PROFILE DE DEZVOLTARE CORESPUNZĂTOARE NIVELELOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT

NIVEL PREȘCOLAR - Perioada cuprinsă între 2/3 ani și 5/6 ani

Dezvoltare fizicǎ/ somato-fiziologică intensǎ:

Caracteristici psiho- afective şi comportamentale:

Climatul social:

NIVEL PRIMAR - Perioada cuprinsă între 6/7 și 10/11 ani

Dezvoltare fizicǎ/ somato-fiziologică intensǎ:

Caracteristici psiho- afective şi comportamentale:

Climatul social:

NIVEL GIMNAZIAL – Perioada cuprinsă între 10/11 ani și 13/14 ani

Dezvoltare fizicǎ/ somato-fiziologică intensǎ: ritm de creştere spectaculos: se instalează mai repede la fete
(aproximativ către 10 ani şi ½), iar la bǎieţi, cǎtre 12-13 ani); procesul creşterii se face mai întâi în lungime şi,
mai târziu, în greutate (pânǎ la 13-14 ani fetele sunt mai înalte, treptat, dupǎ 14 ani, diferenţa se reduce, ca
dupǎ vârsta de 16 ani bǎieţii sǎ depǎşeascǎ fetele în înǎlţime şi greutate); aspectul caricatural “de pǎianjen “al
taliei şi înfǎţişǎrii (cauzat de dezvoltarea inegalǎ a pǎrţilor corpului: membrele cresc mai repede decât
trunchiul); apariţia pilozitǎţii pubiene şi axilare, acneea juvenilǎ la fete şi bǎieţi; dezvoltarea glandelor mamare,
acumularea de ţesut gras pe coapse şi bazin, şi apariţia menstrei la fete; îngroşarea vocii la bǎieţi, precum şi
apariţia pilozitǎţii faciale şi pectorale , emisia de spermǎ
Caracteristici psiho- afective şi comportamentale: trebuinţe puternice de afiliere la grup, de a fi înţeles şi
acceptat aşa cum este; dorinţa posesiunii materiale, interes pentru colecţii; din punct de vedere afectiv,
manifestǎrile au un caracter vulcanic, debordant- toată gama de stări afective este prezentă: anxietate, teamǎ,
timiditate, furie, cuvinte grele, plâns, ţipete, exuberanţă, indiscreţie, insistenţă; este calm acasă- gălăgios în
afară; evitǎ critica părinţilor; în situaţii de stres, manifestǎ intoleranţǎ, spirit critic, comportament recalcitrant;
îşi dezvoltă conştiinţa de sine, este detaşat şi stabil faţă de părinţi; observă relaţiile bunici- părinţi; are
dificultăţi de relaţionare cu fraţii; iubeşte prietenii, ştie date despre ei, în joc preferă separarea pe sexe (fetele
sunt admise în jocurile băieţilor dacă sunt sportive); este sincer, franc în probleme mari, dar nu şi în cele mici;
interesat de problemele gospodăreşti (cere recompense materiale /alte beneficii); preocupat de probleme
ecologice, de păstrarea sănătăţii

Climatul social:

În familie, de obicei, tatăl este mai critic, mama - mai docilă, de aceea puberul oscilează între încredere şi
neîncredere faţǎ de pǎrinţi/ se înţelege mai bine cu unul dintre părinţi- de regulă cu mama); pǎrinţii consideră
că nu au probleme deosebite în cazul în care puberul are puţini prieteni/ preferă singurătatea (teama pǎrinţilor
de anturaje nefaste); când se simte neînţeles, puberul devine puţin comunicativ/ se retrage în sine/ minte atât
la şcoalǎ, cât si acasă.

La şcoalǎ preferǎ profesorul care-l disciplinează şi-l stimulează în acelaşi timp, care ştie să ironizeze subtil, fără
a-l jigni în faţa grupului; este mai puţin sensibil la eşec/ bravează nepăsarea ori ironizează şi imită caricatural
unii profesori când are conflicte cu aceştia; iubeşte şcoala din nevoia puternică de comunicare între egali; în
apropierea unor praguri majore (teze, examene) devine conştiincios.

În relaţiile de grup, învăţă să-i înţeleagă pe ceilalţi şi să se bucure în acţiuni comune, dar se grupează în funcţie
de interese şi-i exclude pe cei consideraţi antipatici; luptă pentru unitatea clasei pentru a-şi întări sentimentul
securităţii şi al apartenenţei; manifestă spirit de echipă.

NIVEL LICEAL – Perioada cuprinsă între 14 – 18/19 ani

Dezvoltare fizicǎ/ somato-fiziologică: Ritmul de creştere se temperează treptat faţǎ de perioada pubertǎţii,
dar continuă lent până la 25 de ani; datorită echilibrului hormonal fragil, apetitul (privind hrana) este
inconstant; ritmul somnului este deseori perturbat, datorită obiceiului de a sta noaptea pânǎ târziu; starea
fizicǎ între 14 și 18 ani e bună, iar după 18 ani se fragilizează, ceea ce îl expune pe adolescent la o serie de
maladii

Caracteristici psiho- afective şi comportamentale: Adolescentul are puternică trebuinţă de afiliere cu grupuri
care-i satisfac nevoia de originalitate/ trebuinţa afirmării identităţii, dar şi nevoia de izolare în reverie; adoptă
comportamente menite a atrage atenţia sexului opus; este atras de modele din lumea sportului, muzicii, show-
biz-ului, la care primează realizarea în plan material; aspiră la meserii care-i pot asigura un statut social
respectabil; capabil de automotivare, rămâne sensibil la încurajările care vin din partea anturajului de prieteni
şi mai puţin la cele care vin din partea familiei; adolescentul nu aude şi nu vede decât ceea ce-l interesează; se
confruntă făţiş şi explicit cu subiectul temerilor de altă dată (un tată autoritar, o mamă cicălitoare); suportă din
ce în ce mai greu critica părinţilor şi a persoanelor investite cu autoritate (exemplu: profesorii)/ admiră fără
rezerve valorile autentice (profesori dedicaţi, personalităţi din lumea ştiinţei şi tehnicii, din lumea artei) dar şi
personalităţi cu notorietate trecătoare, declarându-se fanul acestora. Oscilează între acceptarea resemnată a
lipsurilor proprii şi atitudini temerare de autodepăşire; reacţionează disproporţionat la frustrări (stil uşor
brutal, nerăbdător, categoric şi egoist; iubeşte prietenii, petrece cât mai mult timp cu ei; trăieşte primele
experienţe sexuale pe care nu simte nevoia să le împărtăşească nimănui; viaţa de grup este din ce în ce mai
complexă, adolescentul învăţând sa trăiască roluri diferite în grupuri diferite. Este capabil să-şi asume
responsabilităţi sociale în anumite limite (a îngriji un frate, a avea un job de vacanţă); este centrat pe sine,
folosind ca instanţe morale apelul la principii (,,aşa este echitabil, cinstit!”); este sincer, franc, cu spirit de
dreptate, chiar justiţiar; se poate conforma normelor sociale înţelegând consecinţele faptelor proprii şi ale
altora; devine sensibil la teme ştiinţifice sau filozofice (divinitatea, nemurirea, apariţia vieţii pe pământ)
emiţând chiar judecăţi originale, fanteziste.

Climatul social:

Familia oscilează între a oferi libertate şi a stabili reguli stricte, chiar dure adolescentului; percepe ca frustrantă
nevoia de intimitate a copilului, continuând ,,să-l dădăcească” (sfaturi pe tema pregătirii şcolare, dar şi pe
teme sexuale şi maritale); reclamă că nu mai găsește punţi de comunicare cu copiii, căutând informaţii despre
ei în mediul şcolar sau în cel al grupului de prieteni (neîncredere anxioasă în maturitatea şi discernământul
acestora); recompensele sunt din ce în ce mai puţine, sancţiunile fiind măsura disciplinară cea mai folosită.
Adolescentul se înţelege mai bine cu părintele mai puţin intruziv; este dificil, greu de înţeles, mai ales în lipsa
explicaţiilor (nu mai simte că e nevoie să dea socoteală); este puţin comunicativ, se retrage în sine, tăind
canalele de comunicare (ascultă muzică la volum maxim sau cu căştile pe urechi, ignoră mesajele de pe mobil,
se închide în cameră, refuză să vorbească); doreşte să aibă mai multă independenţă şi dacă nu o obţine prin
negociere, recurege la comportamente de opoziţie făţişă, chiar delincventiforme pentru a-i răni şi contraria pe
părinţi (fuga de acasă, droguri, suicidul).

La școală, adolescentul se dedică studiului în situaţii în care domeniul academic îi asigură orientarea
profesională, când profesorul reuşeşte să fie un adevărat mentor sau când acesta este de o severitate
inflexibilă, punându-i în pericol situaţia şcolară.

În relaţiile de grup, se grupează în funcţie de preferinţe, de atitudini faţă de viaţă (tocilari, emo), de zone de
influenţă (găşti de cartier) sau în funcţie de orientări sexuale, fiind exclusivişti în recrutarea unor noi membri;
este fidel grupului, împărtăşindu-i până la devotament valorile (aspiraţia către aparteneţă).