Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
De cele mai multe ori, cauzele pentru daltonism sunt de natura genetica. Nu exista tratament,
dar majoritatea oamenilor se adapteaza. Ce inseamna daltonist? Majoritatea persoanelor cu
daltonism pot vedea culori, dar au dificultati in diferentierea intre urmatoarele culori:
Aceasta problema poate varia de la usoara la severa, in functie de cauza. Afecteaza ambii ochi
daca este mostenita si, de obicei, doar unul daca este cauzata de ranire sau de boala.
Aceste celule cu conuri au pigmenti sensibili la lumina care ne permit sa recunoastem culoarea.
Fiecare celula cu conuri este sensibila la lumina rosie, verde sau albastra. Aceste celule
recunosc luminile pe baza lungimilor lor de unda. In mod normal, pigmentii din celulele cu conuri
inregistreaza diferite culori si trimit informatia prin intermediul nervului optic la creier. Acest lucru
ne permite sa distingem nenumarate nuante de culoare. In schimb, daca celulele cu conuri nu
au unul sau mai multi pigmenti sensibili la lumina, nu vom putea vedea una sau mai multe
dintre cele trei culori primare.
Daltonismul sau deficienta de a distinge rosu-verde apare atunci cand fotopigmentii rosii si verzi
din celulele cu conuri nu functioneaza corect – sau deloc.
– Deuteranomie – este cea mai comuna forma de daltonism, fiind mai frecventa la barbati, si
apare cand pigmentul pentru verde nu functioneaza corect, culorile galben si verde arata mai
rosii si e greu de diferentiat albastrul de violet;
– Protanomalie – pigmentul pentru rosu din celulele cu conuri nu functioneaza asa cum ar
trebui, culorile portocaliu, rosu si galben arata mai verzi si culorile sunt mai putin luminoase.
– Protanopia – nu sunt prezente celule cu conuri rosii, culoarea rosie este vazuta ca negru, iar
unele nuante de portocaliu, galben si verde sunt vazute ca galben;
– Deuteranopia – nu sunt prezente celule cu conuri verzi, rosul arata maroniu, iar verdele cu
aspect de bej.
Daltonismul albastru-galben apare cand lipseste sau nu functioneaza corect fotopigmentul
albastru, fiind al doilea cel mai frecvent tip de daltonism. Poate fi de mai multe tipuri:
– Tritanomalii – celulele albastre cu conuri functioneaza in mod limitat, albastrul are nuanta de
verde si e greu de diferentiat rozul dintre galben si rosu;
-Acromatopsia – este cea mai severa forma de daltonism, cand nicio celula cu conuri nu are
fotopigmenti functionabili, iar persoana vede doar in negru, alb si gri, apare sensibilitate la
lumina si miscari necontrolate ale ochilor (nistagmus).
In retina, exista doua tipuri de celule care detecteaza lumina. Ele sunt numite celule cu
conuri si celule cu bastonase. Celulele cu bastonase detecteaza numai lumina si intuneric si
sunt foarte sensibile la niveluri scazute de lumina. Celulele cu conuri, in schimb, detecteaza
culoarea. Exista trei tipuri de celule cu conuri care permit distingerea culorilor: pentru rosu,
verde si albastru. Daltonismul apare cand unul sau mai multi fotoreceptori din celulele cu conuri
lipsesc, nu functioneaza sau nu detecteaza o culoare. Forma severa apare cand toti cei 3
fotoreceptori de culoare lipsesc, iar forma usoara apare cand fotoreceptorii sunt prezenti, dar un
tip de celule cu conuri nu functioneaza corect.
Daltonismul este de obicei prezent de la nastere, dar poate fi si dobandit pe parcursul vietii.
Forma cu care o persoana se poate naste se numeste daltonism congenital si poate fi
mostenit de la mama. Alte cazuri sunt cauzate de lipsa partiala sau completa a celulelor cu
conuri.
-anumite boli;
-traumatisme;
-efecte toxice ale unor medicamente;
-afectiuni metabolice;
-boli vasculare.
Daltonismul produs de unele boli este de obicei mai putin sever decat forma congenitala, dar se
agraveaza de multe ori in timp.
Barbatii prezinta un risc mult mai mare de a se naste cu daltonism decat femeile. Anumite boli
cresc riscul de daltonism dobandit, si anume:
-glaucom,diabet; degenerescenta maculara; deteriorarea nervului optic ;cataracta;boala
Alheimer; boala Parkinson; alcoolism; leucemie etc.
Testul de culoare Ishihara este cel mai frecvent test pentru daltonism rosu-verde. Testul
consta dintr-o serie de cercuri colorate, numite placi Ishihara, fiecare continand o colectie de
puncte in diferite culori si dimensiuni. In interiorul cercului sunt puncte care formeaza o forma
clar vizibila pentru cei cu o vedere normala, dar invizibila sau greu de vazut pentru cei cu
daltonism rosu-verde.
Un alt test Cambridge Color utilizeaza o matrice vizuala similara placilor Ishihara, cu exceptia
afisarii pe un monitor de computer. Scopul este de a identifica o forma C diferita de culoare fata
de fundal. Testul de culoare Pseudoizocromatic HRR este un alt test de daltonism rosu-
verde care foloseste placi de culoare pentru a testa daltonismul.
Testul Farnsworth-Munsell 100 Hue foloseste un set de blocuri care sunt aproape de aceeasi
culoare, dar in nuante diferite. Scopul este de a le aranja intr-o linie in ordinea nuantei. Acest
test masoara capacitatea de a distinge schimbarile subtile de culoare.
Testul Farnsworth Lantern este utilizat de armata americana pentru a determina severitatea
daltonismului.
Pot fi efectuate si o serie de teste online, ca acest test pentru daltonism , dar nu inlocuieste
consultul medical de specialitate.
Nu exista niciun remediu pentru daltonismul mostenit, dar atunci cand cauza este o boala sau
rani oculare, tratarea acestor afectiuni poate imbunatati vizibilitatea culorii.
Se pot recomanda ochelari pentru discromati sau purtarea unei lentile de contact rosii la un
ochi (lentile de contact pentru discromati), ce pot spori capacitatea de a diferentia culorile,
dar nimic nu va trata problema.
Meserii de transport
- In armata: piloti, soferi si mecanici
- In aviatia civila: piloti, mecanici si controlori aerieni
- In marina: marinari
- In caile ferate: conductori si mecanici
- In transportul in comun: conductori de autobuz, metrou...
Alte profesii care nu pot fi imbratisate de daltonisti sunt: electricieni si electronisti, farmacisti,
meserii din industria textila si imprimerie, pictura si fotografie, in teatru si TV, meserii din
industria alimentara si anumite specializari medicale (de exemplu, chirurgia).