ELABORAREA METODICĂ №11

TEMA: Formele nozologice ale afecţiunilor sistemului stomatognat.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Clasificarea formelor nozologice.
1.Patologia tesuturilor dure ale dintilor :
a)leziuni odontale coronare cariesogene:
-partiale
- totale
b)leziuni odontale coronare acariesogene:
- congenital cu specific ereditar (amilogeneza imperfect, dentinogeneza imperfect (osteogeneza ),
displazia dentine, displazia Capdepond.
- dobindite (hipoplazia smaltului simpla, complexa, fluoroza, discromii,defect cuneiforme, uzuri,
abraziune patologica, eroziuni chimice, ideopatice , traumatice).

2.Abraziunea patologica a tesuturilor dure (orizontala, vertical, mixta):

-localizata (cu pastrarea spatiului interocluzal individual si cu marirea spatiului interocluzal in zona
abraziunii);
-generalizata (fara modificari ale dimensiunii vertical de ocluzie sau cu micsorarea dimensiunii vertical de
ocluzie).

3.Anomalii dentare ( de forma , volum, sediu, directive, numar).

4.Anomalii de forma a arcadelor dentare.

5.Anomalii de ocluzie (distal sau prognatia meziala, progenia meziala, progenia adinca, deschisa,
incrucisata).

6.Edentatie partiala
- fara micsorarea dimensiunii vertical de ocluzie:
-cu micsorarea dimensiunii verticale de ocluzie;

7.Edentatie totala.

8.Afectiunile parodontului:
-gingivite
-parodontite (forma localizata , forma generalizata)
-parodontoza.

9.Migrari dentare.
-inclinare (meziala, distal , vestibulara, orala),
-deplasarea corporala in directive meziodistala;
-extruzia,
-regresiune,
-rotari in ax,
-rotari mixte.

10.Afectiunile A.T.M.
-artrita,
-artroza,
-artrito-artroza,
-sinfromul disfunctional.
11.Afectiunile mucoasei cavitatii bucale;
-stomatite traumatice (eroziuni, ulcer),
-stomatite toxico-alergice,
-stomaatite electrochimice (galvanoza),
-stomatite provocate de dereglari de termoreglatie,
-insuportabilitatea materialelor (disfunctii ale aparatului de receptive).
-leucoplachia,
-lichenul rosu plan,
-candidoze,
12.Afectiuni ale limbii.
-glosita
-glosalgie
13.Deteorarile si deformatiile maxilarelor
14.Prosopalgiile.
15.Formele mixte de leziuni ale sistemului stomatognat.
16.Disfunctii musculare ale sistemului stomatognat.

2. Afecțiunile țesuturilor dure cariesogene

leziuni odontale coronare cariesogene:
-partiale
- totale

Dupa tipul de cavitate ce necesita a fi preparata (G.V.Black)

Clasa I
Cu debut la nivelul defectelor structurale ale dintilor cum sunt fosetele si fisurile.De obicei au trei localizari:
- Suprafetele ocluzale ale molarilor si premolarilor,
- Doua treimi ocluzale ale fetelor vestibulare si orale ale molarilor,
- Fetele palatinale ale dintilor frontali.

Clasa II
Leziuni care evoluiaza la nivelul fetelor aproximale ale premolarilor si molarilor.

Clasa III
Leziuni care evoluiaza la nivelul fetelor aproximale ale dintilor anteriori fara a afecta sau a necesita
indepartarea unghiului incizal.

Clasa IV
Leziuni ce evoluiaza la nivelul fetelor aproximale ale dintilor anteriori care afecteaza sau necesita
indepartarea si restaurarea unghiului incizal.

Clasa V
Leziuni ce evoluiaza in treimea cervicala pe fetele vestibulare si orale ale tuturor dintilor.

Clasa VI
Leziuni care initial nu au fost incluse in clasificarea lui Black. Se intalnesc la nivelul marginilor incizale si
virfurile cuspidiene sau orice suprafata expusa la maxim curatirii si autocuratirii. De obicei debuteaza la
nivelul unui defect de formare sau de origine traumatica.
3. Afecțiunile țesuturilor dure noncariesogene
leziuni odontale coronare acariesogene:
- congenital cu specific ereditar (amilogeneza imperfect, dentinogeneza imperfect (osteogeneza ),
displazia dentine, displazia Capdepond.
- dobindite (hipoplazia smaltului simpla, complexa, fluoroza, discromii,defect cuneiforme, uzuri,
abraziune patologica, eroziuni chimice, ideopatice , traumatice).
cele necarioase pot fi dobândite în perioada preeruptivă și posteruptivă;
În perioada preeruptivă: hipoplazia/ hiperplazia smalțului, anomalii de erupție, schimb de culoare;
În perioada posteruptivă: pigmentația, eroziune, abraziune (fiziologică/patologică), defect cuneiform, fluoroza,
necroza țesuturilor dure, deficiențe de mineralizare, traumatismul (trauma ocluzală în masticație, accident, lovitură
(o vorbă-n plus – un dinte-n minus) manevre brutale în timpul extracției, deraparea unui instrument stomatologic,
șlefuirea coroanelor cu un instruent descentrat).
4. Abraziunea patologică a țesuturilor dure.
(orizontala, vertical, mixta):
-localizata (cu pastrarea spatiului interocluzal individual si cu marirea spatiului interocluzal in zona abraziunii);
-generalizata (fara modificari ale dimensiunii vertical de ocluzie sau cu micsorarea dimensiunii vertical de
ocluzie)
-fiziologica
-patologica

Atritia- uzura fiziologica a dintilor prin pierderea structurii dentare dure la nivelul ocluzal produsa in timpul
functionarii SS
Abraziunea- atritie pronuntata aparuta prin tocirea dintilor intre ei.Abaraziunile extreme sint greu de tratat,
ocluzia este modificata, tratament cu coronae.

Este pierderea lenta a substantei dure dentare prin masticatia alimentelor foarte dure sau prin
parafunctii(bruxism, obiceiuri vicioase).

Clasificarea gradului de abrazie dentara:

 gradul I (afecteaza stratul de smalt)
 gredul II (apar insule de dentina)
 gradul III (apar punti de unire intre insulele de dentina)
 gradul IV (deschiderea camerei pulpare)

Abrazia dentara se produce fiziologic datorita fortelor de frictiune ce apar consecutiv contactarii
dintre dintii superiori si cei inferiori.
Atritia este actiunea de uzura a substantei dentare din cauza contactelor dento-dentare directe,
fara interpunerea bolului alimentare sau a altor factori externi.
Atritia este un proces normal, biologic, necesar chiar in dentitia temporara. La dintii permanenti
reduce bratul de parghie extraalveolar, protejand astfel parodontiul.
Abraziunea este o atritie exagerata, aparuta prin tocirea dintilor intre ei. Abraziunile extreme sunt
greu de tratat, deoarece intreaga ocluzie a pacientului este modificata. De cele mai mult ori
tratamentul este protetic prin imbracarea dintilor cu coroane.

Abraziunea patologică poate fi cauzata de obiceiuri proaste (obiecte străine în gura). Astfel se va
forma dentina de substitutie, provocând o micsorare a cavitatii dintelui. In partea apicala a
dintilor se produce cement secundar (tablou de hipercementoza).
Eroziunea - declinul progresiv al țesuturilor dure coroane - apare pe suprafețele vestibulare
simetrice ale dinților centrali preponderent la persoanele de vârstă înaintată și mijlocie. Etiologia
sa nu este pe deplin clară.

5. Anomalii dentare. Anomalii de formă a arcadelor dentare.

Anomalii de ocluzie.
Anomalii dentare
-pozitie (versii, vestibule sao oro-pozitii , rotatii)
-volum(microdontia –generalizata si localizata, macrodontia –coronara si radiculara )
- sediu( incluzia, anclavarea ectopia, entopia, heterotopia , transpozitia)
- structura( amelogeneza imperfect, dentinogeneza imperfect, odontodisplazia
-numar(hiperdontia, dinti sudati, congrescenta, dens in dente, hipodontia, anodontie, oligodontie).
Anomaliii de forma.
-corono-radiculare(taurodontismul, perle de smalt, evaginatia, invaginatia, geminatia, fisiunea, congrescenta

Anomalii de ocluzie.
-fiziologice (ortognata, cap la cap , biprognata,opistognata) si patologice( prognatie, progenie, deschisa,adinca,
incrucisata)
6. Definiția edentație parțială, eteologia, patogenia, formele.
Dereglarea integritatii arcadei dentare prin lipsa de la 1 pina la 13-15 dinti se numeste edentatie
partiala.

Etiologia:
1)factori congenitali (lipsa mugurilor dentari)
2)factori postnatali(afectiuni odontale, parodontale, a proceselor inflamatoare , interventii
chirurgicale,traumatisme

Patogenia:
-Lipsa a unui 2 molari sau 1-2 dinti din zona frontal, simptomele exobucale vor lipsi,
-in caz de lipsa a unui numar de dinti cind bresele arcadelor dentare sint intinse vor surveni diferite
simptome exobucale,
-la lipsa dintilor frontali superiori simptomul va fi prin prabusirea buzei superioare spre oral ,
- lipsa dintilor laterali va duce la brabusirea obrajilor,
-pe cind lipsa acestui grup de dinti unilateral va duce la asimetria fetei
-in caz de pierderea dimensiunii verticale de ocluzie se va observa misorarea treimii inferioare a fetei ,
pronuntarea plicilor nazalabiale si mentoniera , iar comisurile gurii vor fi coborite

La examen endobucal:
-dereglari de integritate
-dezintegrarea arcadelor dentare

Clasificarea edentatie partiale dupa Kennedy

 Edentatia de clasa I.In aceasta clasa sint incluse arcadele dentare edentate partial cu prezenta
obligatorie a breselor bilateral terminale, adica marginite de dinti numai mezial.
 Edentatia de clasa a II-a.Prezenta obligatorie numai a unei brese terminale, adica marginita de
dinti numai mezial.
 Edentatia de clasa a III-a .prezenta obligatorie a bresei laterale intercalate , adica marginita si
mezial si distal de dinti.
 Edentatia de clasa IV-a. Arcade dentare edentate partial cu localizarea bresei numai in zona
frontal, cu intersectarea liniei mediane
7. Definiția edentație totală, etiologia, patogenia,formele.
Edentație totală: absența dinților la unul sau ambele maxilare.
Etiologie:
caria și complicațiile ei;
afecțiunile parodontului;
traumatismele;
suprasolicitarea funcțională a dinților;
avitaminozele; maladiile glandelor endocrine;
maladiile sistemului cardiovascular, nervos;
intervenții chirurgicale, parodontitele şi parodontoza, abraziuni patologice generalizatoare
tumorile cavității bucale, traumatismul care implică numeroase extracții, tratamente incorecte
ale edentatului parțial ș.a. *poate fi și ereditar: anodonția – lipsa mugurilor dentari.

Edentației totale i se asociază o varietate de manifestări, între care durerea, tulburările

masticatorii, tulburările de deglutiție, afectarea fizionomiei, tulburările fonatorii etc.
 Semne subiective
1. Durerea poate imbraca diferite forme:
 Hiperestezia aveolara se datoreaza unor spiculi ososi localizati la nivelul crestei alveolare, care
prin masticatie, prin atingere cu limba sau unele alimente sunt presati pe unele terminatii
nervoase provocand astfel durerea resimtita de pacient;
 Durerea fantoma - poate sa apara ulterior extractiei dentare si apare de obicei la nivel cortical
si subcortical;
 Senzatii dureroase localizate la nivelul mucoasei;
 Durere localizata la nivelul limbii;
 Sindromul de bont dureros.
2. Tulburari ale functiilor sistemului stomatognat
 Tulburari ale masticatiei manifestate prin: prelungirea pragului de deglutitie, eficienta
masticatorie scazuta, ciclul de masticatie modificat, numar crescut de cicluri masticatorii
raportate la unitatea de timp.
 Tulburari asupra deglutitiei aparute in urma disparitiei tamponului ocluzal reprezentat de
arcadele dentare.
 Tulburari ale fizionomiei rezultate in urma micsorarii etajului inferior al fetei dand astfel un
aspect de fata infundata, turtita, insotita de accentuarea santurilor faciale si invaginarea
buzelor si obrajilor.
 Tulburari aparute la nivelul fonatiei in urma modificarilor produse la nivelul rezonatorului
bucal.

Semne obiective
La nivel facial se observa tulburari antropometrice:
 scade diametrul longitudinal al fetei
 se micsoreaza etajului inferior al fetei ce are influenta si asupra mentonului apropiindu-l de
nas, unghiul goniac isi mareste valoarea
 se modifica profilul facial
 are loc invaginarea obrajilor si buzelor cu micsorarea rosului buzelor
 aplatizarea arcului lui Cupidon
 accentuarea santurilor faciale
 creasta alveolara din zona frontala se resoarbe
 tegumentele iau aspect zbarcit devenind netede si subtiri.
8. Afecțiunile parodontului. Cauzele și formele.
Forme:
I.Gingivite:
forme clinice (catarala hipertrofica , ulceroasa)
forme de manifestare:usoara , medie,grava

Forme de evolutie: acuta, cronica, agravata

Grad de extindere: gingivita localizata si generalizata

II.Parodontita
Formele clinie; localizata , generalizata
Forme de manifestare; usoara, medie,grava
Forme de evolutie;acuta, cronica, exacerbate, abces, si remisiune
III.Parodontoza
Forme clinice;generalizata
Forme de manifestare;usoara,medie,grava
Forme de evolutie;cronica, remisiune
IV.Bolile ideopatice cu distructia progresiva a tesuturilor paradontului
V.Parodontoma.Tumefactii si afectiuni temufiante (Epulis, fibromatoza).
Cauze:
-locali
-generali
Factorul etiologic principal
-placa bacteriana
Factori mecanici(sisteme protetice defectuos concepute) , chimiotoxici(tartrul ,diabet, stari uremice,
bismutul), fizici(ocluzia traumatic , anomalii dentare si de ocluzie , igiena defectuasa
Factori generali (afectiuni endocrine , somatic ale sis nervos, cardiovascular , dereglari metabolice etc
9. Migrări dentare. Varietăți.
Etiologie
 Factori locali - leziunile odontale coronare
- edentatiile partiale
- abraziuni excesive
- refacerea incorecta a suprafetelor ocluzale
- afectiuni paradontale
- cicatrici mucozale
 Factori generali – obiceiuri vicioase (muscarea limbii, buzelor,
obrajilor, deglutitia infantila)
- parafunctii musculare
- tumorile chistice
-dereglari endocrine, cardio-vasculare, ale SNC

Migrarea dintelui antagonist in plan vertical se prezinta in 2 forme:

1. Dintele antagonist celui extras depaseste dupa un timp cu suprafata sa ocluzala planul de
ocluzie, migreaza impreuna cu alveola sa, insa raportul intra- si extraalveolar nu se
schimba
2. Dintele antagonist depaseste planul de ocluzie fara modificari ale apofizei alveolare, insa
raportul coroana-radacina este schimbat
 E. Gavrilov
1. Migrari verticale ale dintilor superiori sau inferiori
2. Migrari verticale reciproce ale dintilor superiori si inferiori
3. Migrari mezio-distale
4. Migrari vestibulo-orale
5. Migrari de rotatie in jurul axei dintilor
6. Migrari mixte
 M. Cojocaru- I. Dupa starea t. paradontale
a) Migrari dento-alveolare fara recesiuni parodontale
b) Migrari dento-alveolare cu recesiuni parodontale
 c) Migrari dento-alveolare cu recesiuni si micorarea spatiului interalveolar
II.Dupa raportul S ocluzale a dintelui cu planul de ocluzie:
a) <2,5 mm
b) 2,6- 5 mm
c) 5,1- 10 mm
d) >10 mm
III. Dupa gradul de recesiune
a) incipienta
b) medie
c) grava

Migrări dentare: deplasarea dintelui antagonist sau limitrof breșei în direcția spațiului edentat în
tendința de a-l suplini;
Poate fi:
 în sens vertical
 egresia – migrarea dintelui cu tot cu țesutul osos care-l înconjoară
 extruzia – migrarea dintelui fără țesutul osos, el este expulzat din alveolă;
 în sens orizontal:
 înclinare – se deplasează numai coroana;
 deplasare corporală – se mișcă și coroana și rădăcinile.

Consecințe: se micșorează spațiul edentat, dinții migrați își pierd rolul funcțional și pot suferi afecțiuni
parodontale sau carii de colet
10.Afecțiunile ATM.
Cauze:
 eroziunea discului;
 cartilajul este deteriorat de artrită
 elementele articulației sunt deteriorate prin traumatism;
 defecte congenitale;

Semnele si simptomele disfunctiilor/tulburarilor articulatiei temporo-mandibulare pot fi:

 durere sau sensibilitate la durere in zona maxilarului
 durere in una sau ambele articulatii temporo-mandibulare
 durere surda continua in si in preajma urechii
 dificultati la mestecare sau durere in timpul mestecarii
 durere faciala surda, continua
 blocarea articulatiilor, lucru care face ca deschiderea sau inchiderea gurii sa fie dificila.
 rigiditate in muschii maxilarului
 sunete sau senzatie ca de "macinare" ce se aud din zona articulatiei temporomandibulare
 modificare a maxilarului, adica se schimba modul in care se aliniaza dintii de sus cu cei de jos (numita
malocluzie).