Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Acest articol sau această secțiune este sub formă de listă și trebuie
rescris sub formă de text format din fraze legate.
Bustul lui Grigore Vieru, dezvelit duminică 23 ianuarie 2011 în Parcul Herăstrău din București.
Sculptor: Răzvan Paul Mihăiescu.[11]
În volumul de poezii pentru copii Trei iezi, ieșit de sub tipar în 1970, se găsea și
poezia Curcubeul, în care Vieru, prin metafora curcubeului cu trei culori, elogia drapelul tuturor
românilor. Peste câteva zile de la difuzare, cenzura sovietică a retras cartea din librării, dând-o
la topit, iar autorul a fost acuzat de diversiune.[12]
Tot în 1970, apare și Abecedarul, elaborat de Vieru în colaborare cu scriitorul Spiridon
Vangheli. De pe acest manual, modificat întrucâtva de-a lungul timpului, învață și astazi micii
basarabeni în clasa I. În 1989, tot Vieru și Vangheli au realizat varianta în grafie latină
a Abecedarului.
Vieru a scris, printre multe altele, versurile pentru coloana sonoră a filmului cu desene
animate Maria Mirabela, iar poezia lui Vieru Dragă Otee a fost pusă pe muzică și interpretată
de Iurie Sadovnic. Ulterior, piesa a fost preluată și de Zdob si Zdub.
În 1988 în ziarul Literatura și arta din Chișinău a apărut primul text cu grafie latină din
Basarabia postbelică. Autor - Grigore Vieru.[13]
În iunie 1989, obținând aprobarea autorităților sovietice de a publica săptămânalul Literatura
și arta în grafie latină, redactorii ziarului s-au pomenit că în toată Moldova Sovietică nu există
nicio mașină de scris cu litere latine, în afară de cea de la Academia de Științe din RSSM și de
una aparținând profesorului Iulius Popa de la Bălți. În aceste condiții, Grigore Vieru și redactorul-
șef de la Literatura și arta, Nicolae Dabija, merg la București pentru a obține o mașină de scris
pentru ziar. Autoritățile române tărăgănează răspunsul, iar anticariatul din care puteau să
cumpere o astfel de mașină este închis în acele zile din motive tehnice. Vieru și Dabija sunt
ajutați însă de preotul Vasile Țepordei, care le aduce la gară o pungă în care se află cele 31 de
semne metalice ale alfabetului latin, tăiate de acesta din propria mașină de scris. La Chișinău,
semnele latine sunt sudate la o mașină de scris în locul celor chirilice, astfel că Literatura și
arta devine primul ziar din Basarabia care începe să iasă sistematic în grafie latină.
În 1994 neo-comuniștii din Partidul Democrat Agrar, ajunși la putere în Moldova, renunță la
imnul de stat Deșteaptă-te, române și le propun poetului Grigore Vieru și compozitorului Eugen
Doga să compună versurile și, respectiv, muzica pentru un nou imn. Ambii refuză. Grigore Vieru
scrie în Literatura și arta următoarele:
Dreptatea istorică va blestema poeții și compozitorii care vor îndrăzni să ridice mâna
asupra Imnului Național Deșteaptă-te, române, cocoțându-se ei în locul strălucirii și
necesității lui istorice.
[14]
După 45 de ani, poetul moare în urma unui accident de mașină, care are loc în noaptea de
pe 15 spre 16 ianuarie 2009, la întoarcerea de la o ceremonie de omagiere a lui Eminescu.
Epitaful pe care și l-a ales Vieru: [15]
Sunt iarbă. Mai simplu nu pot
fi.
Operă
1957 - Alarma (versuri pentru copii)
1958 - Muzicuțe (versuri pentru copii)
1961 - Făt-Frumos curcubeul și Bună ziua, fulgilor! la editura „Cartea Moldovenească”
1963 - Mulțumim pentru pace (versuri) și Făgurași' (versuri, povestiri și cântece).
1964 - Revista „Nistru” publică poemul Legământ, dedicat poetului nepereche Mihai
Eminescu.
1965 - Versuri pentru cititorii de toate vârstele, prefațat de Ion Druță pentru care i se
acordă Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii și tineret (1967).
1967 - Poezii de seama voastră (editura „Lumina”)
1968 - Bărbații Moldovei, cu o dedicație pentru „naționalistul” Nicolae Testimițeanu (revista
„Nistru”). Întregul tiraj este oprit, dedicația scoasă.
1969 - Duminica cuvintelor la editura „Lumina” cu ilustrații de Igor Vieru, o carte mult
îndrăgită de preșcolari, care a devenit prezentă în orice grădiniță de copii.
1970 - Abecedarul (editura „Lumina”) — în colaborare cu Spiridon Vangheli și pictorul Igor
Vieru)
1972 - Trei iezi
1974 - Aproape (versuri lirice, cu ilustrații color de Isai Cârmu)
1975 - Mama (editura „Lumina” — carte pentru cei mici, ilustrată de Igor Vieru)
1976 - Un verde ne vede! (editura „Lumina” — volum pentru care poetului i se
decernează Premiul de Stat al Republicii Moldova (1978).
1989 - Metafore albastre - Сини метафори - (editura „Narodna cultura”, Sofia — în
colecția Globus poetic, traducere în limba bulgară de Ognean Stamboliev.
2010 - Mi-e dor de piatră - Жал ми е за камъка[16] - еd. Avangardprint, Bulgaria - traducere
în bulgară și prefață de Ognean Stamboliev - 100 poezii
Este prezent în:
Prezențe în antologii
Testament – Anthology of Modern Romanian Verse / Testament - Antologie de Poezie
Română Modernă – Bilingual Edition English & Romanian – Daniel Ionita (editor and translator)
with Eva Foster, Daniel Reynaud and Rochelle Bews – Minerva Publishing 2012 and 2015
(second edition) - ISBN 978-973-21-1006-5
Testament - Anthology of Romanian Verse - American Edition - monolingual English
language edition - Daniel Ionita (editor and principal translator) with Eva Foster, Daniel Reynaud
and Rochelle Bews - Australian-Romanian Academy for Culture - 2017 - ISBN 978-0-9953502-
0-5
Basarabia Sufletului Meu / The Bessarabia of My Soul - o colecție de poezie din Republica
Moldova - bilingvă Română și Engleză - Daniel Ioniță și Maria Tonu (editori); Daniel Ioniță
(traducător principal) cu Eva Foster, Prof.Dr. Daniel Reynaud și Rochelle Bews (asistenți la
traducere) - Editura MediaTon, Toronto, Canada - 2018 - ISBN 978-1-7751837-9-2
Vezi și