Sunteți pe pagina 1din 3

CUM SE FACE UN VIN ROȘU SEC

Cred că v-aș plictisi, dacă am descrie în detaliu procesul complicat al


vinificării vinului roșu, așa că am apelat la o schemă simplă pentru a fi
înțeleasă și reținută mai ușor.

După cum am mai spus, bobițele coapte și semințele moi îl anunță pe


vinificator că a sosit momentul strângerii roadei. Evident, culesul strugurilor
nu se face în zilele ploioase pentru că bobițele ar fi pline cu apă, iar asta ar
afecta calitatea vinului. Strugurii sunt culeși cu grijă, fără de frunze, și aduși
la cramă.

Apoi strugurii sunt ușor zdrobiți pentru a permite mustului să iasă din bobiță
și să poată avea loc macerarea (dizolvarea pigmenților de culoare albastră-
roșiatică și a taninurilor) și fermentarea alcoolică, procese care au loc
simultan.

Mustuiala, adică bobițele zdrobite fără ciorchine, ajung într-un vas mare de
inox sau în cuve din lemn pentru a fermenta. Vinificatorul are grijă ca
temperatura să nu depășească 30 °C în timpul fermentării. Mustul poate sta
în contact cu pielițele de la câteva zile pentru vinurile roșii ușoare și până la
o lună pentru vinurile cu o structură mai complexă. Pentru o extracție
intensă a pigmenților și a taninurilor, mustul fermentat este tras și pompat
deasupra Chapeau (pălăriei). Chapeau – se formează în timpul fermentației
alcoolice, mai exact când mustuiala (pielițele, pulpa, sucul și semințele) se
ridică la suprafața vasului datorită bioxidului de carbon eliberat în timpul
fermentației.

După ce vinul a stat în contact cu pielițele, acesta este separat de


boștină (după pritocire, vinul trebuie tratat cu o protecție de sulf, unii
vinificatori pot apela chiar la sulfitarea mustuielii, cu o cantitate de sulf
foarte mică) fiind scurs într-un butoi pregătit pentru un alt proces important,
numit și fermentarea malolactică.

Fermentarea malolactică diminuează din aciditatea și astringența mustului


de după fermentarea alcoolică, iar vinurile devin mai suple, catifelate,
având o textură plăcută gustului. Fermentația malolactică poate dura până
la 4 săptămâni.

Maturarea în butoi, de menționat, în baricuri, are loc de la 6-18 luni. În tot


acest timp, vinul respiră prin porii baricului.
Stabilizarea e un proces cu rolul de limpezire a vinului. Astfel, particulele
aflate în suspensie pot fi înlăturate cu ajutorul albușului de ou proaspăt sau
gelatină.

Înainte de îmbuteliere, sticlele gata pregătite sunt umplute, cu ajutorul


echipamentului modern, cu azot gazos, iar în momentul când vinul este
vărsat în sticle, azotul este împins afară din sticlă pentru îmbuteliere.
Azotul, în acest caz, scoate aerul din sticlă, reducând riscul oxidării
vinului. Maturarea în sticle poate fi mai lungă, dar poate începe și la 6 luni
de la îmbuteliere.

https://www.slideshare.net/talida_26/vinuri-albe-seci-7346030?next_slideshow=1