Moldova este puțin diferită de majoritatea ţărilor din lume. Procesul de reducere a suprafeţei pădurilor din Moldova s-a produs mai intens. În
decursul perioadei de existență a omului, au fost nimicite aproximativ o jumătate din toate pădurile pământului, în același timp, în Moldova s-a
păstrat doar a patra sau a cincea parte din suprafaţa iniţială a pădurilor.
În Republica Moldova se taie câte trei hectare de pădure la fiecare oră, arată datele Biroului Național de Statistică, iar zilnic în țara
noastră se defrișează 73 de hectare forestiere. Dacă acum zece ani au fost defrișate aproximativ 18 mii de hectare de pădure, în
2017 s-a ajuns la aproape 32 de mii de hectare forestiere rase de pe fața pământului într-un singur an.
Agenția Moldsilva autorizează defrișarea a 500 de mii de metri cubi de lemn anual, în timp ce consumul de lemn este de peste un
milion de metri cubi, adică de două ori mai mare. Asta înseamnă că peste 500 de mii de metri cubi de lemn sunt obținuți pe căi
ilegale.
Republica Moldova dispune de un fond forestier care, la 1 ianuarie 1999, ocupa o suprafaţă de 394 mii ha (11,6% din teritoriul ţării),
inclusiv pădurile - 325,4 mii ha (gradul de împădurire a teritoriului constituind 9,6%, ori 0,075 ha de pădure pe cap de locuitor).
Concomitent, Moldova dispune de 46,7 mii ha vegetaţie forestieră din afara fondului forestier.
la 1 ianuarie 2012 în Republica Moldova vegetaţia forestieră şi fondul forestier constituie 462,7 mii ha sau 13.7% din suprafaţa ţării din care
fondul forestier ocupa o suprafaţă de 419,2 mii ha (12,4 % din teritoriul ţării), inclusiv pădurile - 374,8 mii ha
Fondul forestier naţional constituie 12,7% din teritoriul ţării. Majoritatea terenurilor acoperite cu păduri (87,2%) se află în
proprietatea statului, restul fiind deţinute de primării (12,2%) şi doar 0,6% de proprietarii privaţi. Deşi are o pondere relativ
nesemnificativă, fondul forestier proprietate privată este în continuă creştere
UE se mândrește cu 182 de milioane de hectare de pădure, ce acoperă 43% din suprafața sa. Ponderea pădurilor poate varia
considerabil de la un stat membru la altul. De fapt, șapte țări au mai mult de 70% din zonele împădurite ale UE: Finlanda, Franța,
Germania, Italia, Polonia, Spania și Suedia.