Sunteți pe pagina 1din 80

Proiect

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E nr._______

din ____________________________________
Chișinău

privind aprobarea proiectului de lege


pentru modificarea unor acte normative

Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului spre examinare proiectul de Lege pentru


modificarea unor acte normative.

PRIM-MINISTRU Ion CHICU

Contrasemnează

Viceprim-ministru, Serghei PUȘCUȚA


Ministru al finanțelor

Ministrul justiției Fadei NAGACEVSCHI

0
Proiect
PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA
LEGE
cu privire la modificarea unor acte normative

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Art. I. – Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (Monitorul


Parlamentului Republicii Moldova, 1994) cu modificările ulterioare, se modifică după cum
urmează:
1. Articolul 6, după textul ,,să deschidă conturi la bancă în scopul efectuării tuturor
genurilor de operațiuni de decontare, creditare, încasare etc.;” se completează cu textul:
„să efectueze în raport cu contribuabilul care practică activitate de întreprinzător plăți
în numerar în sumă ce nu depășește 10 000 de lei pentru fiecare tranzacție, dar nu mai mult de
100 000 lei lunar”;
„să încaseze plăți în numerar în limita a 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru
bunurile sau serviciile comercializate”.
2. La articolul 71:
la punctul 1, textul „al căror volum de vînzări din comerţul cu ridicata şi/sau cu
amănuntul şi/sau din prestarea de servicii a depăşit 2 milioane de lei pe parcursul anului
calendaristic precedent” se exclude, iar textul „în aceeaşi perioadă, volumul” se substituie cu
cuvintele „pe parcursul anului calendaristic precedent, venituri”.
punctul 2 va avea următorul cuprins:
„2. Prin derogare de la prevederile punctului 1, agenţii economici ale căror venituri din
vînzări aferent comerţului cu ridicata şi/sau cu amănuntul şi/sau din prestarea de servicii a
depăşit suma de 500000 de lei pe parcursul anului calendaristic precedent nu sînt obligaţi să
instaleze terminale POS pînă la 1 iulie a anului imediat următor, în cazul în care:
– achitarea plăţilor a fost efectuată exclusiv fără numerar, cu excepţia celor efectuate de
băncile comerciale;
– activităţile menţionate se desfăşoară în sate (comune), cu excepţia celor aflate în
componenţa municipiilor şi oraşelor.
3. La articolul 10:
punctul 5 va avea următorul cuprins:
„5. Faţă de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi
forma de organizare juridică, care efectuează plăţi în numerar, inclusiv prin intermediul
terminalului de plată în numerar (terminalului cash-in), în sumă ce depăşeşte cumulativ
plafonul lunar maxim de 100 000 lei, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul
stabilit de decontare prin virament, se aplică sancţiuni conform legislației.
Sancţiunile menţionate nu se aplică la efectuarea decontărilor cu cetăţenii, agenții
economici care achiziţionează produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau obiecte ale
1
regnului vegetal de la persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, titularii
de patente de întreprinzător şi cu bugetul public naţional, la efectuarea decontărilor de către
persoanele indicate cu bugetul public naţional, cu întreprinderile şi organizaţiile, precum şi la
efectuarea decontărilor de către întreprinderile şi organizaţiile ale căror drepturi la acest
capitol se reglementează în Legea nr.62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea
valutară, în actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei, cu excepţia cazurilor efectuării
decontărilor prin intermediari.
Pentru utilizarea numerarului în alt scop decât cel pentru care a fost destinat și/sau
nerestituirea în termen a numerarului în casa întreprinderii, Serviciul Fiscal de Stat aplică o
sancțiune în conformitate cu legislația în vigoare. ”
punctul 51 va avea următorul cuprins:
„51. Nerespectarea prevederilor art.7 şi art.71 din prezenta lege se sancționează în
conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Controlul nerespectării prevederilor art. 7 și
art. 71 din prezenta lege se efectuează de către Serviciul Fiscal de Stat în conformitate cu
actele normative emise de Guvernul Republicii Moldova.”
se completează cu următoarele puncte:
„9. Încasarea plăților în numerar care depășesc plafonul de 100 000 de lei pentru fiecare
tranzacție se sancționează conform prevederilor legislației în vigoare;
10. Fracționarea sumei de încasat în mai multe tranșe, pentru a evita plafonul de
încasare de 100 000 de lei se sancționează conform prevederilor legislației în vigoare;
11. Plafonul-limită prevăzut de pct. 9 și pct. 10 nu se aplică pentru depunerea de
numerar în conturile deschise la instituțiile de credit sau la instituțiile care prestează servicii de
plată și care sunt autorizate de Banca Națională a Republicii Moldova, inclusiv în automatele
de încasări în numerar.”

Art. II. - Articolul 37 alineatul (1) din Legea nr.317/1994 cu privire la Curtea
Constituțională (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,1995, nr.8,art.86), cu modificările
ulterioare, va avea următorul cuprins:
„(1) Curtea Constituțională are un buget propriu, care face parte integrantă din bugetul
de stat”.

Art. III. – Articolul 22 alineatul (1) din Legea nr.514/1995 privind organizarea
judecătorească (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,2013, nr.15-17,
art.62), cu modificările ulterioare, va avea următorul cuprins:

„(1) Instanţele judecătoreşti au un buget propriu, care face parte integrantă din bugetul
de stat”.

Art. IV. - Articolul 27 alineatul (1) din Legea nr.789/1996 cu privire la Curtea
Supremă de Justiție (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.15–17,
art.64), cu modificările ulterioare, se abrogă.

2
Art. V. La articolul 3 din Legea nr. 947/1996 cu privire la Consiliul Superior al
Magistraturii (Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova, 2013, nr. 15-17, art. 65), cu
modificările ulterioare, se introduce alineatul (61) cu următorul cuprins:
„(61) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii din rîndul profesorilor de drept
titulari, cu excepția persoanei alese în calitate de președinte al Consiliului, beneficiază de o
indemnizație lunară echivalentă cu salariul de bază pentru funcția de membru din cadrul
autorităților publice autonome (poziția cu codul A1034 din Tabelul 1 la Anexa nr. 3 din Legea
nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar). Indemnizația lunară se
calculează proporțional numărului de ședințe la care a participat membrul Consiliului Superior
al magistraturii din rîndul profesorilor de drept titulari, raportat la numărul total de ședințe
organizate în luna respectivă”.

Art. VI. – Codul fiscal nr.1163/1997(republicat în Monitorul Oficial al Republicii


Moldova, ediție specială din 8 februarie 2007), cu modificările ulterioare, se modifică după
cum urmează:

1. La articolul 5 punctul 28 alineatul b) textul „Legii nr.837-XIII din 17 mai 1996 cu


privire la asociaţiile obşteşti” se substituie cu textul „Legii nr.86/2020 cu privire la
organizațiile necomerciale” .
2. La articolul 24:
alineatul (15) va avea următorul cuprins:
„(15) Se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul perioadei
fiscale sub formă de taxe de aderare și cotizații de membru destinate activității patronatelor,
fundațiilor și altor asociații de reprezentare a activității de întreprinzător. Plafonul de
deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii.”;
la alineatul (192) după textul „Fără a aduce atingere prevederilor din prezentul articol,”
se introduce textul „cu excepția alin.(1),”.
3. La articolul 261:
alineatul (11), după textul „din suma calculată a locațiunii, arendei” se completează cu
textul „ ,leasingului operațional”;
alineatul (17) după cuvintele „în scopuri fiscale” se introduce textul „ , a modalității
de determinare a sumelor aferente cheltuielilor pentru reparație permise la deducere, precum și
a modului de determinare a rezultatului fiscal în cazul ieșirii mijloacelor fixe de la entitate”.
4. La articolul 31 se introduce alineatul (6) cu următorul cuprins :
„(6) Companiilor de asigurări li se permite deducerea provizioanelor formate pentru
acoperirea creanțelor specifice domeniului asigurărilor care se determină conform
regulamentelor Comisiei Naționale a Pieței Financiare.”
5. La articolul 33 alineatul (1), cifra ,,24 000” se substituie cu cifra ,,25 200’”.
6. La articolul 34:
alineatul (1) se abrogă;
la alineatul (2) cifra ,,18 000” se substituie cu cifra ,,18 900”;
la alineatul (3) textul „(1) și” se exclude.

3
7. La articolul 35 alineatul (1), cifra ,,3 000” se substituie cu cifra ,,4 500” iar cifra
,,18000” se substituie cu cifra ,,18900”.
8. La articolul 36 alineatul (6) cuvîntul „asigurate” se exclude.
9. La articolul 52 alineatul (4) cuvintele „Ministerul Justiției” se substituie cu cuvintele
”Organul înregistrării de stat”.
10. La articolul 542 alineatul (3) litera a) se completează cu textul „sau granturile
prevăzute în art. 20”.
11. La articolul 55 alineatul (2) se abrogă.
12. Articolul 56 va avea următorul cuprins:
„Dacă agentul economic efectuează plăţi în natură acţionarilor (asociaţilor) săi
conform cotei de participaţie a acestora (dividende, plăţi în cazul lichidării, sau sub altă
formă), atunci se consideră că această proprietate a fost vîndută acţionarului (asociatului) de
către agentul economic la preţul ei de piaţă. Baza valorică a proprietății obținute de acționari
persoane fizice este prețul de piață respectiv.”.
13. Articolul 57 se abrogă.
14. Articolul 6915, după primul alineat se completează cu textul:
„În cazul în care venitul din vânzarea produselor din fitotehnie și/sau horticultură
și/sau a obiectelor regnului vegetal către agentul economic depășește suma de 1,2 milioane
lei pe parcursul anului calendaristic, subiecții impunerii sunt obligați să prezinte declarația cu
privire la impozitul pe venit și pentru suma care depășește plafonul de 1,2 milioane lei să
achite impozitul pe venit la cota stabilită la art.15 lit.a), fără a lua în calcul suma impozitului
pe venit reținut la sursa de plată.”.
15. La articolul 6918 alineatul (1), cifra ,,5” se substituie cu cifra ,,6”.
16. La articolul 73 alineatul (4) după cuvintele „acestor venituri” se introduce textul „
, cu excepția primelor de asigurări medicale achitate conform legislației”.
17. Articolul 901:
la alineatul (3), cifra ,,10” se substituie cu cifra ,,12”;
la alineatul (31) liniuța întîi și a doua, după textul „ dividende, ” se introduce textul
„achitate în folosul persoanelor fizice rezidente și nerezidente și/sau persoane juridice
nerezidente.”
alineatul (34) va avea următorul cuprins:
(34) Subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi
transmit persoanelor specificate la art.54, precum şi altor persoane decît cele specificate la
art.90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) proprietate
imobiliară, achită impozit în mărime de 7 % din valoarea lunară a contractului. Persoanele
menţionate sînt obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze
contractul încheiat la Serviciul Fiscal de Stat. Acest impozit se achită lunar cel tîrziu la data
de 25 a lunii în curs, în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.
Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune,
arendă, uzufruct, superficie) după data de 25, termenul de plată în această lună va fi data de 25
a lunii următoare lunii transmiterii în posesie sau/și folosință a bunului imobil.
În cazul neînregistrării contractului de locaţiune, arendă, uzufruct, superficie privind
proprietatea imobiliară şi al neachitării impozitului din venitul obţinut, Serviciul Fiscal de Stat
4
va estima venitul persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător prin metode şi
surse indirecte, în conformitate cu prevederile art.189 şi 225.
la alineatul (35), cifra ,,5” se substituie cu cifra ,,6”;
la alineatul (36), cifra ,,10” se substituie cu cifra ,,12”;
se introduce alineatul (37) cu următorul cuprins:
„(37) Băncile, asociațiile de economii și împrumut precum și emitenții de valori mobilare
corporative reţin un impozit în mărime de 3% din dobînzile achitate în folosul persoanelor
fizice rezidente.”;
la alineatul (4), textul „şi (36)” se substituie cu textul „ , (36) și (37)”.
18. La articolul 93 punctul 18 la noțiunea „Investiții (cheltuieli) capitale” după
cuvintele „în legătură cu” se introduce textul „reparația capitală,”.
19. La articolul 94 litera e), după cuvintele „care practică activitate de
întreprinzător” se introduce textul „ , inclusiv persoanele care desfăşoară activitate
profesională potrivit legislaţiei”.
20. La art.96 litera b):
liniuța a cincea textul „8%” se substituie cu textul „12%”;
după liniuța a cincea se adaugă o liniuță cu următorul text:
„12% - la îngrășămintele și pesticidele importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii
Moldova, de la poziţiile tarifare: 3101 00 000, 3102, 3103, 3104, 3105, 3808”;
la liniuța a opta și a noua, textul „15%” se substituie cu „12%”.
21. La articolul 101 alineatul (71) cifra „200” se substituie cu cifra „100”.
22. La articolul 102:
se introduce alineatul (81) cu următorul cuprins:
(81) Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe mărfurile procurate care, în
procesul activităţii de întreprinzător, au fost distruse ca urmare a calamităților naturale se
deduce în condițiile în care aceste situații sunt demonstrate sau confirmate în mod
corespunzător.
alineatul (12), după textul „servicii comunale,” se introduc cuvîntele „produse
petroliere”.
23. La articolul 104 litera c1):
liniuța a doua, cuvintele „împrumuturilor şi”, textul „sau acordate cu garanție de stat,
din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-
parte a Guvernului),” se exclud;
ultima propoziție va avea următorul cuprins:
,,Lista tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, lista proiectelor
de asistenţă tehnică, lista granturilor acordate Guvernului și instituțiilor finanțate de la buget
precum şi modul de aplicare a scutirii de T.V.A. cu drept de deducere la livrarea pe teritoriul
ţării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor respective se stabilesc de Guvern;’’
24. La articolul 109 alineatul (2) cuvintele „data depunerii” se înlocuiesc cu cuvintele
„termenul obligației de depunere a”.
25. La articolul 112 se introduce alineatul (5) cu următorul cuprins:
„(5) Subiectul căruia în cadrul reorganizării i-au fost transmise drepturi şi obligaţii de
către întreprinderea reorganizată, deţinătoare a statutului de plătitor a TVA, în cazul practicării
5
activităţii de întreprinzător, se consideră înregistrat în calitate de subiect al impunerii cu TVA
începînd cu data înregistrării de stat a noii persoane juridice sau cu data înregistrării
modificărilor în actele de constituire ale persoanei juridice, în dependență de tipul de
reorganizare.”
26. La articolul 115 alineatul (2) litera b), după cuvintele „a căror achitare se face”
se introduce cuvîntul „până”.
27. La articolul 117 alineatul (3) după cuvintele „cînd este solicitată de cumpărător”
se introduc cuvintele „în ziua livrării”.
28. La articolul 1171 alineatul (11) propoziția a doua și a treia înainte de cuvintele
„avizului de însoțire” la orice formă gramaticală se introduce textul „facturii fiscale/” la forma
gramaticală corespunzătoare.
29. La articolul 124:
la alineatul (11), cifra „200” se substituie cu cifra „100”;
alineatul (3) litera b) cuvintele „împrumuturilor şi” și textul „sau acordate cu garanție
de stat din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv
din cota-parte a Guvernului)” se exclud. Ultima propoziție va avea următorul cuprins:
,,Lista tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, lista proiectelor
de asistenţă tehnică, lista granturilor acordate Guvernului și instituțiilor finanțate de la buget
precum şi modul de aplicare a scutirii de T.V.A. cu drept de deducere la livrarea pe teritoriul
ţării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor respective se stabilesc de Guvern;’’
la alineatul (14) în propoziția a treia după textul „comercializa,” se introduce textul
„dona, transmite prin moștenire sau orice altă formă de dare în posesie sau folosință”.

30. Anexa nr. 1 la titlul IV va avea următorul cuprins:


„Anexa nr.1
Mărfurile supuse accizelor

Poziţia tarifară Denumirea mărfii Unitatea de măsură Cota accizelor

Anul Anul Anul


2021 2022 2023
160431000 Caviar valoarea în lei 25% 25% 25%
160432000 Înlocuitori de caviar valoarea în lei 25% 25% 25%
220300 Bere fabricată din malţ litru 2,76 lei 2,90 lei 3,05 lei
2205 Vermuturi şi alte vinuri din litru 15,75 lei 16,54 lei 17,37 lei
struguri proaspeţi, aromatizate cu
plante sau cu substanţe aromatizante
220600 Alte băuturi fermentate litru 15,75 lei 16,54 lei 17,37 lei
(hidromel); amestecuri de băuturi
fermentate şi amestecuri de băuturi
fermentate şi băuturi nealcoolice,
nedenumite şi necuprinse în altă parte,
cu excepţia cidrului de mere, cidrului
de pere
220600310 Cidru de mere şi de pere, litru 3,05 lei 3,20 lei 3,36 lei
spumoase
220600510 Cidru de mere şi de pere, litru 3,05 lei 3,20 lei 3,36 lei
nespumoase, prezentate în recipiente
cu un conţinut de maximum 2 l

6
220600810 Cidru de mere şi de pere, litru 3,05 lei 3,20 lei 3,36 lei
nespumoase, prezentate în recipiente
cu un conţinut de peste 2 l
2207 Alcool etilic nedenaturat cu litru alcool absolut 109,55 lei 115,02 lei 120,77 lei
titru alcoolic volumic de minimum
80%; alcool etilic şi alte distilate
denaturate, cu orice titru alcoolic
volumic
2208 Alcool etilic nedenaturat cu litru alcool absolut 109,55 lei 115,02 lei 120,77 lei
titru alcoolic volumic sub 80%;
distilate, rachiuri, lichioruri şi alte
băuturi spirtoase
240210000 Ţigări de foi (inclusiv cele valoarea în lei 41% 41% 41%
cu capete tăiate) şi trabucuri, care
conţin tutun
240220 Ţigarete care conţin tutun:
– cu filtru 1000 bucăţi/ 621 lei 715 lei 822 lei
valoarea în lei + 13%, + 13%, + 13%,
dar dar dar
nu mai nu mai nu mai
puţin de puţin de puţin de
834 lei 959 lei 1103 lei
– fără filtru:
ovale cu lungime de pînă la 1000 bucăţi/ 621 lei 715 lei 822 lei
70 mm valoarea în lei + 13%, + 13%, + 13%,
dar dar dar
nu mai nu mai nu mai
puţin de puţin de puţin de
834 lei 959 lei 1103 lei
Cu muștiuc, altele 1000 bucăţi/ 621 lei 715 lei 822 lei
valoarea în lei + 13%, + 13%, + 13%,
dar dar dar
nu mai nu mai nu mai
puţin de puţin de puţin de
834 lei 959 lei 1103 lei
240290000 Alte ţigări de foi, trabucuri valoarea în lei 41% 41% 41%
şi ţigarete conţinînd înlocuitori de
tutun
2403 Tutun pentru fumat, alte kilogram 157,80 lei 165,70 lei 174,00 lei
tutunuri şi înlocuitori de tutun,
prelucrate; tutunuri “omogenizate” sau
“reconstituite”; extracte şi esenţe de
tutun
ex.240319 Tutun tăiat fin destinat kilogram 1260 lei 1323 lei 1389 lei
rulării în țigarete
ex.24039990 Rezerve din tutun pentru 1000 bucăți 834 lei 959 lei 1103 lei
0 dispozitive de încălzire a tutunului
ex.27071000 Benzoli destinaţi utilizării tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
0 drept carburanţi sau combustibili
ex.27072000 Toluoli destinaţi utilizării tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
0 drept carburanţi sau combustibili
ex.27073000 Xiloli destinaţi utilizării tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
0 drept carburanţi sau combustibili
270750000 Alte amestecuri de tona 6496 lei 7082 lei 7719 lei
hidrocarburi aromatice, care distilează
minimum 65% din volum (inclusiv
pierderile) la 250o C după metoda ISO
3405 (echivalentă cu metoda ASTM D
86)
270900100 Condensate de gaz natural tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei

7
271012110- Uleiuri (distilate) uşoare şi tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
271019290 medii
271019310- Motorină, inclusiv tonă 2734 lei 2980 lei 3248 lei
271019480 combustibil (carburant) diesel şi
combustibil pentru cuptoare
271019510 Păcură destinată a fi supusă tonă 409 lei 409 lei 409 lei
unui tratament specific
271019620- Păcură cu un conţinut de sulf tonă 409 lei 409 lei 409 lei
271019680
271020110- Motorină tonă 2734 lei 2980 lei 3248 lei
271020190
271020310- Păcură tonă 409 lei 409 lei 409 lei
271020390
271112 Propan tonă 3759 lei 3947 lei 4144 lei
271113 Butan tonă 3759 lei 3947 lei 4144 lei
271114000 Etilenă, propilenă, butilenă tonă 3759 lei 3947 lei 4144 lei
şi butadienă
271119000 Alte lichefiate tonă 3759 lei 3947 lei 4144 lei
280430000 Azot tonă 3654 lei 3837 lei 4029 lei
280440000 Oxigen tonă 4037 lei 4239 lei 4451 lei
290110000 Hidrocarburi aciclice tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
saturate
ex.29012400 Buta-1, 3-dienă tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
0
290129000 Alte hidrocarburi aciclice tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
nesaturate
290211000 Ciclohexan tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
290219000 Alte hidrocarburi ciclanice, ciclenice tona 6496 lei 7082 lei 7719 lei
şi cicloterpenice
ex.29022000 Benzen destinat a fi utilizat drept tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
0 carburant sau combustibil
290230000 Toluen tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
290244000 Amestec de izomeri ai xilenului tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
290290000 Alte hidrocarburi ciclice tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei

290511000- Alcooli monohidroxilici (metanol, tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
290513000 propanol, butan-1-ol)
290514 Alţi butanol tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
290516 Octanol (alcool octilic) şi izomerii tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
lui
ex.29051900 Pentanol (alcool amelic) tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
0
2909 Eteri, eteri-alcooli, eteri-fenoli, eteri- tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
alcool-fenoli, peroxizi ai alcoolilor,
peroxizi ai eterilor, peroxizi ai
cetonelor (cu compoziţie chimică
definită sau nu) şi derivaţii lor
halogenaţi, sulfonaţi, nitraţi sau
nitrozaţi
330300 Parfumuri şi ape de toaletă valoarea în lei 30% 30% 30%
381400900 Alţi solvenţi şi diluanţi organici tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
compuşi nedenumiţi şi necuprinşi în
altă parte; preparate pentru
îndepărtarea vopselelor sau lacurilor
381700500 Achilbenzeni lineari tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei
381700800 Alţi achilbenzeni tonă 6496 lei 7082 lei 7719 lei

8
ex.430310 Îmbrăcăminte din blană (de nurcă, valoarea în lei 25% 25% 25%
vulpe polară, vulpe, samur)

31. Anexa 2 va avea următorul cuprins:

Cota accizului în funcţie de termenul de exploatare a mijlocului de transport, lei


Unitat
de la de la de 10 de 11 de 12 de 13 de de de 16 de 17 de 18 de de 20
ea de de la 3
Poziţia tarifară măsur
0 la 2 5 la 6 ani ani ani ani 14 15 ani ani ani 19 ani și
la 4 ani de 7 de 8 de 9
ani ani ani ani ani mai
ă inclusi ani ani ani
inclus inclus mult
v
iv iv

8703 Autoturisme şi alte autovehicule, proiectate în principal pentru transportul persoanelor (altele decît cele de la poziţia 8702), inclusiv maşinile de tip "break" şi
maşinile de curse:
– Alte vehicule cu motor cu piston alternativ cu aprindere prin scînteie:
87032 – – Cu capacitatea cilindrică cm3 9,56 10,00 10,23 11,25 12,38 13,62 16,34 21,24 26,24 31,24 36,24 41,24 46,24 51,24 56,24 61,24 66,24
1 de maximum 1000 cm3

87032 – – Cu capacitatea cilindrică cm3 12,23 12,67 12,90 14,19 15,61 17,17 20,60 26,79 31,79 36,79 41,79 46,79 51,79 56,79 61,79 66,79 71,79
2 de peste 1000 cm3, dar de
maximum 1500 cm3
87032 – – Cu capacitatea cilindrică cm3 18,90 19,34 19,57 21,53 23,68 26,05 31,26 40,63 45,63 50,63 55,63 60,63 65,63 70,63 75,63 80,63 85,63
3 de peste 1500 cm3, dar de
maximum 2000 cm3
87032 – – Cu capacitatea cilindrică cm3 31,14 31,58 31,81 34,99 38,49 42,34 50,81 66,05 71,05 76,05 81,05 86,05 91,05 96,05 101,0 106,0 111,05
3 de peste 2000 cm3, dar de 5 5
maximum 3000 cm3
87032 – – Cu capacitatea cilindrică cm3 55,60 56,04 56,27 61,90 68,09 74,90 89,87 116,8 121,8 126,8 131,8 136,8 141,84 146,8 151,8 156,8 161,84
4 de peste 3000 cm3 4 4 4 4 4 4 4 4

– Alte vehicule (autoturisme) cu motor cu piston, cu aprindere prin compresie (diesel sau semidiesel):

87033 – – Cu capacitatea cilindrică cm3 12,23 12,67 12,90 14,19 15,61 17,17 20,60 26,79 31,79 36,79 41,79 46,79 51,79 56,79 61,79 66,79 71,79
1 de maximum 1500 cm3

87033 – – Cu capacitatea cilindrică cm3 31,14 31,58 31,81 34,99 38,49 42,34 50,81 66,05 71,05 76,05 81,05 86,05 91,05 96,05 101,0 106,0 111,05
2 de peste 1500 cm3, dar de 5 5
maximum 2500 cm3
87033 – – Cu capacitatea cilindrică cm3 55,60 56,04 56,27 61,90 68,09 74,90 89,87 116,8 121,8 126,8 131,8 136,8 141,84 146,8 151,8 156,8 161,84
3 de peste 2500 cm3 4 4 4 4 4 4 4 4

87034 – Alte vehicule având atât cm3 Cota accizei se stabileşte similar poziţiilor tarifare
0 motor cu pistoane 870321–870324, în funcţie de termenul de exploatare şi
alternative cu combustie capacitatea cilindrică, în condiţiile art.124 alin.(18)
internă cu aprindere prin
scânteie, cât şi motor
electric ca motoare pentru
propulsie, altele decât cele
care pot fi încărcate prin
conectarea la o sursă externă
de energie electrică
87035 – Alte vehicule având atât cm3 Cota accizei se stabileşte similar poziţiilor tarifare
0000 motor cu pistoane cu 870331–870333, în funcţie de termenul de exploatare şi
combustie internă cu capacitatea cilindrică, în condiţiile art.124 alin.(18)
aprindere prin compresie
(diesel sau semidiesel), cât
şi motor electric ca motoare
pentru propulsie, altele decât
cele care pot fi încărcate
prin conectarea la o sursă
externă de energie electrică
87036 – Alte vehicule având atât cm3 Cota accizei se stabileşte similar poziţiilor tarifare
motor cu pistoane 870321–870324, în funcţie de termenul de exploatare şi
9
0 alternative cu combustie capacitatea cilindrică, în condiţiile art.124 alin.(18)
internă cu aprindere prin
scânteie, cât şi motor
electric ca motoare pentru
propulsie, care pot fi
încărcate prin conectarea la
o sursă externă de energie
electrică
87037 – Alte vehicule având atât cm3 Cota accizei se stabileşte similar poziţiilor tarifare
0000 motor cu pistoane cu 870331–870333, în funcţie de termenul de exploatare şi
combustie internă cu capacitatea cilindrică, în condiţiile art.124 alin.(18)
aprindere prin compresie
(diesel sau semidiesel), cât
şi motor electric ca motoare
pentru propulsie, care pot fi
încărcate prin conectarea la
o sursă externă de energie
electrică
9705 Autovehicul de colecţie de interes istoric sau etnografic De la 30 de ani pînă la 39 de ani inclusiv – 40000 de lei.
De la 40 de ani pînă la 49 de ani inclusiv – 30000 de lei.
De la 50 de ani – 20000 de lei

10
32. Anexa nr. 2 se completează cu tabelul cu următorul cuprins:

Poziția tarifară Categoria Acciza


vehiculului Vârsta specială
/lei*cm3
până la 12 ani 0
Tractoare clasificate la poziţiile tarifare 870110 000, 870120, 870130000, 870191900, N inclusiv
870192900, 870193900, 870194900, 870195900 de la 13 la 15 10
ani inclusiv
de la 16 la 18 20
ani inclusiv
de la 19 ani 60
Tractoare clasificate la poziţiile tarifare 870191100, 870192100, 870193100, 870194100, până la 20 ani 0
870195100 N inclusiv
de la 21 la 23 10
ani inclusiv
de la 24 la 26 20
ani inclusiv
de la 27 de 60
ani
până la 7 ani 0
inclusiv
de la 8 la 10 9
ani inclusiv
M2 de la 11 la 12 13
ani inclusiv
de la 13 la 15 17
ani inclusiv
Autovehicule pentru transportul de minimum 10 persoane, inclusiv șoferul (8702)
de la 16 ani 80
până la 10 ani 0
inclusiv
de la 11 la 12 6
M3 ani inclusiv
de la 13 la 15 9
ani inclusiv
de la 16 ani 60
până la 10 ani 0
inclusiv
de la 11 la 12 13
N1
ani inclusiv
de la 13 la 15 17
inclusiv
de la 16 ani 80
până la 10 ani 0
inclusiv
de la 11 la 12 11
Autovehicule pentru transportul mărfurilor (8704) ani inclusiv
N2
de la 13 la 15 16
inclusiv
de la 16 ani 60
până la 10 ani 0
inclusiv
de la 11 la 12 6
N3 ani inclusiv
de la 13 la 15 11
inclusiv
de la 16 ani 60

33. La articolul 1291:

11
la alineatul (1) textul „sau altor persoane indicate la alin.(2) de către Serviciul Fiscal de
Stat” se exclude;
alineatul (2) se abrogă;
la alineatul (4) textul „alin. (2)” se exclude.
34. La articolul 163 alineatul (7) cuvintele „subdiviziunea Serviciului Fiscal de
Stat în a cărei rază de activitate a apărut obiectul impozabil sau obligaţia fiscală” se
substituie cu cuvintele „Serviciul Fiscal de Stat”.
35. La articolul 167 cuvintele „instituția financiară” se substituie cu cuvîntul
„bancă” la orice formă gramaticală, iar cuvintele „sau filiala acesteia” se exclud.
36. La articolul 172 alineatul (3) textul „ înregistrate în sistemele proprii de
evidenţă ale organelor abilitate cu atribuţii de administrare fiscală, menţionate la art.131
alin.(1) din prezentul cod, la plăţile reglementate de Codul fiscal” se substituie cu civintele
„ înregistrate în sistemul informațional”, iar cuvintele „ în sistemele proprii de evidenţă ale
organelor menţionate se efectuează individual de către fiecare organ în parte” se substituie
cu textul „ în sistemul informațional se efectuează individual de către organele abilitate cu
atribuţii de administrare fiscală, menţionate la art.131 alin.(1) din prezentul cod”.
37. La articolul 197 alineatul (33) după cuvintele „sumelor încasate de pe conturile
debitorului” se introduc cuvintele „cât și sumele bănești rezultate în urma altor acțiuni de
executare silită”.
38. La articolul 202 alineatul (1) se introduce litera j) cu următorul cuprins:
„j) constatării încălcării procedurii de aplicare a sechestrului.”.
39. La articolul 203 se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
,,(4) Dacă bunurile sechestrate nu au fost comercializate în decursul a 3 luni din data
aplicării sechestrului sau nu a fost achitată suma restanței, acesta, cu excepția motivelor
întemeiate, este transmis, în termen de 15 zile lucrătoare, executorului judecătoresc pentru
comercializare conform Codului de executare.
40. La articolul 22616 alineatul (11), textul „şi, prin derogare de la art.131 alin.(5),
este prezentată doar organelor de urmărire penală şi instanţelor judecătoreşti în scopul
examinării cazurilor de evaziune fiscală. Autorităţile menţionate vor utiliza informaţia
numai în acest scop” se exclude.
41. La articolul 244 alineatul (6) se abrogă.
42. La articolul 278:
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Obiecte ale impunerii sînt bunurile imobiliare, inclusiv terenurile din intravilan
sau din extravilan, clădirile, construcţiile, casele de locuit individuale, apartamentele şi alte
încăperi izolate, inclusiv bunurile imobiliare care la situația de la 1 ianuarie a perioadei
fiscale curente au rămas nefinisate timp de 3 ani după începutul lucrărilor de construcţie.

43. La articolul 277 alineatul (1) litera c) după cuvintele „Republicii Moldova” se
introduce textul „cu excepția celor care dețin un dreptul de acces, în conformitate cu Legea

12
nr.28/2016 privind accesul pe proprietăţi şi utilizarea partajată a infrastructurii asociate
reţelelor publice de comunicaţii electronice”.

44. La articolul 2811 alin. (1) va avea următorul cuprins:


„(1) Persoanele juridice, persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător
sunt obligate să prezinte calculul impozitului pe bunurile imobiliare Serviciul Fiscal de
Stat, anual, pînă la data de 25 ianuarie a anului următor anului fiscal de gestiune.”

45. La articolul 282:


alineatul (1) textul ,,25 septembrie’’ se substituie cu textul ,,31 mai’’, iar cuvîntul
„septembrie” se substituie cu cuvîntul ,,iulie’’;
alineatul (2) se abrogă;
alineatul (4) textul ,,după 25 septembrie” se substituie cu textul ,,după 31 mai”.

46. La articolul 283:


alineatul (2) textul „care sînt ocupate de locuinţe, pentru loturile atribuite de către
autorităţile administraţiei publice locale ca loturi de pămînt de pe lîngă casă şi distribuite
în extravilan din cauza insuficienţei de terenuri în intravilan)” se substituie cu textul
„care sînt ocupate de locuinţe ce constituie domiciliul persoanei (în lipsa domiciului –
reședința), pentru loturile de pămînt de pe lîngă domiciliul persoanei (în lipsa
domiciului –reședința), (inclusiv terenurile atribuite de către autorităţile administraţiei
publice locale ca loturi de pămînt de pe lîngă domiciliul persoanei (în lipsa domiciului–
reședința) şi distribuite în extravilan din cauza insuficienţei de terenuri în intravilan)”.

se introduce alineatul (22) cu următorul cuprins:


„(22) Se scutește de impozitul pe bunuri imobiliare bunurile rămase nefinisate timp
de 3 ani după începutul lucrărilor de construcţie aflate la o etapă de finisare a
construcţiei de pînă la 50%, determinat de către experţii tehnici în construcţii sau de
către agenţii economici cu activităţi în domeniul expertizei tehnice la solicitarea
subiecților impunerii. Gradul de finisare a construcției se determină în baza metodei
stabilite de organul central de specialitate al administrației publice în domeniul
construcțiilor. În cazul lipsei constatării gradului de finalizare se prezumă că etapa de
finisare a construcției bunurile imobiliare rămase nefinisate timp de 3 ani este de peste
50%.”.
47. La articolul 286, cifra ,,15” se substituie cu cifra ,,25”, iar textul ,, după 25
septembrie’’ se substituie cu textul ,,după 31 mai”, iar cifra ,,1’’ se substituie cu cifra
,,25’’.

48. Articolul 288:


se completează cu punctul 11), cu următorul cuprins:
„11) Cota maximă a taxei locale – cotă ad valorem în procente din baza impozabilă
a obiectului impunerii ori sumă absolută, stabilită conform prezentului titlu.”;
punctul 3) va avea următorul cuprins:
13
„3) Cota concretă a taxei locale – cota ad valorem în procente din baza impozabilă a
obiectului impunerii ori în sumă absolută, stabilită de autoritatea administrației publice
locale la adoptarea bugetului unității administrativ-teritoriale respective, care nu poate fi
mai mare decît cota maximă stabilită conform prezentului titlu.”;
punctele 6), 7), 9) și 17) se abrogă.
49. La articolul 289:
alineatul (2) literele c) și n) se abrogă;
50. La articolul 290:
literele c) și n) se abrogă.
51. La articolul 291:
alineatul (1) literele c) și n) se abrogă.
52. La articolul 292:
la alineatul (1) textul ”, cu excepția celei stipulate la art. 291 lit. n)” se exclude;
la alineatul (2), cuvîntul „Cota” se substituie cu cuvintele „Cota concretă a”.
53. La articolul 293:
alineatul (1), va avea următorul cuprins „Calculul taxelor enumerate la art. 289, cu
excepția celei stipulate la alin. (2) lit. p), se efectuează de către subiecții impunerii,
trimestrial, în funcție de baza impozabilă și cotele concrete ale acestora.”;
alineatul (2), va avea următorul cuprins:
„(2) Calculul taxei stipulate la art. 289 alin. (2) lit. p) se efectuează de către serviciul
de colectare a impozitelor și taxelor locale a autorității administrației publice localeîn
funcție de baza impozabilă și cota concretă a acesteia.”;
alineatul (3), cifra „291” se substituie cu cifra „289”
54. Articolul 294 alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Taxa stipulată la art. 289 alin. (2) lit. p) poate fi achitată nemijlocit serviciului de
colectare a impozitelor și taxelor locale a autorității administrației publice locale.”.
55. La articolul 295 litera e) se abrogă.
56. La articolul 297:
se introduce alineatul (11) cu următorul cuprins:
alineatul (5) și (6) cuvîntul „cotele” se substituie cu cuvintele „cotele concrete ale”;
alineatul (7) va avea următorul cuprins „Pentru taxele locale specificate la art.289
alin.(2) lit. p) mecanismul de administrare a acestora se stabileşte de către autoritatea
administraţiei publice locale.”;
alineatul (8) și (9) cuvintele „La stabilirea cotelor” se substituie cu cuvintele „La
stabilirea cotelor concrete ale”;
la alineatul (9) textul „Hotărîrii Guvernului nr.1230 din 24 octombrie 2006 cu privire
la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului de reglementare şi de monitorizare a
eficienţei actului de reglementare,” se substituie cu textul „Hotărîrea Guvernului nr.23 din
18.01.2019 cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului în procesul de
fundamentare a proiectelor de acte normative”;
alineatul (9) și (10) cuvintele „stabilirea cotelor” se substituie cu cuvintele „stabilirea
cotelor concrete ale”;
57. La articolul 298:
14
alineatul (1) textul „n)” se exclude.
alineatul (2) va avea următorul cuprins: „Responsabilitatea pentru virarea în termen
la bugetele locale a taxei stipulate la art. 289 alin. (2) lit.k) și p) revine serviciului de
colectare a impozitelor și taxelor locale a autorității administrației publice locale.”.

58. Anexa la Titlul VII al Codului fiscal va avea următorul cuprins :


Denumirea Baza impozabilă a Mărimea maximă a cotei Termenele de
taxei obiectului impunerii plată a taxei şi
de prezentare a
dărilor de
seamă fiscale
de către
subiecţii
impunerii
1 2 3 4
2021 2022 2023
a) Taxă Numărul mediu 200 lei anual pentru 210 lei anual pentru 220 lei anual pentru Trimestrial,
pentru scriptic trimestrial al fiecare salariat şi/sau fiecare salariat şi/sau fiecare salariat şi/sau pînă la data de
amenajarea salariaţilor şi, fondator al întreprinderii fondator al întreprinderii fondator al 25 a lunii
teritoriului suplimentar: individuale, al individuale, al întreprinderii imediat
gospodăriei ţărăneşti (de gospodăriei ţărăneşti (de individuale, al următoare
– în cazul fermier), de asemenea fermier), de asemenea gospodăriei ţărăneşti trimestrului
întreprinderilor membrii acesteia şi/sau membrii acesteia şi/sau (de fermier), de gestionar
individuale - pentru fiecare persoană pentru fiecare persoană ce asemenea membrii
fondatorul ce desfăşoară activitate desfăşoară activitate acesteia şi/sau pentru
întreprinderii profesională în sectorul profesională în sectorul fiecare persoană ce
individuale; justiţiei justiţiei desfăşoară activitate
În cazul gospodăriilor profesională în
ţărăneşti (de fermier) – sectorul justiţiei
fondatorul și numărul
membrilor
gospodăriilor ţărăneşti
(de fermier);
– în cazul persoanelor
care desfăşoară
activitate profesională
în sectorul justiţiei –
numărul de persoane
abilitate prin lege
pentru desfăşurarea
activității profesionale
în sectorul justiţiei

b) Taxă de Venitul din vînzări 0,25 % 0.25 % 0.25 % Trimestrial,


organizare a ale bunurilor declarate pînă la data de
licitaţiilor şi la licitaţie sau valoarea 25 a lunii
loteriilor pe biletelor de loterie imediat
teritoriul emise următoare
unităţii trimestrului
administrativ gestionar
-teritoriale
d) Taxă de Venitul din vînzări 0,25 % 0.25 % 0.25 % Trimestrial,
aplicare a ale produselor pînă la data de
simbolicii fabricate cărora li se 25 a lunii
locale aplică simbolica locală imediat
următoare
trimestrului
gestionar
e) Taxă Numărul mun. Chișinău mun. Chișinău mun. Chișinău Trimestrial,
15
pentru unităţile comerciale și mun. Bălți (inclusiv și mun. Bălți (inclusiv și mun. Bălți pînă la data de
unităţile şi/sau de prestări satele, comunele și satele, comunele și (inclusiv satele, 25 a lunii
comerciale servicii care corespund orașele din municipiile orașele din municipiile comunele și orașele imediat
şi/sau de activităţilor expuse în respective): respective): din municipiile următoare
prestări anexa nr. 1 la Legea - 200 000 lei anual* - 21000 lei anual* respective): trimestrului
servicii nr. 231/2010 cu privire - 220 500lei anual* gestionar
la comerţul interior1 Alte municipii și orașe: Alte municipii și orașe: Alte municipii și
- 150 000 lei anual* - 157 500lei anual* orașe:
- 165 375 lei anual*
Comune (sate): Comune (sate): Comune (sate):
- 50 000 lei anual* - 52 500 lei anual* - 55 125 lei anual*
* pentru fiecare
* pentru fiecare unitatea * pentru fiecare unitatea unitatea comercială
comercială şi/sau de comercială şi/sau de şi/sau de prestări
prestări servicii. prestări servicii. servicii.

f) Taxă de Suprafaţa terenului mun. Chișinău și mun. mun. Chișinău și mun. mun. Chișinău și Trimestrial,
piaţă pieţei şi a clădirilor, Bălți Bălți mun. Bălți pînă la data de
construcţiilor (fiecare - 200 lei anual* - 210 lei anual* - 220 lei anual* 25 a lunii
metru pătrat) a căror imediat
strămutare este Alte municipii și orașe: Alte municipii și orașe: Alte municipii și următoare
imposibilă fără - 150 lei anual* - 157 lei anual* orașe: trimestrului
cauzarea de prejudicii - 165 lei anual* gestionar
destinaţiei lor Comune (sate) Comune (sate) Comune (sate)
- 100 lei anual* - 105 lei anual* - 110 lei anual*

* pentru fiecare metru * pentru fiecare metru * pentru fiecare


pătrat pătrat metru pătrat

g) Taxă Venitul din vînzări ale 7,5 % 7,5 % 7,5 % Trimestrial,


pentru cazare serviciilor de cazare pînă la data de
prestate de structurile 25 a lunii
cu funcţii de cazare imediat
următoare
trimestrului
gestionar
h) Taxă Venitul din vînzări ale 2,5 % 2,5 % 2,5 % Trimestrial,
balneară biletelor de odihnă şi pînă la data de
tratament 25 a lunii
imediat
următoare
trimestrului
gestionar
i) Taxă Numărul de - 30 000 lei anual 31 500 lei anual pentru 33 075 lei anual Trimestrial,
pentru unităţi de transport pentru fiecare unitate de fiecare unitate de pentru fiecare unitate pînă la data de
prestarea transport transport de transport 25 a lunii
serviciilor de imediat
transport următoare
auto de trimestrului
călători pe gestionar
teritoriul
municipiilor,
oraşelor şi
satelor
(comunelor)
j) Taxă Suprafaţa parcării 30 lei anual pentru 31,5 lei anual pentru 33 lei anual pentru Trimestrial,
pentru fiecare metru pătrat fiecare metru pătrat fiecare metru pătrat pînă la data de
parcare 25 a lunii
imediat
următoare
trimestrului
gestionar
k) Taxă de la Numărul de cîini aflaţi 120 lei anual pentru 140 lei anual pentru 160 lei anual pentru Conform
posesorii de în posesiune pe fiecare cîine, în funcţie fiecare cîine, în funcţie de fiecare cîine, în condiţiilor
cîini parcursul unui an de numărul de cîini numărul de cîini aflaţi în funcţie de numărul de stabilite de

16
aflaţi în posesiune posesiune cîini aflaţi în autoritatea
posesiune administraţiei
publice locale
p) Taxă Numărul de persoane 200 lei anual pentru 210 lei anual pentru 220 lei anual pentru Lunar, pînă la
pentru fizice înscrise la adresa fiecare domiciliat înscris fiecare domiciliat înscris fiecare domiciliat data de 25 a
salubrizare declarată ca domiciliu, la adresa respectivă la adresa respectivă înscris la adresa lunii imediat
în funcţie de respectivă următoare lunii
apartament şi bloc sau de gestiune
casă la sol
q) Taxă Suprafaţa feţei 1200 lei anual pentru 1260 lei anual pentru 1323 lei anual pentru Trimestrial,
pentru (feţelor) dispozitivului fiecare metru pătrat fiecare metru pătrat fiecare metru pătrat pînă la data de
dispozitivele publicitar 25 a lunii
publicitare imediat
următoare
trimestrului
gestionar
1
Pentru unitățile legate de cazinouri și automatele de joc cota maximă stabilită se multiplică cu 4.
Notă. În lipsa obiectului impunerii în perioada gestionară, darea de seamă fiscală nu se prezintă.

59. La articolul 336 se completează cu punctul 101) cu următorul cuprins:


,,101) Moped, Scuter, Motoretă – autovehicul cu două sau trei roți a cărui viteză
maximă prin construcție este mai mare de 25 km/h dar nu depășește 45 km/h și care este
echipat cu un motor cu ardere internă, cu aprindere prin scînteie, cu o capacitate cilindrică
ce nu depășește 50 cm3 sau cu un motor electric a cărui putere nominală continuă maximă
nu depășește 4 kw, iar masa proprie a autovehiculului nu depășește 350kg.”

60. La articolul 338 alineatul (1), după cuvîntul ,,motociclete” se completează cu


textul ,, , mopede, scutere, motorete”.
61. La Anexa nr.1 la Titlul IX, punctul 1 coloana 2 rîndul 1 după
cuvîntul ,,Motociclete” se introduce textul ,, , mopede, scutere, motorete”.
62. La articolul 356:
la alineatul (1), după cuvintele ,,organul abilitat al administraţiei publice centrale” se
introduc cuvintele ,,și locale în administrația căruia se află drumurile”;
la alineatul (3), după cuvintele ,,organul abilitat al administraţiei publice centrale” se
introduc cuvintele ,,și locale în administrația căruia se află drumurile”;
la alineatul (5), după cuvintele ,,organul abilitat al administraţiei publice centrale” se
introduc cuvintele ,,și locale în administrația căruia se află drumurile”.

Art. VII. – Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal (republicată în Monitorul


Oficial al Republicii Moldova, ediție specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările
ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 28:
litera h1) cifra „200” se substituie cu cifra „100”;
litera n), cuvintele „împrumuturilor şi” și textul „sau acordate cu garanție de stat, din
contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-
parte a Guvernului),” se exclud.

17
2. Nota la Anexa nr.2 punctul 1 , cuvintele „împrumuturilor şi”, textul „sau acordate
cu garanție de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare
internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului),” se exclud;

Art. VIII. – Articolul 24 din Legea nr. 1164/1997 pentru punerea în aplicare a
titlurilor I şi II ale Codului fiscal (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 62
art. 524) se modifică după cum urmează:
alineatul (7) se abrogă;
la alineatul (21), ultima frază, cifrele „2020” se substituie cu cifrele „2023”.

Art. IX. – La articolul 4 alineatul (18) din Legea nr. 1417/1997 pentru punerea în
aplicare a titlului III a Codului fiscal (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.
62 art. 524) se abrogă.

Art. X. – La articolul 3 alineatul (1) litera d) din Legea nr. 1466/1998 cu privire la
reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile
economice externe (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.28-29 art.203),
cuvintele „de la data efectuării tranzacţiei economice externe” se substituie cu cuvintele
„de la data apariției dreptului de a încasa mijloace bănești ca urmare a tranzacției
economice externe”.

Art. XI. – La articolul 9 alineatul (1) din Legea nr.1540/1998 privind plata pentru
poluarea mediului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.54-55 art.378) cu
modificările ulterioare, cuvintele „și sisteme de canalizare” se exclud.

Art. XII. – Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale
(Monitorul Oficial, 2000, nr. 1-4, art. 2) cu modificările ulterioare, se modifică după cum
urmează:
1. La articolul 1,
după noțiunea „indemnizație pentru creșterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de
3 ani ” se completează cu noțiunea „liber profesionist” cu următorul cuprins:

„Liber profesionist ce practică activitate în sectorul justiției – persoana care are


înregistrată una din formele de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat,
notar, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator.”

la noțiunea „recompensă”, cuvintele „din care” se substituie cu cuvintele „aferent


cărora”;
2. Articolul 4 se completează cu alineatul (13) cu următorul cuprins:
„(13) liber profesioniști ce practică activitate în sectorul justiției”.
3. La articolul 5 alineatul (1),

18
la litera a), după cuvâtul ”organizare” se introduc cuvintele ”liber profesioniștii
care practică activitate în sectorul justiției”;

la litera b) textul „mediatorii, notarii, avocații, executorii judecătorești,


administratori autorizați” se exclude și se completează la final cu textul “iar în cazul
lichidării – în termen de cel mult 3 zile de la data iniţierii radierii”.
4. Articolul 17, alineatul (1) se completează cu litera c2) cu următorul cuprins:
„c2) Liber profesioniștii ce practică activitate în sectorul justiției”.
5. La articolul 19, alineatul (4), după textul „(12),” se introduce textul „(13),”;
6. La articolul 20, la alineatul (2), după textul „(12),” se introduce textul „(13),”.
7. La articolul 23 alineatul (1), cuvintele „din care” se substituie cu cuvintele
„aferent cărora”;
8. La articolul 24 alineatul (4) se abrogă;
9. Anexa nr. 1:
la punctul 1.6. textul „ - notari învestiți în funcție în modul stabilit de lege; executori
judecătorești învestiți în funcție în modul stabilit de lege; - avocați care au înregistrată una
dintre formele de organizare a activității de avocat în condițiile legii; - administratori
autorizați care au înregistrată una dintre formele de organizare a activității de administrator
în condițiile legii.” se exclude;
se completează cu pct. 1.61 cu următorul cuprins:

Categoriile de plătitori și de asigurați Tarifele și baza de Termenele de Tipurile
calcul al contribuției virare a prestațiilor
de asigurări sociale contribuțiilor de sociale
de stat obligatorii asigurări sociale asigurate
de stat obligatorii
1.61 Liber profesioniști ce practică Taxă fixă în Lunar, cîte 1/12 Toate tipurile
activitate în sectorul justiției, cu excepția conformitate cu din suma anuală, de prestații de
persoanelor care se încadrează în legea bugetului pînă la data de 25 asigurări sociale
categoriile de plătitori prevăzute la pct. 1.1 asigurărilor sociale a lunii următoare de stat
– 1.6. de stat anuală lunii de gestiune

11. La Anexa nr.3,


în titlu, cuvintele „din care” se substituie cu cuvintele „aferent cărora”.
textul „Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (inclusiv contribuţia individuală
de asigurări sociale de stat obligatorie de 6% din salariu şi din alte drepturi plătite de
angajator angajatului) nu se calculează din următoarele drepturi şi venituri” se substituie cu
cuvintele: „Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii nu se calculează aferent
următoarelor drepturi şi venituri”.

19
Art. XIII. – Articolul 14 din Legea nr. 756/1999 asigurării pentru accidente de
muncă şi boli profesionale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 31 - 33,
art. 192), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
La alineatul (2¹) se introduce propoziía „Cuantumul indemnizației pentru incapacitate
temporară de muncă plătite din mijloacele liber profesionistului ce practică activitate în
sectorul justiţiei se stabilește în proporție de 100% din salariul mediu lunar prognozat pe
economie pentru anul respectiv, determinat în modul stabilit de Guvern.”
Se introduce alineatul (31) cu următorul cuprins:
„(31). Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se plătește pentru 20 de zile
calendaristice, calculate de la data pierderii temporare a capacității de muncă, de către
liberul profesionist ce practică activitate în sectorul justiţiei la care s-a produs accidentul
de muncă sau s-a constatat îmbolnăvirea profesională, din mijloacele proprii, iar din a 21-
a zi calendaristică ­– de către Casa Națională de Asigurări Sociale, din mijloacele
bugetului asigurărilor sociale de stat.”
alineatul (7) va avea următorul cuprins:
„(7) Dreptul la indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de un
accident de muncă sau de o boală profesională se confirmă prin certificat de concediu
medical, întocmit în modul stabilit de Guvern şi documentele de cercetare a accidentului
de muncă sau de constatare a îmbolnăvirii profesionale, întocmite de autoritățile
competente”.

Art. XIV. – La articolul 4 din Legea nr.1054/2000 pentru punerea în aplicare a


Titlului IV din Codul fiscal (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. 139-140
art. 994)
Se introduce alineatul (51) cu următorul cuprins:
„(51) Sunt supuse marcării cu „timbru de consum” produsele alcoolice și din tutun
introduse pe teritoriul Republicii Moldova, destinate a fi consumate pe teritoriul
necontrolat de autoritățile constituționale. Modul de procurare, utilizare și aplicare a
„timbrelor de consum” este similar „timbrelor de acciz”. Designul mărcii „Timbru de
consum” se stabilește de către Ministerul Finanțelor.”.

Art. XV. – Legea nr.1056/2000 cu privire la punerea în aplicare a Titlului VI din


Codul fiscal (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediție specială din
08.02.2007), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 4:
alineatul (4) textul „ , însă nu mai mici decît 50% din cota maximă” se substituie cu
textul „însă nu mai mici decît 50% din cota maximă, cu excepția cotelor stabilite aferent
bunurilor imobiliare reglementate în anexa nr.2 pct.2”;
20
alineatul (7):
litera a) textul „pînă la 25 septembrie inclusiv a anului fiscal în curs” se substituie
cu textul „pînă la data de 25 ianuarie a anului următor anului fiscal de gestiune”, iar
propoziția a doua se exclude;
litera b) textul ,,până la 15 iunie a anului fiscal în curs” se substituie cu textul ,,până
la 15 iunie a anului fiscal în curs pentru terenurile dobîndite pînă la 31 mai inclusiv”, iar
textul ,,25 septembrie” se substituie cu textul ,,după 31 mai’’, și cifra ,,1’’ se substituie cu
cifra ,,25”;
litera c) va avea următorul cuprins:
,,c) persoanele specificate la lit.a) şi b) din prezentul alineat achită impozitul funciar în
bugetul locale, conform locului de amplasare a terenurilor până la data de 25 iulie a anului
curent. Pentru terenurile dobândite după data de 31 mai a anului fiscal în curs, achitarea se
efectuează nu mai târziu de data de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune;”;
alineatul (9):
- litera a) va avea următorul cuprins:
„a) persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător
calculează de sine stătător suma anuală a impozitului pe bunurile imobiliare, pornind de la
valoarea contabilă a bunurilor imobiliare conform situaţiei din 1 ianuarie a anului fiscal în
curs, iar în cazul bunurilor imobiliare dobîndite în cursul anului, inclusiv în cazul bunurilor
imobiliare la care se schimbă subiectul impunerii în cursul anului – conform valorii
contabile de la data dobîndirii acestora. Calculul impozitului pe bunurile imobiliare, să
prezintă anual, pînă la data de 25 ianuarie a anului următor anului fiscal de gestiune,
utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile
stipulate la art.187 alin. (21) din Codul fiscal;”;
litera b) va avea următorul cuprins:
,,b) pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, calcularea
sumei anuale a impozitului pe bunurile imobiliare și perfectarea avizelor de plată a
impozitului se efectuează, conform instrucțiunii aprobate de Guvern, de către serviciile de
colectare a impozitelor și a taxelor locale ale primăriilor. Avizele de plată a impozitului pe
bunurile imobiliare se înmânează subiecților impunerii cel târziu până la 25 iunie a anului
fiscal în curs. Persoanele menționate achită impozitul pe bunurile imobiliare, la bugetele
locale, conform amplasării obiectelor impunerii, nu mai târziu de 25 iulie a anului curent.
În cazul bunurile imobiliare dobândite după 31 mai a anului fiscal în curs, avizele de plată
se înmînează subiecților impunerii cel târziu până la 25 februarie a anului următor anului
fiscal de gestiune. Pentru bunurile imobiliare dobândite după 31 mai a anului fiscal în
curs, achitarea se efectuează nu mai târziu de 25 martie a anului următor anului fiscal de
gestiune;”.

21
2. La anexa nr.2 punctul 2, cifra „0,1” în ambele cazuri, se substituie cu textul
„0,05 – 0,4”.
Art. XVI. – Articolul 4 din Legea Fondului de susținere a populației nr.827/2000
(Monitorul Oficial, 2000, nr. 65-67 art. 460), cu modificările ulterioare, se modifică după
cum urmează:
a) la alineatul (1) litera c), cifra „2,5%” se substituie cu cifra „1,5%”;
b) la alineatul (4) textul „lit. a)-c)” se substituie cu textul „lit. a)-d)”.

Art. XVII. – Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000 (republicat în


Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), cu
modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 9 alineatul (2), textul „Serviciului Vamal, birouri vamale şi posturi
vamale” se substituie cu cuvintele „Serviciului Vamal și subdiviziunile teritoriale formate
din birouri vamale şi posturi vamale”.
2. La articolul 20:
alineatul (4) se abrogă;
la alineatul (41), textul „Prin derogare de la prevederile alin.(4), se” se substituie cu
cuvîntul „Se”, iar în propoziția a treia după textul ”comercializa,” se introduce textul „dona,
transmite prin moștenire sau orice altă formă de dare în posesie sau folosință”.

3. La articolul 130:
alineatul (1) litera c) va avea următorul cuprins:
„c) exportului mărfii ca rezultat al returnării mărfurilor defecte sau neconforme cu
dispozițiile contractului”.

se introduc alineatele (11)-(16) cu următorul cuprins:


(11) Restituirea drepturilor de import în cazul lit.b) alin. (1) se referă la mărfuri
refuzate de către importator deoarece, în momentul acordării liberului de vamă, acestea
erau defecte sau neconforme cu clauzele contractuale pe baza căruia au fost importate.
(12) Se consideră mărfuri defecte mărfurile deteriorate înaintea acordării liberului de
vamă.
(13) Restituirea drepturilor de import nu se acordă în următoarele situații:
a) în cazul în care mărfurile, înainte de a fi puse în liberă circulație, au fost
plasate sub un regim special pentru a fi testate, cu excepția cazului în care se
stabilește că defectele mărfurilor sau nerespectarea clauzelor contractuale nu ar fi
putut fi detectate în mod normal în decursul acestor teste;
b) în cazul în care caracterul defectuos al mărfurilor a fost luat în considerare la
stabilirea clauzelor contractuale, mai ales a prețului, înainte ca mărfurile să fie
plasate într-un regim vamal care presupune apariția unei datorii vamale; sau
c) în cazul în care mărfurile sunt vândute de solicitant după ce s-a stabilit
22
caracterul lor defectuos sau neconformitatea cu clauzele contractuale.
(14) Prin derogare de la alin.(13), restituirea drepturilor de import se acordă cu
condiția ca mărfurile să nu fi fost utilizate, cu excepția cazului în care o utilizare inițială
este necesară pentru a constata defecțiunea sau neconformitatea acestora cu dispozițiile
contractului, și ca acestea să fie scoase în afara teritoriului vamal.
(15) În baza unei cereri depuse de plătitorul vamal, autoritățile vamale autorizează, în
locul scoaterii mărfurilor de pe teritoriul vamal, plasarea acestora sub regimul de
perfecționare activă, inclusiv în vederea distrugerii, sau de tranzit extern, de antrepozitare
vamală sau de zonă liberă.
(16) Cererile de restituirea a drepturilor de import, în caz de mărfuri defecte sau
neconforme cu dispozițiile contractului, se depun la Serviciul Vamal în termen de un an de
la data notificării datoriei vamale.
La alineatul (3) după textul „de calcul,” se introduc cuvintele „recalculării drepturilor
de import pentru mărfurile ale căror preţuri definitive se stabilesc pe bază de cotaţii
bursiere.

4. La articolul 1308 alineatul (13) cuvintele „comercializa conform prevederilor


Codului fiscal” se substituie cu cuvintele „preda Serviciului Fiscal de Stat pentru
comercializare”.
5. La articolul 1953 alineatul (1) punctul 3) primele trei propoziții vor avea următorul
cuprins:
„3) lipsa încălcărilor repetate ale legislaţiei vamale și/sau fiscale, inclusiv lipsa
infracţiunilor legate de activitatea economică a solicitantului. Condiţia este considerată ca
fiind îndeplinită în cazul în care, în decursul ultimilor trei ani anteriori depunerii cererii,
solicitantul, persoana împuternicită să îl reprezinte sau care exercită controlul asupra
gestiunii acestuia, angajatul responsabil de domeniul vamal al solicitantului nu au comis
încălcări repetate ale legislaţiei vamale și/sau fiscale şi nu au fost condamnaţi, printr-o
hotărîre judecătorească definitivă pentru infracţiuni legate de activitatea economică a
solicitantului. Încălcare repetată este comiterea unei încălcări a legislației vamale și/sau
fiscale în decursul a 12 luni consecutive de la data punerii în executare a deciziei privind
sancţionarea persoanei pentru săvîrșirea încălcării legislației vamale și/sau fiscale”.
6. Articolul 224 va avea următorul cuprins:
„Articolul 224. Contrabanda
Fapta infracțională pentru care este prevăzută răspunderea penală în conformitate cu
prevederile Codului penal.”.

Art. XVIII. – La Articolul 21 alineatul (2) din Legea nr. 761/2001 cu privire la
serviciul diplomatic (republicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.216-220,
art.645) se abrogă.

Art. XIX. – Legea nr.1569/2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a


bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice (Monitorul Oficial al

23
Republicii Moldova, 2002, nr.185-189 art.1416), cu modificările ulterioare, se modifică
după cum urmează:
1. La articolul 2 litera r), textul „ , conform modului stabilit de Guvern” se
exclude.
2. La articolul 5 litera d1), cifra „200” se substituie cu cifra „100”.
3. La articolul 10:
alineatele (1)-(2) se abrogă;
la alineatul (3):
la litera d) va avea următorul cuprins:
„d) mijloacele de transport auto să nu fie folosite pentru transportul de mărfuri şi de
pasageri; mijloacele de transport nu pot fi vîndute, donate, transmise prin moștenire,
închiriate, subînchiriate, date în comodat, gajate, transferate sau puse la dispoziţia unei alte
persoane pe teritoriul Republicii Moldova decît cu acordul organului vamal, după plata
drepturilor de import şi efectuarea procedurilor vamale”.

alineatele (8) și (10) se abrogă.

Art. XX. – Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 (republicat în Monitorul


Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.72–74, art.195), cu modificările ulterioare, se
modifică după cum urmează:
1. Codul se completează cu articolele 13414 și 13415 cu următorul cuprins:
„Articolul 13414. Substanțe toxice
Prin substanțe toxice se înțelege substanțele cu acțiune drastică aflate sub control
național și internațional în corespundere cu tratatele internaționale la care Republicii
Moldova este parte și sunt înscrise în listele, care se aprobă, se modifică de către Guvern.”
Articolul 13415. Mărfuri strategice
Prin noțiunea de mărfuri strategice se înțelege:
a) produse, tehnologii şi servicii care au utilizare dublă (civilă şi militară);
b) armament, muniţii, echipamente militare, tehnologii şi servicii aferente;
c) produse, tehnologii şi servicii care sunt utilizate la fabricarea şi folosirea de arme
nucleare, chimice, biologice şi de rachete care pot fi purtătoare de astfel de arme;
d) alte produse, tehnologii şi servicii care necesită un control special în interesul
securităţii naţionale sau al politicii externe, în conformitate cu acordurile şi aranjamentele
internaţionale la care Republica Moldova este parte.”
2. La articolul 244:
alineatul (1), textul „50 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite
prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrşirii faptei,” se substituie cu textul
„depășește 8000 unități convenționale la momentul săvîrşirii faptei,”, textul „pînă la 2 ani
și 6 luni” se substituie cu textul „pînă la 3 ani”;
la alineatul (2) litera b) textul „pînă la 5 ani” se substituie cu textul „la 4 la 10
ani”.
3. Articolul 248 va avea următorul cuprins:
„Articolul 248. Contrabanda
24
(1) Introducerea sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova, a mărfurilor
(bunurilor), prin locuri stabilite pentru controlul vamal, prin tăinuire de controlul vamal,
prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea
frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare
sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a
frontierei, dacă valoare în vamă a mărfurilor (bunurilor) este mai mare de 8 000 unități
convenționale,
se pedepsește cu amendă în mărime de la 2500 la 3000 de unităţi convenţionale sau
cu închisoare de până la 3 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de
la 5000 la 6000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită
activitate.
(2) Introducerea sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova, prin alte locuri
decât cele stabilite pentru controlul vamal al mărfurilor (bunurilor), dacă valoare în vamă a
mărfurilor (bunurilor) este mai mare de 4 000 unități convenționale,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3500 la 4500 de unităţi convenţionale sau
cu închisoare de până la 3 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de
la 5500 la 6500 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită
activitate.
(3) Înstrăinarea sau punerea în libera circulație, fără achitarea drepturilor de import,
a mărfurilor (bunurilor) aflate sub supraveghere vamală, dacă valoarea în vamă a
mărfurilor (bunurilor) este mai mare de 8000 unități convenționale,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 4000 la 5000 de unităţi convenţionale sau
cu închisoare de până la 3 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de
la 6000 la 7000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită
activitate.
(4) Scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor (bunurilor), prin
declarare neautentică a originii mărfii (bunurilor) ca fiind obținute integral în Republica
Moldova, dacă valoarea în vamă a acestora este mai mare de 8 000 unități convenționale,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 4500 la 5500 de unităţi convenţionale sau
cu închisoare de până la 3 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de
la 6500 la 7500 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită
activitate.
(5) Introducerea sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova, a valorilor
culturale, atît prin locuri stabilite pentru control vamal cît și prin alte locuri decît cele
stabilite pentru control vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în
acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare
vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale, precum şi
nereturnarea pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor culturale în cazul în care
returnarea lor este obligatorie,
se pedepsesc cu amendă în mărime de la 4500 la 5500 unităţi convenţionale sau cu
închisoare până la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la
6000 la 8000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

25
(6) Introducerea sau scoaterea de pe teritoriul al Republicii Moldova, atît prin locuri
stabilite pentru control vamal cît și prin alte locuri decît cele stabilite pentru control vamal,
prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea
frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare
sau declarare neautentică în documentele vamale a drogurilor, etnobotanicelor sau
analogilor acestora, precursorilor, substanțelor toxice și nocive, armelor și munițiilor
interzise în circuitul civil sau supuse autorizării, componentelor esențiale a armelor de foc,
mărfurile strategice, dispozitivele militare, materiale explozibile, nucleare sau radioactive,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5500 la 6500 unităţi convenționale sau cu
închisoare de la 3 la 8 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la
7000 la 11000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită
activitate.
(7) Acțiunile prevăzute la alin.(1), (2), (3), (4), (5) și (6) săvârșite:
a) de două sau mai multe persoane;
b) cu folosirea situației de serviciu;
c) dacă valoarea în vamă a mărfurilor (bunurilor) este mai mare de 16 000 unități
convenționale,
se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 10 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu
amendă în mărime de la 8000 la 12000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a
exercita o anumită activitate.
4. Se introduc articolele 2481 și 2482 cu următorul cuprins:
„Articolul 2481. Contrabanda cu mărfuri accizate
(1) Introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova, a mărfurilor
supuse accizelor, prin locuri stabilite pentru controlul vamal, prin tăinuire de controlul
vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea
frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare
sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a
frontierei, dacă valoarea în vamă a acestora este mai mare de 4 000 unități convenționale,
iar în cazul țigaretelor cu filtru sau fără filtru o cantitate mai mare de 60 000 bucăți,
se pedepsește cu amendă în mărime de la 2500 la 3000 de unități convenționale sau
cu închisoare de până la 3 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de
la 5000 la 6000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită
activitate.
(2) Introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova, a mărfurilor
supuse accizelor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal a acestora, dacă
valoare în vamă a acestora este mai mare de 2 000 unități convenționale, iar în cazul
țigaretelor cu filtru sau fără filtru o cantitate mai mare de 30 000 bucăți,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3500 la 4500 de unităţi convenţionale sau
cu închisoare de până la 3 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de
la 5500 la 6500 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită
activitate.
(3) Înstrăinarea sau punerea în libera circulație fără achitarea drepturilor de import a
mărfurilor accizate aflate sub supraveghere vamală, dacă valoarea în vamă a acestora este
26
mai mare de 4 000 unități convenționale, iar în cazul țigaretelor cu filtru sau fără filtru o
cantitate mai mare de 60 000 bucăți,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 4000 la 5000 de unităţi convenţionale sau
cu închisoare de până la 3 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de
la 6000 la 7000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită
activitate.
(4) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2) și (3) săvîrşite:
a) de două sau mai multe persoane;
b) cu folosirea situaţiei de serviciu;
c) dacă valoarea în vamă a mărfurilor accizate este mai mare de 8000 unități
convenționale, iar în cazul ţigaretelor cu filtru sau fără filtru o cantitate mai mare de
120 000 bucăți,
se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 10 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu
amendă în mărime de la 8000 la 12000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a
exercita o anumită activitate.
Articolul 2482. Colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea,
predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor introduse prin contrabandă
(1) Colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea,
desfacerea şi vânzarea mărfurilor (bunurilor), care trebuie plasate sub o destinație vamală,
cunoscând că acestea au fost introduse prin contrabandă, dacă valoarea în vamă a acestora
este mai mare de 2 000 unități convenționale, în cazul mărfurilor (bunurilor) supuse
accizelor, iar în cazul țigaretelor cu filtru sau fără filtru o cantitate mai mare de 60 000
bucăți şi mai mare de 4 000 unități convenționale în cazul celorlalte mărfuri (bunuri),
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3000 la 4000 de unităţi convenţionale sau
cu închisoare de pînă la 3 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de
la 4500 la 5500 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită
activitate.
5. Articolul 249 va avea următorul cuprins:
„Articolul 249. Eschivarea de la achitarea drepturilor de import
(1) Eschivarea de la achitarea drepturilor de import prin includerea în documentele
vamale, comerciale, de transport, contabile, financiare, inclusiv în format electronic, a unor
date neautentice privind valoare în vamă a mărfurilor (bunurilor), clasificarea mărfurilor,
regim sau destinație vamală, tratamentul tarifar favorabil sau preferențial, dacă suma
drepturilor de import neachitate este mai mare de 8 000 unități convenționale se
pedepsește:
cu amendă în mărime de la 3500 la 5000 de unități convenționale sau cu închisoare
de până la 2 ani și 6 luni, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a
exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani, iar persoana juridică se
pedepsește cu amendă în mărime de la 5000 la 8000 de unităţi convenționale cu privarea de
dreptul de a exercita o anumită activitate.
(2) Acțiunile prevăzute la alin. (1) săvârșite:
a) de două sau mai multe persoane;
b) cu folosirea situației de serviciu;
27
c) dacă suma drepturilor de import neachitate este mai mare de 16 000 unități
convenționale,
se pedepsesc cu amendă în mărime de la 5000 la 7000 de unități convenționale sau
cu închisoare de până la 5 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a
exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se
pedepsește cu amendă în mărime de la 10000 la 16000 de unități convenționale cu privarea
de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.”.

Art. XXI. – Legea nr.397/2003 privind finanțele publice locale (republicat în


Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 384-395 art. 612) cu modificările
ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 1 se introduce noțiunea „taxă specială” cu următorul cuprins:
„taxă specială – plată percepută doar de la persoanele fizice şi/sau persoanele juridice
care utilizează sau beneficiază de serviciul public local create în interesul acestora, utilizată
integral de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-
teritoriale pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înființarea serviciilor publice de
interes local, precum și pentru finanțarea cheltuielilor curente de întreținere și funcționare a
acestor servicii.”.
2. La articolul 5:
alineatul (1) punctul 1) litera a) după liniuța a cincea se introduce o liniuță nouă cu
următorul cuprins:
„ – taxele speciale;”;
alineatul (5) punctul 1) litera a) după liniuța a șasea se introduce o liniuță nouă cu
următorul cuprins:
„ – taxele speciale;”;

3. La articolul 8:
alineatul (1) se completează cu sintagma „ , ținîndu-se cont la planificare de
respectarea priorităților în alocarea cheltuielilor conform prevederilor art.29 alin.(5) lit.a)-
c) din prezenta lege”;
alineatul (4) se completează cu o propoziție cu următorul cuprins: ”La alocarea
cheltuielilor din contul transferurilor cu destinație specială se va respecta prioritatea
acoperirii integrale a costurilor aferente cheltuielilor de personal.”.
4. Articolul 12 alineatul (3) va avea următorul cuprins:
“(3) Transferurile cu destinație specială, stipulate la alin.(1), utilizate contrar
destinației, constatate în urma controalelor efectuate de către organele abilitate, se
restabilesc la bugetul de stat. În cazul în care suma utilizată contrar destinației nu este
virată benevol la bugetul de stat, Ministerul Finanțelor se autorizează să reducă cu suma
respectivă volumul transferurilor cu destinație specială aprobat în legea bugetară anuală.”.

5. Articolul 13 va avea următorul cuprins:


28
„Articolul 13. Balansarea bugetului
(1) Orice buget local aprobat, modificat sau executat trebuie să fie balansat.
Cheltuielile bugetare trebuie să fie egale cu veniturile plus sursele de finanțare.
(2) Autoritățile administrației publice locale sânt obligate să întreprindă toate
măsurile necesare pentru menținerea bugetului balansat.
(3) Orice modificare a soldului bugetar se aprobă doar prin decizie privind
modificarea bugetului local.”.

6. La articolul 14 alineatul (1) lit.a), textul ”atît din țară, cît și de peste hotare” se
substituie cu textul ”din țară”.
7. La articolul 21 alineatul (4) lit.b) cuvântul ”articole” se substituie cu textul
”articole/puncte”.
8. Articolul 23:
alineatul (2) se completează cu litera c) cu următorul cuprins:
”c) stabilirea volumelor transferurilor la nivelul celor prevăzute în bugetul de la care
se efectuează aceste transferuri.”
alineatul (5) va avea următorul cuprins:
”(5) În cazul în care administratorul de buget nu stabilește volumele transferurilor
prevăzute în bugetele aprobate pe anul respectiv de la care se efectuează aceste transferuri,
finanțarea acestora se efectuează în limita transferurilor aprobate în bugetele de la care se
efectuează acestea.”
9. La articolul 28 alineat (5) după textul ”care se aprobă” se introduce textul ” , de
regulă, ”.
10. La articolul 29 alineatul (4) după textul ”limitele alocațiilor bugetare aprobate”
se completează cu textul “ , după stingerea datoriilor cu termen de achitare expirat, ”.
Denumirea capitolului VI va avea următorul cuprins:
”Controlul procesului de elaborare și execuție al bugetelor locale, auditul public
extern și supravegherea prezentării documentației solicitate”

11. La articolul 32
la litera b) după textul „a taxelor locale,” se introduce textul „a taxelor speciale”;
se introduce litera b1) și b2 ) cu următorul cuprins:
„b1) aprobă, modifică/anulează și percep taxele speciale pentru funcționarea unor
servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice și juridice.
b2) stabilesc domeniile de activitate și condițiile în care se pot institui taxele speciale,
modul de organizare și funcționare a serviciilor publice de interes local, pentru care se
propun taxele respective.”.

12. Legea se completează cu articolele 36 și 37 cu următorul cuprins:


„Articolul 36. Auditul public extern
(1) Autoritățile/instituțiile bugetare finanțate de la bugetele locale sânt supuse
auditului public extern în conformitate cu prevederile Legii privind organizarea și
funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova.
29
(2) În cazul emiterii de către Curtea de Conturi a opiniei contrare sau în cazul
refuzului auditorului public extern de a emite opinia asupra situației financiare,
conducătorul autorității/instituției bugetare finanțată de la bugetul local poartă răspundere
conform legislației în vigoare.
Articolul 37. Măsuri restrictive cu caracter temporar
(1) Pentru autoritățile bugetare care nu au prezentat la timp rapoartele privind
utilizarea mijloacelor alocate, nu au înlăturat în termenele stabilite încălcările și
neajunsurile depistate, precum și nu au prezentat alte rapoarte/documente/informații
solicitate, Ministerul Finanțelor suspendă temporar finanțarea de la bugetul de stat a
transferurilor cu destinație generală la bugetul local respectiv.
(2) Aplicarea măsurilor restrictive cu caracter temporar prevăzute la alin.(1) din
prezentul articol se va efectua conform mecanismului aprobat de Ministerul Finanțelor.”

Art. XXII. – Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003


(republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.248–251, art.699), cu
modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 1328 alineatul (2), textul „art.248 alin.(2)–(5),” se substituie cu textul
„art. 248, 2481, 2482, 249”;
2. La articolul 1342 alineatul (2), textul „239–248,” se substituie cu textul „art. 239 –
248, 2481, 2482, 249”;
3. La articolul 268, textul „infracțiunilor prevăzute în art. 248 și 249” se substituie cu
textul „infracțiunilor prevăzute în art. 248, 2481, 2482 și 249”;
4. La articolul 270 alineatul (1), punctul 2), litera c) textul „248–255,” se substituie
cu textul „250-255,”;
5. La articolul 2702 alineatul (1), litera c), după cifra „248” se introduce textul
„2481, 2482 și 249”, iar după cuvintele „dacă valoarea” se completează cu textul „în vamă a
mărfurilor, drepturilor de import sau a”.
Art. XXIII. - Legea nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate
temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2004, nr. 168-170, art. 773), cu modificările ulterioare, se modifică după cum
urmează:
1. La articolul 4, alineatul (21) litera a) și b) după cuvîntul „angajatorului,” se introduc
cuvintele „al liber profesionistului ce practică activitate în sectorul justiției”, iar alineatul
(4) se exclude.
2. Articolul 6, alineatul (81) după cuvîntul „lunară” se introduc cuvintele „pentru
creșterea copilului”.
se introduce alineatul (82) cu următorul cuprins:
„(82) Liber profesioniștii ce practică activitate în sectorul justiţiei au dreptul la
indemnizație lunară pentru creșterea copilului conform uneia din opțiunile prevăzute la
art. 18 alin. (1) dacă confirmă stagiul de cotizare specificat la alin. (1) sau (2) din
prezentul articol.”
3. La articolul 7 se introduc alineatele (31) și (61) cu următorul cuprins:
30
„(31) Venitul lunar asigurat pentru liber profesioniști ce practică activitate în sectorul
justiției se determină prin împărţirea 1/12 taxa fixă a contribuției de asigurări sociale de
stat stabilită pentru anul corespunzător la cota tarifului contribuțiilor de asigurări sociale
de stat obligatorii pentru angajatorii sectorului privat pentru această perioadă. Venitul
lunar asigurat determinat se include în calcul în lunile pentru care au fost plătite taxele
fixe a contribuției de asigurări sociale de stat obligatorii stabilite începînd cu 1 ianuarie
2021.”

(61) În cazul în care liber profesionistul ce practică activitate în sectorul justiției pe


parcursul celor 12 luni calendaristice premergătoare lunii survenirii riscului asigurat nu a
realizat venit asigurat din motiv de beneficiere de indemnizație de maternitate şi/sau de
indemnizație pentru creșterea copilului, cuantumul indemnizației de maternitate şi al
indemnizației lunare pentru creșterea copilului se stabilește din baza de calcul în al cărei
temei s-au calculat aceste indemnizații pentru copilul precedent, inclusiv în cazul în care a
beneficiat de anumite plăţi unice pe parcursul perioadei luată în calcul.
4. La articolul 12 alineatul (3) la final, se introduce textul „cu excepția normelor
prevăzute la alin. 4 din prezentul articol”.
se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
„(4) În cazul persoanelor care își reiau activitatea de muncă și beneficiază de
indemnizație pentru creșterea/îngrijirea copilului, indemnizaţia pentru îngrijirea acestui
copil bolnav nu se acordă. Această normă nu se aplică pentru îngrijirea altor copii bolnavi
ai persoanei asigurate.”
5. La articolul 13 se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
„(4) Cuantumul lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă plătită
din mijloacele liber profesionistului ce practică activitate în sectorul justiţiei se stabilește
în proporție de 75% din salariul mediu lunar prognozat pe economie pentru anul respectiv,
determinat în modul stabilit de Guvern.”
6. La articolul 18 se introduce alineatul (12) cu următorul cuprins:
„(12) Liber profesioniştii ce practică activitate în sectorul justiţiei au dreptul la
indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului conform opţiunilor prevăzute la alin. (1) din
prezentul articol, din ziua următoare datei expirării concediului de maternitate fără
condiţia aflării în concediu pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani.”.
7. La articolul 20 alineatul (2) după cuvintele „intervenţii chirurgicale” se introduce
textul „în cazul copilului care suferă de maladie oncologică, tuberculoză, SIDA”.

Art. XXIV. – Legea nr.436/2006 privind administrația publică locală (Monitorul


Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.32-35, art.116), cu modificările ulterioare, se
modifică după cum urmează:
1. Articolul 14, alineatul (2) se completează cu litera j2) cu următorul cuprins:
„j2) decide, în condițiile legii, cooperarea cu alte autorități ale administrației publice
locale în vederea desfășurării activității de audit intern, precum și contractarea serviciilor
31
de audit intern;”
2. Articolul 29, alineatul (1) se completează cu litera a2) cu următorul cuprins:
„a2) încheie acorduri de cooperare cu alte autorități ale administrației publice locale,
precum și contracte de achiziție, în vederea desfășurării activității de audit intern;”.

Art. XXV. - La articolul 2 al Legii nr. 278/2007 privind controlul tutunului


(Monitorul Oficial, 2008, nr. 47-48 art. 139) după noțiunea „țigarete” se introduce noțiunea
„țigarete de foi (cigarillos) - trabuc de dimensiuni mici cu o greutate maximă de 3 grame
fiecare.”.

Art. XXVI. – Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008 (republicat


în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.78–84, art.100), cu modificările
ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 34 alineatul (2), cifra „500” se substituie cu cifra „1500”;
2. Se introduce articolul 2321 cu următorul cuprins:
„2321. Conducerea vehiculului de către o persoană care nu are asupra sa certificatul
confirmativ privind abilitarea persoanei cu atribuţii de însoţire/ îngrijire a persoanei cu
dizabilităţi locomotorii, care confirmă dreptul de a conduce sau de a folosi vehiculul
Conducerea vehiculului destinat persoanei cu dizabilități ale aparatului locomotor
importat în condițiile art.49 alin.(3) din Legea nr.60/2012 privind incluziunea socială a
persoanelor cu dizabilităţi, de către o persoană care nu are asupra sa certificatul confirmativ
privind abilitarea persoanei cu atribuţii de însoţire/îngrijire a persoanei cu dizabilităţi
locomotorii, care confirmă dreptul de a conduce sau de a folosi vehiculul se sancţionează
cu amendă de la 60 la 90 unităţi convenţionale.”.
3. La articolul 287 alineatul (10) va avea următorul cuprins:
„(10) Introducerea sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor,
obiectelor şi altor valori, atît prin locuri stabilite pentru control vamal cît și prin alte locuri
decît cele stabilite pentru control vamal, în locuri special pregătite sau adaptate în acest
scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală,
ori prin nedeclararea sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte
documente de trecere a frontierei, dacă aceste acţiuni nu constituie infracţiune și dacă
valoare în vamă a mărfurilor (bunurilor) constituie pînă la 2000 unități convenționale,
se sancţionează cu amendă de la 100 la 500 de unităţi convenţionale.”
4. Articolul 287 se completează cu alineatele (101) și (102) cu următorul cuprins:
„(101) Introducerea sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor,
obiectelor şi altor valori, atît prin locuri stabilite pentru control vamal cît și prin alte locuri
decît cele stabilite pentru control vamal, în locuri special pregătite sau adaptate în acest
scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală,
ori prin nedeclararea sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte
documente de trecere a frontierei, dacă aceste acţiuni nu constituie infracţiune și dacă
valoare în vamă a mărfurilor (bunurilor) este de la 2000 unități convenționale pînă la 3000
unități convenționale,
se sancţionează cu amendă de la 600 la 1000 de unităţi convenţionale.
32
(102) Introducerea sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor,
obiectelor şi altor valori, atît prin locuri stabilite pentru control vamal cît și prin alte locuri
decît cele stabilite pentru control vamal, în locuri special pregătite sau adaptate în acest
scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală,
ori prin nedeclararea sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte
documente de trecere a frontierei, dacă aceste acţiuni nu constituie infracţiune și dacă
valoare în vamă a mărfurilor (bunurilor) este de la 3000 unități convenționale pînă la 4000
unități convenționale,
se sancţionează cu amendă de la 1100 la 1500 de unităţi convenţionale.”

4. Articolul 287 alineatul (11) va avea următorul cuprins:


„(11) Colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea,
desfacerea şi vânzarea mărfurilor, care trebuie plasate sub o destinație vamală, dacă acestea
sunt fără acte de proveniență sau sunt introduse pe teritoriul Republicii Moldova, atît prin
locuri stabilite pentru control vamal cît și prin alte locuri decît cele stabilite pentru control
vamal, dacă aceste acţiuni nu constituie o altă infracţiune
se sancţionează cu amendă de la 500 la 1500 de unităţi convenţionale.”

5. Articolul 293 va avea următorul cuprins:


„Articolul 293. Încălcarea regulilor de efectuare a plăților în numerar și fără numerar
(1) Încălcarea regulilor de efectuare a plăților în numerar prevăzute de actele
normative în vigoare sau efectuarea ilegală a plăților în numerar și prin virament prin
intermediari care nu acționează în calitate de prestatori de servicii de plată conform Legii
cu privire la serviciile de plată și monedă electronică nr. 114/2012
se sancționează cu amendă de la 30 la 60 de unități convenționale aplicată persoanei
fizice, cu amendă de la 90 la 120 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de
răspundere, cu amendă de la 240 la 300 de unități convenționale aplicată persoanei juridice
cu sau fără privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni
la un an.
(2) Utilizarea numerarului în alt scop decât cel pentru care a fost destinat și/sau
nerestituirea în termen a numerarului în casa întreprinderii
se sancționează cu amendă de la 90 la 120 de unități convenționale aplicată
persoanei cu funcție de răspundere, cu amendă de la 240 la 300 de unități convenționale
aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea de dreptul de a desfășura o anumită
activitate pe un termen de la 3 luni la un an.
(3) Încălcarea obligației de a asigura posibilitatea de achitare a plăților prin
instrumentele de plată definite conform Legii nr. 114/2012 cu privire la serviciile de plată
și moneda electronică
se sancționează pentru fiecare caz în parte cu amendă 30 la 60 de unități
convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 90 la 120 de unități convenționale
aplicată persoanei cu funcție de răspundere, cu amendă de la 240 la 300 de unități
convenționale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea de dreptul de a desfășura o
anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.
33
(4) Încasarea plăților în numerar și/sau fracționarea plăților cu scopul eludării
plafonului de 100 000 de lei per tranzacție stabilit prin Legea nr. 845/1992 cu privire la
antreprenoriat şi întreprinderi
a) Încasarea plăților în numerar peste plafonul de 100 000 de lei per tranzacție
stabilit prin Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi se sancționează,
cu amendă de la 90 la 120 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de
răspundere, cu amendă de la 240 la 300 de unități convenționale aplicată persoanei juridice
b) Fracționarea plăților cu scopul eludării plafonului de 100 000 de lei per
tranzacție stabilit prin Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi se
sancționează cu amendă de la 120 la 150 de unități convenționale aplicată persoanei cu
funcție de răspundere, cu amendă de la 270 la 330 de unități convenționale aplicată
persoanei juridice.

Art. XXVII. – Legea nr.229/2010 privind controlul financiar public intern


(republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.86-92, art.140), cu
modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Articolul 2 va avea următorul cuprins:
„Prevederile legii se aplică autorităților/instituțiilor bugetare, autorităților bugetare
independente/autonome, autorităților/instituțiilor publice la autogestiune, întreprinderilor
de stat/municipale, societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public, precum
și entităților/autorităților independente, responsabile de reglementarea unui domeniu
economic și/sau social.”
2. La articolul 3, noțiunea „entitate publică” va avea următorul cuprins:
„entitate publică – autoritate/instituție bugetară, autoritate bugetară
independentă/autonomă, autoritate/instituție publică la autogestiune, întreprindere de
stat/municipală, societate comercială cu capital integral sau majoritar public sau entitate
responsabilă de reglementarea unui domeniu economic și/sau social;”.
3. La articolul 19, alineatul (5), textul „conform criteriilor aprobate de către
Guvern,” se exclude.

4. La articolul 29, litera e) va avea următorul cuprins:


„e) pînă la data de 1 iunie a fiecărui an, prezintă pentru aprobare Guvernului raportul
anual consolidat privind controlul financiar public intern pe anul precedent;”.

Art. XXVIII. - Articolul 21 din Legea nr. 80/2010 cu privire la statutul personalului
din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2010, nr. 117-118, art. 357), cu modificările ulterioare, se modifică după cum
urmează:
la alineatul (1), cuvintele „salarii de funcție” se substituie cu cuvintele „salarii de
bază”;
alineatul (2) se abrogă.

34
Art. XXIX. - Articolul 17 din Legea nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor
cu funcții de demnitate publică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 194-
196, art. 637), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
la alineatul (1), cuvintele „salarii ale funcției” se substituie cu cuvintele „salarii de
bază”;
alineatul (3) se abrogă.

Art. XXX. – Legea nr.155/2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcțiilor


publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.164-165, art.480), cu
modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Pe tot parcursul textului legii:
textul „certificatul de calificare al auditorului” se substituie cu textul „certificatul de
evaluare a cunoștințelor în domeniul auditului intern în sectorul public pentru nivelul
intermediar”;
textul „certificatul de calificare al auditorului în domeniul specializat” se substituie
cu textul „certificatul de calificare profesională în domeniul auditului intern în sectorul
public”.
2. La Capitolul II, Secțiunea I, la codurile funcției C43 şi C44, la coloana „Cerințe
specifice minime”, textul „deținere a certificatului de calificare al auditorului în domeniul
specializat;” şi, respectiv, alineatul „deținere a certificatului de calificare al auditorului;” se
va exclude;
3. După tabel, se va include o notă, cu următorul cuprins:
„Notă: Cerințele specifice minime aferente funcțiilor publice de conducere a
subdiviziunilor de audit intern se suplimentează cu cerința deținerii certificatului de
calificare profesională în domeniul auditului intern în sectorul public sau certificatului de
calificare cu recunoaștere internațională în domeniul auditului intern.”.

Art. XXXI. – Legea nr. 209/2016 privind deşeurile (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2016 nr. 459-471 art. 916) cu modificările ulterioare, se modifică după cum
urmează:
Se introduce articolul 621 cu următorul cuprins:
„Articolul 621. Subvenționarea procesului de gestionare a deșeurilor de ambalaje
(1) Subiecți ai mecanismului de subvenționare a procesului de gestionare a
deșeurilor de ambalaje sunt:
a) întreprinderile care activează în domeniul gestionării deșeurilor;
b) sistemele individuale și/sau colective supuse regimului de responsabilitate extinsă
a producătorului.
(2) Modul, condițiile, procedura de acordare și cuantumul subvenției se stabilește
de către Guvern.

35
(3) Subvenția se acordă din mijloacele bănești acumulate în Fondul Ecologic
Național.

Art. XXXII. - Legea nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare (Monitorul


Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.1-6, art.22), cu modificările ulterioare, se modifică
după cum urmează:
La articolul 33 alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Entitatea de interes public este obligată să prezinte situațiile financiare
individuale, raportul conducerii și raportul auditorului în termen de 120 de zile de la ultima
zi a perioadei de gestiune. Entitatea, cu excepția entității de interes public, este obligată să
prezinte situațiile financiare individuale, raportul conducerii și raportul auditorului, după
caz, în termen de 150 de zile de la ultima zi a perioadei de gestiune.”

Art. XXXIII. - Legea cu privire la Serviciul Vamal nr. 302/2017 (Monitorul Oficial,
2018, nr.68-76, art.143), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 5 alineatul (2):
la litera b) textul „cu personalitate juridică,” se exclude;
la litera c) textul „fără personalitate juridică,” se exclude.
alineatul (3) va avea următorul cuprins: „Serviciului Vamal este persoană juridică de
drept public, care dispune de ştampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova, de cont
trezorerial şi este finanţat de la bugetul de stat.”.
2. La articolul 20 alineatul (5) litera d) cuvîntul „lucrătoare” se substituie cu
cuvîntul „calendaristice”.

Art. XXXIV. Articolul 82 din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii


Moldova nr. 174/2018 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 462-466, art.
766), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„Membrii Consiliului Audiovizualului sînt remuneraţi în conformitate cu legislația
privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar”.
Alineatele (2)-(4) se abrogă.
Art. XXXV. – La articolul 20 alineatul (2) litera a) din Legea nr. 219/2018 cu
privire la Inspectoratul General de Carabinieri (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2018, nr. 462-466, art. 770) se abrogă.
Art. XXXVI. - Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul
bugetar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 441-447, art. 715), cu
modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Articolul 8:
la alineatul (1) cuvîntul „întocmește” se substituie cu cuvîntul „ține”;
la alineatul (2):
litera i) va avea următorul cuprins:
36
„i) denumirea sporurilor, mărimea acestora și altă informație necesară pentru
evidența personalului”;
literele j), k) se abrogă;
alineatul (3) se abrogă.

2. La articolul 10, alineatul (2), liniuța a treia va avea următorul cuprins:


„- spor pentru participare în proiecte de dezvoltare finanțate din surse externe;”.

3. La articolul 17:
se introduce litera b1) cu următorul cuprins:
„b1) prin derogare de la lit. b), pentru personalul din domeniul apărării naționale,
securității statului și ordinii publice implicat în activități speciale de combatere a
terorismului – 120% din salariile de bază a personalului cu drept de a beneficia de acest
spor;”;
la alineatul (2), litera c), textul „30%” se substituie cu textul „60%”.

4. Articolul 19:
la alineatul (1), litera a) se introduce sintagma „ , dacă orele de muncă suplimenatră
sau zilele de sărbătoare nelucrătoare și/sau zilele de repaus nu sunt compensate cu alte
ore/zile libere în conformitate cu legile speciale/contractele colective de muncă;”
alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Sporul pentru orele de muncă prestate în afara duratei normale a timpului de
muncă sau în zilele de sărbătoare nelucrătoare şi/sau în zilele de repaus pentru activităţi
desfăşurate potrivit atribuţiilor postului se stabileşte în condiţiile reglementate de art.103–
105, din Codul muncii al Republicii Moldova, în mărime dublă a salariului pe unitate de
timp sau a remunerației de o zi.”.

5. Articolul 20 va avea următorul cuprins:


„Articolul 20. Spor pentru participare în proiecte de dezvoltare finanțate din surse
externe
(1) Pentru participare în proiecte de dezvoltare finanțate din surse externe, în cadrul
unității bugetare în care este angajat, personalul din unitățile bugetare poate beneficia de un
spor în mărime de pînă la 75% din salariul de bază, stabilit de către conducătorul unității
bugetare.
(2) Sporul pentru participare în proiecte de dezvoltare finanțate din surse externe se
acordă din contul și în în limita mijloacelor prevăzute pentru retribuirea muncii în
acordurile/contractele de finanțare.”.

6. Articolul 211:
la alineatul (1) cuvintele „anului precedent” se substituie cu cuvintele „în anul de
gestiune”;
la alineatul (3) se introduce textul: „ , pentru perioada termenului de validitate a
sancțiunii disciplinare aplicate salariatului în anul de gestiune;”;
37
la alineatul (5) cuvintele „și mărimea concretă pentru fiecare an bugetar se stabilesc”
se substituie cu textul „se stabilește).

7. La Capitolul IV se introduce articolul 241 cu următorul cuprins:


„Articolul 241. Retribuirea muncii în timpul de staționare
Retribuirea timpului de staționare se efectuează în mărimea salariului de bază a
personalului, stabilit la data dispunerii staționării, dar nu mai puțin decît mărimea minimă
în sectorul bugetar, prevăzută în art. 27, alin. (2) din prezenta lege.”.

8. La articolul 27:
textul „2000 lei” se substituie cu textul „2200 lei”;
alineatul (5) va avea următorul cuprins:
„(5) Garanţiile prevăzute la alin.(1)–(3) se aplică pentru perioada de activitate în
unitatea bugetară respectivă, în aceeași funcţie sau într-o funcţie mai avansată.”.

9. La anexa nr. 2:
compartimentul „Gradele de calificare pentru judecători” va avea următorul cuprins:

„Gradele de calificare pentru judecători și procurori


Judecător/procuror de gradul superior 500
Judecător/procuror de gradul întîi 400
Judecător/procuror de gradul doi 350
Judecător/procuror de gradul trei 300
Judecător/procuror de gradul patru 250
Judecător/procuror de gradul cinci 200”

la compartimentul „Gradele militare/speciale”, textul „Sergent-major” se substituie cu


textul ”Sergent –major forțele armatei”, textul „Soldat clasa I” se substituie cu textul
„Sergent, soldat clasa I”, textul „Soldat clasa II” se substituie cu textul „Sergent-inferior,
soldat clasa II”.

10. Anexa nr. 4:


la punctul 1, cuvintele „personalul de specialitate din domeniul expertizei judiciare”
se substituie cu textul „personalul de specialitate din domeniul expertizei judiciare,
formării judiciare, asistenţei juridice garantate de stat”;
tabelul 1:
la compartimentul „Consiliul Superior al Procurorilor”, după poziția B1007 se
introduc pozițiile B1060 și B1061 cu următorul cuprins:
„B1060 Membrul Consiliului Superior al Procurorilor, cu vechimea în 121 12,29
muncă în funcția de procuror de peste 16 ani
B1061 Membrul Consiliului Superior al Procurorilor, cu vechimea în 119 11,79”
muncă în funcția de procuror de pănă la 16 ani
38
notele se exclud.
la tabelul 2:
se introduce poziția B6018 cu următorul cuprins:
„B1018 Formator 97 7,44”
notele la tabel se completează cu punctul 5 cu următorul cuprins:
„5. Salariul pentru funcția de formator în Institutul Național al Justiției, conform
codului funcției B6018, este prevăzut pentru o norma didactică anuală de 1400 de ore
academice pe un an de studii, care include activități didactice auditoriale, activități
didactico-metodice neauditoriale și activități de cercetare.”.

Art. XXXVII. – Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a


activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2020, nr. 108-109), cu modificările ulterioare, se modifică după cum
urmează:
1. La articolul 9 se introduce alineatul (31) cu următorul cuprins:
„(31) Prin derogare de la prevederile alin. (3), pentru producătorii agricoli afectați
de calamitățile naturale, suma cumulativă a rambursării pentru perioadele fiscale ianuarie-
septembrie 2021 nu va depăşi suma TVA destinată perioadei ulterioare, reflectată în
declaraţia privind TVA pentru perioada fiscală decembrie 2020.”.
2. La Articolul 11, după cuvîntul „inclusiv” se introduce textul „ , iar pentru
producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale pînă la 30 septembrie 2021”.

Art. XXXVIII. - Prin derogarea de la prevederile articolului 24 alineat (13),


articolului 102 alineat (8) și articolului 123 alineat (2) din Codul fiscal, pînă la aprobarea
limitelor cantitative de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului
pentru produsele din tutun, precum şi limitelor de către Ministerul Economiei şi
Infrastructurii pentru produsele petroliere, reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale
pentru produsele din tutun de la poziţiile tarifare 240210000, 240220, 240290000, 2403 şi
pentru produsele din alcool etilic de la poziţiile tarifare 2207 şi 2208, în calitate de
plafoane valorice se acceptă limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor.

Art. XXXIX. - (1) Prin derogare de la prevederile articolului 56 alineatul (2) din
Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, prevederile prezentei legi intră în vigoare
la 01 ianuarie 2021, cu excepţia prevederilor referitoare la:
1) Art. XVII. punctul 1 și Art. XXXI. punctul 1 care se aplică de la 1 iulie 2021;
2) Art. XV litera a) care intră în vigoare la 1 ianuarie 2022.
(2) Se supun impozitării potrivit prevederilor pct.17 din Art. VI. din prezenta lege,
dobînzile achitate persoanelor fizice rezidente calculate aferent perioadei începînd cu 1
ianuarie 2021.
(3) Prin derogare de la prevederile punctului 56 din Art. VI, pentru anul 2021,
autoritățile publice locale a căror bugete și taxe locale aferent anului respectiv au fost
adoptate pînă la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial pot aplica și percepe
cuantumul taxele locale stabilite fără ajustarea acestora potrivit plafoanelor prevăzute.
39
(4) Proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul împrumuturilor
acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate
de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului) care la data
de 1 ianuarie 2021 se află în stadiu de derulare, urmează să beneficieze de facilitățile
fiscale și vamale aplicate potrivit cadrului legislativ la data de 31 decembrie 2020.
(5) Liberii profesioniști ce practică activitate în sectorul justiţie au dreptul la
prestaţiile sociale prevăzute de Legea nr.289/2004 privind indemnizațiile pentru
incapacitate temporară de muncă şi alte prestații de asigurări sociale, Legea nr. 756/1999
asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale pentru riscurile asigurate
survenite începînd cu 1 ianuarie 2021 la întrunirea condițiilor de acordare a acestora.
(6) În cazul în care, pentru unii membri ai Consiliului Audiovizualului, prin
aplicarea Art. XXXIV din prezenta lege, salariul lunar calculat începînd cu 1 ianuarie
2021 pentru o funcţie cu durata normală a timpului de muncă este mai mic decît salariul
lunar calculat anterior intrării în vigoare a prezentei legi conform Codului serviciilor
media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018 (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2018, nr. 462-466, art. 766), cu modificările ulterioare, aceştia vor beneficia de
plăţi compensatorii.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI

40
Notă informativă
la proiectul de lege privind modificarea unor acte normative

1. Denumirea autorului şi, după caz, a participanților la elaborarea proiectului


Prezentul proiect de lege este elaborat de către Ministerul Finanțelor, ținând cont de
propunerile recepționate de la mediul de afaceri, autoritățile publice și alte părți interesate.
2. Condițiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ şi finalităţile urmărite
Pentru Republica Moldova, anul 2020 este reprezentat de o serie de provocări pentru
economia națională, specificul acestui an fiind determinat de condiții și împrejurări care
exercită influență semnificativă asupra sectorului economic, dar și asupra societății per
ansamblu. Astfel, contextul global actual, precum și cel național, reflectă necesitatea
identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.
În perioada 17 martie – 15 mai 2020, în temeiul art.1 din Hotărârea Parlamentului
nr.55/2020, a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
Ulterior, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, ca urmare a analizei
situației epidemiologice existente la moment, prin Hotărârea nr.10 din 15 mai 2020 a
declarat, stare de urgență în sănătate publică pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe
perioada 16 mai – 30 iunie 2020, cu posibilitatea de prelungire a termenului dat în funcție de
evoluția situației epidemiologice.
În temeiul Hotărârilor ulterioare a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate
Publică, starea de urgenţă în sănătate publică, declarată prin Hotărârea nr.10 din 15 mai
2020 a CNESP s-a prelungit până la data de 30 septembrie 2020 inclusiv.
Politica fiscală și vamală, prin esența sa, reprezintă un ansamblu de măsuri și
instrumente elaborate și promovate în vederea acumulării resurselor financiare la bugetul
public național care sunt indispensabile pentru satisfacerea necesităților publice, precum și
constituie un instrument cu ajutorul căreia statul intervine în orientarea proceselor
economice.
Efectele politicii fiscale și vamale generează un impact intens, masiv și determinant
asupra domeniilor social-economice. Totodată, este important să remarcăm faptul că politica
fiscală și vamală nu poate în mod independent să asigure soluționarea problemelor cu care
se confruntă o economie afectată de criză. Ci, mai cu seamă, reprezintă una din pârghiile
aflate la dispoziția statului de a interveni asupra proceselor social-economice, în limita
spațiului bugetar disponibil, precum și ținând cont de contextul economic național general.
Printre condițiile ce au impus elaborarea proiectului de lege se numără următoarele:
 necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la
nivel național și internațional;
 provocările în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;
 problemele sistemului de justiție și frauda bancară care reduc potențialul de
dezvoltare economică a țării;
 necesitatea ajustării cadrului normativ în vederea simplificării acestuia;
 continuarea armonizării legislației naționale la prevederile UE.
Finalitățile urmărite prin adoptarea proiectului de lege sunt:
(1) o legislație fiscală și vamală favorabilă dezvoltării economice;
1
(2) consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice;
(3) susținerea mediului de afaceri.
Prin urmare, un obiectiv primordial al Guvernului, în condițiile actuale, este
consolidarea veniturilor bugetare printr-o administrare fiscală și vamală eficientă și nu prin
majorarea poverii fiscale. În viziunea Ministerului Finanțelor, creșterea încasărilor ca
urmare a eficientizării administrării fiscale și vamale denotă o extindere a bazei fiscale prin
reducerea economiei tenebre. Astfel, pe lângă faptul că se asigură o majorare a surselor
bugetare, aceasta contribuie substanțial la dezvoltarea unui mediu concurențial loial – o
condiție indispensabilă pentru dezvoltarea economică sustenabilă.
Prioritatea Ministerului Finanțelor în raport cu mediul de afaceri este simplitatea,
claritatea și comoditatea procesului de calculare și achitare a impozitelor și taxelor.
Reducerea numărului impozitelor și taxelor sau a unor facilități fiscale și vamale este doar o
opțiune pe care Guvernul o poate lua în considerație sau nu, în funcție de parametrii
bugetari. În schimb, punerea la punct a unui sistem de impozite și taxe just, eficient și cu
minimum de incomodități pentru sectorul privat reprezintă o obligație a acestuia.
De asemenea, în vederea evitării ambiguităților în aplicarea impozitelor și taxelor este
important să fie asigurat un cadru legal fiscal și vamal previzibil și cuprinzător.
Astfel, măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021 au drept scop să
contribuie la soluționarea constrângerilor economice și asigurarea dezvoltării durabile a
Republicii Moldova, în contextul proceselor economice și sociale existente.
Implementarea măsurilor de politică fiscală și vamală pentru anul 2021 se va realiza
prin modificarea cadrului normativ în domeniul respectiv, care este constituit din Codul
fiscal și Codul vamal, precum și legile conexe acestora.
Adițional măsurilor de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, proiectul de lege
include și alte obiective aferente sistemului financiar, precum:
 modificări aferente politicii salariale pentru anul 2021;
 norme ce urmează să asigure cadrul legal necesar organizării auditului intern prin
asociere și prin contractare, precum și lărgirea domeniului de aplicare în vederea
implementării controlului intern managerial și auditului intern la nivelul entităților publice.
Scopul măsurilor respective este de a consolida sistemul de control financiar public intern,
precum și de a spori nivelul de răspundere managerială pentru gestionarea fondurilor
publice în baza principiilor bunei guvernări.
3. Descrierea gradului de compatibilitate pentru proiectele care au ca scop
armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene
Proiectul de lege are drept scop continuarea procesului de armonizare a legislaţiei
naţionale cu legislaţia Uniunii Europene, în partea ce ține de armonizarea accizelor la
produsele din tutun și produse petroliere. Procesul este progresiv și urmează a fi finalizat în
anul 2025.
4. Principalele prevederi ale proiectului şi evidenţierea elementelor noi
Proiectul de lege prevede norme de modificare a următoarelor acte normative: Legea
nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, Legea nr.317/1994 cu privire la
Curtea Constituțională, Legea nr.514/1995 privind organizarea judecătorească, Legea
nr.789/1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiție, Legea nr.947/1996 cu privire la
2
Consiliul Superior al Magistraturii, Codul fiscal nr.1163/1997, Legea nr.1380/1997 cu
privire la tariful vamal, Legea nr. 1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale
Codului fiscal, Legea nr. 1417/1997 pentru punerea în aplicare a titlului III a Codului
fiscal, Legea nr. 1466/1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti,
mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe, Legea nr.1540/1998
privind plata pentru poluarea mediului, Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de
asigurări sociale, Legea nr. 756/1999 asigurării pentru accidente de muncă şi boli
profesionale, Legea nr.1054/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului IV din Codul fiscal,
Legea nr.1056/2000 cu privire la punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, Legea
Fondului de susținere a populației nr.827/2000, Codul vamal al Republicii Moldova
nr.1149/2000, Legea nr.761/2001 cu privire la serviciul diplomatic, Legea nr.1569/2002 cu
privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova
de către persoane fizice, Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002, Legea
nr.397/2003 privind finanțele publice locale, Codul de procedură penală al Republicii
Moldova nr.122/2003, Legea nr.289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate
temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, Legea nr.436/2006 privind
administrația publică locală, Legea nr.278/2007 privind controlul tutunului, Codul
contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008, Legea nr.229/2010 privind controlul
financiar public intern, Legea nr. 80/2010 cu privire la statutul personalului din cabinetul
persoanelor cu funcții de demnitate publică, Legea nr.199/2010 cu privire la statutul
persoanelor cu funcții de demnitate publică, Legea nr.155/2011 pentru aprobarea
Clasificatorului unic al funcțiilor publice, Legea nr. 209/2016 privind deşeurile, Legea nr.
287/2017 contabilității și raportării financiare, Legea cu privire la Serviciul Vamal nr.
302/2017, Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174/2018, Legea
nr.219/2018 cu privire la Inspectoratul General de Carabinieri, Legea nr. 270/2018 privind
sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, Legea nr.60/2020 privind instituirea unor
măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative.

Astfel, propunerile incluse în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2021,
care includ schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și vamal sunt sistematizate și
descrise în continuare.

Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi


Măsuri de diminuare a numerarului în economie
Ca măsuri de diminuare a numerarului se propun următoarele:
 plățile efectuate între agenți economici în numerar 100 000 lei lunar/10 000 per
tranzacție;
 obligativitatea deținerii POS terminal la subdiviziunile unde vânzările sunt mai mari
de 500 000 lei;
 plățile efectuate de persoană fizică în numerar nu mai mari de 100 000 lei per
tranzacție.
Tendințele globale demonstrează o creștere rapidă a tranzacțiilor fără numerar, mai cu
seamă în condițiile în care tehnologiile avansate asigură dezvoltarea economiei digitale și
utilizarea unor soluții optime și rapide de efectuare a plăților.
3
Reducerea numerarului și orientarea spre efectuarea plăților prin virament reprezintă o
acțiune cu efecte pozitive asupra dezvoltării economice atât din perspectiva autorităților
publice, precum și din perspectiva persoanelor fizice și juridice:
 pentru autorități publice: asigură creșterea transparenței și securității prin sporirea
posibilităților de monitorizare și combatere a evaziunii fiscale;
 pentru persoanele fizice și juridice: asigură efectuarea rapidă a mai multor plăți într-
o perioada scurtă de timp oferind, astfel, oportunitatea de a obține venit mai mare și,
concomitent, de a economisi timpul.
În Republica Moldova există potențial pentru dezvoltarea plăților fără numerar. Mai
mult ca atât, în contextul situației pandemice existente, utilizarea plăților prin virament
reprezintă o practică eficientă de prevenire a răspândirii virusului Covid-19.
Respectiv, măsurile propuse vor impulsiona tranzacțiile non-numerar, creând premise
de reducere a comisioanelor percepute de instituțiile financiare.

Legea nr.317/1994 cu privire la Curtea Constituțională, Legea nr.514/1995


privind organizarea judecătorească, Legea nr.789/1996 cu privire la Curtea Supremă
de Justiţie
Modificări care au drept scop executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr.27/2019
pentru controlul constituţionalităţii prevederilor articolelor 37 din Legea cu privire la
Curtea Constituţională, 27 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi 4 din
Legea cu privire la organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi
Prin urmare, se propune operarea următoarelor modificări:
 revigorarea prevederilor articolului 37 alin.(1) din Legea nr.317 din 13 decembrie
1994 cu privire la Curtea Constituţională, în forma anterioară abrogării: „(1) Curtea
Constituţională are un buget propriu, care face parte integrantă din bugetul de stat”.
 abrogarea articolului 27 alin.(1) din Legea nr.789/1996 cu privire la Curtea
Supremă de Justiţie, în urma declarării neconstituţionale de către Curtea Constituţională,
dat fiind faptul că Curtea Supremă de Justiţie face parte din sistemul judecătoresc, iar
norma ce ţine de bugetul instanţelor judecătoreşti este reflectată în Legea nr.154/1995
privind organizarea judecătorească.
 expunerea articolului 22 alin.(1) din Legea nr.514/1995 în noua redacţie: „(1)
Instanţele judecătoreşti au un buget propriu, care face parte integrantă din bugetul de stat”,
se prezintă din perspectiva respectării principiului independenţei financiare pentru
instanţele judecătoreşti.

Codul fiscal nr.1163/1997


Uniformizarea cotelor de impozitare a veniturilor
Proiectul presupune alinierea unor cote de impozitare a veniturilor la nivelul cotei
generale de 12%. Promovarea măsurilor de uniformizare a cotelor de impozitare a
veniturilor reprezintă o necesitate care rezidă din faptul că actualul sistem de impozitare a
veniturilor în Republica Moldova este caracterizat prin cote de impozitare fragmentare
(12%, 10%, 7%, 6%, 5%, etc).
O uniformizare a cotelor de impozitare a veniturilor ar însemna simplificarea
procesului de administrare fiscală prin lipsa obligației de depunere a declarației fiscale,
4
precum și asigurarea echității fiscale pe orizontală prin impozitarea veniturilor la aceeași
cotă, fapt ce va determina aplicarea unui tratament fiscal egal pentru acei contribuabili cu
situații similare.
Concomitent, pentru a asigura atractivitatea investițională a economiei naționale, cota
de impozitare a veniturilor din dividende se propune a fi menținută la nivelul de 6%, ceea
ce va reprezenta 50% din cota standard.
De asemenea, cu 50% din cota standard (6%) urmează a fi impozitate veniturile
obținute de persoanele fizice și achiziționeri de la vânzarea producției agricole.
Uniformizarea cotelor de impozitare pentru anul 2021
Tabelul 1.
2020 2021
10% 12%
darea în locațiune persoana fizică către persoana juridică,
cu excepția terenurilor agricole*
7% 7%
darea în locațiune persoana fizică către persoana fizică
10% 12%
vînzarea mărfurilor (consignație)
6% 50%
dividende din cota standard (6%)
7% 7%
gospodării țărănești
5% 50%
vînzarea producției agricole, către cetățeni din cota standard (6%)
5% 50%
vînzarea producției agricole către achiziționeri din cota standard (6%)
0% 3%
dobînzi bancare, asociații de economii și împrumut, valori dobînzi bancare, asociații de economii și
mobiliare corporative împrumut, valori mobiliare corporative
Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui + 100 mil. lei

Majorarea scutirilor acordate persoanelor fizice


În vederea atenuării impactului inflației asupra veniturilor cetățenilor, precum și pentru
a asigura susținerea familiilor cu copii, proiectul include:
 majorarea scutirii personale și scutirii suplimentare majore cu 5% - de la 24 000 lei
până la 25 200 lei și respectiv de la 18 000 lei până la 18 900 lei;
 majorarea scutirii pentru persoanele întreținute cu 50% - de la 3 000 lei până la 4 500
lei.
La fel, în vederea simplificării mecanismului de impozitare a persoanelor fizice,
precum și stimularea încadrării tuturor persoanelor în câmpul muncii se propune anularea
scutirilor acordate pentru soț/soție în mărime de 11 280 lei, cu păstrarea scutirii
suplimentare majore.
Scutirile planificate pentru anul 2021
Tabelul 2.
Scutiri 2020 2021
Scutirea personală 24 000 lei 25 200 lei (+5%)
Scutirea pentru persoane întreținute (copii) 3 000 lei 4 500 lei (+50%)
5
Scutirea pentru persoane întreținute persoane cu dezabilități 18 000 lei 18 900 lei (+5)
Scutirea soț/soție 11 280 lei anularea
Scutirea suplimentară majoră 18 000 lei 18 900 lei
Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui – 49,5 mil. lei.

Măsuri de extindere a dreptului la deducere a unor cheltuieli


Extinderea dreptului la deducere a cheltuielilor achitate de contribuabili sub formă de
taxe de aderare și cotizații pentru toate asociațiile de reprezentare a activității de
întreprinzător, în mărime de 0,15% din fondul de retribuire a muncii (actualmente, doar cei
cu statut de patronate).

Măsuri ce vizează dreptul la deducere a provizioanelor


Permiterea la deducere companiilor de asigurări, a provizioanelor formate pentru
acoperirea creanțelor specifice domeniului asigurărilor.

Neimpozitarea cu impozitul pe venit la cota de 4% a veniturilor din granturi


neimpozabile.

Abrogarea prevederilor art.55 alin.(2) din Codul fiscal


Prin prisma proiectului se propune abrogarea prevederilor art.55 alin.(2) din Codul
fiscal, întrucât norma respectivă a devenit desuetă, fiind dificil de aplicat.
Actualmente, în Codul fiscal nu se operează cu noțiunea de „bază valorică ajustată”.
Mai mult prevederile art.42 din Codul fiscal nu sunt aplicabile situaţiei de obţinere a cotei
de participare ca urmare a transmiterii activului ca aport la capitalul social. În cazul
contribuirii cu mijloace fixe în capitalul social, rezultatul fiscal se determină ca diferența
dintre valoarea cotei-părți obținute și valoarea neamortizată în scopuri fiscale a mijlocului
fix.

Modificări ce vizează regimul fiscal al achiziționerilor


Se propune ca în cazul în care venitul din vânzarea produselor din fitotehnie și/sau
horticultură și/sau a obiectelor regnului vegetal către agentul economic depășește suma de
1,2 milioane lei pe parcursul anului calendaristic, subiecții impunerii vor fi obligați să
prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit și pentru suma care depășește plafonul
de 1,2 milioane lei să achite impozitul pe venit la cota stabilită la art.15 lit.a) din Codul
fiscal, fără a lua în calcul suma impozitului pe venit reținut la sursa de plată.

Permiterea la deducere a primelor de asigurări medicale din venitul persoanelor


fizice nerezidente obținut din activitatea conform contractului de muncă și facilitățile
acordate de angajator.

Revizuirea condițiilor de înregistrare a contractelor privind darea în locațiune a


proprietății imobiliare de la persoane fizice la persoane fizice, precum și termenul de
achitare a obligației (actualmente se achită în avans, se propune pînă la data de 25 a
lunii).

6
Eliminarea impozitării dividendelor distribuite persoanelor juridice
Legislația fiscală prevede impozitarea dividendelor prin reținerea finală la cota de 6%,
în momentul distribuirii acestora indiferent de statutul persoanei beneficiare.
Astfel, în cazul distribuirii dividendelor către o persoană juridică de drept privat,
aceasta din urmă nu include dividendele în venitul impozabil, dar la o ulterioară distribuire
a dividendelor va reține impozitul de 6%.
În acest sens, pentru a asigura că legislația fiscală nu prevede o impozitare a aceluiași
venit cu același impozit se propune ca reținerea impozitului în mărime de 6% aplicată
dividendelor să se realizeze doar în cazul distribuirii dividendelor către persoane fizice sau
persoane nerezidente.
Scopul acestei măsuri este de a perfecționa sistemul fiscal în vederea contribuirii la
formarea unui cadrul legal favorabil mediului investițional, inclusiv prin reținerea și
investirea mijloacelor financiare în cadrul proceselor economice, generatoare de valoare
adăugată.
Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui -10 mil. lei.

Impozitarea veniturilor financiare


În proiect este inclusă măsura ce prevede impozitarea dobânzilor achitate în folosul
persoanelor fizice rezidente de către bănci, asociații de economii și împrumut precum și
emitenții de valori mobilare corporative la cota de 3% (25% din cota standard) prin
reținerea finală a impozitului pe venit, ceea ce va asigura simplitate în procesul de
administrare fiscală.
Actualmente, în conformitate art.24 alin.(7) din Legea pentru punerea în aplicare a
titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr.1164/1997, nu se impozitează, până la 1 ianuarie 2021,
dobînzile persoanelor fizice rezidente, cu excepţia celor înregistrate într-o formă de
organizare juridică a activităţii de întreprinzător, de la depozitele bancare; valorile
mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni şi valorile mobiliare, care sînt instrumente
ale pieţei monetare, cum ar fi certificatele bancare de depozit şi cambiile bancare;
depunerile membrilor pe conturile de economii personale în asociațiile de economii şi
împrumut ale cetățenilor amplasate pe teritoriul Republicii Moldova.
Astfel, în contextul în care sumele respective reprezintă o sursă de venituri ale
persoanelor fizice, pentru a asigura un regim de impozitare just și echitabil, apare
necesitatea de a impozita veniturile menționate.
Este important de menționat că în cazul neintervenției cu modificările respective, cota
impozitului ar constitui 12%.

Cu privire la TVA, se propun măsurile ce urmează.


Ajustarea noțiunii „investiții capitale”
Proiectul prevede ajutarea noțiunii de investiții capitale stabilită la art.93 pct.18) din
Codul fiscal, în vederea extinderii dreptului de solicitare a restituirii de TVA în legătură cu
reparația capitală a mijlocului fix/imobilizărilor corporale. În acest sens modificarea are
drept scop stimularea investițiilor și modernizarea capitalului fix.

7
Modificări de concretizare (redacționale) ce vizează taxarea inversă cu TVA
Proiectul prevede modificarea articolul 94 litera e) din Codul fiscal, pentru a specifica
faptul că inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională potrivit legislaţiei sunt
subiecți ai taxării inverse cu TVA.

Regimul TVA în agricultură


În contextul în care aplicarea cotei reduse a TVA în mărime de 8% are loc atât pentru
livrările interne, cât și pentru importul de produse agricole, aceasta își atinge doar
obiectivul de accesibilitate a produselor agricole pentru populație, nu și creșterea
competitivității producției naționale.
Introducerea cotei reduse a TVA nu a asigurat obiectivul prevăzut inițial, de creștere a
competitivității producției agricole naționale. Acest fapt este demonstrat de evoluția
importurilor de producție agricolă la cota redusă a TVA.
Mai mult ca atât, diferențele de cote a TVA pentru input-urile și output-urile în
agricultură au determinat acumulări în cont a sumei TVA de către producătorii agricoli de
aproximativ 1,8 mlrd. lei, ceea ce presupune indisponibilizarea sectorului agricol de
resursele financiare respective, fapt ce a dezavantajat producția locală în folosul producției
importate.

Figura 1. Model convențional a efectului de aplicare a cotelor TVA în agricultură în prezent

În acest sens, se impune necesitatea revizuirii regimului actual de aplicare a TVA


aferent producției agricole primare, care să asigure dezvoltarea și creșterea competitivității
producătorilor autohtoni.
Prin Ordinul Viceprim-ministrului, Ministru al Finanțelor nr.34 din 25.02.2020 a fost
instituit Grupul de lucru responsabil de implicațiile TVA în agricultură, care și-a propus ca
scop să analizeze regimul TVA aplicat la importul și/sau livrarea pe teritoriu a producției
agricole și să identifice cele mai bune soluții pentru susținerea și dezvoltarea ramurii
agricole.
Principalul obiectiv al opțiunilor analizate constă în diminuarea treptată a sumelor
8
TVA acumulate în cont, prin transformarea acestora în mijloace financiare aflate la
dispoziția producătorilor agricoli.
Urmare analizelor opțiunilor de politici, inclusiv a practicii internaționale, este propusă
aplicarea unei cotei reduse a TVA de 12% pentru îngrășăminte și fertilizanți, în paralel cu
aplicarea aceleași cote a TVA pentru producția agricolă primară.

Situația actuală Propunere

Cota TVA 20 % Cota TVA 8 % Cota TVA 12 % Cota TVA 12 %

Producția Producția
Îngrășăminte Îngrășăminte
agricolă agricolă

Fertilizanți Fertilizanți

Figura 2. Situația actuală și propunerea privind cotele TVA în agricultură


Prin măsura respectivă, acumulările în cont a sumelor TVA formate din anul 2010
urmează să fie transformate din dezavantaje în avantaje pe termen scurt și mediu pentru
producătorii agricoli autohtoni.

Figura 3. Propunerea privind regimul TVA aferent producției agricole

Totodată, un efect pozitiv al măsurii îl reprezintă creșterea mărimii pasibile restituirii


TVA la exportul producției agricole, de la 8% la 12% din valoarea exporturilor.
Impactul asupra:
Descrierea măsurii
Sectorul privat Sectorul bugetar
Diminuarea TVA de la 20% la 12% +222 mil. lei -222 mil. lei
pentru îngrășăminte și fertilizanți
Majorarea cotei de la 8% la 12% -88 mil. lei +88 mil. lei

9
(impact pentru importatori)*
*Producătorii agricoli nu vor fi afectați deoarece în majoritatea cazurilor nu vor înregistra spre achitare sume TVA fie
datorită procesul economic (vor avea spre deducere procurări cu TVA 20% spre ex: produse petroliere), și/sau acumulărilor
de TVA în cont până la moment.

Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui -134 mil. lei.

Regimul TVA pentru sectorul HORECA


Proiectul de lege prevede reducerea cotei TVA de la 15% la 12% pentru sectorul
HORECA.
Respectiv, urmează a fi aplicată cota redusă a TVA de 12% la serviciile de cazare,
precum și pentru produsele alimentare și/sau băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice,
realizate în cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a Clasificatorului activităţilor
din economia Moldovei.
Măsura menționată are drept scop asigurarea susținerii întreprinderilor din sectorul
respectiv, care este afectat de consecințele crizei pandemice.
Concomitent, prin implementarea măsurii de reducere a cotei TVA pentru sectorul
HORECA se mizează pe asigurarea unor efecte pozitive pentru bunăstarea social-
economică a cetățenilor țării. Totodată, aplicarea măsurii date vine în paralel cu efecte
pozitive asupra sporirii conformării fiscale a agenților economici în domeniu.

Permiterea la deducere a sumei TVA aferentă mărfurilor procurate care, în procesul


activităţii de întreprinzător, au fost distruse ca urmare a calamităților naturale
Proiectul include modificări prin care se propune ca suma TVA, achitată sau care
urmează a fi achitată, pe mărfurile procurate care, în procesul activităţii de întreprinzător,
au fost distruse ca urmare a calamităților naturale să se permită la deducere în condițiile în
care aceste situații sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător.

Modificări aferente dreptului la deducerea TVA în cazul livrărilor de produse


petroliere
Proiectul include modificarea articolului 102 alineatul (12) din Codul fiscal, astfel
încât, în cazul în care factura fiscală pentru livrările de produse petroliere este primită de
către cumpărător (beneficiar) pînă la data de 10 inclusiv a lunii următoare celei în care a
avut loc livrarea documentată prin factura fiscală respectivă, subiectul impozabil va avea
dreptul la deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe mărfurile
menţionate utilizate la efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de
întreprinzător în luna în care a avut loc livrarea acestora.

Eliminarea scutirii de TVA cu drept de deducere, a accizei, taxei vamale și taxei


pentru efectuarea procedurilor vamale la importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a
mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul
împrumuturilor sau acordate cu garanție de stat, din contul împrumuturilor acordate de
organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului).
Prin urmare, măsura urmărește aplicarea aceluiași tratament fiscal și vamal a
proiectelor investiționale, indiferent de sursa de finanțare a acestora.
10
Modificări ce vizează concretizarea termenului obligaţiei fiscale aferente TVA în cazul
importurilor de servicii
Propunerea de modificare a art.109 alin.(2) și art. 115 alin. (2) litera b) din Codul
fiscal are drept scop eliminarea ambiguităților și interpretărilor duale ale prevederii ce
vizează termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA la importul serviciilor. Astfel,
modificarea va asigura stipularea expresă a faptului că termenul respectiv se consideră nu
mai târziu de termenul la care agentul economic este obligat să depună declarația privind
TVA, adică nu mai târziu de data de 25 a lunii care urmează după încheierea perioadei
fiscale în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora.

Completări cu norme aferente statutului de plătitor de TVA în cazul reorganizării


Proiectul presupune completarea art.112 alin.(5) din Codul fiscal, astfel încât, urmează
a fi stabilit faptul că subiectul căruia în cadrul reorganizării, i-au fost transmise drepturi şi
obligaţii de către întreprinderea reorganizată, deţinătoare a statutului de plătitor a TVA, în
cazul practicării activităţii de întreprinzător, se consideră înregistrat în calitate de subiect al
impunerii cu TVA începînd cu data înregistrării de stat a noii persoane juridice sau cu data
înregistrării modificărilor în actele de constituire ale persoanei juridice, în dependență de
tipul de reorganizare.

Concretizări aferente eliberării facturii fiscale pentru vînzarea cu amănuntul şi


prestările de servicii în locurile special amenajate şi în cadrul comerţului electronic
Completarea propusă la art.117 alin.(3) din Codul fiscal are drept scop eficientizarea și
crearea condițiilor certe pentru mediul de afaceri prin expunerea expresă a faptului că
pentru vînzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate şi în
cadrul comerţului electronic, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie, cu excepţia
cazurilor cînd este solicitată de cumpărător în ziua livrării, cu respectarea condițiilor
expuse în articolul respectiv.

Revizuirea tratamentului fiscal al mărfurilor transportate prin intermediul trimiterilor


poștale internaționale
Republica Moldova înregistrează o majorare rapidă a numărului de colete poștale
importate, aceasta fiind determinată de creșterea comerțului electronic. Acesta este un
fenomen comun în întreaga lume, iar țările au elaborat deja modalități de gestionare a
consecințelor pentru procesele vamale și aplicarea TVA. Le fel ca multe alte jurisdicții,
Republica Moldova scutește de TVA și taxe vamale coletele de valoare mică.
Cu toate că pragul neimpozabil pentru coletele ce sunt achiziționate de la companii
nerezidente a fost redus până la 200 de euro începând cu 1 ianuarie 2020, acesta rămâne a
fi mare în comparație cu țările UE unde pragul este de 22 de euro.
Ținând cont de dezvoltarea rapidă a comerțului electronic, pragul neimpozabil major
reprezintă o amenințare pentru baza încasărilor fiscale. Mai mult ca atât, acesta este
generator de concurență neloială față de producătorii autohtoni și importatorii rezidenți.
Astfel, prin prisma proiectului se prevede revizuirea tratamentului fiscal aplicat
mărfurilor importate în cadrul tranzacțiilor comerciale (B2C – de la business la
11
consumator) prin intermediul trimiterilor poștale internaționale, cu aplicarea facilităților
fiscale și vamale asupra mărfurilor care nu depășesc plafonul valoric de 100 euro, și nu au
caracter comercial.
La moment, plafonul respectiv constituie 200 de euro per expediere.
Prin prisma modificărilor respective se urmărește ajustarea graduală la practicile UE,
unde plafonul valoric aplicat actualmente asupra trimiterilor respective constituie 22 euro.
Importanța propunerii derivă din necesitatea asigurării concurenței loiale între
mărfurile importate/autohtone și cele procurate prin intermediul trimiterilor poștale.
Astfel, per general, modificarea are ca scop asigurarea veniturilor la buget în vederea
respectării principiului echității fiscale și acumulării adiționale a veniturilor bugetare ca
ulterior acestea să fie direcționate în mod prioritar asupra domeniilor social-economice
importante.

În vederea evitării abuzurilor se propune interzicerea persoanelor cu dizabilităţi care


au importat mijloace de transport cu scutire de la plata accizelor, de a dona, transmite
prin moștenire sau orice altă formă de dare în posesie sau folosință, mijloacele de
transport respective.

Stabilirea accizelor pe o perioadă de 3 ani


Una din măsurile incluse în proiect este continuarea practicii de stabilire a cotelor
accizelor pe o perioadă de 3 ani, ceea ce asigură previzibilitate pentru mediul de afaceri dar
și pentru încasările bugetare, respectiv prognoza cheltuielilor bugetare.
Mărimea accizelor la produsele din tutun, produsele alcoolice și produsele petroliere
este determinată de factori precum:
(1) maximizarea veniturilor bugetare;
(2) reducerea treptată a consumului;
(3) angajamentele din Acordul de Asociere RM – UE;
(4) cotele în țările vecine și riscurile asociate de contrabandă.
Cotele accizelor la tutun propuse pentru anii 2021 - 2023
Tabelul 4.
Denumirea mărfii Unitatea Cota accizelor Ritmul
de creșterii
măsură 2019 2020 2021 2022 2023
Codul fiscal Proiect
Țigări cu filtru 1000 bucăţi/ 460 lei 540 lei 621 lei 715 lei 822lei +15%
valoarea în
+ 12%, + 13%, + 13%, + 13%, + 13%,
lei
dar dar dar dar dar
nu mai nu mai nu mai nu mai nu mai
puţin de puţin de puţin de puţin de puţin de
610 lei 700 lei* 834 lei 959 lei 1103 lei
Țigări fără filtru:

ovale cu lungimea de 1000 bucăţi/ 360 lei + 540 lei 621 lei 715 lei 822lei +15%
valoarea în
pînă la 70 mm lei
6% + 13%, + 13%, + 13%, + 13%,
dar dar dar dar
nu mai nu mai nu mai nu mai
puţin de puţin de puţin de puţin de
700 lei 834 lei 959 lei 1103 lei
cu muștiuc, altele 1000 bucăţi/ 540 lei 621 lei 715 lei 822lei
valoarea în
460 lei + + 13%, + 14%, + 15%, + 13%,
12
lei 6% dar dar dar dar
nu mai nu mai nu mai nu mai
puţin de puţin de puţin de puţin de
700 lei 834 lei 939 lei 1103 lei
Tutun pentru fumat, kilogram 143,17 lei 150,33 lei 157,8 lei 165,7 lei 174,0 lei +5%
alte tutunuri şi
înlocuitori de tutun,
prelucrate; tutunuri
„omogenizate” sau
„reconstituite”;
extracte şi esenţe de
tutun
Tutun tăiat fin kilograme 1000 lei 1200 1260 lei 1323 lei 1389 lei +5%
destinat rulării în
ţigarete
Rezerve din tutun 1000 bucăți 610 lei 700 lei 834 lei 959 lei 1103 lei +15%
pentru dispozitive de
încălzire a tutunului

Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui +200 mil. lei.


Cotele accizelor la produse petroliere propuse pentru anii 2021 - 20231
Tabelul 5.
Denumirea Unitatea Cota accizelor Ritmul Minim
mărfii de 2019 2020 2021 2022 2023 creșterii Directiva
măsură Codul fiscal Proiect UE
Benzină tonă 5 414 5 960 6 496 7 082 7719 9%* 467 euro
(fără
plumb)
Motorină tonă 2 280 2 508 2 734 2 980 3 248 9%* 392 euro
Gaze tonă 3 406 3 580 3 759 3 947 4 144 5%** 125 euro
lichefiate
Păcură tonă 409 409 409 409 409 0%*** 15
*Același mecanism a fost aplicat și în anii precedenți, și anume mărimea creșterii nominale a PIB-ului
**Se propune creșterea cu 5% deoarece suntem la nivelul minim prevăzut de Directiva UE pe acciz
***Se propune menținerea la același nivel, deoarece suntem la nivelul minim prevăzut de Directiva UE pe acciz, acest tip de
combustibil fiind utilizat la producere și nu în calitate de combustibil pentru autoturisme.

Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui +223 mil. lei.

Cotele accizelor la băuturile alcoolice propuse pentru anii 2021 - 2023


Tabelul 6.
Denumirea Unitatea de Cota accizelor Ritmul de
mărfii măsură 2019 2020 2021 2022 2023 creștere
Codul fiscal Proiect
Bere litru 2,5 2,63 2,76 2,90 3,05 +5%
Vermuturi litru 14,29 15,00 15,75 16,54 17,37 +5%
Cidru litru 2,76 2,90 3,05 3,20 3,36 +5%
Alcool etilic Alcool absolut 99,36 104,33 109,55 115,02 120,77 +5%

Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui +30 mil. lei.

Stabilirea accizelor pentru autoturisme şi alte autovehicule, proiectate în principal

1
Mărimea cotelor nu ține cont de includerea taxei rutiere în accizul asupra produselor petroliere
13
pentru transportul persoanelor, reieșind din eliminarea prohibițiilor la importul
mijloacelor de transport
Astfel, se propune ca anexa nr.2 la titlul IV să includă următorul cuprins:
Cota accizului în funcţie de termenul de exploatare a mijlocului de transport, lei
Unita
tea de la 0 de la 3 de la 5 de 10 de 11 de 12 de 13 de 14 de 15 de 16 de 17 de 18 de 19 de 20
Poziţia tarifară de la 2 la 4 la 6 ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani și
măsu ani de 7 de 8 de 9
ani ani mai
ră inclusi inclusi inclusi ani ani ani
mult
v v v

8703 Autoturisme şi alte autovehicule, proiectate în principal pentru transportul persoanelor (altele decît cele de la poziţia 8702), inclusiv maşinile de tip
"break" şi maşinile de curse:
– Alte vehicule cu motor cu piston alternativ cu aprindere prin scînteie:
870321 – – Cu capacitatea cm3 9,56 10,00 10,23 11,25 12,38 13,62 16,34 21,24 26,24 31,24 36,24 41,24 46,24 51,24 56,24 61,24 66,24
cilindrică de
maximum 1000
cm3
870322 – – Cu capacitatea cm3 12,23 12,67 12,90 14,19 15,61 17,17 20,60 26,79 31,79 36,79 41,79 46,79 51,79 56,79 61,79 66,79 71,79
cilindrică de peste
1000 cm3, dar de
maximum 1500
cm3
870323 – – Cu capacitatea cm3 18,90 19,34 19,57 21,53 23,68 26,05 31,26 40,63 45,63 50,63 55,63 60,63 65,63 70,63 75,63 80,63 85,63
cilindrică de peste
1500 cm3, dar de
maximum 2000
cm3
870323 – – Cu capacitatea cm3 31,14 31,58 31,81 34,99 38,49 42,34 50,81 66,05 71,05 76,05 81,05 86,05 91,05 96,05 101,0 106,0 111,05
cilindrică de peste 5 5
2000 cm3, dar de
maximum 3000
cm3
870324 – – Cu capacitatea cm3 55,60 56,04 56,27 61,90 68,09 74,90 89,87 116,8 121,8 126,8 131,8 136,8 141,84 146,8 151,8 156,8 161,84
cilindrică de peste 4 4 4 4 4 4 4 4
3000 cm3
– Alte vehicule (autoturisme) cu motor cu piston, cu aprindere prin compresie (diesel sau semidiesel):

870331 – – Cu capacitatea cm3 12,23 12,67 12,90 14,19 15,61 17,17 20,60 26,79 31,79 36,79 41,79 46,79 51,79 56,79 61,79 66,79 71,79
cilindrică de
maximum 1500
cm3
870332 – – Cu capacitatea cm3 31,14 31,58 31,81 34,99 38,49 42,34 50,81 66,05 71,05 76,05 81,05 86,05 91,05 96,05 101,0 106,0 111,05
cilindrică de peste 5 5
1500 cm3, dar de
maximum 2500
cm3
870333 – – Cu capacitatea cm3 55,60 56,04 56,27 61,90 68,09 74,90 89,87 116,8 121,8 126,8 131,8 136,8 141,84 146,8 151,8 156,8 161,84
cilindrică de peste 4 4 4 4 4 4 4 4
2500 cm3
870340 – Alte vehicule cm3 Cota accizei se stabileşte similar poziţiilor tarifare
având atât motor cu 870321–870324, în funcţie de termenul de exploatare
pistoane alternative şi capacitatea cilindrică, în condiţiile art.124 alin.(18)
cu combustie
internă cu aprindere
prin scânteie, cât şi
motor electric ca
motoare pentru
propulsie, altele
decât cele care pot
fi încărcate prin
conectarea la o
sursă externă de
energie electrică
8703500 – Alte vehicule cm3 Cota accizei se stabileşte similar poziţiilor tarifare
00 având atât motor cu 870331–870333, în funcţie de termenul de exploatare
pistoane cu şi capacitatea cilindrică, în condiţiile art.124 alin.(18)
combustie internă
cu aprindere prin
compresie (diesel
sau semidiesel), cât

14
şi motor electric ca
motoare pentru
propulsie, altele
decât cele care pot
fi încărcate prin
conectarea la o
sursă externă de
energie electrică
870360 – Alte vehicule cm3 Cota accizei se stabileşte similar poziţiilor tarifare
având atât motor cu 870321–870324, în funcţie de termenul de exploatare
pistoane alternative şi capacitatea cilindrică, în condiţiile art.124 alin.(18)
cu combustie
internă cu aprindere
prin scânteie, cât şi
motor electric ca
motoare pentru
propulsie, care pot
fi încărcate prin
conectarea la o
sursă externă de
energie electrică
8703700 – Alte vehicule cm3 Cota accizei se stabileşte similar poziţiilor tarifare
00 având atât motor cu 870331–870333, în funcţie de termenul de exploatare
pistoane cu şi capacitatea cilindrică, în condiţiile art.124 alin.(18)
combustie internă
cu aprindere prin
compresie (diesel
sau semidiesel), cât
şi motor electric ca
motoare pentru
propulsie, care pot
fi încărcate prin
conectarea la o
sursă externă de
energie electrică
9705 Autovehicul de colecţie de interes istoric sau etnografic De la 30 de ani pînă la 39 de ani inclusiv – 40000 de
lei.
De la 40 de ani pînă la 49 de ani inclusiv – 30000 de
lei.
De la 50 de ani – 20000 de lei

Se propune introducerea unui acciz special pentru tractoare și mijloace de transport


de la pozițiile tarifare 8702 și 8704.
Astfel, se propune ca anexa nr.2 la titlul IV să fie completată cu tabelul cu următorul
cuprins:
Poziția tarifară Categoria Acciza
vehiculului Vârsta specială
lei*cm3
până la 12 ani 0
Tractoare clasificate la poziţiile tarifare 870110 000, 870120, 870130000, 870191900, N inclusiv
870192900, 870193900, 870194900, 870195900 de la 13 la 15 10
ani inclusiv
de la 16 la 18 20
ani inclusiv
de la 19 ani 60
Tractoare clasificate la poziţiile tarifare 870191100, 870192100, 870193100, 870194100, până la 20 ani 0
870195100 N inclusiv
de la 21 la 23 10
ani inclusiv
de la 24 la 26 20
ani inclusiv
de la 27 de 60
ani
până la 7 ani 0
inclusiv
de la 8 la 10 9
Autovehicule pentru transportul de minimum 10 persoane, inclusiv șoferul (8702) M2 ani inclusiv
de la 11 la 12 13
ani inclusiv
de la 13 la 15 17

15
ani inclusiv
de la 16 ani 80
până la 10 ani 0
inclusiv
de la 11 la 12 6
M3 ani inclusiv
de la 13 la 15 9
ani inclusiv
de la 16 ani 60
până la 10 ani 0
inclusiv
de la 11 la 12 13
N1
ani inclusiv
de la 13 la 15 17
inclusiv
de la 16 ani 80
până la 10 ani 0
inclusiv
de la 11 la 12 11
Autovehicule pentru transportul mărfurilor (8704) ani inclusiv
N2
de la 13 la 15 16
inclusiv
de la 16 ani 60
până la 10 ani 0
inclusiv
de la 11 la 12 6
N3 ani inclusiv
de la 13 la 15 11
inclusiv
de la 16 ani 60
* Mărimea accizelor pentru autoturisme, camioane, autobuze și tractoare a fost stabilită având ca bază funcția ecologică a
accizului. Astfel, prin modificările propuse se urmărește asigurarea stimulării importurilor de mijloace de transport noi și cu un
termen de exploatare mai mic (mai puțin poluante) și respectiv a reține din intențiile de achiziționare a mijloacelor de transport
vechi (cu un grad mai mare sau sporit de poluare).

Concretizări privind bunurile imobiliare rămase nefinisate de mai mult de 3 ani


În cazul bunurilor imobiliare rămase nefinisate de mai mult de 3 ani, pentru a
beneficia de scutirea de impozitul pe imobil, proprietarul urmează să demonstreze că
gradul de finisare a construcției este de pînă la 50% (actualmente aceasta este în sarcina
autorităților publice).

Anularea facilității ce vizează dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului pe


bunurile imobiliare
În vederea fortificării autonomiei financiare a autorităților publice locale se propune
anularea facilității ce vizează dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului pe bunurile
imobiliare pentru contribuabilii care achită suma integrală a impozitului pentru anul fiscal
în curs până la 30 iunie a anului respectiv.
Impozitul pentru bunuri imobiliare este o sursă directă de venituri pentru bugetul
autorităților publice locale, iar reducerea existentă diminuează încasările acumulate la
bugetul autorităților publice locale.
Evidențiem că un studiu elaborat de către Banca Mondială din 25 septembrie 2017
include recomandarea de anulare a scutirii respective, aceasta fiind considerată o scutire
bazată pe criterii subiective legată de un anumit grup de contribuabili.
Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui +35 mil. lei.

16
Plafonarea taxelor locale și reglementarea acestora pe termen mediu (3 ani), cu
majorarea anuală în mărimea ratei inflației
Este important de menționat faptul că autonomia locală este unul din principiile de
bază ale administrării publice locale, fiind garantată atât de legislația națională, cât și de
cea internațională. Totuși, aceasta nu restricționează stabilirea prin lege a unor limite
maxime pentru cotele taxelor locale. Atât Constituția Republicii Moldova, cât și Carta
Europeană a Autonomiei Locale, prevăd stabilirea cotelor taxelor locale de către
autoritățile APL în limitele legii.
În acest sens, proiectul de lege prevede aplicarea principiului previzibilității fiscale a
taxelor locale, prin stabilirea plafoanelor maxime a acestora pe termen mediu (3 ani).
Mărimea maximă a taxelor locale a fost stabilită reieșind din analiza cotelor actuale
adoptate de autoritățile locale, astfel încât să impacteze la minim bugetele APL, dar să
asigure previzibilitate în activitatea mediului de afaceri.
Prin urmare, dreptul legiuitorului de a stabili unele limite sau de a plafona taxele locale
este indicat inclusiv în conținutul raportului explicativ care însoțește Carta Europeană a
Autonomiei Locale, unde se explică că legislațiile centrale sau regionale pot fixa limite
generale pentru împuternicirile colectivităților locale în materie fiscală, totuși acestea nu
trebuie să împiedice funcționarea eficace a responsabilității politice la nivel local.
Coroborând analiza practicii internaționale în regiune cu evoluția modalității de
stabilire a cuantumului taxelor locale în Republica Moldova pe parcursul ultimilor zece ani,
devine evident că statul trebuie să aprecieze limitele „autonomiei locale” în sensul
legislației în vigoare pentru a găsi o soluție legislativă care să ofere un echilibru între
asigurarea unui nivel optim de venituri autorităților publice locale fără descurajarea
antreprenorilor de la dezvoltarea afacerilor în anumite zone prin imprevizibilitatea
cuantumului taxelor locale pe termen mediu, existența unor variații mari la nivelul diferitor
autorități locale și, modificarea frecventă a acestora.

Astfel, se propune ca Anexa la Titlul VII al Codului fiscal să includă următorul


cuprins:

Denumirea taxei Baza impozabilă a Mărimea maximă a cotei Termenele de


obiectului impunerii plată a taxei şi
de prezentare a
dărilor de seamă
fiscale de către
subiecţii
impunerii
1 2 3 4
2021 2022 2023

17
a) Taxă pentru Numărul mediu 200 lei anual pentru 210 lei anual pentru 220 lei anual Trimestrial,
amenajarea scriptic trimestrial al fiecare salariat şi/sau fiecare salariat şi/sau pentru fiecare pînă la data de
teritoriului salariaţilor şi, fondator al fondator al salariat şi/sau 25 a lunii
suplimentar: întreprinderii întreprinderii fondator al imediat
individuale, al individuale, al întreprinderii următoare
– în cazul gospodăriei ţărăneşti gospodăriei ţărăneşti individuale, al trimestrului
întreprinderilor (de fermier), de (de fermier), de gospodăriei gestionar
individuale - asemenea membrii asemenea membrii ţărăneşti (de
fondatorul acesteia şi/sau pentru acesteia şi/sau pentru fermier), de
întreprinderii fiecare persoană ce fiecare persoană ce asemenea
individuale; desfăşoară activitate desfăşoară activitate membrii acesteia
În cazul profesională în sectorul profesională în şi/sau pentru
gospodăriilor justiţiei sectorul justiţiei fiecare persoană
ţărăneşti (de fermier) ce desfăşoară
– fondatorul și activitate
numărul membrilor profesională în
gospodăriilor sectorul justiţiei
ţărăneşti (de
fermier);
– în cazul
persoanelor care
desfăşoară activitate
profesională în
sectorul justiţiei –
numărul de persoane
abilitate prin lege
pentru desfăşurarea
activității
profesionale în
sectorul justiţiei

b) Taxă de Venitul din vînzări 0,25 % 0.25 % 0.25 % Trimestrial,


organizare a ale bunurilor pînă la data de
licitaţiilor şi declarate la licitaţie 25 a lunii
loteriilor pe sau valoarea imediat
teritoriul unităţii biletelor de loterie următoare
administrativ- emise trimestrului
teritoriale gestionar
d) Taxă de Venitul din vînzări 0,25 % 0.25 % 0.25 % Trimestrial, pînă
aplicare a ale produselor la data de 25 a
simbolicii locale fabricate cărora li se lunii imediat
aplică simbolica următoare
locală trimestrului
gestionar
e) Taxă pentru Numărul mun. Chișinău mun. Chișinău mun. Chișinău Trimestrial, pînă
unităţile unităţile comerciale și mun. Bălți (inclusiv și mun. Bălți și mun. Bălți la data de 25 a
comerciale şi/sau şi/sau de prestări satele, comunele și (inclusiv satele, (inclusiv satele, lunii imediat
de prestări servicii servicii care orașele din municipiile comunele și orașele comunele și următoare
corespund respective): din municipiile orașele din trimestrului
activităţilor expuse - 200 000 lei anual* respective): municipiile gestionar
în anexa nr. 1 la - 21000 lei anual* respective):
Legea nr. 231/2010 Alte municipii și orașe: - 220 500lei
cu privire la - 150 000 lei anual* Alte municipii și anual*
comerţul interior1 orașe: Alte municipii și
Comune (sate): - 157 500lei anual* orașe:
- 50 000 lei anual* - 165 375 lei
Comune (sate): anual*
* pentru fiecare - 52 500 lei anual* Comune (sate):
unitatea comercială - 55 125 lei
şi/sau de prestări * pentru fiecare anual*
servicii. unitatea comercială * pentru fiecare
şi/sau de prestări unitatea
servicii. comercială şi/sau
de prestări
servicii.
f) Taxă de piaţă Suprafaţa terenului mun. Chișinău și mun. mun. Chișinău și mun. Chișinău și Trimestrial, pînă
pieţei şi a clădirilor, Bălți mun. Bălți mun. Bălți la data de 25 a
construcţiilor - 200 lei anual* - 210 lei anual* - 220 lei anual* lunii imediat

18
(fiecare metru pătrat) următoare
a căror strămutare Alte municipii și orașe: Alte municipii și Alte municipii și trimestrului
este imposibilă fără - 150 lei anual* orașe: orașe: gestionar
cauzarea de - 157 lei anual* - 165 lei anual*
prejudicii destinaţiei Comune (sate) Comune (sate)
lor - 100 lei anual* Comune (sate) - 110 lei anual*
- 105 lei anual*
* pentru fiecare metru * pentru fiecare
pătrat * pentru fiecare metru pătrat
metru pătrat

g) Taxă pentru Venitul din vînzări 7,5 % 7,5 % 7,5 % Trimestrial, pînă
cazare ale serviciilor de la data de 25 a
cazare prestate de lunii imediat
structurile cu funcţii următoare
de cazare trimestrului
gestionar
h) Taxă balneară Venitul din vînzări 2,5 % 2,5 % 2,5 % Trimestrial, pînă
ale biletelor de la data de 25 a
odihnă şi tratament lunii imediat
următoare
trimestrului
gestionar
i) Taxă pentru Numărul - 30 000 lei anual 31 500 lei anual 33 075 lei anual Trimestrial,
prestarea de unităţi de pentru fiecare unitate de pentru fiecare unitate pentru fiecare pînă la data de
serviciilor de transport transport de transport unitate de 25 a lunii
transport auto de transport imediat
călători pe următoare
teritoriul trimestrului
municipiilor, gestionar
oraşelor şi satelor
(comunelor)
j) Taxă pentru Suprafaţa parcării 30 lei anual pentru 31,5 lei anual pentru 33 lei anual Trimestrial, pînă
parcare fiecare metru pătrat fiecare metru pătrat pentru fiecare la data de 25 a
metru pătrat lunii imediat
următoare
trimestrului
gestionar
k) Taxă de la Numărul de cîini 120 lei anual pentru 140 lei anual pentru 160 lei anual Confo
posesorii de cîini aflaţi în posesiune pe fiecare cîine, în funcţie fiecare cîine, în pentru fiecare rm condiţiilor
parcursul unui an de numărul de cîini funcţie de numărul de cîine, în funcţie de stabilite de
aflaţi în posesiune cîini aflaţi în numărul de cîini autoritatea
posesiune aflaţi în posesiune administraţiei
publice locale
p) Taxă pentru Numărul de 200 lei anual pentru 210 lei anual pentru 220 lei anual Lunar, pînă la
salubrizare persoane fizice fiecare domiciliat fiecare domiciliat pentru fiecare data de 25 a
înscrise la adresa înscris la adresa înscris la adresa domiciliat înscris lunii imediat
declarată ca respectivă respectivă la adresa următoare lunii
domiciliu, în funcţie respectivă de gestiune
de apartament şi bloc
sau casă la sol
q) Taxă pentru Suprafaţa feţei 1200 lei anual pentru 1260 lei anual 1323 lei anual Trimestrial,
dispozitivele (feţelor) fiecare metru pătrat pentru fiecare metru pentru fiecare pînă la data de
publicitare dispozitivului pătrat metru pătrat 25 a lunii
publicitar imediat
următoare
trimestrului
gestionar

1
Pentru unitățile legate de jocurile de noroc și pariuri cota maximă stabilită se multiplică cu 4.
Notă. În lipsa obiectului impunerii în perioada gestionară, darea de seamă fiscală nu se prezintă.

Totodată, în vederea minimizării impactului asupra bugetelor APL, în cazul în care


19
autoritatea publică locală a stabilit pentru anul 2021 cote ale taxelor locale mai mari decât
plafoanele stabilite în Codul fiscal pînă la publicarea prezentului proiectului de lege, atunci
aceasta va avea dreptul să aplice cotele respective pentru anul 2021, având obligația de
conformare și aplicare a cotelor în limita plafoanelor începând cu anul 2022.

Optimizarea taxelor locale


În scopul eficientizării și optimizării sistemul de impozite și taxe în Republica
Moldova se propune optimizarea numărului de impozite și taxe, prin eliminarea taxelor cu
un randament fiscal scăzut, și anume:
- taxa pentru parcaj;
- taxa de plasare (amplasare) a publicității (reclamei).
Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui -1,5 mil. lei;
În partea ce ține de taxele speciale în vederea fortificării autonomiei locale, se propune
extinderea competențelor și responsabilităților autorităților reprezentative și deliberative ale
unităților administrativ-teritoriale prin împuternicirea acestora cu dreptul de aprobare și
percepere a taxelor aplicate pentru funcționarea unor servicii publice locale, create în
interesul persoanelor fizice și juridice. Prin urmare, pentru APL sunt atribuite instrumente
și pârghii suplimentare pentru suplinirea bugetelor locale, astfel, asigurând sustenabilitatea
acestora.

Introducerea noțiunii „Moped/Scuter/Motoretă” în Codul fiscal


Actualmente, conform prevederilor Codului fiscal la art.336 nu se regăsește noțiunea
de Moped/Scuter/Motoretă, prin urmare introducerea noțiunii „Moped/Scuter/Motoretă” în
pct.101 art.336 din Codul fiscal se consideră necesară în vederea reglementării regimului
de impozitare a acestora cu taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehicule
înmatriculate în Republica Moldova.
În acest sens, sunt ajustate prevederile de la art.356 alineatele (1), (3), (5) din Codul
fiscal, care prevede modul de calculare și de achitare a taxei pentru folosirea drumului
și/sau zonele de protecție a acestuia din afara perimetrului localităților pentru efectuarea
lucrărilor de construcții și montaj, în partea ce ține de sintagma organul abilitat al
administrației publice centrale, fiind necesară intervenția în vederea aducerii în
concordanță cu art.5 din Legea drumurilor nr.509/1995 pentru a evita careva interpretări
greșite precum și pentru gestionarea corectă a taxei.

Legea nr. 1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului


fiscal
În vederea susținerii dezvoltării sectorului TIC se propune extinderea termenului de
aplicare a facilităților fiscale la impozitul pe venit până la perioada fiscală 2023 inclusiv,
pentru angajații agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe
şi programarea sistemelor informaţionale.

Legea nr. 1417/1997 pentru punerea în aplicare a titlului III a Codului fiscal
Anularea scutirii de TVA a materiei prime, materialelor, articolelor de completare şi
accesoriilor necesare procesului propriu de producţie, importate de către organizaţiile şi
20
întreprinderile societăţilor nevăzătorilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor
Ca măsură de politici pentru anul 2021 este propusă anularea scutirii stabilite la art.4
pct.(18) din Legea nr.1417/1997 pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal.
Anularea facilității respective se realizează în vederea eliminării abuzurilor și
schemelor depistate în procesul implementării măsurii existente, care urmăreau
prejudicierea veniturilor bugetului public național.
Concomitent, se propune subvenționarea din bugetul de stat a salariilor achitate de
către agentul economic pentru persoanele cu dizabilități angajate.
Deficiențele scutirii existente și avantajele subvenționării directe
Tabelul 3.
Deficiența scutirii Avantajele subvenționării directe
Mărimea suportului bugetar nu este corelat cu Mărimea suportului bugetar este în dependență de
numărul salariaților cu dizabilități numărul salariaților cu dizabilități
Beneficiază doar o listă de întreprinderi Beneficiari toate întreprinderile care angajează
persoane cu dizabilități
Posibilități de abuzuri și optimizări Control eficient de utilizare a banilor publici
În cazul întreprinderilor specializate (mai mult de 50% din salariați sunt persoane cu
dizabilități), mărimea subvenției va fi una majorată.

Legea nr. 1466/1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti,


mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe
Modificarea condiției de repatriere a mijloacelor băneşti, a mărfurilor şi serviciilor
provenite din tranzacţiile economice externe. Actualmente dacă se procură proprietăți
(acțiuni sau imobile) peste hotare este necesar repatrierea mijloacelor financiare în termen
de 3 ani. Modificarea concretizează faptul că repatrierea urmează să aibă loc în termen de 3
ani de la momentul vînzări și nu a cumpărării.

Legea nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului


Se propune excluderea plății pentru deversările de poluanţi cu ape reziduale în sisteme
de canalizare.

Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale


Legea nr.756/1999 asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale
Legea nr.289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de
muncă și alte prestații de asigurări sociale
Regimul social al profesiilor juridice
O problemă cu care se confruntă reprezentanții profesiilor juridice ține de lipsa unei
protecții sociale, asemenea salariaților prin prisma sistemului de asigurări sociale.
Totodată, această situație este determinată de mărimea contribuțiilor achitate de către
contribuabili respectivi. Or, unul din principiile care stau la baza funcționalității sistemului
obligatoriu de asigurări sociale este principiul contributivităţii, conform căruia drepturile de
asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.
Prin urmare, măsurile incluse în proiect sunt elaborate în scopul îmbunătățirii
mecanismului de asigurare socială a reprezentanților profesiilor conexe justiției (liber
profesioniști), și anume persoanele ce practică activitate în sectorul justiției și care au
21
înregistrată una din formele de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat,
notar, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator.
Proiectul propune ca categoriile menționate să achite contribuții de asigurări sociale
aferente venitului mediu lunar asigurat ce va constitui mărimea salariului mediu pe
economie pentru a putea beneficia de toate tipurile de prestații de asigurări sociale
prevăzute de sistemul public de asigurări sociale ca indemnizația de maternitate,
indemnizație pentru creșterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani, incapacitatea
temporară de muncă, etc. Or, la etapa actuală prin achitarea taxei fixe liberii profesioniști
ce practică activitate în sectorul justiției sunt asigurați de două riscuri asigurate pensia
pentru limită de vîrstă și ajutorul de deces.
Menționăm că conform Analizei privind contribuțiile liber profesioniștilor din
domeniul justiției la sistemele publice de asigurări sociale și medicale din Republica
Moldova efectuată cu asistența proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în
politici economice” implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei
(GIZ), sistemul existent de incorporare a liber profesioniștilor din domeniul justiției în
sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu răspunde rigorilor de
echitate, neasigurând nici stabilitatea financiară a BASS în sine, nici protecția socială și
motivarea liber profesioniștilor de a contribui la acest sistem.
Există discrepanțe între numărul total al liber profesioniștilor din domeniul justiției, și
cei care achită contribuții de asigurări sociale pe motiv că, pentru anumite categorii de
profesii liberale, legislația permite combinarea acestora (de ex. profesia de avocat cu cea de
administrator autorizat sau mediator), iar persoanele respective achită contribuțiile sociale
fiind înregistrați la o singură categorie a profesiilor liberale. Suplimentar, conform
legislației în vigoare, orice profesie liberală este compatibilă cu activitatea științifică și
didactică. Astfel, persoanele, care cumulează aceste profesii, achită contribuțiile sociale în
calitate de salariat, în cotă procentuală din veniturile din activitatea respectivă. Pe de altă
parte, liber profesioniștii, care ating pragul limitei de vârstă pentru pensionare, conform
legislației în vigoare sunt scutiți de achitarea contribuțiilor de asigurări sociale.
Reieșind din cele menționate proiectul propus vine să elimine discrepanțele de
asigurare în sistemul public de asigurări sociale a liber profesioniștilor prin asigurarea
achitării contribuțiilor liber profesioniștilor în funcție de veniturile acestora, asigurând
echitatea socială și oferind posibilitatea de a beneficia corelativ contribuțiilor achitate și de
toate tipurile de prestații oferite de acest sistem.

Legea nr.1054/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului IV din Codul fiscal


Aplicarea unor timbre de consum pentru produsele alcoolice și din tutun importate și
destinate pentru consum pe teritoriul necontrolat de organele constituționale
În vederea asigurării trasabilității produselor din tutun și băuturi alcoolice introduse în
regiunea din stânga Nistrului se propune implementarea unui mecanism de marcare
distinctivă a acestora, în vederea sporirii măsurilor de supraveghere și control a produselor
accizabile destinate a fi utilizate pe teritoriul necontrolat de către organele constituționale.

Legea nr.1056/2000 cu privire la punerea în aplicare a Titlului VI din Codul


fiscal
22
Luând în considerare propunerile de modificare a art.282 din Codul Fiscal, s-a impus
necesitatea efectuării ajustărilor la art.4 alin.(7) și alin.(9) din Legea nr.1056/2000, și
anume, prelungirea termenilor de emitere a avizelor de plată și a termenilor de achitare a
obligațiilor fiscale a impozitului pe bunuri imobiliare.
Totodată, se propune modificarea cotei impozitului pe bunuri imobiliare neevaluate cu
destinaţie locativă din localitățile rurale, prevăzute la pct.2 din Anexa nr.2 la Legea
nr.1056/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, prin substituirea
cuantumului de 0,1 % în cuantumul prevăzut în intervalul de la 0,05 pînă la 0,4 %, în
vederea extinderii spațiului de manevră fiscal al APL.

Legea Fondului de susținere a populației nr.827/2000


Cu referință la „taxa de lux”
Menționăm că proiectul prevede micșorarea contribuției prestatorilor de serviciilor de
telefonie mobilă de 2,5 % la 1,5% din venitul obţinut din vânzările aferente acestor servicii
(din 01.01.2022).

Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000


Reorganizarea Serviciului Vamal
Reformarea Serviciului Vamal prin constituirea unei singure persoane juridice,
asemenea Serviciului Fiscal de Stat.
Reforma Serviciului Vamal are drept scop ca începând cu 1 iulie 2021 aparatul central
al Serviciului vamal, împreună cu cele 3 birouri vamale, să fie reorganizate într-o entitate
juridică unică – Serviciul Vamal.
Astfel, în urma procesului de reorganizare sistemul Serviciului Vamal va fi format din
aparatul central al Serviciului Vamal și subdiviziunile teritoriale ale acestuia.
Prin urmare, prin prisma modificărilor propuse se urmărește eficientizarea procesului
de administrare vamală și creșterea eficienței sistemului vamal al Republicii Moldova.
În acest context, desfășurarea activității Serviciului Vamal prin intermediul unei
singure persoane juridice va constitui un sistem unitar de administrare vamală, asigurând:
 eficientizarea activității;
 tratarea univocă a plătitorilor vamali şi a legislației vamale;
 majorarea flexibilității în procesul de management al resurselor umane; -
standardizarea serviciilor oferite plătitorilor vamali;
 aplicarea unui management operațional şi strategic pe verticală.

Anularea prohibițiilor la importul mijloacelor de transport (autoturisme, camioane,


autobuze și tractoare)
Legislația vamală prevede la moment o serie de prohibiții la import aferente
mijloacelor de transport, după cum urmează:
 după termenul de exploatare a autoturismelor (se interzice importul autoturismelor
mai mari de 10 ani);
 după termenul de exploatare a camioanelor și autobuzelor (se interzice importul
autobuzelor de până la 20 de locuri mai mari de 7ani, și altor autobuze și camioane mai
23
mari de 10 ani);
 după termenul de exploatare a tractoarelor (se interzice importul tractoarelor mai
mari de 12 ani);
 piese uzate.
Conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de
bunuri (cu excepția celor care este interzisă circulația pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile),
iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente
ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.
Existența prohibițiilor creează stimulente pentru activități ilicite, prin care se evită atât
interzicerile cât și achitarea impozitelor.
De asemenea, acestea nu permit dezvoltarea unor afaceri ce au drept scop importul
prelucrare a și exportul bunurilor respective.
În acest sens, concomitent cu eliminarea prohibițiilor, se propune majorarea esențială a
accizelor proporțional termenului de exploatare a mijloacelor de transport.

Reglementarea prevederilor ce vizează interzicerea donării, transmiterii prin


moștenire sau orice altă formă de dare în posesie sau folosință a mijloacelor de transport
declarate prin acțiune.

Reglementarea aspectelor vamale aferente restituirii drepturilor de import ca rezultat


al returnării mărfurilor defecte sau neconforme (similar Codului Vamal al UE).

Modificarea art.1308 alin.(13) din Codul vamal


Modificarea presupune substituirea textului ”comercializa conform prevederilor
Codului fiscal” cu textul ”preda Serviciului Fiscal de Stat pentru comercializare” are drept
scop excluderea tratărilor diferite referitor la organele care vor efectua comercializarea
bunurilor sechestrate. Prin această modificare se prevede expres că bunurilor sechestrate de
organele vamale se predau Serviciului Fiscal de Stat pentru comercializare.

Legea nr. 761/2001 cu privire la serviciul diplomatic


Anularea facilităților aferente introducerii unui mijloc de transport fără achitarea
drepturilor de import pentru personalul misiunilor diplomatice și membrii familiilor
acestora la reîntoarcerea acestora din misiune.

Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002, Codul de procedură penală al


Republicii Moldova nr.122/2003, Codul contravenţional al Republicii Moldova
nr.218/2008
Diminuarea pragurilor valorice a contrabandei ce cade sub incidența legislației
penale (modificarea articolelor 248, 2481, 2482 și 249 Cod Penal, art. 1328, 1342, 268,
270, 2702 din Codul de procedură penală și art. 287 alin.10, 11 din Codul
Contravențional)
Întru consolidarea capacității în lupta cu contrabanda și promovarea instrumentelor de
descurajare a politicilor și măsurilor de contracarare a schemelor de contrabandă, se
intenționează reducerea pragurilor legale pentru calificare ca infracțiune penală a
24
contrabandei, precum și majorarea amenzilor administrative pentru astfel de încălcări.
Ultimele modificări asupra prevederilor articolelor 248 și 249 din Codul penal au fost
operate prin Legea nr. 179/2018 privind îmbunătățirea climatului investițional, în vigoare
din 17.08.2018. Modificările aprobate au dus la majorarea cuantumului proporțiilor minime
pentru ca fapta să constituie infracțiune de contrabandă de la 20 salarii medii prognozate pe
economie la 100 salarii medii prognozate pe economie. În urma acestor modificări a scăzut
capacitățile de prevenire a faptelor de contrabandă prin atragerea la răspundere. De
menționat că odată cu majorarea salariului mediu prognozat pe economie, majorare care se
operează cel puțin odată pe an, crește semnificativ și cuantumul sumei necesare pentru ca
fapta să constituie infracțiune. În conformitate cu Planul de acțiuni a Guvernului pentru anii
2020-2023 este stipulat ca obiectiv atingerea salariului mediu pe economie în valoare de
11200 de lei ceea ce ar însemna că valoarea bunurilor pentru a începe urmărire penală într-
o cauză penală pe art. 248 alin.(1) ar fi de 1 120 000.00 lei. În aceste condiții există riscul
creșterii fenomenului de contrabandă datorită sancționării prea blînde pentru astfel de fapte,
conform procedurii contravenționale.
Astfel, se propune micșorarea proporțiilor pentru calificarea faptelor ca infracțiune de
contrabandă și eschivare de la achitarea plăților vamale. Respectiv, pentru art. 248, 248 1 din
Codul penal, se propune introducerea valorii în vamă a mărfurilor introduse sau scoase de
pe teritoriul Republicii Moldova, prin locuri stabilite pentru control vamal, să fie stabilite
în sumă mai mare de la 4000 unități convenționale în cazul produselor supuse accizelor,
echivalentul a 200 000 lei, în cazul celorlalte mărfuri sau bunuri ar fi de la 8000 unități
convenționale, echivalentul a 400 000 lei. La fel, este absolută necesară includerea separată
a tutunului pentru o calificare juridică corectă a pretinselor acțiune ilegale. În cazul art.
2481 alin. (1) se propune introducerea cuantumului mai mare de 60 000 de ţigarete cu filtru
sau fără filtru pentru a fi pasibil de răspundere penală.
În această ordine de idei, prin alin. (2) al art. 248, 2481 din Codul penal, s-a propus
introducerea unui alineat separat, pentru fapta de contrabanda săvîrșită “prin alte locuri
decît cele stabilite pentru control vamal”. În cazul dat, se propune reducerea în jumătate a
proporțiilor din cauza pericolului social al acțiunilor întreprinse în mare pe segmentul verde
al frontierei de stat și anume, să fie stabilite în sumă mai mare de la 2000 unități
convenționale în cazul produselor supuse accizelor, echivalentul a 100 000 lei, în cazul
celorlalte mărfuri sau bunuri ar fi de la 4000 unități convenționale, echivalentul a 200 000
lei, iar în cazul tutunului în cantitate mai mare de 30 000 țigarete cu filtru sau fără filtru.
Ambiguitatea prevederilor alin. (2) a art. 248 Cod penal, și anume nu este clar de ce
legiuitorul a considerat că trecerea peste frontiera vamală a unor mărfuri care pot fi
procurate cu ușurință la orice piață, substanțele cu efect puternic, substanțele toxice și
substanțele otrăvitoare, au fost puse pe cântar de egalitate cu substanțele explozive,
narcotice, etc. În conformitate cu prevederile art. 16 din Codul penal, infracțiunile sunt
clasificate în dependență de caracterul și gradul prejudiciabil. Pornind de la acest deziderat
ar reieși că este vorba despre anumite substanțe, utilizarea incorectă a cărora poate cauza
urmări grave. Ar fi corect ca dispoziția acestei norme juridice să fie una de blanchetă,
făcând referire la o listă exhaustivă, astfel încât să fie excluse oricare interpretări. De
menționat că există o listă a substanțelor toxice, substanțelor cu acţiune drastică aflate sub
control internaţional pe teritoriul R. Moldova, în corespundere cu convenţiile ONU. Astfel,
25
în scopul eliminării lacunelor prezente la moment, se impune completarea cu Articolul
13414 Cod penal prin care se fie stabilită definiția “substanțelor toxice”, totodată
enumerarea exhaustivă a acestora să fie reglementată de Guvern, în conformitate cu
convențiile internaționale.
Imposibilitatea aplicării normei juridice prevăzute la alin. (3) a art. 248 Cod penal care
constă în lipsa unei noțiuni legale a termenului de armament. Actualmente, nici un act
normativ și nici un expert nu poate spune dacă un obiect este sau nu armament. Nu este clar
cum trebuie de procedat cu părțile componente al armelor. Întru inducerea clarității pe
marginea acestui subiect se impune comasarea articolelor 248 alin.(2) și (3) în vigoare la
moment într-un singur articol prevăzut în proiectul respectiv la art. 248 alin. (6).
În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1599/2002 cu privire la regulile de
origine a mărfurilor, pct. 1: Serviciul Vamal este drept autoritatea împuternicită cu
eliberarea certificatelor de origine preferențiale la exportul mărfurilor (certificate de forma
„A”, „CT-1”, „EUR.1”), cu eliberarea certificatelor de origine supleante la punerea în
circulație liberă a mărfurilor, anterior introduse pe teritoriul Republicii Moldova și plasate
sub supraveghere vamală în baza unui certificat de origine preferențial, precum și cu
verificarea certificatelor de origine preferențiale și nepreferențiale la import. Procedura de
eliberare a certificatelor de origine preferențiale este reglementată de protocoalele regulilor
de origine aferente acordurilor internaționale la care R. Moldova este parte, precum și
regulamentul cu privire la completarea, autentificarea, eliberarea şi controlul ulterior al
certificatelor de origine preferențială a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
761/2014.Totodată, în cadrul acordurilor de comerț liber, la care R. Moldova este parte,
există prevederi conform cărora autoritățile vamale își acordă asistență reciprocă în vederea
confirmării/precizării originii preferențiale a mărfurilor.
Conform prevederilor p. 68 al Hotărârii Guvernului nr. 761/2014 „În cazul în care, în
urma controalelor efectuate sau în baza informațiilor existente, se denotă iregularități în
sistemul de certificare a originii mărfurilor, organele vamale ale Republicii Moldova (din
oficiu sau la cererea statelor solicitante) efectuează investigații de urgență în vederea
depistării şi eliminării iregularităților”. În situația în care Serviciul Vamal nu-și va onora
obligațiunile internaționale privind controlul originii mărfurilor, există posibilitatea că
organele vamale din străinătate să pună la îndoială calitatea mărfurilor exportate din
Republica Moldova, astfel va avea de suferit imaginea Republicii Moldova pe plan
mondial cât și agenții economici onești care activează legal. Drept urmare poate surveni
riscul anulării facilităților, obținute prin aderarea la Acordurile internaționale la care
suntem parte, prin urmare se propune introducerea răspunderii penală pentru faptele
enunțate conform alin. (4) art. 248, a proiectului.
Introducerea art. 2482 reiese din faptul că contrabanda reprezintă o infracţiune atribuită
celor din domeniul activității economice, ceea ce presupune că mărfurile (bunurile) în
această accepțiune au o valoare comercială (valoarea în vamă, prin prisma prevederilor art.
7 alin. (7) din Codul de procedură penală, conform Hotărârii explicative a Plenului CSJ nr.
5/2010) precum și o valoare comercială, ori conform accepțiunii art. pct. 44) din Codul de
procedură penală, prin bun infracționale se înțelege bunul care poate fi pus sub sechestru în
conformitate cu prevederile prezentului cod, precum şi bun care poate fi supus confiscării
speciale sau confiscării extinse, deoarece introducerea și scoatere în/din țară a bunurilor,
26
presupune achitarea drepturilor de import și, respectiv, de export, cuvenite statului, iar în
cazul unor bunuri care nu ar prezenta o valoarea pecuniară nu ar exista nici prejudiciul
economic care ar putea fi cauzat statului prin efectuarea unui astfel de trafic ilicit peste
frontiera vamală a Republicii Moldova, ceea ce ar presupune o prevede de formă fără
conținut juridic și faptic în ceea ce ține infracțiunea de contrabandă în esență. Cu atât mai
mult, că unele bunuri sunt prohibite, restricționate sau limitate în circuitul liber, care nu se
regăsesc în dispozițiile alin. (2) - (4) ale art. 248 din Codul penal, cum ar fi unele
medicamente, care nu se atribuie la categoria substanţelor psihotrope sau cu efecte
puternice, mijloacele tehnice pentru obținerea clandestină a informației, dispozitivele
pentru producerea drogurilor, dispozitivele pentru consumarea opiumului, alte mijloace și
bunuri strategice etc., care reprezintă pe lângă prejudiciul economic și pericolul social,
privind securitatea persoanei și securitatea propriu-zisă a statului.
O altă problemă, care necesită a fi rezolvată este operarea modificărilor în norma
juridică prevăzută de art. 249 din Codul penal, care prevede eschivarea de la achitarea
plăților vamale chiar și în formele sale agravante, sub aspectul sancțiunii penale, care la
moment prevede ca pedeapsă doar amenda și munca neremunerată în folosul comunităţii,
ce atrage după sine efecte juridice nefavorabile în vederea atingerii scopului procesului
penal și atribuirea faptelor de eschivare de la achitare plăților de la categoria infracțiunilor
ușoare, respectiv prescripția tragerii la răspundere penală este de doar 2 ani. În comparație
cu prevederile art. 244 Cod penal, care prevede tragere la răspundere a persoanelor pentru
evaziunea fiscală în cea agravantă formă pedeapsa cu închisoarea de pînă la 5 ani, deși cît
și la eschivare de la achitarea plăților vamale atît și la evaziune fiscală, obiectul juridic
special al infracțiunilor menționate îl constituie relațiile sociale cu privire la formarea
bugetului public național. Mai cu seama este posibilitatea efectuării controalelor ulterioare
de către subdiviziunile specializate ale Serviciului Vamal pe o perioadă de 4 ani de
activitate a agenților economici pasibili de răspundere prin prisma prevederilor art. 249
Cod penal, care după efectuarea controlului nu au posibilitate legală de sesizare organului
de urmărire penală din motivul intervenirii termenului de prescripție.
La fel este binevenită descrierea expresă a faptelor pentru a face o delimitarea clară
dintre infracțiunile de contrabandă și eschivare de la achitarea plăților vamale.
Cu privire la modificările expuse în art. 1328, 1342 Codul de procedură penală, acestea
sunt necesare în vederea racordării legislației procesuale penale la noile modificări propuse
prin prisma art. 248, 2481, 2482 și 249 din Codul penal. Un exemplu în acest sens ar fi
posibilitatea efectuării unor măsuri speciale de investigație, autorizarea cărora va fi posbilă
doar dacă acestea sunt expres prevăzute în articolele Codului de procedură penală și lista
componentelor de infracţiuni la care pot fi efectuate și autorizate este exhaustivă şi poate fi
modificată doar prin lege.
Ce ține de prevederile art. 268, 270, 2702 acestea se referă la competența efectuării
urmăririi penale pe cauzele penale prevăzute de art. 248, 248 1, 2482 și 249 Cod penal.
Totodată, se înlătură dualitatea existentă în legislația procesual penală și conflictul de
competență între Organul de urmărire penală al Serviciului Vamal cu atribuirea
procurorilor competenței de exercitare a urmăririi penale în cauzele penale privind faptele
prevăzute la art. 248 și 249 Cod penal, în vigoare la moment.
La moment, ofițerii de urmărire penală ai Serviciului Vamal examinează procesele
27
penale pînă la pornirea urmăririi penale, iar după aceasta transmit cauza pentru exercitarea
urmăririi penale în Procuratura competentă, ofițerii de urmărire penală fiind antrenați în
cadrul grupului de urmărire penală pe marginea fiecărei cauze penale în parte, doar în cazul
în care procurorul consideră necesar includerea lor în grupul de urmărire penală, exercitând
acțiunile indicate de procuror. Această procedură anevoioasă impune implicarea unui cerc
mai mare de actori în procesul de descoperire a infracțiunilor, totodată fiind tergiversat
procesul de urmărire penală. Subliniem că datorită multitudinii de cauze penale aflate în
gestiunea procurorilor actualmente, povara cauzelor penale cu privire la contrabandă și
eschivarea de la achitarea plăților vamale precum apariția încă a două articole în Codul
penal va îngreuna lucrul acestora și respectiv va fi prelungit termenul de efectuare a
urmăririi penale pe cauzele penale respective.
În scopul eliminării acestor piedici este nevoie de a opera modificări la Codul de
procedură penală, astfel încât competența pentru investigarea infracțiunilor prevăzute la art.
248, 2481, 2482 și 249” Cod penal să aparțină doar organului de urmărire penală a
Serviciului Vamal.
O simplă analiză scoate în evidență mai multe circumstanțe care vorbesc despre
necesitatea operării modificărilor indicate mai sus, astfel, corpul de ofițeri al Direcției de
urmărire penală (DUP) a Serviciului Vamal este antrenat în documentarea cauzelor
respective de o perioadă lungă de timp, fapt care a creat deprinderi importante de analiză a
informațiilor vaste cuprinse în astfel de cauze penale. Totodată, există o conlucrare
calitativă și rapidă între organele specializate din cadrul Serviciului Vamal, fapt care
contribuie esențial la stabilirea adevărului în cauzele penale mai rapid și exclude birocrația
în activitate.
Mai mult ca atât, Organul de urmărire penală a Serviciului Vamal dispune de o
logistică dezvoltată și bine pusă la punct în ceea ce ține de păstrarea obiectelor reținute sau
puse sub sechestru, având în gestiune mai multe depozite, accesul în care îl au doar
funcționarii DUP. Totodată, DUP are acces la toate sistemele informaționale ale Serviciului
Vamal, fapt care permite în regim de urgență obținerea și prelucrarea oricăror informații
care sunt relevante pentru justa soluționare a cauzelor penale.
Organul de urmărire penală a Serviciului Vamal este pregătit să facă față unor astfel de
situații prin dotările existente, fiind suficiente unități de transport pentru necesitățile de
serviciu, se dețin mai multe camere de păstrare a corpurilor delicte, în fiecare Birou Vamal,
precum și în posturile vamale cu un flux mare de persoane sau mărfuri, în care pot fi
depozitate mărfuri în volumul necesar, precum și prin faptul că la fața locului se pot
deplasa un număr de ofițeri de urmărire penală câți sunt necesari pentru a efectua acțiunile
de urmărire penală calitativ și în termenele prevăzute de lege.
Astfel, aportul organului de urmărire penală al Serviciului Vamal la moment este unul
net inferior în comparație cu anii precedenți ca de exemplu pentru anul 2016, de către
organul de urmărire penală în total au fost pornite 226 cauze penale, ca în total finisate pe
parcursul aceluiași an cu adoptarea deciziilor de rigoare au fost 237 de cauze penale, în
anul 2017, au fost pornite 229 cauze penale, finisate fiind 255 de cauze penale. Respectiv,
un ofițer de urmărire penală din cadrul Serviciului Vamal în medie îi revine aproximativ
24-26 de cauze penale aflate în gestiune pe parcursul unui an.
În concluzie, modificările aprobate nu vor crea impedimente în activitate acestei
28
subdiviziuni specializate în vederea contracarării și prevenirii fenomenelor infracționale,
documentării eficiente a cazurilor de contrabandă și eschivare de la achitarea plăților
vamale, diferirii justiției persoanelor culpabile pentru faptele ilegale, confiscării bunurilor
precum și altor venituri provenite din activitatea ilegală și în vederea asigurării securității
economice a statului.

Modificări ce vizează aducerea în concordanță cu prevederile Legii finanțelor publice


și responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014
Modificările au fost elaborate în temeiul art.II din Legea nr.147/2018 pentru
modificarea Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014 în
scopul aducerii în concordanță cu prevederile legii cadru din domeniul finanțelor publice.
Rezultatul scontat a modificărilor - îmbunătățirea procesului bugetar și a managementului
finanțelor publice la nivel local.
De asemenea, o altă condiție care a stat la bază și a impus promovarea
amendamentelor este necesitatea asigurării de către APL în contextul planificării bugetare,
în special după implementarea Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în
sistemul bugetar, a necesității acoperirii integrale a costurilor aferente salarizării
personalului încadrat în instituțiile bugetare din subordine. În deosebi, această tendință se
observă la cheltuielile acoperite de la bugetul de stat din contul transferurilor cu destinație
specială pentru competențele partajate. Rezultatul scontat al modificărilor – transpunerea și
garantarea în cadrul normativ a asigurării cu alocații pentru întregul an bugetar a
cheltuielilor aferente salarizării personalului angajat în instituțiile bugetare finanțate din
bugetele locale.
Astfel, modificările propuse au fost elaborate întru aducerea în concordanță cu
prevederile Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014. De
asemenea, se modifică sau se completează și cu alte reglementări, fără tangență la aducerea
în concordanță cu prevederile legii menționate supra. Astfel, în ansamblu, modificările
propuse vizează:
• stabilirea priorităților la alocarea cheltuielilor în cadrul planificării bugetare;
• preluarea și transpunerea noilor reglementări din legea cadru privind finanțele
publice;
• înlăturarea discrepanțelor și neclarităților;
• asigurarea coerenței normelor juridice și excluderea ambiguităților;
• încorporarea normelor juridice speciale aplicabile autorităților/instituțiilor bugetare
finanțate de la bugetele locale în partea ce se referă la supravegherea și auditul public
extern.
Drept urmare, se propun modificarea următoarelor articole din lege, după cum
urmează:
1) La art.8 se completează pentru a stabili prioritățile în alocarea cheltuielilor bugetare,
prin analogie cu prioritățile stabilite la finanțarea cheltuielilor, de asemenea, fiind stabilită
prioritară acoperirea primordială a cheltuielilor de personal în cadrul competențelor
partajate cu finanțare de la bugetul de stat.
2) La art.12, alin.(3) se modifică și se expune într-o redacție noua pentru a aduce în
concordanță cu prevederile alin.(3) din art.35 al Legii finanțelor publice și responsabilității
29
bugetar-fiscale.
3) Art.13 se expune într-o redacție nouă pentru a exclude orice neclarități (ambiguități)
și a asigura coerența între normele juridice utilizate în cadrul normativ aferent finanțelor
publice, inclusiv a celor locale.
Astfel, în noua redacție propusă, alineatul (1) înlătură neclaritățile existente și asigură
coerența cu prevederile art.9 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-
fiscale, stabilindu-se reglementări univoce. Ambiguitatea eliminată constă în faptul că
prevederile actuale de la alin.(1) se referă la soldul bugetar dar nu la bugetul balansat, care
ține cont și de sursele de finanțare ale bugetului, nu numai de diferența dintre veniturile și
cheltuielile bugetului local. Respectiv, au fost excluse și prevederile actuale ale alin.(4),
deoarece Legea privind finanțele publice locale conține reglementări pentru astfel de
cazuri, și anume cele prevăzute la art.28 în partea ce ține de modificarea bugetelor locale,
precum și cele de la art.30 în partea ce se referă la blocarea alocațiilor bugetare în cazul
înrăutățirii soldului bugetar.
Totodată, modificările propuse la alineatul (3) se aliniază la prevederile art.16 alin.(2)
din legea menționată, unde este specificat obligativitatea modificării soldului bugetar doar
prin decizia de modificare a bugetului.
4) Modificările de la art.14 alin.(1) lit.a), în primul rând, elimină neconcordanța
existentă, și anume cu normele prevăzute la art.15 alin.(1) lit.a), unde obligă APL să
contracteze împrumuturi externe pentru investiții capitale doar de la instituțiile financiare
internaționale și nu de la orice creditor extern. În al doilea rând, modificarea dată scutește
legislația de norme desuete, care nu pot fi aplicate în practică.
5) Completarea propusă la art.21 alin.(4) lit.b) vine să reglementeze toate situațiile
posibile de adoptare/aprobare a actelor juridice de către APL în materie de buget, nu numai
cele aferente Adunării Populare din unitatea teritorială cu statut juridic special. Drept
urmare, s-a ținut cont de prevederile Legii cu privire la actele normative nr.100/2017, și
anume normele juridice prevăzute la art.52, unde este specificat că punctul este elementul
structural de bază al actelor normative ale autorităților administrației publice locale.
6) Modificările la art.23 au drept scop aducerea în concordanță cu prevederile art.57
alin.(2) lit.c) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale. Totodată,
redacția nouă propusă la alin.(5) va integra și situațiile când transferurile cu destinație
specială sânt alocate nu numai de la bugetul de stat, dar și de la bugetele locale pentru
finanțarea măsurilor și activităților de interes comun, cum sânt reglementate de art.10
alin.(3) și art.12 alin.(4) din Legea privind finanțele publice locale.
7) Completarea de la art.28 alin.(5) are drept scop aducerea în concordanță cu
prevederile art.61 alin.(5) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale.
8) Completarea de la art.29 alin.(4) are drept scop aducerea în concordanță cu
prevederile art.67 alin.(11) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale.
9) Denumirea Capitolului VI se modifică pentru a da posibilitatea integrării normelor
juridice aferente auditului public extern efectuat de către Curtea de Conturi, precum și
măsurile restrictive cu caracter temporar pentru neconformarea la solicitările Ministerului
Finanțelor privind prezentarea unor rapoarte, documente sau informații.
Astfel, legea se completează cu două articole noi. La art.36 se prevede dreptul Curții
de Conturi de a efectua auditul public extern la autoritățile/instituțiile bugetare finanțate de
30
la bugetele locale, precum și aducerea în concordanță cu prevederile art.4 alin.(4) din
Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale.
Articolul 37 încorporează prevederile de la art.80 alin.(9) din Legea finanțelor publice
și responsabilității bugetar-fiscale, ajustate la rigorile din domeniul finanțelor publice
locale, nedepășind limitele de competență și rigorile instituite.
Modificările și completările propuse la Legea privind finanțele publice locale au ca
finalitate coerența și stabilitatea normelor juridice din această lege, inclusiv asigurarea
echilibrului între reglementările din legea cadru privind finanțele publice.

Legea nr.436/2006 privind administrația publică locală


Potrivit Programului de dezvoltare a controlului financiar public intern pentru anii
2018-2020 și Planului de acțiuni pentru implementarea acestuia, aprobate prin Hotărîrea
Guvernului nr.124/2018, se intenționează crearea condițiilor de externalizare și partajare a
serviciilor de audit intern pentru entitățile publice.
Proiectul Legii privind modificarea unor acte legislative (în continuare, proiect) este
elaborat în conformitate cu prevederile art.19, alin.(1), lit.b), care prevede organizarea
auditului intern prin asociere și art.29, lit.h) din Legea privind controlul financiar public
intern nr.229/2010 (Republicată: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.86–
92/140), care prevede competența Ministerului Finanțelor privind elaborarea politicilor în
domeniul controlului financiar public intern, inclusiv reglementarea modului de asociere și
contractare în vederea asigurării activității de audit intern.
Auditul intern prin asociere reprezintă activitatea realizată în baza unui acord de
asociere încheiat între două sau mai multe entități publice, care colaborează pentru
asigurarea activității de audit intern.
Auditul intern pe bază de contract presupune achiziționarea acestor servicii din
exterior.
Necesitatea formelor alternative de organizare a auditului intern, și anume auditul
intern prin asociere, este condiționată de capacitățile limitate cu care se confruntă în special
autoritățile publice locale de nivelul I și II, precum și de aspectele de cost-eficiență a
instituirii propriilor structuri de audit intern.
Astfel, se impune necesitatea operării modificărilor la Legea nr.436/2006 privind
administrația publică locală, în aspecte ce țin de competențele decizionale și atribuțiile
acestora privind încheierea acordurilor de cooperare în vederea realizării activității de audit
intern.
Menționăm că, practica auditului intern prin asocierea autorităților publice locale este
pe larg utilizată la nivel internațional, în țări cum ar fi: România, Slovenia, Regatul Unit al
Marii Britanii și Irlandei de Nord, etc.
Totodată, contractarea serviciilor de audit intern este o experiență întîlnită pe larg, atît
în sectorul public, cît și în sectorul real la nivel internațional, avînd ca scop asigurarea
principiului de cost-eficiență. Concomitent, modificările respective au la bază și următoarele
argumente suplimentare:
 conexiunea atribuției primarului cu decizia consiliului local și permisiunea pentru
acțiune oferită acestuia din urmă doar în baza deciziilor consiliului;
 autoritate majoră și fundamentată a deciziilor luate de consiliul local;
31
 discuțiile purtate în cadrul a două ședințe de lucru dintre reprezentanții Ministerului
Finanțelor și CALM privind posibilitatea (sau imposibilitatea) cadrului legal actual de a
reglementa aspectele respective;
 recomandările proiectului de Twinning, oferit de UE prin partenerii din România și
Germania.
Proiectul prevede suplimentarea:
 competențelor de bază ale consiliilor locale, prevăzute la art.14 alin.(2), prin
completarea cu litera j2), prin care este atribuită competența cu privire la deciderea în
condițiile legii a cooperării cu alte autorități ale administrației publice locale, precum și
contractarea serviciilor, în vederea desfășurării activității de audit intern;
 atribuțiilor de bază ale primarului, prevăzute la art.29 alin.(2), prin completarea cu
litera a2), prin care primarul va avea atribuția privind încheierea, în baza deciziei
consiliului local și în condițiile legii, a acordurilor de cooperare cu alte autorități ale
administrației publice locale, precum și a contractelor de achiziție, în vederea desfășurării
activității de audit intern.

Legea nr.278/2007 privind controlul tutunului


Introducerea noțiunii „țigarete de foi (cigarillos) - trabuc de dimensiuni mici cu o
greutate maximă de 3 grame fiecare. Este de menționat că noțiunea respectivă se regăsește
în Hotărîrea Guvernului nr. 1065/2016 pentru aprobarea regulamentelor sanitare privind
produsele din tutun şi produsele conexe.

Legea nr.229/2010 privind controlul financiar public intern


Modificările propuse la Legea nr.229/2010 privind controlul financiar public au la bază
următoarele circumstanțe:
 necesitatea alinierii domeniului de aplicare a legii la sfera de aplicare a Legii
finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014, privitor la instituțiile
bugetare, instituțiile autonome și instituțiilor la autogestiune în vederea eliminării
confuziilor și a interpretărilor eronate;
 decizia Consiliului Controlului financiar public intern din data de 19 februarie 2020
cu privire la includerea în domeniul de aplicare a legii a întreprinderilor de stat / municipale,
societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public, reieșind din necesitatea
aplicării de către acestea a principiilor de bună guvernare care derivă din reglementările
curente ale Legii nr.229/2010;
 prin Hotărîrea Curții de Conturi nr.58 din 25.10.2019 se solicită revizuirea
domeniului de aplicare a Legii nr.229/2010 privind controlul financiar public intern în
aspectul stabilirii obligativității aplicării Legii în cauză de către autoritățile de reglementare
ale căror bugete se formează în baza plăților regulatorii;
 Guvernul a efectuat o evaluare a impactului acestei prevederi asupra efectivului de
personal din audit intern pentru entitățile finanțate de la bugetul de stat, dar și bugetul local.
Urmare a acestei analize detaliate, se constată că Guvernul la moment nu poate elabora
criterii care să poată fi implementate ținînd cont de incertitudinile și impactul pandemiei
Covid-19 asupra finanțelor publice;
32
 la moment, nu există o finalitate logică a prezentării Raportului anual consolidat
privind controlul financiar public intern către Guvern.
Proiectul prevede modificarea domeniului de aplicare, prevăzut la art.2 din lege, prin
alinierea acestuia la sfera de aplicare a Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-
fiscale nr.181/2014, inclusiv includerea în domeniul de aplicare a întreprinderilor de stat /
municipale, societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public, autorităților
naționale de reglementare ale căror bugete se formează în baza plăților regulatorii.
În acest context, noțiunea ”entitate publică” prevăzută la art.3 se modifică
corespunzător.
Includerea entităților menționate mai sus în domeniul de aplicare a legii va crea cadrul
de reglementare a normelor de control intern și guvernanță, aflate la etapa actuală într-un
vid legislativ, dar necesare pentru activitatea acestora.
Este de menționat că, la moment, activează aproximativ 150 întreprinderi de stat și 36
societăți comerciale cu capital integral sau majoritar public. De asemenea, de către
autoritățile publice locale sunt fondate un șir de întreprinderi municipale și societăți
comerciale cu capital integral sau majoritar public. Astfel, spre exemplu: în mun. Chișinău
și în mun. Bălți activează 67 întreprinderi municipale și 12 societăți comerciale cu capital
integral sau majoritar public.
Suplimentar, prevederile legii se vor aplica de către 4 autorități naționale de
reglementare (Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, Agenția Națională
pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, Autoritatea
Aviației Civile, Asociația Internațională a Transportorilor Auto).
Totodată, se intenționează excluderea prevederii din art.19 alin.(5), conform căreia
Guvernul elaborează criterii de dimensionare a subdiviziunilor de audit intern din sectorul
public, pe motive de incertitudine legate de riscurile pandemice asupra finanțelor publice.
Se propune, de asemenea, modificarea art.29 lit.e) prin care Guvernul să examineze și
să aprobe Raportul anual consolidat privind controlul financiar public intern.

Principalele modificări de politică salarială pentru anul 2021


În vederea reformării sistemului de salarizare în sectorul bugetar, Parlamentul a adoptat
Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, cu
implementare din 1 decembrie 2019.
Legea nr. 270/2018 a indicat Guvernului, în termen de 6 luni, să prezinte Parlamentului
propuneri pentru aducerea legislației în vigoare în conformitate cu prevederile legii.
Concomitent cu proiectul legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar,
Guvernul a promovat și modificarea a 32 legi, care aveau tangență cu normele noi propuse,
proiectul respectiv fiind adoptat de Parlament prin Legea nr. 271/2018 pentru modificarea
unor acte legislative, cu intrarea în vigoare la data de 1 decembrie 2018.
În perioada ce a urmat au fost identificate alte norme care urmează a fi aduse în
concordanță cu Legea nr. 270/2018, la fel au fost adoptate unele legi în care se mai conțin
prevederi salariale.
În scopul ajustării normelor în vigoare și eliminării normelor cu caracter salarial din
alte acte normative, prin proiectul respectiv se introduc modificări în: Legea nr. 80/2010 cu
privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică,
33
Legea nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, Codul
serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018, Legea nr. 219/2018 cu
privire la Inspectoratul General de Carabinieri.
Unele propuneri din proiectul respectiv au fost consultate cu autoritățile în cadrul
proiectului hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru
modificarea unor acte normative (număr unic 185/MF/2019), cele agreate, la fel ca și
propuneri suplimentare parvenite la etapa avizării acestuia, fiind incluse în proiect.
Proiectul propune completarea Legii nr. 947/1996 cu privire la Consiliului Superior
al Magistraturii, dictată de necesitatea executării Hotărîrii Curții Constituționale nr.
21/2019.
Pe 23 octombrie 2018 Parlamentul a adoptat Legea nr. 271/2018 pentru modificarea și
completarea unor acte legislative, în vigoare din 1 decembrie 2018, prin care au fost
introduse modificări în Legea nr. 947/1997 privind Consiliul Superior al Magistraturii. În
special, în art. 27 al Legii nr. 947/1997 a fost abrogat alineatul (2), care reglementa
modalitatea remunerării membrilor Consiliului Superior al Magistraturii aleși din rîndul
profesorilor titulari de drept și din rîndul corpului judecătorilor.
Pe data de 29 martie 2019 Curtea Supremă de Justiție a depus o sesizare pentru
controlul constituționalității articolului V pct. 2 din Legea nr. 271/2018 pentru modificarea
unor acte legislative.
La 3 octombrie 2019 Curtea Constituțională a emis Hotărîrea nr. 21 „Pentru controlul
constituționalității unor prevederi din Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul
unitar de salarizare în sectorul bugetar (remunerarea membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii aleși din rîndul profesorilor titulari de drept)”, prin care a admis parțial
sesizarea depusă și a recunoscut constituțională poziția desemnată cu codul A1034 din
compartimentul „Alte funcții de demnitate publică la nivel central” din Tabelul nr. 1 la
Anexa nr. 3 din Legea nr. 270/2018, în măsura în care se aplică și membrilor Consiliului
Superior al Magistraturii aleși din rîndul profesorilor titulari de drept.
Astfel, în conformitate cu articolul 281 din Legea nr. 317/1994 cu privire la Curtea
Constituțională, întru executarea actului Curții Constituționale, se propune completarea art.
3 din Legea nr. 947/1996 cu o normă, care stabilește mărimea indemnizației lunare pentru
membrii Consiliului Superior al Magistraturii aleși din rîndul profesorilor titulari de drept
echivalentă cu salariul de bază pentru funcția de membru din cadrul autorităților publice
autonome (poziția cu codul A1034 din Tabelul 1 la Anexa nr. 3 din Legea nr. 270/2018
privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar). Concomitent se introduc
reglementări privind calcularea indemnizației lunare proporțional numărului de ședințe
frecventate.
Modificări în noțiuni se propun în Legea nr.80/2010 cu privire la statutul
personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică și Legea nr.
199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, salariul de
funcție fiind substituit prin salariu de bază, în conformitate cu noțiunile utilizate de Legea
nr. 270/2018.
La fel, în scopul optimizării cheltuielilor bugetare, se propune de a exclude dreptul de a
beneficia de al treilea salariu în calitate de indemnizație la încetarea mandatului persoanei
cu funcții de demnitate publică și încetarea contractului individual de muncă persoanei din
34
cabinetul persoanei cu funcții de demnitate publică.
Concomitent cu Legea nr. 270/2018, Parlamentul a examinat și adoptat Codul
serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018, care prevede norme
distincte privitor la salarizarea membrilor Consiliului Audiovizualului (CA). Astfel, pe lîngă
faptul, că în Cod se face referință la o lege anterioară în domeniul salarizării (Legea nr.
355/2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar), conform Codului,
Președintele, Vicepreședintele și membrii CA sînt remunerați cu un salariu raportat la
salariul prevăzut pentru funcția de ministru, 95 % și, respectiv, 90 % din salariul ministrului,
ce contravine principiului unității sistemului de salarizare în sectorul bugetar și art. 1
alin.(3) din Legea nr. 270/2018. Pentru a nu diminua nivelul retribuției actuale, în art.82 se
propune de a stabili compensație în caz dacă în urma implementării legii propuse salariul
lunar se va diminua.
Propunerea la Legea nr. 219/2018 cu privire la Inspectoratul General de
Carabinieri a fost agreată la etapa de avizare a proiectului și ține de racordarea normei la
Legea nr. 270/2018.
În Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar se
propun a fi introduse un șir de amendamente, reieșind din politica salarială pentru anul 2021
și alte propuneri/ajustări/precizări.
Astfel, fiind conturat Conceptul Sistemului informațional automatizat „Registrul
electronic al angajaților” pentru sectorul bugetar și identificate cerințele pentru acest
registru, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 681/2020, se propune a fi ajustat
corespunzător art. 8.
La art. 10 și art. 20 se propune de a modifica conceptual sporul pentru participare în
proiecte de dezvoltare finanțate din surse externe, prin acordarea unui spor salarial în
mărime de pînă la 75% din salariul de bază personalului unităților bugetare antrenat în
activitățile proiectelor, din contul mijloacelor intrate în acest scop în bugetele respective. O
practică asemănătoare există în România, unde personalul care gestionează fonduri
comunitare, precum și personalul din structurile cu rol de organisme intermediare pentru
programele operaționale, pe durata desfășurării activității în acest domeniu, beneficiază de
majorarea salariilor de bază cu până la 75%.
Astfel, sporul respectiv se propune a fi acordat personalului unității bugetare, antrenat,
după caz, în realizarea proiectelor finanțate din surse externe, inclusiv în proiecte de
cercetare, în limita și din contul mijloacelor prevăzute în acest scop în acordurile de
finanțare. Totodată, acest spor nu se va aplica personalului din afara unității bugetare,
angajat pentru realizarea proiectului și salariat în baze contractuale. Cheltuielile pentru
acordarea sporului vor face parte din cheltuielile de personal prevăzute în bugetul unității
bugetare.
La art. 17 se propune de a introduce în plăți salariale indemnizația lunară acordată
personalului din domeniul apărării naționale, securității statului și ordinii publice implicat în
activități speciale de combatere a terorismului, prevăzută de Hotărîrea Guvernului nr.
650/2006 „Privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă
angajați în serviciul organelor apărării naționale, securității statului și ordinii publice,
precum și a funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației
penitenciare”.
35
Odată cu adoptarea Legii nr.270/2017, prevederile Hotărârii Guvernului nr.650/2006
au devenit neaplicabile, hotărîrea în cauză urmînd a fi abrogată. Pentru a asigura o
continuitate a drepturilor salariale oferite, se propune de a integra indemnizația respectivă în
salariul lunar, fiind prevăzut spor specific. Limita sporului specific a fost determinată de
limita actuală pentru personalul din domeniul apărării naționale, securității statului și
ordinii publice (20%) și limita indemnizației oferite prin Hotărîrea Guvernului nr. 650/2006
de 6500 lei, ce ar constitui, cu aproximație, salariul de funcție la acest personal.
Concomitent, în art. 17 se prevede următoarea etapă de majorare a salariilor
personalului medical, or sporul specific introdus cu începere din 1 septembrie 2020, la 1
ianuarie 2021 se va majora cu alte 30%, cumulativ fiind stabilit în limita a 60%.
În art. 19 se propune de a indica concret mărimea remunerației pentru orele de muncă
suplimentară sau zilele de sărbătoare nelucrătoare și/sau zilele de repaus, aplicarea normei
în varianta actuală fiind confuză. Astfel, art. 19 din Legea nr.270/2018, în cazul remunerării
muncii suplimentare, face trimitere la 157 din Codul muncii nr. 154/2003, care indică în
acest sens o retribuție în mărime de cel puțin 1,5 salarii de bază pentru primele 2 ore și
pentru orele următoare – cel puțin în mărime dublă (alin. (1) din art. 157). În timp ce
mărimea concretă a retribuției nu este stabilită, există loc de interpretări și decizii la nivel de
unitate bugetară. În acest sens se propune de a indica concret mărimea sporului pentru orele
de muncă prestate în afara duratei normale a timpului de muncă sau în zilele de sărbătoare
nelucrătoare şi/sau în zilele de repaus în mărime dublă a salariului pe unitate de timp sau a
remunerației de o zi.
Totodată, în urma completării Codului muncii nr. 154/2003 prin Legea nr. 115/2020 cu
posibilitatea de a compensa orele de muncă suplimentare cu ore libere (art. 104, alin. (8)), la
fel ca și dreptul de a beneficia de o altă zi liberă pentru munca prestată în zi de repaus sau în
zi de sărbătoare nelucrătoare (art. 158, alin. (2)), se propune de a interveni în Legea nr.
270/2018 cu mențiunea că acest spor se achită dacă orele de muncă suplimentară sau zilele
de sărbătoare nelucrătoare și/sau zilele de repaus nu sunt compensate cu alte ore/zile libere
în conformitate cu legile speciale/contractele colective de muncă.
În art. 211 se propune de a modifica perioada pentru care se acordă premiul anual și de a
stabili achitarea acestuia în anul de gestiune, pentru rezultatele obținute în anul respectiv.
Anul 2020 a demonstrat că în condițiile economice imprevizibile, este dificil de a face
careva prognoze pentru anul bugetar viitor, situația financiară fiind mai clară către ultimele
luni din anul financiar.
În art. 241 se propune de a stabili norme concrete privind retribuția personalului în
timpul de staționare, totodată fiind garantat că această retribuție nu va fi mai mică decît
salariul minim în sectorul bugetar.
Amendarea articolului 27 vine în baza Hotărîrii Curții Constituționale nr. 6/2020
„Privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale articolului 27 alin. (5) din
Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și ale punctului
8 din Anexa nr. 6 la Hotărîrea Guvernului nr. 1231/2018 pentru punerea în aplicare a
prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar
(garanțiile salariale în cazul suspendării raporturilor de muncă”.
La fel, se propune de a stabili retribuția minimă în sectorul bugetar la nivelul minimului
de existență de 2200 lei, sau cu o majorare de 10% față de anul 2020.
36
În anexa nr. 4 se propune de a stabili condiții de salarizare pentru membrii Consiliului
Superior al Procurorilor, aleși din rîndul procurorilor în funcție, analogic condițiilor
anterioare Legii nr. 270/2018. Anterior, modalitatea de rеmunеrаrе а mеmbrilоr Consiliului
Suреriоr al Рrосurоrilоr ега rеglеmеntаtă de аrt. 5 alin.(5) din Legea nr. 328/2013 рrivind
sаlаrizаrеа judесătоrilоr și рrосurоrilоr, саге stipula сă mеmbrilоr Consiliului Suреriоr аl
Рrосurоrilоr аlеși din rîndul рrосurоrilоr li se stаbilеștе un sаlаriu de functie lа nivelul celui
аl рrосurоrului din саdrul Рrосurаturii Gеnеrаlе sаu, după саz, li se рăstrеаză sаlаriul реntгu
funсțiа de рrосurоr deținută рînă la dеtаșаrе dacă aceasta este mai mаrе. Рrin intrоduсеrеа
nоilоr rеglеmеntări рrivind sistemul de sаlаrizаrе, au fost dezavantajați mеmbrii Consiliului
Suреriоr аl Рrосurоrilоr аlеși din rîndul рrосurоrilоr de la рrосurаturilе tеritоriаlе în рrivința
rеmunеrării și a creat situația tratamentului diferențiat în comparație cu alți subiecți, aflați în
situație identică.
În tabelul 2 se propune includerea poziției pentru formatorul din Institutul Național al
Justiției, titular, la fel ca și mențiune în notă privitor la norma didactică anuală, preluate din
Hotărîrea Guvernului nr. 282/2017 „Cu privire la aprobarea normei didactice și a costului
unei ore academice a formatorilor Institutului Național al Justiției”, care, în contextul
prevederilor art. 1 alin.(3) din legea nr. 270/2018 urmează a fi abrogată. Clasa de salarizare
este stabilită în mărimea ce nu ar diminua costul de 100 lei per oră cu sarcina didactică de
1400 ore anual, luînd în considerare și sporul pentru performanță în mărime de 10%.

Legea nr.155/2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcțiilor publice


Este iminent conflictul de norme dintre unele cerințe specifice minime aferente
funcțiilor publice din auditul intern stabilite prin Legea nr.155/2011 pentru aprobarea
Clasificatorului unic al funcțiilor publice și alte prevederi ale actelor normative. Astfel,
legea enunțată anterior stabilește cerințe privind deținerea unor certificate de calificare
pentru funcții publice în audit intern, dar care la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului
nr.556/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind dobândirea, confirmarea și
dezvoltarea calificării profesionale în domeniul auditului intern în sectorul public se
echivalează cu alte tipuri de certificate.
Proiectul prevede substituirea pe tot parcursul textului a „certificatului de calificare al
auditorului” cu „certificatul de evaluare a cunoștințelor în domeniul auditului intern în
sectorul public pentru nivelul intermediar”, de asemenea, a „certificatului de calificare al
auditorului în domeniul specializat” cu „certificatul de calificare profesională în domeniul
auditului intern în sectorul public”.
De asemenea, proiectul prevede excluderea unor neconcordanțe dintre cerințele
minime de a deține certificat și unele funcții publice, precum „Controlor-revizor principal”,
„Controlor-revizor superior” şi „Controlor-revizor”.

Legea nr. 209/2016 privind deşeurile


Implementarea unui nou mecanism ce vizează taxa pentru poluarea mediului
Se presupune completarea Legii nr.209/2016 privind deşeurile cu prevederi care
reglementează implementarea mecanismului de subvenționare a procesului de gestionare a
deșeurilor de ambalaje, care constă în finanțarea întreprinderilor care activează în domeniul
gestionării deșeurilor și a sistemelor individuale sau colective pentru asigurarea funcționării
37
procesului de reciclare, valorificare a deșeurilor.
Proiectul prevede subvenționarea mecanismului din Fondul ecologic, în limita stabilită
în Legea bugetului pentru anul respectiv.
Modul de acordare, condițiile și procedura de implementare a mecanismelor respective
se va stabili de Guvern.

Legea nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare


Reieșind din situația economică actuală și în vederea micșorării presiunii financiare și
administrative asupra entităților, se propune extinderea termenului de prezentare a
situațiilor financiare pentru entități, cu excepția entităților de interes public, de la 120 la
150 zile. De asemenea, acest fapt, va eficientiza procesul de colectare a situațiilor
financiare și de generalizare a informațiilor, inclusiv cu scop statistic.

Legea cu privire la Serviciul Vamal nr. 302/2017


Modificarea art. 20 alin. (5) lit. d) prin substituirea cuvîntului ”lucrătoare” cu cuvîntul
”calendaristice” are drept scop aducerea în concordanță cu art. 46 alin. (1) din Legea
302/2017.

Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de


întreprinzător și modificarea unor acte normative.
Continuarea Programului de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli afectați
de calamitățile naturale
Proiectul propus include continuarea Programului de rambursare a TVA până la 30
septembrie 2021 pentru producători agricoli afectați de calamitățile naturale, în limita
impozitelor salariale achitate.
În anul curent, agricultura este unul din domeniile economiei naționale care suportă
atât consecințele calamităților naturale abătute asupra sectorului, precum și resimte efectele
cauzate de situația epidemiologică existentă la nivel național.
În acest sens, implementarea și, respectiv, continuarea, unor măsuri de susținere a
agenților economici din agricultură este iminent necesară în această perioadă de impas.
5. Fundamentarea economico-financiară
Se preconizează ca în urma implementării normelor menționate vor fi acumulate la
buget venituri adiționale în sumă de + 588 mil. lei.
Cheltuieli/ratări de venituri bugetare ca urmare a măsurilor propuse – circa 195,0 mil.
lei. Impactul net al măsurilor constituind + 393 mil. lei.
6. Modul de încorporare a actului în cadrul normativ în vigoare
Prezentul proiect este elaborat în conformitate cu legislația în vigoare. Întru
implementarea definitivă a unor propuneri enunțate supra va fi ajustat/elaborat cadrul
normativ secundar.
7. Avizarea şi consultarea publică a proiectului
În scopul respectării prevederilor Legii nr.239/2008 privind transparența în procesul
decizional, anunțul privind inițierea procesului de elaborare a proiectului este plasat pe
38
pagina oficială a Ministerului Finanțelor, la compartimentul Transparența
decizională/Consultări publice și va asigura avizarea acestuia de către instituțiile interesate.
În conformitate cu prevederile Regulamentului Guvernului, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.610/2018, prezentul proiect urmează a fi avizat cu Ministerul Justiției,
Ministerul Economiei și Infrastructurii, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și
Mediului, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației, Culturii
și Cercetării, Centrul Național Anticorupție, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării
Europene, Comisia Națională a Pieței Financiare.
8. Constatările expertizei anticorupţie
Informaţia privind rezultatele expertizei anticorupţie va fi inclusă în sinteza obiecţiilor
şi propunerilor/recomandărilor la proiect de lege.
9. Constatările expertizei de compatibilitate
Informaţia privind rezultatele expertizei de compatibilitate va fi inclusă în sinteza
obiecţiilor şi propunerilor/recomandărilor la proiect de lege.
10. Constatările expertizei juridice
Informaţia privind rezultatele expertizei juridice va fi inclusă în sinteza obiecţiilor şi
propunerilor/recomandărilor la proiect de lege.

SECRETAR DE STAT Tatiana IVANICICHINA

39