Design urban operational - utilizarea regulilor

ca unelte
Bibliografie
Grand Urban Rules - Alex Lehnerer

Bonus Grand Urban Rules

Confuzie intre termeni
• Design urban (Urban design)

• Planificare urbana (Urban planning)

• Proiectare urbana
Design urban - strategie

imbinarea diverselor viziuni prin negocierea intereselor publice si private diverse

consta in aplicarea constienta de reguli mai degraba decat in realizarea
planurilor de executie
Regulile urbane sunt create pentru a:
influenta/obtine un anumit raspuns

conserva

schimba directia de dezvoltare

Deschiderea catre reguli
Regulile se importa

orase experimentale

orase conservatoare

constrageri sau libertati

Contextualitate
Context Efect

Regula
Infrastructura a regulilor
abstacta si imateriala, conectand:
● cladirile, terenul si utilizarea acestora
● componentele fizice si sociale ale orasului
● caracteristici latente si existente
Clasificare
• scara
• durata de valabilitate
• permit mai multe posibilitati de
aplicare/urmare
• care echilibreaza conditii, creeaza
conditii egale pentru toti
• sunt nedrepte pentru anumite
categorii sociale
• judeca probleme de estetica
• stabilesc praguri maxime/minime
• sunt importate din alte locatii
• sunt adesea incalcate
• nu au fost inca reglementate
• sunt aplicate universal cu exceptia
unor locatii
• au fost adoptate intr-o/ dupa o
anumita perioada
• sunt legate de iluminare si ventilare
• sunt legate de drept comercial
• sunt negociabile
• se bazeaza pe motive ce nu mai
sunt relevane
• valide
Reputatia proasta a regulilor
Louis Sullivan
Le Corbusier
Kevin Lynch
limitari ale functiunilor permise, densitate si circulatii sunt acceptate chiar daca nu ar trebui
sa fie
reglementari ce privesc forma sunt privite cu suspiciune
FIFA, Laws of the game, 2015
Legatura dintre reguli si expresia artistica
Regulile pot doar caracteriza o relatie sau
pot fi rezultate ale experientei si
cunostiintelor si stabilite sub forma unui
acord
Omniprezenta regulilor
conventii nescrise
obiceiuri
norme
maxime
traditii
Christiania,
Danemarca

https://www.youtu
be.com/watch?v=
v57JVVD6-ag

https://www.youtu
be.com/watch?v=
C0kcNUdsycE
Reguli in Christiania

Image Credit: Huda Alawa

http://mic.com/articles/925 http://travelslave.net/2011/10/13/the-freetown-christiania-
21/inside-denmark-s- copenhagen-denmark/
anarchist-paradise-where-
almost-anything-goes
Grade de libertate
in control
Friedrich von Hayek, in The
constitution of liberty, 1972
Libertate
reglementata
“trebuie” sau “permis cu anumite
conditii”
Reguli operationale
Notes on the synthesis of form, 1974, Christopher Alexander

stategie in etape ce pot fi catalogate si deci controlabile evitand pericolul de a

fi depasiti de o problem a sau de a o supra sim plifica si obtine un rezultat
deficitar
Diferitele tipuri de reguli
Conform lui Lynch exista o varietate de reguli:

● ce tin de:
○ forma
○ procesele ce o genereaza
○ executia/utilizarea sa ulterioara
● valoare:
○ minime
○ valori optime folosite drept ghid
● tip:
○ descriu o tipologie de a rezolva o problema (cele mai bune practici din domeniu)
○ predictii (cerinte necesare pentru a asigura functionarea optima a unei functiuni propuse)
○ standardizari arbitrate pentru a limita variatii nedorite (capete de suruburi)
Jane Jacobs
Aspecte ale reglementarilor
● originea si motivatia ce le-a generat
● capacitatea de a permite libertate in domeniul designului urban
a) care este domeniul specificat de regula
b) daca nu cumva acest domeniu neacoperit nu este reglementat de o
regula simultan valida
c) cat de stricte sunt regulile
d) externalitati
Domeniu nu este reglementat de
o alta regula valida
Interese publice și private
Interese publice și private
• De ce viziunile urbane nu devin realitate
Interese publice și private
• De ce viziunile urbane nu devin realitate
• Interes public
“to make a great city in a few years out of nothing ”
Seth Low, fost decan al Columbia University și primar al New
York-ului între 1901-1903
 Import - export
• Zonificarea ca export de succes
• Stil arhitectural ca import
Efort colectiv
• investiți directe în proprietăți publice
• încercări de a exercita control asupra proprietății private
http://klio.uoregon.edu/sci/UptoWW1.htm
Punkto Issue 2: Destruction.
http://www.dk-cm.com/writing/plotting/
http://burnhamplan100.lib.uchicago.edu/node
/1520/
http://www.blueprintchicago.org/2009/12/22/
plan-of-chicago-paris-on-the-prairie/
Bibliografie
opțională

https://www.theg
uardian.com/cities
/2016/apr/28/stor
y-cities-32-new-
york-jane-jacobs-
robert-moses
LOMEX Library of Congress. (http://untappedcities.com/2013/09/11/nyc-that-never-was-robert-moses-lower-manhattan-expressway-lomex/)
NYCRoads
NYCRoads
 Moses
• https://www.youtube.com/watch?v=rvWB8R8yqAA
Rudolph’s perspective rendering of vertical housing along the approach to the
Williamsburg Bridge. https://archpaper.com/2010/11/rudolphs-lomex-in-retrospect/
 Bibliografie suplimentară
• https://archpaper.com/2010/11/rudolphs-lomex-in-retrospect/
• https://www.youtube.com/watch?v=1Y0nRDm7e14
• https://nextcity.org/daily/entry/in-remembering-a-long-
abandoned-project-nostalgia-for-grand-plans
“squaring or
Circleville”
http://www.ci.circleville.oh.us/205/History-of-
Circleville
Redevelopment
(‘squaring’) of
Circleville, Ohio
REPS, John W. (1965/1969).
Town Planning in Frontier
America. Princeton University
Press, Princeton, New Jersey.
LCCN 68-20877
 Adam Smith
• fiecare individ contribuie automat la bunăstarea comunității
prin urmărirea obiectivelor private
 Neplăceri comune
• individ se va comporta în așa fel încât acțiunile sale să nu
prezinte o problema/neplăcere pentru alții
Tendința către supraexploatare
http://www.cropcircleconnector.com/201
4/cowdown/cow%20triangle.jpg
 Soluții posibile
• Proprietate privata
• Reglementari
O viziune privată asupra publicului

Google Street View

 Interes public – Interes privat
Un interes public nu este tot timpul just, chiar dacă rezultatul
este pozitiv, ci oglindește opinia majorității care uneori coincide
cu interesul public dar mai adesea este confundată cu acesta.
Equitable Building
http://www.nyu.edu/classes/finearts/nyc/wall/equit
able.html
Zonificare

Drepturi Drepturi
private publice

Decizii ale Decizii

pietei politice
• Ordonanțele de zonificare intră sub autoritatea poliției locale
• ordonanțele de zonificare intra sub autoritatea politiei locale
• Regulile urbane au devenit instrumente birocratice
Village of Euclid vs. Ambler Realty Co
•constituționalitatea conceptelor de zonificare
•daca un set de reguli menite să reglementeze o populație
specifică poate fi folosit drept standard în alte comunități
•nici o ordonanță nu poate măsura profetic schimbările
economice și deci nu se poate prevedea și reglementa fizic pe o
harta funcțiunile potrivite fiecărei locații și suprafețele necesare
fiecărei funcțiuni.
(1926, Brief and Arguements for appellee, Case Village of Euclid
vs. Ambler Realty Co
Putere și control
• Ce se întâmplă când standardele sunt prea joase, prea
ridicate sau introduse tardiv?
 Dificultatea stabilirii pragurilor
• Demotivare
http://www.sangimignano.com/
http://www.sangimignano.com/
• Daca in locul limitei maxime s-ar fi stabilit o taxa/penalizare
pentru căderea materialelor pe casa altcuiva s-ar fi creat un
impuls către inovații tehnologice.
 Dificultatea stabilirii pragurilor
• Demotivare
• Răspunsurile târzii și ciclurile de construcție
• Schimbările rapide si reglementările continue realizează tot
timpul o inter-relaționare critică.
 Dificultatea stabilirii pragurilor
• Demotivare
• Răspunsurile târzii și ciclurile de construcție
• Avangarda, pionieri
www.nyc-architecture.com
New York Public Library
New York Public Library
Wurts Brothers, New York Public Library, www.boweryboyshistory.com
Wurts Bros. Collection.
www.library.hbs.edu
www.nyc-architecture.com
www.nyc-architecture.com
http://www.nyc-architecture.com/
 Standarde relative
• înălțimea maximă sau minima a unei clădiri cu importanța
acesteia
• numărul de etaje relaționat cu mărimea parcelei
• depășirea înălțimii maxime permise prin realizarea legăturii
subterane la metrou.
 Dificultatea stabilirii pragurilor
• Demotivare
• Răspunsurile târzii și ciclurile de construcție
• Avangarda, pionieri
• Nivelul de reglementare
 Negocieri constructive

Motivație Putere de
economica negociere
 Încercări și reușite în exercitarea controlului
“The best way to save land is to buy it” - William Hollingsworth
Whyte (1968) - The last landscape
 Control
Investiții Investiții
publice private
Gilbert Garcin, Der Visionär, 2002 Gilbert Garcin
 www.homeaway.com
www.santabarbarahomesandlifestyle.com

santabarbararealestatevoice.com
allthingssantabarbara.com
California History Room, California State Library, Sacramento, California, http://www.parks.ca.gov/?page_id=24208
Chadwick, H. D. (US Gov War Department. Office of the Chief Signal Officer.) - US Archiv
ARCWEB
http://www.1906earthquake.com/
http://earthquake.usgs.gov/regional/nca/1906/18april/images/sf06.city.html
Steinbrugge Collection of the UC Berkeley Earthquake Engineering Research Center
• Cladiri albe
• Acoperis terasa
Berliner Mietskasernen, Verlag Dr. Hans Epstein/Wien & Leipzig 1929
 Motivatii
• impunerea unui stil arhitectural
• codificarea nivelului de comfort
• distanta maxima la care poate ajunge un furtun in caz de
incendiu
Estetică reglementată
 Control si ordine vizuala
• dorința autocratică de a manifesta putere
• dorința de a educa spre o societate moderna într-un mediu
urban organizat și funcțional
• dorința de a crea o nouă organizare socială
• intenție de a proteja interesul și sănătatea publică
• dorința de a crea o identitate unitară
• manifestare artistică
http://www.booksto
pshere.com/map1.h
tm
 Facilitați ale orașului model
• aprovizionare cu apa
• sistem de canalizare
• departamente de pompieri si politie
• electricitate pentru toate clădirile
• telefoane
• linie de tren pe piloni
• organizare coerenta a clădirilor în ansambluri
• culoare uniforma a fațadelor nu doar pe axa franceză a ansamblului
• înălțime uniforma a cornișelor
 The image of the city, 1960, Kevin Lynch
• dispoziții de zonificare generale
• comentarii consultative asupra propunerilor
• exercitarea influenței asupra aspectului propunerilor private
• dispoziții stricte pentru punctele critice ale orașului
• exemple pozitive prin clădirile publice și infrastructura urbană
 Bibliografie opțională
• https://99percentinvisible.org/episode/lawn-order/
smallbusiness.chron.com/advertising-billboards-work-75826.html
adopt-a-highway.dot.ca.gov
www.lavernialions.org
Cauză, efect și măsuri preventive
propunere U.S. Steel, 1969
San Francisco Chronicle
• Downtown Plan creat de Dean Macris in 1983 a fost aprobat în
1985 cu amendamentul că doar un anumit volum de clădire
putea fi construit anual în oraș.
 Conservarea peisajului de fundal
San Francisco Vancouver

http://news.theregistrysf.com/san-francisco-to-explore- http://flickr.com/photos/60847326@N00/484634587
beauty-contest-longer-term-solutions-for-prop-m/
http://millenniumcupvancouver.com/wp-content/uploads/2014/09/vancouver_skyline_281.jpg
http://www.designcontentconf.com/wp-content/uploads/2015/01/TBCCWDisplay.jpg
http://vanmapp.vancouver.ca/pubvanmap_net/default.aspx
http://lh6.ggpht.com/_9FW9P3-
u1EI/S_YkJK2TcGI/AAAAAAAADd0
/IO8_M2_PInk/waterfront-view-
cones.JPG
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c4/Hong_Kong_Victoria_Harbour_Pano_View_from_ICC_201105.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/0e/Hong_Kong_Island_Skyline_2009.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/3a/London_from_a_hot_air_balloon.jpg
https://landscapeiskingston.files.wordpress.com/2015/08/henrymound3.jpg
 Broadgate

http://www.bbc.co.uk/staticarchive/87287642088819 http://now-here-this.timeout.com/wp-
6132ba8afd49e5672039830245.jpg content/uploads/2013/01/Broadgate-Ice-at-
Night.jpg
https://landscapeiskingston.files.wordpress.com/2015/08/henrymound4.jpg
https://articulo.revues.org/docannexe/image/2784/img-2.png
SACRIFICII
 [The cover to Batman: Death by Design]

Death by design
http://lifewithoutbuildings.net/2012/06/death-by-design.html
http://lifewithoutbuildings.net/2012/06/death-by-design.html
 “we used to enter
the city like gods,
now we scurry in like
rats”

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/ba/Penn_Station3.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c2/Penn_Station1.jpg
http://www.shorpy.com/files/images/4a19910a.jpg
http://glassian.org/Prism/Gallery/NewYork/penn_station_demolition.jpg

untappedcities.com/2013/09/05/happy-103rd-birthday-
penn-station-nyc-vintage-photos/
http://static3.businessinsider.com/image/51c89c6a69bedd046c00000d-955-733/old%20penn%20station.jpg
 http://www.thecityreview.com/byard.html

http://untappedcities.com/2013/03/28/the-new-york-
city-that-never-was-grand-central-terminal-towers/
1968 Marcel Breuer 1956 I. M. Pei

http://www.thecityreview.com/byard.html
http://xroads.virginia.edu/~1930s/display/chrysler/modern.html
Vecini, vecinătăți, cartiere
 Caracteristici ale influentei
• mărimea unui proiect/unei intervenții generează limite ale
influentei sale restricționând autonomia individuala
• regulile universale sunt o reacție la o acțiune exagerată ce a
fost detectată
• cantitatea este definitorie când vine vorba de influența
reciprocă
• influente reciproce generează noi dependențe și in consecință
noi reguli
• libertatea de mișcare este limitată de vecinii direcți
DREPTUL LA LUMINĂ
 Abordare
• Reglementarea cauzei umbrei
• Reglementarea umbrei
Laura and Brady in the Shadow of Our House, http://www.shadowofthehouse.com/downloads/Laura&Bra
dy_hi.jpg
1994, Photograph by Abelardo Morell
RAZA DE INFLUENȚĂ A UNUI VECIN
 .........

• How to Make an Attractive City

• Planetizen
• The high cost of free parking - Donald Shoup
• 4 ways to make a city more walkable | Jeff Speck
• 7 principles for building better cities | Peter Calthorpe
• Jan Gehl - People Oriented City Planning
Compoziție urbană
Bibliografie
• Designing cities – Leonhard Schenk
• Care credeți ca este impactul planificării urbane?
https://miro.medium.com/max/1004/1*ddg34hyfUUoN7r8ExJuY4g.jpeg
https://images.adsttc.com/media/images/535a/63a0/c07a/8004/8200/0073/larg
e_jpg/1326665505-1024px-route60phoenixaz-gobeirne.jpg?1398432666
https://c1.staticflickr.com/3/2868/9476760130_52f3ffb8b8_c.jpg
https://cdn0.wideopenspaces.com/wp-content/uploads/2018/08/suburbia-630x339.jpg
Bibliografie opțională
• Seventy-Five Percent - Ellen Dunham-Jones (Articol Harvard design
Magazine)
“Don’t blame us, we had nothing to
do with it.”
Planificarea urbană
• activitatea de a organiza satisfăcând nevoile umane - la nivelul
orașului sau comunității, atingând un echilibru între:
• aspectele sociale,
• economice și ecologice
• interesele publice și private,
• aspecte de dezvoltare, conservare și continuare a formei urbane existente,
• generare și conservare a peisajului urban și natural
Designul urban
• planificarea spațială având ca obiective generarea identității și creare
de locuri
Limbaj - unelte
• Mesaj: transpunere în mediul urban a puterii
• Elemente urbane
• Principii compoziționale
 Interpretate - Accent
• oraș chinezesc antic
• oraș grecesc antic
• oraș roma antic
• Oraș medieval
• oraș ideal muncitoresc - Chaux - Royal Slatworks
• Oraș neobaroc - Washington DC
• Oraș modernist - La ville contemporaine
• oraș contemporan
 Interpretate - Accent
• oraș chinezesc antic - palat regal – reflectă ordinea divină
• oraș grecesc antic – agora
• oraș roma antic – forum
• Oraș medieval - piața schimburi
• oraș ideal muncitoresc - Chaux - Royal Slatworks - locuința directorului fabricii
• Oraș neobaroc - Washington DC - Capitolul - centru puterii democratice
• Oraș modernist - La ville contemporaine - hub transport
• oraș contemporan - Funcțiuni comercial turistice - Hotel și centru conferința
Reguli
• Nu tot ce e posibil are logica
• Nu doar din avion ci și de la nivelul ochiului
Trăsături calitative
Plan de urbanism
• trebuie să răspundă în același timp contextului, să fie funcțional,
eficient economic, sustenabil și armonios

• ......→ Deficient în design memorabil, concept, coerent ca întreg

Principii vizuale
• Figură fond
• Regula închiderii
• Regula continuității
• Regula proximității
• Regula similarității
• Regula simetriei
• Regula conciziei (Prägnanz)
Principii Gestalt
Figură fond
• Corpuri solide/clădiri > Fond/ spațiu public
• Forme simetrice > asimetrice
• Spațiu public simetric > Corpuri solide/clădiri
• Forme convexe > Concave
https://www.citymetric.com/sites/default/files/article_2016/08/gd_language_rene_m
ayr_pic04_washington_dc.jpg
http://www.citymetric.com/sites/default/files/article_body_2016/08/gd_langua
ge_rene_mayr_pic03_ulaanbaatar.jpg
http://www.citymetric.com/sites/default/files/article_body_2016/08/gd_language_ren
e_mayr_pic02_jaunde_smaller.jpg
http://www.citymetric.com/sites/default/files/article_body_2016/08/gd_langua
ge_rene_mayr_pic05_yaren.jpg
http://www.citymetric.com/sites/default/files/article_body_2016/08/gd_languag
e_rene_mayr_pic06_brasilia.jpg
Regula închiderii

Source: The Inspired Eye

Regula închiderii
Regula închiderii
Regula continuității

Source: Smashing Magazine

Regula continuității

https://visitbath.co.uk/media/image-library/ https://jfpenn.com/strange-unusual-bath/
Regula proximității
Regula similarității

https://visme.co/blog/gestalt-design-principles/
 Regula simetriei

https://c1.staticflickr.com/2/1095/1294470687_029fc5b67e_b.jpg http://uh.edu/engines/epi2523.htm
Regula conciziei (Prägnanz)
Razzle dazzle
Bibliografie optională
• Why ships used this camouflage in World War I
• https://www.youtube.com/watch?v=zDbq7y20wpw
Regula conciziei (Prägnanz)
Interpretare Gestalt în designul urban
• Integritate formală
• Forma-fond
• Concizie
• Contrast
• Profunzime a conceptului
• Fragmentabilitate
• Robustețe
Integritate formală
• compoziții a căror elemente componente sunt subordonate întregului
și se susțin și influențează reciproc dar care nu se rezumă la suma
caracteristicilor părților individuale
Forma-fond
• spațiul urban format intre clădiri, este egal ca importanță și a fost
creat conștient, ambele elemente figura și fondul creând o unitate
insolubilă
Concizie
• importanța limitelor, orașului sau spațiului urban/piațetei, ce
întărește percepția regularității, simetriei, unității, simplicității,
echilibrului și rarității
Contrast
• Diagonale în planuri stradale ortogonale;
• Întreruperi a unei grile ortogonale
• Eliminarea unor părți a țesutului – spații publice – piațete, parcuri
• Ritmul zonelor construite și libere
• Limitarea extinderii urbane
• Diversitate în înălțimea clădirilor
Profunzime a conceptului
• scara până la care a fost aplicat conceptul planificării
Fragmentabilitate
• realizată într-o manieră etapizată în care fiecare etapă să aibă un aer
complet, să poată funcționa satisfăcător chiar daca etapele ulterioare
nu se mai construiesc, sau dacă se construiesc ulterior după alte
principii
Robustețe
• să se poată adapta schimbărilor vremii și nevoilor, introducerii de noi
funcțiuni fără a se îndepărta de principiile de design inițiale
• diferite stiluri arhitecturale și a calității executării
Proporții
• relații matematice, ordine matematică, scara umană sau secțiune de
aur
• proporțional față de întreg

• Profile stradale
• Dimensiuni piațete
• Față de țesut
• Față de cădiri
• Funcțiuni
• .........
Principii de organizare
Tipologii
• Principii non-geometrice
• Biomorfic/organic
• Colaj, compoziție liberă
• Principii geometrice
• Rețea/grid ortogonal
• Forme circulare
• Forme hexagonale
Principii non-geometrice
Biomorfic/organic
• este descris drept antiteza celui matematic, aditiv, bazat pe o grilă
rectangulară

• Medieval
• Suburbii
Principii non-geometrice
Colaj, compoziție liberă
• Compoziția liberă de volume în spații mari verzi
• Colajele narative
http://4.bp.blogspot.com/-TJGPnth0dBc/TVbkMN0HH8I/AAAAAAAAAAc/OUrBvrRcCdA/s1600/ref01.jpg
http://www.uncubemagazine.com/blog/15835479

http://www.uncubemagazine.com/sixcms/media.php/1323/PotsdPlRoofPlan%C2%A9SDL.jpg
http://www.designcurial.com/news/mvrdv-and-play-the-city-5955343
Principii geometrice
Rețea/grid ortogonal
• cea mai utilizată structură urbană
• universală atât geografic cât și cronologic
Principii geometrice
Rețea/grid ortogonal
Avantaje:
• Utilizare pe orice tip de tren
• Eficiență în subdiviziunea terenului
• Facilitate în realizarea de centre și ierarhii, și amplasarea liberă a clădirilor
• Adaptabilă ușor terenului - omisie, deformare, rotație sau curbe
• Suportă suprapunere sau tăieri în masa țesutului
• Este ușor de construit
• Se potrivește oricărei perioade istorice și ideologii culturale sau politice
Bibliografie opțională
• EPISODE 296 Bijlmer (City of the Future, Part 1)
• https://99percentinvisible.org/episode/bijlmer-city-future-part-1/

• EPISODE 297 Blood, Sweat & Tears (City of the Future, Part 2)
• https://99percentinvisible.org/episode/blood-sweat-tears-city-future-
part-2/
Principii geometrice
Forme circulare
• propuse dar arareori construite deoarece ar fi avut probleme în
utilizarea cvartalelor
https://www.gmp-architekten.com/typo3temp/_processed_/csm_03_H_3004-
02_01_e2f4d735a3.jpg
Principii geometrice
Forme hexagonale
• rezultă în numeroase spații reziduale de forme triunghiulare greu de
construit
Relația părților cu întregul
Operații
• Adiție
• Diviziune
• Suprapunere
• Formă
Adiție
• Bună definire a părților componente, cartiere, cvartale sau
ansambluri de clădiri
• Întregul este suma părților
• modifica
• extinde
• poate fi limitat de constrângeri topografice
Adiție rectangulară simplă

http://www.ruhr-uni-bochum.de/milet/in/stadt-plan/stadt-pl.jpg
Adiție rectangulară
compusă/de
ansambluri
Adiție liberă compusă/de ansambluri
Diviziune
• forma finală este cunoscută de la început și asupra ei se intervine în
baza unor reguli
• pentru reprezentare sau are justificare funcțională sau militară
Orașul tradițional chinezesc

http://www.chaz.org/Arch/China/Chinese_City.html http://www.drben.net/files/China/City/Beijing/Maps-
Beijing/Schematics_Old_City/1916AD/Beijing_1916AD-Cut1aBT.jpg
Orașul colonial roman

https://isabelceron.wordpress.com/2011/10/08/equity-in-the-city-1-three-
lessons-from-the-ancient-roman-metropolis/
https://quadralectics.files.wordpress.com/2013/10/595.jpg
Orașul ideal al Renașterii și Barocului

Palmanova https://i.pinimg.com/originals/f2/30/ba/f230ba866666053ce5a85
d427448661a.jpg
Suprapunere
• se creează o structură urbană care evită monotonia operației de
adiție și constrângerile formale ale celei de diviziune
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/78/
L%27Enfant_plan.jpg
https://architokyo.files.wordpress.com/2012/06/1858_paristravaux_dubyp861.jpg
Formă
• realizarea unei forme unitare urbane
• Diviziune/adiție
• geometric, organic, biomorfic sau o formă liberă
Rețea/grid
Tipologii
• Regulat
• Neregulat
• Rotit
• Deformat
• Transformat
• Suprapus
Regulat
• avantaje datorită ușurinței în extindere și a flexibilității dar este
predispun monotoniei repetiției

Soluții:
• suprapunerea unei alte reguli/rețele/straturi
• stabilirea unei ierarhii de străzi, parți sau cvartale
• subîmpărțirea gridului în celule de dimensiuni mai mari
• inserarea sau omiterea de celule pentru a crea spații publice, verzi sau
minerale
Neregulat
• evită monotonia și de creează structuri urbane cu o mai mare
diversitate
• neregularitate parțială – direcție/tranzit
Rotit
• adapta topografiei
• conecta de țesutul existent
• facilita circulația
• crea neregularități
Deformat
• curbe sau vălurite pentru:
• a se adapta topografiei terenului sau formei zonei de implantate
• pentru a integra coridoare verzi
Transformat
• alterare către centru sau limite
• incremental sau poate fi fluid/greu de perceput
Suprapus
• suprapunerea mai multor straturi de reguli de compoziție
• Trebuie să existe o dominantă
• Haos/reținere
 Compoziție Urbană 
Notițe de curs 2018‐2019 

Branea Ana‐Maria & Găman Marius 

1 Urban Sprawl (Dezvoltare necontrolată în teritoriu) 
Creșterea  urbană  necontrolată  în  teritoriu  (urban  sprawl)  reprezintă  o  dezvoltare  mono‐funcțională 
cu  densități  mici  și  segregare  socială,  unde  populația  este  dependentă  de  automobil,    în  timp  ce  în 
multe cazuri zona centrală a așezării este abandonată. 

Acest  tip  de  dezvoltare  reprezintă  problema  cea  mai  urgentă  a  statelor  dezvoltate  sau  în  curs  de 
dezvoltare în ultimul secol din punct de vedere al ocupării teritoriului. Problema majoră este că acest 
tip de dezvoltare este nesustenabil. 

Comisia  Brundtland  1987,  definiție  a  dezvoltării  sustenabile  ‐  dezvoltare  care  satisface  nevoile 
prezentului fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a‐și satisface propriile nevoi. 

Dezvoltarea necontrolată în teritoriu a orașelor (urban sprawl) afectează negativ fiecare dintre cei trei 
piloni  ai  sustenabilități:  ecologic,  economic  și  social.  Descentralizarea  funcțională  a  orașului  pentru 
satisfacerea dorințelor individuale de a locui la casa unifamilială cu propria gradină creează prejudicii 
imposibil  de  măsurat  tuturor  locuitorilor  orașului.  Suprafețe  mari  de  teren  sunt  ocupate  de  către  o 
singură  funcțiune,  separate  prin  infrastructură  sau  teren  agricol.  Fiecare  dezvoltare  este  gândită 
separat de către investitor, fără o corelare a infrastructurii între proiecte. Densitatea redusă nu poate 
susține  funcțiuni  publice,  grădinițe,  școli  și  alte  servicii  și  nici  transportul  public  care  să  permită 
deplasarea organizată către acestea. Se creează astfel dependență de automobil, creșterea numărului 
de  mașini,  necesitatea  corelării  programelor  tuturor  membrilor  familiei  și  petrecerea  unui  timp 
îndelungat în trafic. Astfel apar următoarele probleme, împărțite pe cei 3 piloni ai sustenabilității: 

1 – Pilonul ecologic al dezvoltării sustenabile 

•  Densitate mică a populației  
•  Extinderea  necontrolată  duce  la  irosirea  resurselor  agricole  și  a  habitatelor  pentru 
animale (peisaj, agricol) 
•  Întreruperea biodiversității (același tipuri de plante peste tot) 
•  Dezvoltări ce necesită  un consum mai mare de energie pentru construcția lor 
•  Densitatea dezvoltării duce la un consum mai mare de energie 
•  Producerea de cantități mai mari de deșeuri 
•  Noile dezvoltări nu reciclează materiale și nu refuncționalizează clădiri existente 
•  Afectarea negativă, în multe cazuri, a sistemului de ape de suprafață și subterane 
•  Dezvoltările  tot  mai  întinse  duc  la  scăderea  permeabilității  terenului  pot  crea 
probleme de inundații 
•  Dezvoltări în zone inundabile sau foste mlaștini cresc pericolul de inundații 
•  Densitatea  mică  duce  la  ineficiența  transportului  public  și  dependența  de 
autoturismul propriu 
•  Infrastructura rutieră ce fragmentează habitate, peisaje naturale și terenuri agricole 
•  Numărul mare de autoturisme duce la creșterea poluării atmosferice și fonice 
•  Densitatea  mică  a  dezvoltări  duce  la  dezvoltări  tot  mai  întinse  ce  semnifică  un 
consum mai mare de combustibil 
•  Suprafețe mari de parcări necesare 
1 
 
 •  Scăderea calității sănătăți din cauza poluării ridicate 
•  Deplasarea  cu  autoturismul  poate  duce  la  o  viață  sedentară  ce  poate  determina 
probleme de sănătate 

2 ‐ Pilonul economic al dezvoltării sustenabile 

•  Dezvoltări  monofuncționale  ce  duc  la  lipsa  de  slujbe  în  apropierea  zonelor 
rezidențiale 
•  Dezvoltări  monofuncționale  ce  duc  la  lipsa  serviciilor,  funcțiunilor  culturale  și 
educaționale 
•  Cost  ridicat  al  serviciilor  din  oraș  din  cauza  scăderii  numărului  populației  și  deci  a 
taxelor colectate 
•  Îndatorarea populației față de bănci pentru a trăi visul american 
•  Dezvoltările tot mai întinse duc la o extindere constantă a infrastructurii și deci și a 
costului acesteia 
•  Creșterea infrastructurii duce la creșterea costului de mentenanță a acesteia 
•  Dezvoltări tip incapabile de a se adapta la noile cerințe 

3 ‐ Pilonul social al dezvoltării sustenabile 

•  Segregare socială 
•  Apariția comunităților închise 
•  Accesibilitate  scăzută  pentru  copii,  persoanele  cu  handicap  și  persoanelor  în  vârstă 
care duce la segregarea acestora 
•  Lipsa centrelor și spațiilor publice de întâlnire duce la alienare  
•  Apariția de comunități exclusiviste 
•  Timpul îndelungat petrecut în trafic  
•  Lipsa unei identități a locului, fără istorie și cultură 
•  Cartiere monotone din punct de vedere estetic 

În diagrama Cuantificări sustenabilității unei dezvoltări (de mai jos) avem în centru parametri fiecărui 
pilon al sustenabilității urbane și pe margine sub‐parametri fiecărui parametru. 

2 
 
  

2 The New Urbanism 
The  New  Urbanism    este  o  mișcare  de  design  urban  care  promovează  dezvoltări  ecologice,  prin 
crearea de cartiere la scară umană care să poată fi parcurse pietonal și care să conțină o diversitate a 
tipologiilor de locuințe și a tipurilor de locuri de muncă. 

The  New  Urbanism  încearcă  să  promoveze  un  nou  tip  de  dezvoltare  urbană  care  să  înlocuiască 
dezvoltările de tip urban sprawl și dezvoltările urbane moderniste. În SUA după cel de‐al doilea război 
mondial au început să fie distruse comunități în cadrul a două tipuri de dezvoltări diferite, dezvoltările 
suburbiilor de tip urban sprawl și dezvoltările moderniste de locuințe colective. 

În cadrul unei dezvoltări de tip urban sprawl nu avem o comunitate deoarece:  

‐  spațiul  public  este  unul  de  tranzit,  lipsind  piațete  sau  spații  verzi  adică  spațiile  de  coagulare  a 
locuitorilor  

‐ lipsa centrelor cartierelor din cauza zonificării și a densităților mici. 

În cadrul unei dezvoltări urbane moderniste nu avem o comunitate deoarece:  

‐ spațiul public este unul negativ/rezidual 

‐ spațiul public și clădirile nu sunt gândite la scara umană 

‐ străzile sunt proiectate pentru a încuraja deplasarea cu automobilul 

2.1 Elementele dezvoltărilor New Urbanism  
The New Urbanism este compus din trei elemente de organizare spațială la nivel macro și trei la nivel 
micro plus un regulament atât pentru spațiul public cât și cel privat: 

MACRO 
3 
 
‐ cartier = reprezintă o zonă urbanizată cu o mixtură de activități  

‐  zone  cu  funcțiuni  speciale  (the  district)  =  reprezintă  areale  dominate  de  o  singură  activitate 
specializată (exemplu: zonă aeroport, campus universitar, cartiere turistice etc.)  

‐ coridor = reprezintă elementele care conectează și separă cartierele și zonele  

MICRO 

Forma noului urbanism este dată de asamblarea străzilor, cvartalelor și a clădirilor. 

‐ strada = reprezintă pasaje și camere comune mai mult decât linii de separare din interiorul unui oraș  

‐ cvartal = ajută atât la determinarea țesutului urban cât și a spațiilor publice  

‐  clădire  =  reprezintă  elementul  cel  mai  mic  al  unei  dezvoltări  urbane  iar  amplasarea  lor  determină 
caracterul localităților. 

REGULAMENT 

‐  În  cadrul  designului  de  clădiri,  străzi  și  cvartale  ar  trebui  realizate  reglementări.  Reglementările  ar 
trebui să fie scrise și ilustrate, să fie fizice.  

‐ Aplicarea reglementărilor ar trebui să ducă la dezvoltări diversificate, frumoase și predictibile, fiind 
luate în considerare atât țesutul construit,  

clădirile cât și peisajul.  

‐ Arhitectura și urbanismul nu ar trebui separate iar aceste reguli pot defini de la nivelul unei clădiri la 
nivelul unei zone, cartier, sat, oraș, zonă metropolitană. 

‐  Aceste  reglementări  specifice  SUA  ajută  la  protejarea  spațiului  public  și  determină  o  anumită 
libertate designului fiecărui obiect individual.   

4 
 
2.2 Tipuri de dezvoltări New Urbanism  
Principiile curentului New  Urbanism, stabilite la începutul anilor 1990, se bazează pe două  tipuri de 
dezvoltări  noi  care  încercau  să  rezolve  problemele  urbanismului  modernist  și  cele  ale  urban 
sprawlului, plecând de la premise diferite și ajungând la soluții foarte asemănătoare.   

Arhitecți  Concept  Proiect 

     
DPZ  Traditional Neighborhood Development  Seaside, Florida 
 
     
Peter Calthorpe  Transit Oriented Development  Laguna West, California 
 
 

1 ‐ Traditional Neighborhood Development (TND) dezvoltări bazate pe principii tradiționale 

‐  Traditional  Neighborhood  Development  (TND)  se  bazează  pe  principii  tradiționale  de  proiectare 
dintr‐o anumită zonă și pe cele de încurajare a vieții în cadrul spațiului public. 

‐ Acest tip de dezvoltare a fost conceput de Andres Duany & Elizabeth Plater‐Zyberk, firma DPZ, după 
ce  în  1981  au  analizat  mai  multe  localități  tradiționale  din  zona  Florida  pentru  a  stabilii  o  serie  de 
principii care au stat la baza propunerii dezvoltării zonei Seaside. 

‐ Acest tip de planificare poate avea diferite funcțiuni: stațiune ( Seaside și Windsor, Florida), centre 
comerciale ( Mashpee, Massachusetts ), parcuri de case mobile ( Rosa Vista, Mesa Arizona ), suburbii 
tradiționale ( Kentlands, Gaithersburg Maryland ) 

‐ O dezvoltare tradițională TND poate varia în suprafață între 16ha și 80ha 

‐  Elementul  principal  al  dezvoltărilor  tradiționale  TND  este  cartierul  care  va  avea  o  suprafață  de 
aproximativ 16ha. Dezvoltările tradiționale sunt înglobate și stratificate în unități mai mari de tip sate 
și orașe. Grupuri de cartiere pot forma sate, fiind despărțite între ele de centuri verzi dar conectate 
prin străzi majore.  

5 
 
  
‐ Cartierul va avea o rază de aproximativ 400m. Toate gospodăriile să fie la o distanță de 3 minute de 
parcurs pietonal până la parcuri și 5 minute până la piațetă. 

 
‐  Dezvoltările  TND  se  axează  pe  importanța  spațiilor  publice,  piațete  și  parcuri,  și  pe  rolul  civic  al 
acestora  similar  dezvoltărilor  tradiționale.  Funcțiunile  publice  și  spațiul  public  joacă  un  rol  foarte 
important în generarea unei comunități. Piațetele sunt de cele mai multe ori amplasate central de‐a 
lungul unei artere importante fiind bordate de clădiri cu funcțiuni publice, comerciale. În jurul piațetei 
ar trebui să fie o sală de întâlniri, child‐care center, stație de autobuz, și magazine.  

‐ Funcțiunile comerciale, de recreere, facilitățile publice, sunt amplasate de‐a lungul străzii principale 
a dezvoltării în proximitatea piațetei. Școala unui sat ar trebui amplasată la intersecția a mai multor 
cartiere. 

‐  Andres  Duany  &  Elizabeth  Plater‐Zyberk  promovează  structura  stradală  rectangulară,  care  era  cel 
mai des întâlnită în ani 1920. Acest tip de structură stradală creează mai puține ambuteiaje existând 
mai  multe  opțiuni  la  fiecare  intersecție  și  se  creează  mai  multe  intersecții  care  duc  la  încetinirea 
vitezei de deplasare a automobilelor. Astfel se crește siguranța deplasării pietonale sau cu bicicleta și 
se  

realizează  mai  multe  legături/scurtături  față  de  planificările  cu  înfundături.  Acest  lucru  combinat  cu 
creșterea  densității  poate  duce  la  o  deplasare  pietonală  zilnică  a  populației.  Acest  tip  de  intersecții 
creează și un sens de ordine și orientare la nivelul cartierului. 
6 
 
‐ Se propune o diferențiere a străzilor în funcție de importanță, bulevarde, străzi, drumuri, alei, etc. 
astfel evitându‐se monotonia în timpul deplasării. În cadrul acestor străzi va exista o variație a lățimii 
zonelor verzi cu aliniamente de copaci, a trotuarelor, a locurilor de parcare de‐a lungul străzii etc. Se 
propun reguli de aliniere a clădirilor astfel încât să genereze un volum bine definit al spațiului public.  

‐ Trebuie relaționată înălțimea clădirilor cu lățimea spațiului public pentru a genera un spațiu public 
pozitiv. 

‐ În zonele comerciale sau de servicii, parcările nu vor fi amplasate între trotuar și clădire ci în lateral 
sau în spate pentru a nu genera o limită între spațiul public și clădiri. 

‐ Străzile trebuie să fie sigure, confortabile și interesante pentru pietoni. 

‐ Unitățile rezidențiale sunt foarte variate: case înșiruite, duplexuri, apartamente cu o curte comună, 
locuire colectivă, locuire deasupra birourilor sau spațiilor comerciale. 

‐ Retragerile clădirilor creează un spațiu semi privat, spațiu deschis funcțional. 

‐  În  unele  cazuri  se  realizează  coduri  și  reglementări  foarte  stricte  la  nivel  de  arhitectură.  Aceste 
coduri se bazează pe principii tradiționale și pe cele de încurajare a vieții în cadrul spațiului public.  

 
Transit Oriented Development (TOD) dezvoltare bazată pe accesibilitate 

‐ Peter Calthorpe a dezvoltat acest tip de dezvoltare în cartea sa ‐ The Next American Metropolis, din 
1993.  Principiile  acestui  tip  de  dezvoltare  au  fost  implementate  pentru  prima  dată  de  Calthorpe  în 
cartierul Laguna West din California. 

‐  Dezvoltarea  la  nivelul  zonei  metropolitane  trebuie  să  se  desfășoare  în  jurul  nodurilor  de  transport 
public, tramvai, tren, autobuz. La nivelul unei zone metropolitane pot fi implementate diferite feluri 
de TOD‐uri.  

1 ‐ TOD de tip urban este amplasat pe ruta de tranzit majoră, cel mai bine la intersecția dintre o cale 
ferată și o stradă principală cu autobuz, și poate susține zone de birouri cu densitate mai mare, centre 
comerciale și zone rezidențiale cu densitate mare. Zona rezidențială ocupă maxim 40% din suprafața 
dezvoltării. 

2 ‐ este amplasat de‐a lungul unei străzi principale cu autobuz, care poate susține zone rezidențiale și 
comerciale locale. Zona rezidențială ocupă între 50% și 90% din suprafața dezvoltării. 

7 
 
  

 
8 
 
 

‐ TOD pot fi atât dezvoltări urbane cât și completări între zonele dezvoltate deja. 

‐  Dezvoltările  bazate  pe  tranzit  TOD  sunt  dense,  compacte,  fiind  formate  din  comunități  bine 
închegate, cu mixtură de funcțiuni, dezvoltate în jurul unei stații de transport în comun ce permit o 
deplasare pietonală în cadrul cartierului. Calthorpe susține că oameni sunt dispuși să meargă pe jos de 
la  stația  de  transport  public  400m,  adică  o  suprafață  de  dezvoltare  în  jurul  stației  de  aproximativ 
485.500mp (48 ha). Suprafața cartierului, după calculele lui Calthorpe, ar putea să conțină 2.000 de 
unități  rezidențiale,  93.000  mp  de  spații  comerciale,  parcuri,  școli,  grădinițe.  În  cadrul  aceleași 
suprafețe o suburbie clasică ar avea maxim 720 de unități rezidențiale. 

‐  În  proximitatea  stației  de  transport  public  trebuie  amplasate  spațiile  comerciale,  de  servicii, 
restaurante, zona de birouri, facilități culturale, săli de sport și funcțiuni publice. Astfel erau ușor de 
accesat zonele de slujbe, relaxare și bunuri atât pentru populația din cartier cât și pentru navetiști fără 
a folosi automobilul pentru deplasare.  Procentul de ocupare al terenului din proximitatea stațiilor de 
transport  public  era  mai  mare  pentru  că  nu  au  nevoie  de  o  parcare  așa  de  mare.  În  proximitatea 
stațiilor de transport în comun este încurajată și mixtura de funcțiune pe aceeași parcelă. Astfel dacă 
sunt pe aceeași parcelă funcțiuni ce atrag populație la diferite ore, birouri de dimineața până seara, și 
cinematograf care funcționează seara și noapte, parcarea poate fi împărțită de‐a lungul zilei între cele 
două funcțiuni astfel fiind mai puțin spațiu ocupat cu parcări la nivelul zonei. 

‐  În  apropierea  zonei  comerciale  trebuie  să  fie  construite  zone  mai  compacte  și  cu  densitate  mai 
mare.    Case  pe  parcele  mai  mici,  duplexuri  și  locuire  colectivă  pentru  familii,  oameni  în  vârstă, 
studenți,  cei  care  trăiesc  singuri  var  fi  amplasate  mai  aproape  de  centru.  Aceste  locuințe  ar  trebui 
grupate în jurul unor spații verzi, curți sau parcuri, conectate între ele. La limita cartierului ar trebui să 
fie amplasate zonele rezidențiale cu case detașate și zone comerciale. 

 
‐ De multe ori rețeaua stradală propusă de Calthorpe era una radială deoarece creează distanțe cât 
mai scurte între zonele rezidențiale și centrul cartierului. Această rețea stradală ajută la evidențierea 
centrului și crearea unei identități proprii. 

9 
 
  
2.3 Critici aduse dezvoltărilor New Urbanism 
Acest tip de dezvoltări urbane trebuie corelate la nivelul zonei metropolitane pentru a avea un impact 
cât ai mare. 

În  unele  cazuri  se  pune  prea  mult  accent  pe  stilul  vizual  și  mai  puțin  pe  caracterul  urban.  Existând 
pericolul  ca  mișcarea  să  fie  caracterizată  de  case  proiectate  într‐un  stil  tradițional  pierzându‐se 
importanța spațiului public sau diversitatea funcțională. 

Spațiul public nu trebuie să fie unul privat amenajat ca și când ar fi public. 

Deși se pune accent pe designul spațiului public și facilitățile publice acestea nu pot garanta generarea 
unei comunități. Astfel trebuie să se realizeze organizații comunitare operative la nivelul cartierului. 

Aceste dezvoltări private ar trebui susținute de autoritățile locale pentru a oferi și locuințe sociale. O 
problemă majoră a acestui tip de planificare este realizarea de locuințe sociale sau pentru familii cu 
venit  mai  mic.  Exemplele  cele  mai  cunoscute  Seaside,  Laguna  West  etc.  au  fost  construite  de 
dezvoltatori pentru că sa putut crea un profit, în cazul planificării pentru comunități sărace este foarte 
dificil.  Acest  lucru  ar  fi  posibil  prin  implicare  autorității  locale  prin  subvenții  sau  parteneriate  public 
private.  

Nu  sunt  amenajate  piațete  minerale  care  pot  găzdui  diverse  evenimente.  Astfel  nodurile  din  cadrul 
cartierelor sunt doar spații de relaxare, spații verzi, nu și spații active, piațete minerale. 

Perceperea centrului doar în plan, lipsa unei clădiri înalte pentru a defini centrul cartierului. 

3 Regenerări urbane 
Regenerarea  urbană  reprezintă  aducerea  la  viață  a  zonelor  abandonate  din  zonele  centrale  ale 
localităților printr‐o dezvoltare cu densități ridicate, mixtură de funcțiuni și a claselor sociale. 

Regenerarea urbana = physical planning 

Structurile  clasice  teritoriale  au  un  caracter  normativ,  indicativ  in  timp  ce  regenerările  urbane  sunt 
structuri vectoriale, ce exprimă caracteristicile fizice ale proiectului. În cadrul planificării sunt propuse 
volumele  clădirilor  plus  etapizarea  proiectului  ce  duce  la  o  gândire  în  patru  dimensiuni,  lățime, 
lungime, înălțime și timp. ‐ PHYSICAL PLANNING 

 
10 
 
Management 

Se  realizează  o  structura  de  management  unde  sunt  reprezentați  toți  participanții:  investitorii, 
autoritatea locala/specialiști, cetățenii/ asociații, ONG‐uri, politicieni. Fiecare entitate are drept de vot 
asimetric în structura asociativă care este proporțional cu contribuția sa în urma negocierilor. 

Există trei categorii de regenerări urbane: 

• Regenerarea urbană a zonelor istorice 
• Regenerarea urbană a porturilor 
• Regenerarea urbană a zonelor industriale 

3.1 Regenerarea urbana a zonelor istorice 
Regenerarea urbană reprezintă un proiect de vindecarea/reparare urbana (urban healing) și se referă 
la  valorificarea  patrimoniului  existent  istoric  prin  introducerea  de  funcțiuni  urbane  noi  și  cu 
redefinirea  poziției  zonei  tradiționale  în  orașul  existent.  Un  proiect  de  regenerare  a  zonelor  istorice 
presupune mai mult propunerea unei strategii de restaurare, refuncționalizare și reamenajare decât 
propunerea de noi clădiri.  

Pentru regenerarea urbană a zonelor istorice avem 5 principii: 

1. restaurare a clădirilor istorice prin crearea unei strategii sustenabile 
2. refuncționalizarea clădirilor prin inserția de obiecte publice în puncte cheie ale zonei 
3. amenajarea/reamenajarea  spațiului  public:  crearea  de  străzi  pietonale,  amenajarea 
piațetelor și a spațiilor verzi 
4. organizarea de evenimente în cadrul spațiului public  
5. crearea  unei  accesibilități  ridicate,  conectarea  zonei  istorice  la  restul  orașului  prin 
intermediul infrastructurii, transport public, piste de biciclete, pietonale și crearea de parcaje 
subterane sub zona istorica sau in proximitatea acesteia.      
3.2 Regenerarea urbană a zonelor industriale și portuare 
Pentru  regenerarea  urbană  a  fostelor  zone  industriale  sau  portuare  se  ține  cont  de  următoarele 
principii: 

1. se realizează o strategie de etapizare a proiectului 
O regenerare urbană reprezintă un proiect pe termen lung ce poate dura 15‐25 de ani, depinzând de 
mărimea sa. Proiectul se realizează pe etape, de obicei de cate 5 ani, și se începe cu etapele cele care 
creează  un  profit  mare.  În  prima  etapă  este  de  obicei  curățat  terenul  și  păstrate,  dacă  este  cazul, 
clădirile cu valoare arhitecturală, simbolică etc. În etapa doi este realizată clădirea reper și începe să 
fie amenajat spațiul public. În această etapă este bine să fie amenajate spațiile verzi. În următoarele 
etape se începe cu construirea dalei urbane și amplasarea diverselor clădiri deasupra.   

2. orice proiect de regenerare urbană trebuie sa aibă accesibilitate bună 
În marea majoritate a cazurilor zonele regenerate urban sunt amplasate relativ central având deja o 
bună accesibilitate. În cazul în care aceasta nu există trebuie realizate legături cu restul orașului prin 
intermediul transportului public, pistelor de biciclete și artere principale de circulației auto.  

3. se pornește prin realizarea spatiilor publice: parcuri, piațete, străzi pietonale etc. 
Proiectele  de  regenerare  urbană  se  realizează  în  primul  rând  prin  generarea  unui  spațiu  public 
reprezentativ  sub  forma  de  parc,  piațete  care  ocupa  aproximativ  20%‐30%  din  toată  suprafața 
proiectului.  Având  în  vedere  că  densitatea  este  mare  în  cadrul  acestor  proiecte,  de  obicei  spațiile 
construite sunt orientate către spații publice reprezentative. 

11 
 
 4. se realizează o dală urbană sub toată zona construită 
De  obicei  se  realizează  sub  zona  construită  o  dală  urbană,  de  cele  mai  multe  ori  subterană,  care 
conține: parcări, spații tehnice, spații comerciale etc. Prin realizarea dalei urbane este redus în primul 
rând numărul de locuri de parcare de la nivelul străzii. 

5. în primele etape se realizează de obicei o clădire simbol a zonei, reperul 
Reperul înseamnă individualizarea unui element dintr‐un câmp mai larg de posibilități. Reperul poate 
fi refuncționalizarea unei clădiri industriale existente, sau o nouă clădire. Aceasta pentru a deveni un 
reper din cauza înălțimii sau formei. 

6. se creează o mixtura de funcțiuni 
În  cadrul  cartierelor  se  creează  de  obicei  o  mixtură  de  funcțiunii:  locuire,  birouri  (locuri  de  muncă), 
comerț,  servicii,  spații  culturale,  educaționale  etc.  Astfel  în  cadrul  cartierului  sunt  prezente  aproape 
toate funcțiunile necesare cea ce determină o deplasare pietonală. 

7. se generează o mixtură de clase sociale 
Pentru a evita probleme sociale se încurajează mixarea claselor sociale în cadrul cartierului chiar și în 
cadrul clădirilor. 

8. se dorește creșterea densității dar fără a afecta calitatea vieții 
Trebuie realizat un echilibru între densitatea care să permită eficiența: transportului public, a spațiilor 
comerciale, a investiției pentru dezvoltatori sau autoritatea locală dar fără să afecteze calitatea vieții. 

3.3 Regenerarea urbană a zonelor portuare 
Pentru  regenerarea  urbană  a  unei  zone  portuare  se  pot  păstra  toate  principiile  de  la  regenerarea 
zonelor industriale cu câteva mici modificări. Diferența majoră între o fostele zone industriale și cele 
portuare o reprezintă prezența apei ca element natural important. Apa ca element natural înlocuiește 
acel spațiu verde care reprezintă aproximativ 30% din întreaga zonă regenerată, rezultând mai multă 
suprafață  pentru  construcții  ce  duce  la  o  densitate  mai  mare  cât  și  la  un  profit  mai  mare  pentru 
investitori.  

Un alt element foarte important este amenajarea malurilor astfel încât oameni să poată avea acces 
direct la apă 

Foarte des se folosește un obiect de coagulare a populației pentru regenerarea unei zone urbane: 

1. Inserția unui punct cultural 
2. Proiect major de infrastructură  
3.4 Inserția unui punct cultural ca și catalizator al regenerări urbane 
Punctul cultural poate fi folosit ca și catalizator a fiecărei din cele trei tipuri de regenerări urbane: a 
zonelor istorice, a zonelor industriale și a zonelor portuare. În cazul zonelor istorice cel mai des este 
refuncționalizată  o  clădire  istorică  în  timp  ce  în  cadrul  celorlalte  tipuri  de  regenerări  urbane  pot  fi 
construite  și  noi  clădiri.  Un  punct  cultural  este  mai  mult  decât  un  muzeu,  bibliotecă,  teatru,  având 
foarte multe spații dedicate pentru alte funcțiuni de atracție a populației. În cazul unui muzeu avem în 
plus  față  de  expozițiile  permanente:  o  serie  de  expoziții  temporare;  funcții  recreative  si  comerciale; 
includerea de activități de învățământ și formare profesională în domeniul artei; artiști care lucrează 
direct în muzeu și pot fi observați de vizitatori; capacitatea de a fi închiriat pentru diverse evenimente. 
Acest nou tip de muzeu devine un punct cultural ce se poate auto susține financiar și aduce venituri și 
autorității locale plus devine un atractor mai puternic.  

3.5  Proiecte majore de infrastructură drept catalizator al regenerări urbane  
Cel mai des sunt folosite pentru regenerările zonelor industriale din zona gării.  
12 
 
Tranzitul rapid a dus la schimbări majore la nivel global. Un oraș pentru a fi competitiv trebuie să se 
branșeze la rețelele majore de tranzit. Astfel trebuie generate puncte inter‐modale separate pentru 
mărfuri  și  persoane.  Punctul  inter‐modal  reprezintă  intersecția  între  traficul:  global  (aeroport), 
regional (CF, autostrada), local ( metrou, autobuz, taxi, piste pentru biciclete). Aeroporturile, gările au 
devenit astfel poli de atracție și motoare de regenerare urbană a zonei învecinate bazând‐se pe fluxul 
mare de oameni care folosesc aceste facilitați. 

Transportul  feroviar  a  început  să  cunoască  o  creștere  în  ultimele  decenii.  Transportul  auto  duce  la 
pulverizarea  orașului  și  extinderea  ne  controlată  în  teritoriu  în  timp  ce  transport  feroviar  duce  la 
polarizarea funcțiunilor și a orașului în jurul gări. Transportul de marfă și cel de persoane s‐a separat 
iar  marfa  astăzi  este  transportată  direct  în  parcurile  industriale  din  afara  orașului.  Astfel  zonele 
industriale care existau de‐a lungul triajelor au fost abandonate iar în locul lor s‐au generat proiecte 
de  regenerare  urbană.  Gara  a  fost  regândită  pe  verticală,  liniile  de  cale  ferata  au  fost  introduse 
subteran  pe  mai  multe  niveluri  în  funcție  de  mărimea  gări.  Ca  și  la  punctele  culturale  foarte  multe 
spații din gară au fost transformate în zone comerciale, de servicii etc. care duc la o rază de atracție și 
mai mare a gării.  

3.6 Criticii 
În  unele  țări  regenerările  urbane  reprezintă  proiecte  de  gentrificare  a  populației.  Gentrificarea 
reprezintă schimbarea compoziției sociale a unei zone prin înlocuirea populației cu un venit mai mic, 
în general din cartierele istorice, industriale sau fostele porturi, cu o populație cu un venit mult mai 
mare. Gentrificarea este în marea majoritate a proiectelor un fenomen negativ, pentru că autoritatea 
locală  sau  investitorii  nu  doresc  neapărat  rezolvarea  problemei  sociale  ci  doar  mutarea  ei  în  altă 
zonă/localitate.   

4 Gentrificare 
 

13 
 
 De vizionat și citit: 
No Free Walls: Art and Gentrification Collide In Bushwick
https://www.youtube.com/watch?v=7n5pDoKAcgw 

The War to Live in London: Regeneration Game (Full Length) 
https://www.youtube.com/watch?v=82tgwk1IWIE&feature=youtu.be 

Why Moscow's Massacre of Mass Housing Is a Huge Mistake 
https://www.archdaily.com/868981/why-moscows-massacre-of-mass-housing-is-a-huge-mistake 

Moscow's big move: is this the biggest urban demolition project ever? 
https://www.theguardian.com/cities/2017/mar/31/moscow-biggest-urban-demolition-project-
khrushchevka-flats

In Berlin, a Grass‐Roots Fight Against Gentrification as Rents Soar 
https://www.nytimes.com/2017/03/18/world/europe/berlin-rent-fight-against-gentrification.html 

 
5 Design urban operațional ‐ utilizarea regulilor ca unelte 
Design  urban  drept  strategie  reprezintă  îmbinarea  diverselor  viziuni  prin  negocierea  intereselor 
publice și private diverse și constă în aplicarea conștientă de reguli mai degrabă decât în realizarea 
planurilor de execuție. 

Regulile urbane sunt create pentru a: 

 influenta/obține un anumit răspuns 
 conserva 
 schimba direcția de dezvoltare 

În  mod  uzual  regulile  sunt  văzute  drept  constrângeri  dar  utilizarea  lor  corectă  creează  grade  de 
libertate.  Această  libertate  este  crucială  în  crearea  de  calități  efemere  cum  ar  fi  diversitatea  sau 
vitalitatea  urbană.  Libertăți  create  conștient  înzestrează  planificarea  cu  abilitatea  de  a  se  adapta 
unui  viitor  incert.  Deși  sunt  clare  și  lipsite  de  ambiguitate  regulile  pot  genera  o  multitudine  de 
realități paralele.  

Regulile sunt întotdeauna rezultatul contextului în care au apărut și pe care îl vor modela în viitor. 
Acestea  s‐au  stabilit  drept  urmare  a  unor  condiții  din  mediul  construit,  o  buclă  în  care  elementele 
condiționate stabilesc condițiile și vice versa.  Impactul acestora este totdeauna in prezent, efectul 
lor  este  totdeauna  temporar,  dar  transforma  continuu  evenimente  a  căror  origine  se  găsește  în 
trecut în devin instrucțiuni pentru viitor. Pot apărea în urma unei situații deosebite și irepetabile dar 
prin implementarea lor se creează externalități, efecte indirecte ale acțiunilor, pozitive sau negative, 
conștiente  sau  neintenționate,  ce  afectează  funcțiuni  sau  acțiuni  nerelaționate  cu  cele  inițiale  în 
maniere neașteptate. 

Adeseori  nu  este  înțeleasă  legătura  dinte  contextul  în  care  a  fost  creată  o  regulă  și  aceasta  și  se 
ignoră posibilitatea importării unei reguli ce nu va avea aceleași rezultate benefice în orice locație.  

Ex. Adoptarea reglementarilor de zonificare a New York‐ului după 1916 de majoritatea orașelor din 
SUA, inclusiv a erorilor de editare. S‐a creat opinia eronată că orice regula poate funcționa universal, 
leac universal pentru probleme caracteristice/particulare.  

14 
 
Capacitatea  de  reglare  este  una  din  cele  mai  importante  precondiții  ale  designului  urban  pentru 
crearea  diversității  și  vitalității  urbane,  încurajarea  participării  și  asigurarea  succesului  pe  termen 
lung al proiectului. 

Există o multitudine de feluri în care putem clasifica regulile: 

• scara 
• durata de valabilitate 
• permit mai multe posibilități de aplicare/urmare 
• care echilibrează condiții ‐ creează condiții egale pentru toți 
• sunt nedrepte pentru anumite categorii sociale 
• judecă probleme de estetică 
• stabilesc praguri maxime/minime 
• sunt importate din alte locații 
• sunt adesea încălcate 
• nu au fost încă reglementate 
• sunt aplicate universal cu excepția unor locații 
• au fost adoptate într‐o/ după o anumita perioada 
• sunt legate de iluminare și ventilare 
• sunt legate de drept comercial 
• sunt negociabile 
• se bazează pe motive ce nu mai sunt relevante 
• valide 

De vizionat: 

Copenhagen, Denmark: Christiania and Christianshavn 
https://www.youtube.com/watch?v=v57JVVD6‐ag 

The Anarchist Haven ‐ This Is Christiania          
https://www.youtube.com/watch?v=C0kcNUdsycE 

 
5.1 Grade de libertate  
Friedrich  von  Hayek,  în  The  constitution  of  liberty,  1972,  definește  libertatea  drept  absența 
constrângerii, fiind necesară pentru a oferi posibilitatea existenței imprevizibilului și neașteptatului.  

Libertatea acordată de o regulă consta mai ales în ceea ce ea nu reglementează, atât timp cât lipsa 
specifității  este  conștientă.  Ea  este  o  necesitate  in  transformarea  planificării  într‐un  proces 
operațional, dar ea nu există în totalitate. Exista anumite  grade  de libertate  ancorate în reguli clar 
formulate.  Acestea  pot  varia  de  la  acordarea  pasivă  de  libertate  într‐o  marjă  de  opțiuni  până  la 
generarea  conștientă  de  opțiuni  și  alegeri.  Apare  astfel  întrebarea  dacă  acestea  sunt  grade  de 
libertate  sau  grade  de  constrângere.  Pot  fi  astfel  folosite  regulile  drept  unelte  ale  planificării 
operaționale, înlocuind “trebuie” cu “permis cu anumite condiții”. 

In  carte  sa  Notes  on  the  synthesis  of  form,  1974,  Christopher  Alexander  descrie  o  metodă  de  a 
descompune  o  strategie  în  etape  ce  pot  fi  catalogate  și  deci  controlabile  evitând  pericolul  de  a  fi 
depășiți  de  o  problemă  sau  de  a  o  supra  simplifica  și  obține  un  rezultat  deficitar.  Ele  vede 
Patternurile sau regulile drept ingrediente discrete ale aparatului de direcționat planificarea urbana. 

15 
 
Reguli  posedă  o  anumită  continuitate  și  inerție  în  efectele  și  evoluția  lor.  Ele  fac  legătura  dintre 
spațiul  în  care  se  manifesta  și  probabilitatea  transformărilor  iminente.  Sunt  legătura  dintre  analiza 
unei situații existente și proiecția ei in viitor. Conform lui Lynch există o varietate de reguli: 

● ce țin de: 
• forma 
• procesele ce o generează 
• execuția/utilizarea sa ulterioara 
● valoare: 
 minime/maxime 
 valori optime folosite drept ghid 
● tip: 
 descriu o tipologie de a rezolva o problema (cele mai bune practici din domeniu) 
 predicții  (cerințe  necesare  pentru  a  asigura  funcționarea  optimă  a  unei  funcțiuni 
propuse) 
 standardizări arbitrate pentru a limita variații nedorite (capete de șuruburi) 

Un exemplu proeminent pentru acest tip de reguli sunt cele patru reguli pentru menținerea vitalități 
și diversității urbane propuse de Jane Jacobs în cartea sa The death and life of great american cities, 
1961, create in urma analizei unor situații reale pentru a anula deteriorarea orașelor americane sau 
măcar evitarea repetării acelorași greșeli în viitor: 

1. O strada sau un cartier trebuie sa deservească mai multe funcțiuni primare 
2. cvartalele trebuie să fie scurte 
3. clădirile trebuie să varieze în vârsta, condiție și utilizare 
4. populație trebuie să fie densă 

Din  perspectiva  designului  operațional  exista  două  categorii  principale  în  funcție  de  care  se  pot 
clasifica regulile: 

● originea și motivația ce le‐a generat 
● capacitatea de a permite libertate in domeniul designului urban 

Din acest domeniu, al libertăților create, există patru aspecte fundamentale ce trebuie discutate: 

1. care este domeniul specificat de regulă. Pentru a înțelege libertățile posibile create trebuie 
clarificat care sunt domeniile care sunt în afara sferei de reglementare. 
2. daca nu cumva acest domeniu neacoperit nu este reglementat de o regulă simultan validă. 
Regulile sunt înglobate unui context și există într‐o rețea de conexiuni și interdependențe.  
3. cât de stricte sunt regulile, standarde absolute sau valori relative ce depind de alte condiții 
(procentul de ocupare a terenului ce depinde de funcțiunile clădirilor și amplasarea la nivelul 
așezării) 
4. Externalități,  efecte  indirecte  ale  regulilor,  pozitive  sau  negative,  conștiente  sau 
neintenționate.  

Ex.  Limitarea  funcțiunilor  posibile  ale  unei  parcele  prin  implementarea  unui  procent  de  ocupare  a 
terenului. 

6 Interese publice și private 
Multe din viziunile urbane nu devin niciodată realitate nu pentru că ar fi nepotrivite ci doar pentru că 
nu s‐au găsit metode de a determina proprietarii privați să permită orașului să fie remodelat după 
16 
 
acestea.  Principala  problema  în  orice  proiect  urban  este  definire  interesului  public.  În  mod 
convențional aceste este perceput drept derivat din o cantitate critică a interesului privat și în același 
timp delimitat de acesta. Medierea dintre cei doi poli stă la baza oricărui proiect de urbanism. 

Administrații locale și agențiile  de planificare urbana își ating obiectivele prin două metode: 

• investiți  directe  în  proprietăți  publice  (ex.  construcția  de  parcuri,  clădiri  publice, 
infrastructură) 
• încercări de  a exercita control asupra proprietății private (coordonare a inițiativelor private) 
Foarte dificil de realizat deoarece este greu de definit interesul public și impus celui privat. 
Supra reglementarea și decizii arbitrare sunt principale critici aduse acestei abordări. 

Studii de caz discutate: 

 Intervenții Hausmann 
 Conflict Jane Jacobs – Robert Moses 
 Chicago – Daniel Burnham 
 

De vizionat: 

Robert Moses                                                                                       
https://www.youtube.com/watch?v=rvWB8R8yqAA 
 
 

Bibliografie opțională: 

Story of cities #32: Jane Jacobs v Robert Moses, battle of New York's urban titans 
https://www.theguardian.com/cities/2016/apr/28/story‐cities‐32‐new‐york‐jane‐
jacobs‐robert‐moses 

Rudolph’s LOMEX in Retrospect                       
https://archpaper.com/2010/11/rudolphs‐lomex‐in‐retrospect/ 

LoMEX                                                 
https://www.youtube.com/watch?v=1Y0nRDm7e14 

In Remembering a Long‐Abandoned Project, Nostalgia for Grand Plans 
https://nextcity.org/daily/entry/in‐remembering‐a‐long‐abandoned‐project‐
nostalgia‐for‐grand‐plans 

Economistul Adam Smith în The wealth of nations, 1966, caracteriza mecanismele sociale prin care 
fiecare  individ  contribuia  automat  la  bunăstarea  comunității  doar  prin  urmărirea  obiectivelor 
private. El nu definește interesul public și îl relaționează de cel privat spunând că un interes privat 
este  automat  și  unul  public  și  viceversa.  Același  lucru  se  aplică  și  în  cazul  neplăcerilor  comune, 
respectiv  fiecare  individ  se  va  comporta  în  așa  fel  încât  acțiunile  sale  să  nu  prezinte  o 
problema/neplăcere pentru alții. 
17 
 
Din păcate în majoritatea cazurilor acesta nu este situația reală, piața urmând interesele  private și 
nu  modelul  altruist,  realizându‐se  profit  prin  exploatarea  mediului  și  semenilor.  Biologul  Garret 
Hardin ilustrează acest principiu prin regula tendinței către supraexploatare. Logica interesului privat 
al  fiecăruia  este  sa  își  maximizeze  profiturile  personale  exploatând  bunul  comun  tuturor,  existând 
doar două urmări: 

• aspectul pozitiv reprezentat de creșterea profitului, ce ii revine în întregime individului 

• aspectul negativ al împărțirii resurselor, ce se împarte între toți proprietarii comuni, fiecăruia 
revenindu‐i o fracțiune din problema 

Deoarece  efectele  pozitive  le  depășesc  pe  cele  negative,  concluzia  logică,  la  care  ajunge  fiecare  în 
parte, este supraexploatarea, într‐un număr infinit de repetiții ale ciclului pentru o lume cu resurse 
finite. 

Pentru a evita aceasta tragedie exista două principii ce se pot aplica: 

• înlocuire proprietății publice cu cea privată, mutând responsabilitatea individului 

• generarea  de  reguli  general  valide  care  sa  determine  indivizii  să  adopte  un  comportament 
moderat în spațiul public  

O combinație a acestor două principii este cea mai buna soluție. 

Un  interes  public  nu  este  tot  timpul  just,  chiar  dacă  rezultatul  este  pozitiv,  ci  oglindește  opinia 
majorității, care uneori coincide cu interesul public dar mai adesea este confundată cu acesta.  

Cazurile  discutate  Circleville,  Ohio  și  Euclic,  Ohio  prezintă  două  variante  de  adresare  a  problemei 
interesului comun. 

 In  cazul  orașului  Circleville,  Ohio  restructurarea  urbana  în  interes  public  a  luat  o  formă 
distinctă.  Fără  a  fi  propulsată  de  nici  o  agenție  guvernamentală  sau  obiectiv  primordial  ci 
prin intermediul intervențiilor directe ale cetățenilor motivați de profit personal ‐ “squaring 
or Circleville”. 
 În cazul Village of Euclid vs. Ambler Realty Co prin reglementari impuse de autorități locale și 
susținute în instanță s‐a stabilit legalitatea reglementărilor și a dreptului autorităților locale 
de a limita profitul posibil al investitorilor pentru a proteja interesele comunității pe care o 
reprezintă. 

Cazul  Rizzoli  și  Coty  reprezintă  o  ilustrare  a  transformării  interesului  privat  în  public  și  a  deciziilor 
pieței în decizii politice. 

7 Putere și control 
Stabilirea  de  praguri   este  dintotdeauna  o  problematica  principală  a  planificării  urbane.  Stabilirea 
unei limite astfel încât sa poată fi implementata de autorități fără a limita in același timp intențiile 
private  este  factorul  ce  determina  succesul,  productivitatea  sau  acceptarea  unui  plan  sau  a  unei 
reguli.  Crearea  unui  prag  este,  prin  definiție,  o  acțiune  brutală,  artificială,  ce  creează  limite  dure. 
 Relevanța sa este in directa legătură cu contextul iar gradul de flexibilitate determina potențialul de 
generare a rezultatelor productive. 

Efecte posibile a stabilirii limitelor absolute: 

 Demotivare 

18 
 
  Răspunsuri tardive cu efect îndelungat 

Cazul  discutat  San  Gimignano  a  prezentat  efectul  de  demoralizare  generat  de  stabilirea  unui  prag 
arbitrar  absolut  și  varianta  alternativă  a  unei  limite  relative  ce  ar  fi  creat  un  impuls  către  inovații 
tehnologice. 

Drept  exemplu  de  tipuri  de  limite  posibile  se  pot  lua  în  considerare  cele  trei  înălțimi  discutate 
tehnologică,  economică  și  maximă  admisă  și  efectul  lor  asupra  skyline‐ului  orașului  Chicago  ce 
ilustrează dificultatea creării unei unui standard unic care sa răspundă unor contexte foarte diferite, 
atât fizice cât și temporale și legislative. 

Conform  lui  Carol  Willis  cele  mai  înalte  clădiri  apar  întotdeauna  la  finalul  unu  boom  al  pieței 
imobiliare  când  preturile  terenurilor  au  crescut  într‐o  asemenea  maniera  încât  investitorii  nu  pot 
garanta  profit  decât  printr‐o  creștere  considerabilă  pe  înălțime.  Deoarece  construcțiile  nu  coincid 
temporar  cu  ciclurile  boomurilor  economice  iar  reglementările  nu  sunt  realizare  decât  in  urma 
schimbărilor morfologiei urbane, fiind astfel chiar mai defazate temporar, adeseori sunt inutile sau 
contraproductive dezvoltării pieței imobiliare dacă sunt realizate într‐o variantă absolută și fără a se 
considera contextul într‐o manieră holistică. Schimbările rapide și reglementările continue realizează 
tot timpul o inter‐relaționare critică. 

Downtown‐ul, centrul de afaceri al unui oraș, este o entitate în mișcare datorită preturilor ridicate 
ale terenurilor. Dacă acesta este static, cel mai probabil este ținut in loc de reglementari, limite sau 
zonificări. Mutarea downtown‐ului e realizată adesea prin proiecte deosebite, de mari dimensiuni, în 
locații  periferice  unde  terenul  e  accesibil  ca  preț.  S‐a  discutat  exemplul  Rockefeller  Center  ce  a 
devenit  un prototip pentru centre urbane, mall‐uri, complexe de clădiri de birouri și proiecte mixed‐
use. 

Deschiderea  către  libertatea  de  mișcare  a  Downtown‐ului  este  adresată  prin  crearea  de  districte 
speciale. Standardele și uneltele de planificare urbană multifuncționale nu sunt totdeauna potrivite 
putând  rezulta  în  reacții  întârziate  la  trenduri  de  dezvoltare  urbană  și  inconsecvențe  spațiale  și 
temporare.  Standardele  ilustrează  caracteristici  stabile  considerate  dezirabile  și  pot  varia  de  la 
lățimea trotuarelor, la planificarea rutelor de evacuare și până la înălțimea blaturilor de lucru pentru 
bucătarii.  La  nivel  urban  ele  fac  referire  la  vecinătăți  care  adeseori  nu  mai  sunt  stabile.  Problema 
apare în reticența de a accepta excepții sau în stabilirea unor limite relative ce rezultă într‐un grad de 
uniformitate determinabil.  

O soluție poate consta în stabilirea de districte, cartiere speciale, ce se supun altor reglementari la 
nivel urban. O altă variantă o reprezintă utilizarea standardelor/reglementări relative. O abordare a 
standardelor prin negociere ce relaționează elemente sau atribute ce nu par a avea legătură: 

 înălțimea maximă sau minimă a unei clădiri cu importanța acesteia 
 numărul de etaje relaționat cu mărimea parcelei 
 depășirea înălțimii maxime permise prin realizarea legăturii subterane la metrou. 
 
Cu cât motivația economică este mai apropiată de limita  maximă admisă de construit   cu atât mai 
mult  control  este  necesar  din  partea  autorității  locale.  Cu  cât  sunt  mai  mari  eforturile  depuse  de 
investitori în negociere cu atât este mai puterea de negociere a orașului și dispoziția investitorilor de 
a participa la negocieri constructive. 

În  stabilirea  unui  CUT  maxim  daca  cifra  este  prea  joasă  nu  se  poate  garanta  că  toate  parcele, 
indiferent  de  mărime și  locație,  se  vor  putea  construi.  Daca  limita  stabilită  este  prea  mare 

19 
 
autoritatea locală nu mai are putere de negociere pentru sistemul de bonusuri. În aceste condiții un 
oraș va avea mult de așteptat până să vadă facilități publice create de investitori privați. 

S‐au  discutat  exemplele  Parisului,  Santa  Monica  și  Berlin  în  discuția  privind  încercări  și  reușite  în 
exercitarea controlului de către autoritatea publică și efectele generate. 

8 Estetică reglementată 
În planificarea urbană controlul este exercitat din motive variate: 

• dorința autocratică de a manifesta putere 
• dorința de a educa spre o societate moderna într‐un mediu urban organizat și funcțional 
• dorința de a crea o nouă organizare socială 
• intenție de a proteja interesul și sănătatea publică 
• dorința de a crea o identitate unitară 
• manifestare artistică 

Studiul  de  caz  discutat,  Chicago,  reprezintă  încercarea  de  a  introduce  în  orașe  din  SUA  a  unor 
principii de reglementare estetică sub formă de model ‐ 1893 Chicago Fair sau stil prin mișcarea City 
Beautiful. 

In carte sa The image of the city, 1960, Kevin Lynch vorbește despre importanța existenței unui plan 
vizual al orașului sau a zonei metropolitane, un set de recomandări și reglementari pentru imaginea 
orașului care să varieze de la: 

• dispoziții de zonificare generale 
• comentarii consultative asupra propunerilor 
• exercitarea influenței asupra aspectului propunerilor private 
• dispoziții stricte pentru punctele critice ale orașului 
• exemple pozitive prin clădirile publice si infrastructura urbană 

Cu  toate  că  în  1954  Curtea  suprema  a  Statelor  unite  ale  Americii  a  decretat  că  este  în  puterea 
autorității  locale  să  decidă  ca  o  comunitate  trebuie  să  fie  frumoasă,  nu  s‐a  hotărât  cine  decide  ce 
este frumos și ce este urât și dacă merita efortul încercarea de a codifica frumusețea ideală. Studiile 
de  caz  discutate  pe  aceasta  temă,  reglementări  privind  îngrădirea  proprietății,    îngrijirea  spațiului 
verde privat și signalistica publicitară ilustrează dificultatea acestei reglementări. 

Bibliografie opțională: 

Episode 177 Lawn Order                                     
https://99percentinvisible.org/episode/lawn‐order/ 

8.1 Cauză, efect și măsuri preventive 
Măsurile preventive și organele de protecție apar doar după incidente, iar gravitatea acestora este 
direct proporțională cu răspunsul generat. Mișcarea activiștilor anilor 60 din San Francisco ca protest 
la  clădirile  construite  în  downtown  a  dus  la  crearea  disciplinei  simulărilor  urbane  a  căror  rezultate 
aveau statut de probe pentru procese. Reglementările ulterioare privind: 

20 
 
 • volumul admis, o definiție a volumului clădirilor bazată o relație între pe suprafața unui etaj 
și geometria formei 
• studii de lumină 
• protecție a monumentelor 
• estetică acoperișurilor 
• norma maximă de construcții a Downtown Plan 

au rezultat într‐o sistare a construirii pe verticală în San Francisco. 

8.2 Conservarea peisajului de fundal 
Orașe  discutate,  San  Francisco,  Vancover,  Hong  Kong  și  Londra  au  viziuni  holistice  asupra  viitoarei 
dezvoltări  urbane  ce  ia  în  considerare  peisajul  particular  în  care  sunt  amplasate  și  pe  care  îl 
generează. Strategiile implementate diferă în abordarea reglementărilor privind modelarea fondului 
construit sau a zonelor protejate. 

8.3 Sacrificii 
Demolarea  stației  de  tren  Penn  Station  a  reprezentat  catalistul  mișcării  de  conservarea  a 
monumentelor în Statele Unite ale Americii, înființării comisiilor de monumente și a reglementărilor 

De vizionat: 

How to Make an Attractive City                       
https://www.youtube.com/watch?v=Hy4QjmKzF1c&t=195s 

care au permis conservarea multor altor clădiri, printre care și Central Station. 

9 Vecini, vecinătăți, cartiere 
Relațiile  directe  și  indirecte  dintre  vecini  caracterizează  țesutul  urban,  mărimea  și  natura  vecinului 
este  irelevantă,  putând  varia  de  la  o  clădire  de  birouri  ce  umbrește  sau  produce  mult  trafic,  la  un 
apartament vecin unde se ascultă muzică foarte tare sau înălțimea gardului viu. 

Caracteristici ale influenței exercitate de un vecin: 

• mărimea  unui  proiect/unei  intervenții  generează  limite  ale  influentei  sale  restricționând 
autonomia individuală 
• regulile universale sunt o reacție la o acțiune exagerată ce a fost detectată 
• cantitatea este definitorie când vine vorba de influența reciprocă 
• influențe reciproce generează noi dependențe și în consecință noi reguli 
• libertatea de mișcare este limitată de vecinii direcți 

Orice  limită  poate  fi  văzută  din  trei  perspective,  a  celui  care  o  stabilește,  a  celui  afectat  de  ea  și  a 
celui  care  o  impune  așa  cum  a  fost  discutat  cu  exemplul  înălțimii  unui  simplu  gard.  Gradul  de 
restrictivitate  a  limitei  determină  raportul  între  vecini,  fie  el  de  colaborare  productivă  sau  în  cazul 
unei limite prea decisive din partea autorităților colaborarea e înlocuită cu controlul.  

Noțiunea de vecin a deschis discuții privind raza sa de influență e determinată de natura vecinului și 
distanța la care autoritățile locale acceptă transferarea drepturilor și obligațiilor. 

21 
 
Diferențele  în  abordarea  reglementărilor  de  iluminat  ilustrează  abordările  diferite  privind  regulile  
urbane, respectiv variantele reglementărilor absolute sau relative, reglementarea cauzei umbrei sau 
a umbrei însăși. 

Prima  tipologie  se  adresează  direct  cauzei  umbrei  și  reglementează  forma  clădirii,  prin  distante, 
înălțimi, retrageri. Adesea acestea sunt limite absolute. 

A doua tipologie se adresează umbrei și stabilește anumite grade de umbrire permise și condițiile in 
care acestea sunt acceptabile. Nu este reglementată forma clădirii vecine ci sunt stabilite standarde 
de performanta ce creează un mai mare grad de libertate, lăsând proprietarului decizia asupra felului 
în care vor fi îndeplinite standardele.  

Regula  creează  o  conexiune  puternica  între  obiect,  parcelă  și  context  iar  lipsa  sa  aparentă  de 
specificitate  creează  o  libertate  în  abordare  ce  unifică  morfologia,  densitatea  și  funcțiunea 
programului construit. 

Deoarece aceasta reglementare se aplică exclusiv clădirilor de locuit, in Elveția, se încurajează astfel 
clădirile mixed use daca se dorește atingerea anumitor parametrii de densitate. O simplă regulă de 
iluminare împlinește visul cartierelor cu funcțiuni mixte transformându‐le in necesitate. 

Urmând  acesta  reglementare  primul  care  construiește  într‐o  anumită  zonă  este  avantajat  nefiind 
restricționat de nici un vecin. Echitatea este dificil de atins iar regula primului venit creează rezultate 
ce o mai buna calitate decât limitări uniforme. 

De vizionat: 

The high cost of free parking ‐ Donald Shoup                      
https://www.youtube.com/watch?v=Akm7ik‐H_7U&list=WL&index=32 

4 ways to make a city more walkable | Jeff Speck 
https://www.youtube.com/watch?v=6cL5Nud8d7w 

7 principles for building better cities | Peter Calthorpe 
https://www.youtube.com/watch?v=IFjD3NMv6Kw 

Jan Gehl ‐ People Oriented City Planning 
https://www.youtube.com/watch?v=BjO8JVXmBYc&t=1322s&list=WL&index=35 

Bibliografie opțională: 

Planetizen  ‐ https://www.planetizen.com/ 

22 
 
10 Design urban 

De vizionat: 

Ellen Dunham‐Jones: Retrofitting suburbia            
https://www.youtube.com/watch?v=J_uTsrxfYWQ 

Bibliografie opțională 

Seventy‐Five Percent ‐ Ellen Dunham‐Jones (Articol Harvard design Magazine) 

http://www.harvarddesignmagazine.org/issues/12/seventy‐five‐percent 

Planificarea  urbană este  activitatea de a organiza  cadrul spațial al coexistentei satisfăcând nevoile 

umane ‐ la nivelul orașului sau comunității, atingând un echilibru între aspectele sociale, economice 
și ecologice; interesele publice și private, aspecte de dezvoltare, conservare și continuare a formei 
urbane existente, generare și conservare a peisajului urban și natural. 

Planificarea  urbană  se  ocupa  cu  procesul  de  planificare  per  ansamblu  și  integrarea  în  societate. 
Designul urban se ocupă cu planificarea spațială având ca obiective generarea identității și creare de 
locuri. 

Fiecare epocă a avut propriul limbaj urban și propriul mesaj, dar au utilizat aceleași elemente urbane 
și aceleași principii compoziționale, fără a depinde de modelul social, zeitgeist sau modă.  

Două  reguli  ar  trebui  urmate  în  ciuda  marii  varietăți  de  forme  disponibile,  tradiționale  sau 
contemporane: 

• Nu tot ce e posibil are logică ‐ nu tot ce se poate ar trebui construit ‐ societatea trebuie să se 
regăsească în identitatea transpusă în designul urban 

• Panificarea nu trebuie gândită doar din avion ci și de la nivelul ochiului, deoarece așa este ea 
trăită de locuitori 

Un  plan  de  urbanism  trebuie  să  răspundă  în  același  timp  contextului,  să  fie  funcțional,  eficient 
economic, sustenabil și armonios. Pentru a satisface toate cerințele adeseori e necesară îndeplinirea 
unor liste de criterii care lasă prea puțin loc interpretării și unui design memorabil, unei idei coerente 
sau  unui  întreg  coerent,  Gestalt.    Dacă  în  privința  designului  și  realizării  unui  obiect,  chiar  și  de 
arhitectură, este posibil să identificăm care îi sunt caracteristicile ce îl fac a avea o calitate ridicată, 
nu  este  atât  de  ușor  și  cu  un  plan  de  urbanism.  Mai  ușor  sunt  identificate  problemele  iar  buna  sa 
funcționare este văzută ca o stare naturală fără a i se percepe calitățile ce ii stau la bază.  

10.1 Principii vizuale 
10.1.1 Figură fond 
Obiectele/corpurile solide sunt mai ușor de perceput decât fundalul pe care acestea se găsesc.  

23 
 
Formele simetrice sunt mai ușor percepute decât cele asimetrice. Dacă acest fundal, sau spațiu liber 
între clădiri, este simetric el este perceput mai ușor de clădirile ce îl generează.  

Formele  convexe  sunt  percepute  drept  mai  tangibile/palpabile  decât  cele  concave  conform  lui 
Metzger Wolfgang și legii numită de el a interiorului. 

10.1.2 Regula închiderii 
Avem  tendința  de  a  completa  figurile  deschise  cu  linii  conceptuale  ce  le  închid  deoarece  sunt  mai 
ușor de perceput decât figuri deschise.  

Această  tendință  poate  fi  fructificată  centru  a  întării  perceperea  spațiului  urban,  perceperea 
elementelor urbane sau în realizarea unui plan în care umbrele sunt singurele vizibile dar din acestea 
putem deduce clădirile. 

10.1.3 Regula continuității 
Liniile  și  curbele  urmează  cea  mai  simplă  rută.  Linii  intersectate  sunt  percepute  ca  continue  chiar 
dacă  există  o  întrerupere.  În  designul  urban  se  percep  în  această  manieră  aliniamentele  fațadelor 
sau ale cornișelor. 

10.1.4 Regula proximității 
Elementele  aflate  în  proximitate  unele  față  de  altele  sunt  percepute  drept  grup  chiar  dacă  nu  au 
elemente de design comune. 

10.1.5 Regula similarității 
Elementele ce au forme similare sunt percepute ca un grup mai ușor decât cele diferite între ele. Iar 
cu cât sunt mai asemănătoare cu atât grupul este mai uniform. 

10.1.6 Regula simetriei 
Ansambluri simetrice atrag atenția mult mai mult decât cele asimetrice, iar simetria pe verticală este 
percepută mai puternic. 

10.1.7 Regula conciziei (Prägnanz) 
Într‐o analiză figură‐fond formele mai simple sunt mai ușor percepute și în general se caută soluții 
pentru haos și redundanță. Prea multă concizie, ordine și se poate însă ajunge la monotonie. 

10.2 Interpretare Gestalt în designul urban 
10.2.1 Integritate formală 
Rudolf Wienands definește integritatea Gestalt drept compoziții a căror elemente componente sunt 
subordonate  întregului  și  se  susțin  și  influențează  reciproc  dar  care  nu  se  rezumă  la  suma 
caracteristicilor părților individuale. 

10.2.2 Forma‐fond 
În aprecierea calității unui design urban Rudolf Wienands susține că aceasta e cu atât mai ridicată cu 
cât  fundalul,  spațiul  urban  format  intre  clădiri,  este  egal  ca  importanță  și  a  fost  creat  conștient, 
ambele elemente figura și fondul creând o unitate insolubilă. 

10.2.3 Concizie 
În determinarea conciziei unui amenajări Rudolf Wienands subliniază importanța limitelor, orașului 
sau  spațiului  urban/piațetei,  ce  întărește  percepția  regularității,  simetriei,  unității,  simplicității, 
echilibrului și rarității. 

24 
 
10.2.4 Contrast 
Pentru a evita monotonia unei prea puternice regularități și a satisface idiosincrasia ce ne determină 
să căutăm îndeplinirea concomitentă a nevoilor opuse (ordine și haos, stabilitate și libertate, tradiție 
și inovare) este necesară prezența elementelor de contrast: 

 Diagonale în planuri stradale ortogonale; 
 Întreruperi a unei grile ortogonale 
 Eliminarea unor părți a țesutului – spații publice – piațete, parcuri 
 Ritmul zonelor construite și libere 
 Limitarea extinderii urbane 
 Diversitate în înălțimea clădirilor 
 
10.2.5 Profunzime a conceptului 
Profunzimea conceptului denotă scara până la care a fost aplicat conceptul planificării.  

10.2.6 Fragmentabilitate 
Fragmentabilitatea  unei  amenajări  reprezintă  calitatea  acestei  de  a  fi  realizată  într‐o  manieră 
etapizată  în  care  fiecare  etapă  să  aibă  un  aer  complet,  să  poată  funcționa  satisfăcător  chiar  dacă 
etapele ulterioare nu se mai construiesc, sau dacă se construiesc ulterior după alte principii, conform 
perioadei în care sunt finalizate (mari zone de dezvoltare sau regenerare urbană necesită perioade 
îndelungate, decenii pentru a fi finalizate).  

10.2.7 Robustețe 
Luând  în  considerare  aceleași  perioade  îndelungate  necesare  finalizării  marilor  proiecte  de 
dezvoltare sau regenerare urbană planurile trebuie să posede robustețe și flexibilitate, să se poată 
adapta schimbărilor vremii și nevoilor, introducerii de noi funcțiuni fără a se îndepărta de principiile 
de  design  inițiale.  Proiectul  trebuie  să  fie  adaptabil  la  diferite  stiluri  arhitecturale  și  a  calității 
executării. 

10.3 Principii de organizare 
 

10.4 Principii non‐geometrice 
10.4.1 Biomorfic/organic 
Multe structuri urbane non geometrice par organice, dezvoltate în mod natural, dar chiar și orașele 
medievale  au  fost  realizate  după  o  schemă  standard .  Acest  tip  de  planimetrie  este  descris  drept 
antiteza  celui  matematic,  aditiv,  bazat  pe  o  grilă  rectangulară.  Această  tipologie  a  fost  reluată  în 
secolul  19  până  la  WWI  pentru  a  crea  suburbiile  exclusiviste  sau  a  sta  la  baza  Orașului  grădină.  A 
servit  drept  alternativă/opus  al  orașului  aglomerat,  dens,  ostil  al  perioadei  industriale.  Perioada 
modernistă a reprezentat o îndepărtare de această tipologie și abia în post‐modernism s‐a revenit la 
organizarea organică sau pitorească. 

10.4.2 Colaj, compoziție liberă 
Compoziția liberă de volume în spații mari verzi este o temă a planificării moderniste. 

Colajele narative aparțin curentului deconstructivist al anilor 90, în care elementele structurii urbane 
sunt  dezasamblate  și  reconstruite  cu  o  nouă  semnificație.  Exemple  conțin  lucrările  realizate  de 
Daniel Libeskind și Zaha Hadid. Modelele nu sunt transferabile și nu se pot refolosi, criteriile care le‐
au  determinat  sunt  adesea  greu  de  înțeles  și  arbitrare.  În  vreme  ce  Libeskind  face  referire  la 
elemente  dincolo  de  arhitectură  și  design  urban,  Zaha  Hadid  vorbește  despre  o  nouă  înțelegere  a 
spațiului în carte singurul factor ce determină forma e mișcarea. 
25 
 
10.5 Principii geometrice 
10.5.1 Rețea/grid ortogonal 
Rețeaua  stradală  ortogonală  este  cea  mai  utilizată  structură  urbană,  fiind  conform  lui  Spiro  Kostof 
(The city shaped) universală atât geografic cât și cronologic. 

Avantajele utilizării sale numără: 

 Posibilitatea utilizării pe orice tip de tren 
 Eficiență în subdiviziunea terenului 
 Facilitate în realizarea de centre și ierarhii, și amplasarea liberă a clădirilor 
 Se poate adapta ușor terenului prin operațiuni de omisie, deformare, rotație sau curbe 
 Suportă  operațiuni  de  suprapunere  sau  tăieri  în  masa  țesutului  (Broadway  în  NY  și 
diagonalele în Barcelona) 
 Este ușor de edificat datorită cvartalelor rectangulare 
 Se potrivește oricărei perioade istorice și ideologii culturale sau politice 
 

Bibliografie opțională 

EPISODE 296  Bijlmer (City of the Future, Part 1) 
https://99percentinvisible.org/episode/bijlmer‐city‐future‐part‐1/ 

EPISODE 297 Blood, Sweat & Tears (City of the Future, Part 2) 
https://99percentinvisible.org/episode/blood‐sweat‐tears‐city‐future‐part‐2/ 

10.5.2 Forme circulare 
Forme  urbane  circulare,  bazate  pe  rețele  stradale  radiale  au  fost  propuse  dar  arareori  construite 
deoarece ar fi avut probleme în utilizarea cvartalelor, prea mici spre centru, prea mari la periferie. 

10.5.3 Forme hexagonale 
Încercările realizate de planificatorii urbani din SUA de a se îndepărta de rețeaua stradală ortogonal 
nu au avut succes. Planul realizat de Augustus B. Woodward în 1807 pentru Detroit, bazat pe o rețea 
hexagonală  cu  străzi  radiale  spre  centre,  a  fost  abandonat  în  1820  și  doar  o  parte  a  centrului  s‐a 
construit.  

Alte tipuri de rețele stradale bazate pe forme hexagonale, triunghiuri echilaterale sau tip fagure au 
avut sorți similare deoarece ar fi rezultate în numeroase spații reziduale de forme triunghiulare greu 
de construit. 

10.6 Relația părților cu întregul 
Trei tipuri de operațiuni pot determina relația parților unei amenajări/planificări urbane cu întregul: 

 Adiție 
 Diviziune 
 Suprapunere  
 

26 
 
10.6.1 Adiție 
Operațiunii Adiție îi este caracteristică o bună definire a părților componente, cartiere, cvartale sau 
ansambluri  de  clădiri.  Întregul  este  suma  părților  dar  asupra  sa  se  poate  intervenii,  modifica  sau 
extinde  sau  poate  fi  limitat  de  constrângeri  topografice.  Poate  fi  simplă  sau  compusă,  respectiv 
realizată din ansambluri. 

10.6.2 Diviziune 
Pentru  utilizarea  operațiunii  Diviziune  forma  finală  este  cunoscută  de  la  început  și  asupra  ei  se 
intervine în baza unor reguli ce rezultă din contextul cultural. Se utilizează pentru reprezentare sau 
are justificare funcțională sau militară. 

Prin această operație se optimizează caracteristicile ce țin de design și imagine urbană în detrimentul 
flexibilității  designului,  posibilității  de  extindere  sau  modificare.  Constrângerile  geometriei  formei 
pot  împiedica  buna  funcționare  a  zonei/dezvoltării  urbane.  Se  poate  extinde  doar  prin  adiție, 
folosind ca unități alte districte sau grupări de districte realizate pe baza diviziunii. 

10.6.3 Suprapunere  
Prin  suprapunere  a  mai  multor  principii  de  design  se  creează  o  structură  urbană  care  evită 
monotonia operației de adiție și constrângerile formale ale celei de diviziune. Exemple includ planul 
Washington  DC  realizat  de  Pierre  Charles  L'Enfant  în  1792  și  planul  pentru  Barcelona  realizat  de 
Ildefons  Cedra  în  1859.  Diagonalele  se  suprapun  unui  grid  rectangular  și  conectează  puncte 
importante la nivelul orașului.  

Este  necesară  a  dimensiune  suficient  de  mare  a  zonei  planificate  pentru  a  se  putea  utiliza  vizibil 
regula suprapunerii. Se recomandă a se utiliza la nivel de cartiere, districte sau orașe.  

10.6.4 Formă 
O  altă  abordare  constă  în  realizarea  unei  forme  unitare  urbane.  Forma  poate  prima  în  compoziție 
realizându‐se prin diviziune ulterioara sau pot prima elementele forma finală fiind un colaj rezultat 
din adiție. Rezultatul final poate fi geometric, organic, biomorfic sau o formă liberă. 

Se utilizează cel mai adesea în realizarea unui singur cvartal cu câteva clădiri. Se realizează adesea de 
cel care a planificat‐o fiind dificilă implementarea de autori ulteriori diferiți. 

10.7 Rețea/grid 
10.7.1 Regulat 
Cvartalele  unui  grid  regulat  pot  fi  pătrate  sau  dreptunghiuri.  Oferă  avantaje  datorită  ușurinței  în 
extindere și a flexibilității dar este predispun monotoniei repetiției. Se poate opera asupra sa pentru 
a preveni aceste dezavantaje prin: 

 suprapunerea unei alte reguli/rețele/straturi 
 stabilirea unei ierarhii de străzi, parți sau cvartale 
 subîmpărțirea gridului în celule de dimensiuni mai mari 
 inserarea sau omiterea de celule pentru a crea spații publice, verzi sau minerale 
 

10.7.2 Neregulat 
Neregularitatea  gridului  poate  avea  efecte  pozitive  sau  negative  asupra  calității  zonei.  Se  evită 
monotonia  și  de  creează  structuri  urbane  cu  o  mai  mare  diversitate.  Se  poate  opera  și  cu  o 
neregularitate  parțială,  respectiv  păstrând  regularitatea  gridului  doar  pe  o  direcție.  O  astfel  de 
abordare poate sublinia care este direcția principală sau poate ușura tranzitul  în acea direcție, sau 
îngreuna intenționat în cealaltă. 
27 
 
10.7.3 Rotit 
Un grid se poate roti pentru a se adapta topografiei, a se conecta de țesutul existent sau a facilita 
circulația. Se poate roti și pentru a crea neregularități în cadrul uni grid prea ordonat iar spațiile unde 
se operează cu aceste modificări se tratează într‐o manieră specială, se accentuează, se poziționează 
funcțiuni sau clădiri deosebite sau se păstrează libere pentru spații publice, verzi sau minerale. 

10.7.4 Deformat 
Gridurile nu trebuie să fie neapărat ortogonale. Se pot utiliza griduri curbe sau vălurite pentru a se 
adapta  topografiei  terenului  sau  formei  zonei  de  implantate  sau  pentru  a  integra  coridoare  verzi. 
Străzile curbe sunt o soluție consacrată în a rezolva problema monotoniei unei structuri urbane prea 
rigide și nu creează imaginea unei destinații la infinit, dezvăluită prea repede și către care nu pare a 
se avansa. 

10.7.5 Transformat 
În grid transformat suferă alterare către centru sau limite. Transformarea poate avea loc incremental 
sau  poate  fi  fluidă  și  greu  de  perceput.  Gridul  se  poate  transforma  de  la  unul  rectangular  la  unul 
incomplet, sau unul organic. Străzile se pot continua, pot să devină înfundături, cul‐de sac, sau pot fi 
închise perimetral ce un alt drum ce le conectează la rețeaua inițială.  

10.7.6 Suprapus 
Un  grid  suprapus  rezultă  din  suprapunerea  mai  multor  straturi  de  reguli  de  compoziție.  Un  strat 
trebuie  să  rămână  dominant.  Suprapunerea  prea  multor  straturi  va  duce  la  haos  astfel  încât  este 
nevoie să se opereze cu reținere. 

11 Bibliografie: 
Grand Urban Rules ‐ Alex Lehnerer 

Designing cities – Leonhard Schenk 

28