Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A Spune Adevarul Despre Creaia Lui Dumn PDF
A Spune Adevarul Despre Creaia Lui Dumn PDF
Lumina cuno[tin]ei
sit de orice ra]iune sau moral\. Bang-ul `nsu[i, deoarece acela a se ajunge la ceea ce cunoa[tem logia cre[tin\ afirm\ c\, `n-
Specia uman\ este singura care fost momentul crea]iei [i deci lu- Omul f\r\ o cultur\ ast\zi legat de teoriile men]io- trucât a fost f\cut prin Cu-
polueaz\ cu mult peste func]ia crul lui Dumnezeu“. ~ntr-ade- religioas\ [i, de nate. De fapt, pân\ la urm\, in- vântul lui Dumnezeu, Uni-
sa biologic\. Omul nu a mo[tenit v\r, marii oameni de [tiin]\ `n tui]ia nu poate conduce la certi- versul `ntreg este o cuvântare
p\mântul de la p\rin]ii s\i, ci l-a cosmologie au mers cu descope- asemenea, [tiin]ific\ tudini decât prin intermediul a lui Dumnezeu cu oamenii,
`mprumutat de la copiii s\i [i, ririle fenomenelor pân\ la mo- nu manifest\ nici un unei teorii care trebuie s\ se [i `n care El ni se descoper\ no-
prin urmare, are obliga]ia de a-l mentul când Universul avea verifice pentru a fi validat\. A[a- u\, ca `ntr-un fel de scriptur\
conserva [i preda genera]iilor „vârsta“ de numai 10-43 secun- respect fa]\ de dar, de la o idee genial\ [i pân\ sensibil\. ~ntr-o manier\ spe-
viitoare. de! Potrivit modelului [tiin]ific mediul `n care la formularea unei teorii r\mâ- cific\ [tiin]elor naturii, chi-
Omul f\r\ o cultur\ religioa- actual, la acel moment, diame- ne de parcurs un drum extrem mia, fizica sau biologia au do-
s\ [i, de asemenea, [tiin]ific\ nu trul, D, Universului era doar de tr\ie[te. Un dialog de lung, iar eforturile depuse vedit `n ultimele decenii c\,
manifest\ nici un respect fa]\ de
mediul `n care tr\ie[te. Un dia-
10-33 cm! ~ntrebarea oamenilor
de [tiin]\ a fost [i este: cum de a
`ntre oamenii politici sunt uria[e. `ntr-adev\r, Universul se
deschide „explor\rilor“ [tiin]i-
log `ntre oamenii politici de deci- fost posibil ca `ntreaga energie [i de decizie, oamenii Lumea [i via]a trezesc `ntre- fice omene[ti [i c\ el „se las\“
zie, oamenii de [tiin]\ [i repre-
zentan]ii Bisericilor se impune
mas\ din Universul actual s\ se
g\seasc\ `ntr-o sfer\ cu un dia-
de [tiin]\ [i repre- b\ri profunde. Din orice list\
cu astfel de `ntreb\ri, una ar
descoperit. Cum vede]i aceas-
t\ situa]ie privilegiat\ a omu-
cu necesitate, `nainte de atinge- metru atât de mic? La aceast\ zentan]ii Bisericilor trebui s\ fie mereu prezent\: lui, care poate `n]elege lumea
rea unui prag critic, dac\ nu
cumva acest prag chiar a fost
`ntrebare, oamenii de [tiin]\,
unii contemporani cu noi, sunt
se impune cu Cum a ap\rut via]a? Chimia
[i biologia sunt disciplinele
prin intermediul ra]iunii sa-
le? Cum se explic\ faptul c\
atins. Frumuse]ea naturii `n ca- neputincio[i. Aici, s-ar putea necesitate, `nainte care au `n aten]ie chestiunea omul [i Universul sunt `n a[a
re tr\im ar trebui s\ constituie o
invita]ie la salvarea acesteia, un
spune c\ intervine misterul sau
crea]ia lui Dumnezeu. ~n gene-
de atingerea unui aceasta. Ce r\spunsuri are
acum [tiin]a cu privire la via-
fel alc\tuite `ncât fac posibil
actul de [tiin]\? Ar putea [ti-
semn de recuno[tin]\ fa]\ de ral, marii oameni de [tiin]\ sunt prag critic, dac\ nu ]\? Cât de mul]umitor consi- in]a s\ formuleze un r\spuns
Dumnezeu Care a „gândit“ con- extrem de pruden]i `n supozi]ii: dera]i, ca om [i mai ales `n ca- care s\ dezv\luie condi]iile ei
di]iile ini]iale, `nainte de crearea „Concluzia care pare s\ se im-
cumva acest prag litate de chimist, ca specialist de posibilitate?
Universului, astfel ca planeta pun\ este c\ explozia ini]ial\ a chiar a fost atins. `n chimie fizic\ aceste r\s- Plecând de la datele [tiin]ei
noastr\ s\ fie bogat\ `n toate ce- fost `nceputul tuturor lucrurilor punsuri? Cum vede]i viitorul s-ar putea aprecia c\ Dum-
le necesare existen]ei omului. A[ fizice: spa]iu, timp, energie. Evi- Frumuse]ea naturii `n `n aceast\ privin]\? Va putea nezeu a creat Universul dup\
spune c\, dac\ pierdem crea]ia dent, este lipsit de sens s\ ne `n- care tr\im ar trebui [tiin]a `n viitor s\ elucideze ni[te legi perfect coerente,
lui Dumnezeu, l-am pierdut, de treb\m ce a fost `nainte sau ce a complet taina vie]ii? gândite din condi]iile ini]iale.
asemenea, [i pe El, [i „f\r\ f\cut ca explozia s\ aib\ loc. Nu s\ constituie o in- Fizicianul cosmolog John Oamenii de [tiin]\ nu fac alt-
Dumnezeu totul ar fi cenu[\, to- exist\ `nainte...“, afirm\ Paul vita]ie la salvarea Wheeler a afirmat c\, `ntr-un ceva decât s\ descopere aceste
tul ar fi absurd“, cum afirma Davies `n cartea sa Ultimele trei fel, „existen]a Universului a de- legi de o structur\ matematic\
Mircea Eliade. minute. Nu ne r\mâne decât s\ acesteia, un semn pins de `ns\[i existen]a omului“. des\vâr[it\. Dar dac\ acest
Dumnezeu este garantul pro- accept\m c\ mai `nainte de toa- de recuno[tin]\ fa]\ Con]inutul acestei afirma]ii este lucru este posibil, rezult\ c\
priet\]ilor Universului [i moti- te acestea a fost Dumnezeu. tulbur\tor. S-ar putea spune c\, Dumnezeu a `nzestrat omul de
vul pentru care tr\im `ntr-un de Dumnezeu Care dac\ Dumnezeu nu ar fi g\sit [tiin]\ cu o ra]iune asem\n\-
Univers coerent, afirma Denis Pe temeiul ideii c\ lumea a a «gândit» condi]iile condi]iile ini]iale, astfel ca `ntr-o toare celei cu care El a creat
Alexander `n cartea Crea]ie fost f\cut\ pentru om, teolo- mic\ „ni[\“ din Univers, s\ cree- Universul. Gândirea, capacita-
sau evolu]ie. gia cre[tin\ afirm\ c\ exist\ ini]iale, `nainte de ze condi]ii pentru a g\zdui omul, tea omului de a ra]iona sunt u-
o anumit\ compatibilitate crearea Universului, atunci ar fi renun]at la crearea nice [i se realizeaz\ dup\ ace-
Nici Universul, `ntre ra]iunea omului [i ra- Universului! Marele matemati- lea[i mecanisme la nivelul cre-
nici via]a nu ar fi fost ]ionalitatea Crea]iei, `n ideea astfel ca planeta cian Henri Poincaré a dovedit c\ ierului. Fizicienii teoreticieni
posibile prin hazard c\ ra]iunea lui poate s\ „ci- noastr\ s\ fie bo- pozi]iile traiectoriilor fa]\ de descoper\ legi naturale care
teasc\“ limbajele ei. De par- Soare, pe care evolueaz\ plane- sunt descrise de ecua]ii mate-
Cre[tinismul afirm\ c\ lu- tea cealalt\, `n [tiin]\, dis- gat\ `n toate cele tele, deci [i planeta P\mânt, de- matice, unele dintre ele desco-
mea `ntreag\ este opera lui
Dumnezeu [i c\ `nceputul lu-
cursul este mereu `nt\rit de
dovezi, de demonstra]ii lo-
necesare existen]ei pind de condi]iile ini]iale. Dac\
aceste condi]ii ini]iale ar fi fost
perite cu mult timp `n urm\,
de c\tre matematicieni. Este
mii nu este doar `nfiin]area gico-matematice. Totu[i, `n omului. A[ spune altele, atunci via]a pe P\mânt cazul marelui fizician Werner
materiei, ci [i `nceputul tim-
pului [i spa]iului. {i, cum
cuprinsul [tiin]elor naturii,
sunt fapte care r\mân greu
c\, dac\ pierdem ar fi fost imposibil\! Dar pentru
ca via]a pe P\mânt s\ fie posibi-
Heisenberg, care a calculat
frecven]ele [i intensitatea ra-
Creatorul cerului [i p\mân- de explicat [i voi da un e- crea]ia lui Dum- l\, dup\ Roger Penrose, Dum- dia]iilor emise de atomi prin
tului este inaccesibil explor\-
rii [tiin]ifice, [i lumea - care a
xemplu: multe idei geniale
referitoare la legile Univer-
nezeu, l-am pierdut, nezeu a ales condi]iile ini]iale cu
o precizie de 1/10 la puterea 130.
intermediul matricelor. ~ns\
calculul matricial se cuno[tea
preexistat `n gândurile Sale, sului au venit altfel decât de asemenea, [i pe Ca [i `n cazul Universului, [i `n de cel pu]in 100 de ani. Exem-
`[i are originea ascuns\ `n El.
~n acela[i timp, cercetarea [ti-
prin pa[ii m\run]i [i siguri
ai ra]ionamentelor matema-
El, [i «f\r\ Dum- cazul vie]ii, `nceputul este o
mare tain\. ~ns\, dup\ apari]ia
plele ar putea continua.
in]ific\ a consfin]it un anumit tice. Cum vede]i situa]iile a- nezeu totul ar fi primei celule vii cu materialul Cum vede]i dialogul dintre
fel de a investiga fenomenele cestea extraordinare, pre- genetic [i proteic, mi[carea [i de- teologie [i [tiin]\ ast\zi, `n
fizice, urm\rind leg\tura din- cum formularea Relativit\]ii
cenu[\, totul ar fi venirea vie]ii s-au realizat f\r\ spa]iul academic românesc?
tre cauze [i efecte. Chimia, fi- Restrânse sau Generale, `n absurd», cum afirma `ncetare. {i trebuie s\ observ\m A[ invoca aici cuvintele in-
zica, biologia ofer\ teorii ex- care intui]ia a ajuns la certi- c\ exist\ o conexiune direct\ `n- spirate care afirm\ c\ „Biblia
plicative limpezi cu privire la tudine cu mult `naintea ra- Mircea Eliade. tre via]a speciilor biologice [i ce- nu este un tratat [tiin]ific, ci o
desf\[urarea fenomenelor din ]ionamentelor? Cum s-ar pu- Dumnezeu este lelalte procese naturale, climati- scriere care stabile[te rela]ia
natur\ sau la modul cum tea explica aceast\ „presim- ce [i geologice de pe planeta P\- corect\ a omului cu Dumnezeu
sunt alc\tuite lucrurile. ~ns\ ]ire“ a adev\rului [tiin]ific, garantul pro- mânt. Pe de alt\ parte, de cel [i cu Universul. Sfânta Scriptu-
„parcursul explor\rii [tiin]ifi- produs\ `n mintea omului de priet\]ilor Universului pu]in 60 de ani, oamenii de [tiin- r\ vrea, pur [i simplu, s\ decla-
ce“ de la efecte la cauz\ nu [tiin]\ `nainte ca orice ra]io- ]\ realizeaz\ experimente, de un re c\ lumea a fost creat\ de
poate `nainta indefinit. Este nament sau verificare expe- [i motivul pentru `nalt grad de complexitate, pen- Dumnezeu“. ~n Cartea Facerii
adev\rat c\ descrierile [tiin]i- rimental\ s\ se pronun]e? care tr\im `ntr-un tru a ob]ine o „forma]iune mole- se fac m\rturisiri despre ceea
fice au reu[it s\ l\mureasc\ ~ntr-adev\r, aceste intui]ii cular\“ care s\ aib\ propriet\]i- ce a creat Dumnezeu, dar ordi-
foarte multe fenomene ale lu- sunt surprinz\toare [i uneori Univers coerent, le [i comportamentul celei mai nea [i modul cum toate acestea
mii fizice. Totu[i, pân\ acum, pot reprezenta un punct critic `n afirma Denis Ale- simple celule vii. Deocamdat\ s-au f\cut au putut fi explicate
taina na[terii Universului a dezvoltarea unor teorii sau `n nu s-a realizat, [i cred c\ foarte de [tiin]\. Cu adev\r [i compe-
r\mas necunoscut\. Cum ve- modul cum `n]elegem lumea. ~n- xander `n cartea probabil niciodat\ nu se va sin- ten]\, oamenii de [tiin]\ pot
de]i, ca profesor de [tiin]e ale s\ trebuie s\ facem o distinc]ie Crea]ie sau tetiza, `n laborator o celul\ vie. m\rturisi despre m\re]ia crea-
naturii, situa]ia aceasta epis- `ntre apari]ia unei idei geniale Nu am spa]iul aici pentru a ]iei lui Dumnezeu: „A spune
temologic\, s\ spunem, `n ca- care, conform DEX-ului, este un evolu]ie.“ descrie ce `nseamn\ un mate- adev\rul despre crea]ia lui
re cercet\torul constat\ c\ nu proces spontan [i formularea u- rial genetic [i proteic. Doresc Dumnezeu este o responsabili-
poate face lumin\, nu poate nei teorii. Prin intermediul intu- `ns\ s\ men]ionez convingerea tate profund\ [i constituie o
realiza o explica]ie [tiin]ific\ i]iei putem s\ afl\m un adev\r mea c\ nici na[terea Universu- parte a credin]ei noastre `n El“,
f\r\ echivoc, cu privire la ori- sau sensul unei probleme, `ns\ lui, nici evolu]ia acestuia [i nici spune Denis Alexander, `n Cre-
ginea Universului? aceste idei geniale sunt strâns apari]ia primei celule vii nu s-au a]ie sau evolu]ie. Consider c\
Papa Ioan Paul al II-lea, la o legate de experien]a anterioar\ realizat prin hazard. dialogul dintre teologie [i [tiin-
conferin]\ organizat\ de Vati- `ntr-un domeniu al celui care a ]\ care se realizeaz\ la Univer-
can asupra cosmologiei, `n 1981, avut ideea. Când vorbim de for- Oamenii de [tiin]\ sitatea „Alexandru Ioan Cuza“
`n fa]a oamenilor de [tiin]\, a mularea Teoriilor Relativit\]ii pot indica m\re]ia din Ia[i constituie tocmai o do-
spus: „Este bine s\ se studieze e- Restrânse [i Generale, lucrurile crea]iei lui Dumnezeu vad\ privind posibilitatea de
volu]ia Universului dup\ Big sunt pu]in diferite, `n sensul c\ comunicare dintre spirit [i ma-
Bang, dar nu ar trebui s\ facem a fost nevoie de o munc\ enorm\ Invocând mai ales pe Sfântul terie, care au de fapt aceea[i
cercet\ri `n ceea ce prive[te Big [i de multe idei geniale pentru a Maxim M\rturisitorul, teo- origine, anume `n Dumnezeu.