Caracteristici

Fiecare categorie de motoare cu ardere internă este caracterizată prin anumiţi

parametri. Parametrii constructivi ai motorului cu ardere internă cu piston sunt:

Punct mort interior (PMI) (învechit: punct mort superior, PMS) este poziţia
limită interioară cilindrului la care ajunge extremitatea dinspre chiulasă a pistonului când
aceasta se găseşte - în timpul deplasării sale - la cea mai mare distanţă posibilă faţă de
axa arborelui cotit; această poziţie coincide cu distanţa minimă a pistonului faţă de
chiulasă şi este determinată de montajul pistonului în ansamblul mecanismului bielă-
manivelă; poziţia extremă a pistonului corespunzătoare volumului minim V c ocupat de
fluidul motor.

Punct mort exterior (PME), (învechit: punct mort inferior, PMI) este poziţia-
limită interioară cilindrului la care ajunge extremitatea dinspre chiulasă a pistonului când
acesta se găseşte - în timpul deplasării - la cea mai mică distanţă posibilă faţă de axa
arborelui cotit; această poziţie coincide cu distanţa maxima a pistonului faţă de chiulasă
şi este determinată, de asemenea de montajul pistonului în ansamblul mecanismului
bielă-manivelă; poziţia externă a pistonului corespunzătoare volumului maxim V a
ocupat de fluidul motor în cilindru.

Cursa pistonului (S)(mm) este mărimea distanţei dintre punctul mort interior şi
punctul mort exterior, măsurată pe generatoarea cilindrului motor şi parcursă de piston
între două schimbări de sens ale deplasării sale.

Pentru motoarele cu excentricitate nulă (cazul obişnuit) fiecare cursă a pistonului

corespunde unei rotaţii de 180° a arborelui cotit şi este egală cu diametrul cercului descris
de axa geometrică a fusului maneton în jurul axei geometrice a fusurilor paliere (S = 2R).

Alezajul cilindrului (D) (mm) este diametrul interior al cilindrului motor.

Camera de ardere (V) este volumul spaţiului cuprins între fundul pistonului,
peretele interior al cilindrului motor şi chiulasă, în momentul când pistonul se găseşte în
punctul mort interior. În acest volum se desfăşoară cea mai mare parte din procesul de
ardere a combustibilului introdus în cilindru.

Cilindreea unitară sau volumul cursei (V s ) este spaţiul din interiorul

cilindrului delimitat de cele două poziţii-limită ocupate succesiv, de faţa dinspre chiulasă
a pistonului când acesta se află la punctul mort interior şi la punctul mort exterior.

D 2
Vs= S [cm 3 ] ,
4

în care D şi S sunt în cm.

Capacitatea cilindrică (Vt) denumită şi cilindree totală sau litrajul V, este suma
cilindreelor unitare ale tuturor cilindrilor unui motor.

V t = iV s [cm 3 ],

În care i este numărul cilindrilor motorului.

Raportul cursă pe diametru ( D ):

S
D= ,
D

În funcţie de valoarea raportului  D , se deosebesc: motoare pătrate  D =1,

motoare subpătrate  D < 1, motoare suprapătrate  D > 1.

Volumul total al cindrului (Vt) este spaţiul total din cilindru măsurat în
momentul când pistonul se află la punctul mort exterior; volumul total al cilindrului este
format din însumarea cilindreei unitare cu volumul camerei de ardere.

Raport de comprimare (  ) este raportul dintre volumul total al unui cilindru şi

volumul camerei de ardere. Sau, este raportul dintre volumul maxim ocupat de gaze V a
(când pistonul se află în PME) şi volumul camerei de ardere V c (volumul minim al
gazelor când pistonul se află în PMI). În notaţia curentă, raportul este exprimat sub formă
de fracţie zecimală.

Va Vc  V s Vs
ε= = =1+ .
Vc Vc Vc

Turaţia motorului (n) (rot/min) este numărul de rotaţii efectuat într-un minut de
arborele cotit, în timpul funcţionării motorului într-un anumit regim constant.

Viteza medie a pistonului (v mp ) este viteza considerată constantă cu care

pistonul ar parcurge două curse succesive, corespunzătoare unei rotaţii a arborelui cotit .

2Sn Sn
v mp = = [m/s].
60 * 1000 30 * 1000

în care S este în mm.

În cazul motoarelor pentru automobile v mp = 10 – 17 m/s (motoare rapide).

Un timp al motorului este fiecare fază din cursa pistonului de la punctul mort
interior la punctul mort exterior sau invers şi în care agentul motor trece prin diferite
transformări caracteristice de stare (volum, presiune, temperatură). La motorul îm patru
timpi fazele poartă următoarele denumiri: admisiune, comprimare, ardere şi detentă,
evacuare. La motoarele cu excentricitate nulă fiecare timp din funcţionare a motorului în
patru timpi corespunde unui unghi de rotire a arborelui cotit de 180°.

Ciclul de funcţionare al unui motor este denumirea dată succesiunii ciclice a

transformărilor de stare prin care trece agentul motor într-un cilindru, de la începerea
admisiunii până la terminarea evacuării.