Nucleul unui atom este o regiune foarte densă din centrul său, constând

din protoni și neutroni. Dimensiunea nucleului este mult mai mică decât

dimensiunea atomului însuși; masa unui atom este determinată,
aproximativ, doar de masa protonilor și neutronilor și aproape fără nici o
contribuție din partea electronilor.
Izotopul
Izotopul unui atom este determinat de numărul de neutroni din nucleu.
Diferiți izotopi ai aceluiași element au proprietăți chimice foarte similare
deoarece reacțiile chimice depind aproape în întregime de numărul de
electroni pe care îi are atomul. Diferiții izotopi dintr-un eșantion chimic
particular pot fi separați folosindu-se o instalație centrifugă sau un
spectrometru de masă. De exemplu, prima metodă este folosită în
producerea uraniului îmbogățit din uraniu natural, iar a doua metodă este
folosită în datarea cu carbon.
Numărul de protoni și neutroni determină, împreună, nuclidul (tipul
nucleului). Protonii și neutronii au mase aproape egale (= 1 uam) și
numărul lor, adică numărul de masă, este aproximativ egal cu masa
atomului. Masa electronilor este foarte mică în comparație cu masa
nucleului, atâta timp cât protonul și neutronul sunt, fiecare în parte, de
aproximativ 2.000 de ori mai masivi decât electronul.

DEZINTEGRAREA
Un nucleu atomic este cu atât mai stabil cu cât energia medie de legătură
dintre nucleoni este mai mare, situație ce se întâlnește cu precădere la
nucleele conținând: 2, 8, 20, 28, 50, 82, 126,... ("numere magice") protoni
sau neutroni. Izotopul Pb-208, de exemplu, are 82 protoni și 126 neutroni.
Dacă un nucleu are prea puțini sau prea mulți neutroni, el poate fi instabil
și se va dezintegra după o perioadă de timp oarecare. De exemplu, la
câteva secunde după ce au fost creați, atomii de azot-16 (7 protoni, 9
neutroni) se dezintegrează beta către atomi de oxigen-16 (8 protoni, 8
neutroni). În această dezintegrare, forța nucleară slabă transformă un
neutron din nucleul de azot într-un proton și un electron. Elementul
(atomul) se schimbă deoarece inițial a avut șapte protoni (fapt pentru care
era „azot”), iar acum are opt protoni (fapt pentru care este „oxigen”).
Multe elemente au izotopi care rămân stabili timp de săptămâni, ani sau
miliarde de ani.
DIMENSIUNELE
Raza unui nucleon (neutron sau proton) este de ordinul 1 fm = 10−15 m.
Raza nucleară poate fi aproximată prin: R = R0A1/3 unde A este numărul de
masă și R0 = 1,2 fm.
Raza nucleului reprezintă 0,01% (1/10000) din raza atomului. În felul
acesta, densitatea nucleului este de 1012 ori mai mare decât densitatea
atomului.