Sunteți pe pagina 1din 25

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIESTI FACULTATEAINGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR CATEDRA GEOLOGIE-GEOFIZICA

CERCETARI PRIVIND SURSA, EMANATIILORDE GAZE DIN ZONA CENTRALA A LOCALITATII ZEMES, JUD. BACAU

IANUARIE 2011

CUPRINS

1. INTRODUCERE

2. GEOMORFOLOGIE

3. CADRUL GEOLOGIC GENERAL

4. DESCRIEREA ALUNECARII

5. LUCRARI EFECTUATE

6. CONCLUZII

PAG. 4 5 6

10 12 17

1

J

1

.'-!'

1

i-!

3

1 .j

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIESTI FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR CATEDRA GEOLOGIE-GEOFIZICA

CERCETARI PRIVIND SURSA EMANATIILOR DE GAZE DIN ZONA CENTRALA A LOCALITATII ZEMES,JUD. BACAU

RESPONSABIL DE CONTRACT, Conf. Dr. lng., Viore~"',.>JV,asiliu

;, 17PIf{

COLECTIV DE CERCETARE, .l Conf.dr.ing. Mihai Valentin Batista~

Prof.dr.ing. Ion Malureanu ].~ .. ',.ct2:. ,L~q \L

Sef. Lucr.drd. Dana Neagu a . . Y

-v

IANU ARIE 2011

4

CERCETARI PRIVIND SURSA EMANATIILOR DE GAZE DIN ZONA CENTRALA A LOCALITATII ZEMES, JUD.BACAU

INTRODUCERE

Ca urmare a solicitarii Primariei Zemes, colectivul Catedrei Geologie-Geofizica din Universitatea Petrol-Gaze Ploiestia efectuat un studiu privitor la sursaemanatiilor de gaze aparute in zona centrala a

localitatii Zemes, ..

Emanatiile iau condus in luna decembrie a.c. la declansarea unei

/\ deflagratii intr-o lucuinta (proprietar d-l Starparu Mihai) aflata in apropierea alunecarii de teren produsa in 1992.

Desi nu au fost victime, acest inceput de incediua provo cat vatamarea corporala a doi copii ~i a produs pagube materiale.

Pentru Iamurirea cauzelor producerii acestui incident si pentru preintampinarea producerii altor accidente, au fost efectuate 0 serie de cercetari in acest areal.

5

I I

I r-,

J

j

J

CADRUL GEOLOGIC GENERAL

In cuprinsul teritoriului ~e face obiectul prezentului studiu, se dezvolta depozite cretacice, paleogene, neogenesi cuaternare. Majoritatea formatiunilor paleogene si cretacice sunt reprezentate prin depozite de flis iar cele neogene prin depozite de molasa.

In bazinul Vaii Tazlaului Sarat, la constitutia flisului carpatic extern participa, mai ales, Unitatea de Tarcau, in litofaciesul de Tazlau (intermediar), unitate structurala care este constituita din urmatoarele entitati litofaciale : formatiunea cretacic superioara si formatiuni apartinand seriilor paleogene, eocene si oligocene.

.1. FORMATIUNEA STRATELOR DE HANGU INFERIOARE (SENONIAN)

Aceasta fonnatiune, cunoscuta si sub denumirea de Strate cu Inocerami, prezinta 0 litologie caracteristica .. In bazinul Vaii Tazlaului Sarat, este dezvoltata mai ales inpartea estica a acesteia, dar se continua farajntrerupere si in partea .vestica, mai ales intre paraele Pietro sul si Pietrosul Sec.

Litologic, este constituita din:

argile sistoase (lutite) cenusii-negricioase sau cu tenta verzuie, cu grosimide 0,10 - 2,Om;

siltite ~i arenite subtiri ( O,6-0,8m);

marnocalcare (pelite cenusii sau albicioase) cu grosimi de 0,1 - 1,20m.

2. FORMATIUNEA DE PUTNA (PALEOCEN)

In cadrul acestei formatiuni au fost separate patru subdiviziuni:

2.1. Membrul inferior, constituit dintr-o alternanta ritmica de argile sistoase cenusii sau verzui, marne cenusii sau negricioase, silto-arenite subtiri cu elemente verzi de tip dobrogean;

2.2. Membrul arenitic-ruditic (gresia de Cerdac) este constituit dintr-o alternanta ritmica de arenite muscovitice, .rudite si intercalatii subordinate de argile sistoase cenusii.Arcnitele si ruditele au elemente de sisturi verzi de origine dobrogeana, Acest membru este situat aproximativ lajumatatea formatiunii de Putna si prezinta 0 grosime de 8-1Sm.

2.3. Membrul calcaros-arenitic eu Paleophyeus se dispune peste gresia de Cerdae si are 0 grosime de 80-100m. Este constituita dintr-o alternanta ritmica de argile sistoase cenusii, nigricioase sau verzui, siltite si

7

J

J

CADRUL GEOLOGIC GENERAL

In cuprinsul teritoriului ce face obiectul prezentului studiu, se dezvolta depozite cretacice, paleogene, neogene si cuaternare. Majoritatea . formatiunilor paleogene si cretacice sunt reprezentate prin depozite de flis iar cele neogene prin depozite demolasa,

In bazinul Vaii Tazlaului Sarat, la constitutia flisului carpatic extern participa, mai ales, Unitatea de Tarcau, in Iitofaciesul de Tazlau (intermediar), unitate structurala care este constituita din urmatoarele entitati litofaciale : formatiunea cretacic superioara si formatiuni apartinarid seriilor paleogene, eocene si oligocene.

1.~ FORMATIUNEA STRATELOR DE HANGU INFERIOARE (SENONIAN)

Aceasta formatiune, cunoscuta sisub denumirea de Strate cu Inocerami, prezinta 0 litologie caracteristica. In bazinul Vaii Tazlaului Sarat, este dezvoltata mai ales inpartea estica a acesteia, dar se continua fara intrerupere si in partea vestica, maiales intre paraele Pietrosul si Pietro sui Sec.

Litologic, este constituita din:

argile sistoase (lutite) cenusii-negricioase sau cu tenta verzuie, cu grosimi de 0,10 - 2,Om;

siltite si arenite subtiri (0,6-0,8m);

marnocalcare (pelite cenusii sau albicioase) cu grosimi de 0,1 - 1,20m.

2. FORMATIUNEADE PUTNA (PALEOCEN)

In cadrul acestei formatiuni au fost separate patru subdiviziuni:

2.1. Membrul inferior, constituit dintr-o alternants ritmica de argile sistoase cenusii sau verzui, marne cenusii sau negricioase, silto-arenite subtiri cu elemente verzi de tip dobrogean;

2.2 .. Membrul arenitic-ruditic (gresia de Cerdac) esteconstituit dintr-o alternants ritmica de arenite muscovitice, rudite si intercalatii subordinate de argile sistoase cenusii, Arenitelesi ruditele au elemente de sisturi verzi de origine dobrogeana. Acest membru este situat aproximativ la jumatatea formatiunii de Putna si prezinta 0 grosime de 8-1Sm.

2.3. Membrul calcaros-arenitic cu Paleophycus se dispune peste gresia de Cerdac si are 0 grosime de 80-100m. Este constituita dintr-o alternanta ritmica de argile sistoasecenusii, nigricioase sau verzui, siltite si

7

r">.

; \

arenite, precum si calcare cu material detritic. Acestea din urma dau nota dominanta a subdiviziunii.

Calcarelecu material detritic se dispun in strate centimetrice sau decimetrice (20-S0cm), prezentand culoare cenusie sau negricioasa, functie de cantitateade materie organicacontinuta,

Silto-arenitele se prezinta in strate subtiri, (centimetrice, rar decimetrice), sunt dure, cu textura convoluta la partea superioara, urme de eroziune la parte inferioara si cu structuri sedimentare biogene.

2.4. Membrul arenito-ruditic si al calcarelor cu Melobesiee. .Acesta este eel care incheie succesiunea formatiunii de Putna si prezinta 0 grosime de 3S-40m. Litologic, el este constituit dintr,..o alternanta de arenite grosiere, micro conglomerate si conglomertate cu elemente de roci verzi de tip dobrogean. Catre topul subdiviziunii se individualizeaza calcarele cu melobesiee si elemente de roci verzi. Acolo unde sunt acoperite de sol vegetal sau formatiuni cuaternare, ele i~i tradeaza prezenta prinexistenta blocurilor izolate, asa cum se intampla la confluenta Tazlaului Sarat cu paraul lui Manole (la nord de F oale)

Stiva stratelor de Putna poarta denumiri diferite, functie de autor, fiind numita Strate de Izvor (LJonesi, 1966), sau Strate de Hangu superioare (Th. Joja, 1963, 1966).

Gradul de tectonizare al Formatiunii de Putna este diferit, dar in zona Tazlaului Sarat acesta este mare, fapt observabil in aflorimentele ce apar la nord de Foale, Iaconfluenta Tazlaului Sarat cu paraul lui Manole.

3.FORMATIUNEA DE STRAJA (EOCEN INFERlOR)

Aceasta formatiune este bine reprezentata in bazinul Vaii Trotusului (V. Tazlaului Sarat, Larga, Slanic Moldova, Oituz,etc.), fiind descrisa de) mai multi autori (l.Bancila si C.V.Papiu, 1960, N.Grigora~, 1966, Gr. Alexandrescu, 1970, LDumitrescu, 1971, C.Grasu, 1988, etc). In cadrul formatiunii au fost delimitati doi tenneni cu caractere petrografice diferite.

3.1. Subdiviziunea inferioara cuart-arenitica (Gresia de Slanic) prezinta 0 grosime de 2S-30m. Este constituita dintr-o alternanta de cuartarenite, cu grosimi variabile (10-60cm), cu numeroase unnede curent la partea inferioara, umplute cu material grosier. Local, unele. varietati prezinta caracter de micro sau chiar conglomeratic, in cadrul galetilor

, componenti predorninand elemente de sisturiverzi dobrogene.

3.2, Subdiviunea superioara are grosimea cuprinsa intre 20 si 30m.

Este alcatuita in cea mai mare parte dintr-o alternanta ritmica de argile sistoase de culoare verzui-roscata sau cenusiu-negricioasa (O,S -3,Om) cu arenite cuarto-feldspatice sau calcaroase subtiri (I-Scm).

8

De mentionat faptul ca in acesta subdiviziune apar strate subtiri de material piroclastic sub forma bentonitelorsau argilelor bentonitice. Acest lucru poate explica prezenta in cantitati mai importante in diferite tipuri de roci a montmorillonitului Acesta, alaturi de alte minerale argiloase, se constituie Intr-un factor favorizat pentru declansarea alunecarilor de.teren.

4. LITOFACIESUL DE TAZLAU (INTERMEDIAR)

Situat intre litofaciesul Gresiei de Tarcau si litofaciasul de Lesunt, situat la exteriorul Unitatii de Tarcau, prezinta mai multe separatii (entitati) litologice.

4.1. Gresia inferioara de Moinesti, cu grosimede I20-140m, se aseamana destul de mult cu gresia de Tarcau, In afara arenitelor de tipul gresiei de Tercau se constata prezenta argilelor sistoase cenusu, cu structura convoluta la partea superioara.

4.2. Arenitele silicifiate ~i argilele sistoase vargate (Gresia de Pietris) prezinta 0 grosime de 40-60m. Ele au la partea inferioara multe elemente de sisturi verzi, formand pe alocuri adevarate rudite. In stransa conexiune cu aceasta cu acesta subdiviziune este de semnalat prezenta argilelor sistoase rosii, verzi sau cenusii-verzui, cu grosimi variabile (de la l-Scm la I-2m).

4.3. Gresia de Moinesti superioara este dispusa peste gresia de Pietris si suporta calcarele de Pasienczna, avand grosime de 80-IOOm.

In alternanta cu arenitele (strate mai grose) se gas esc intercalatii de argile sistoase verzui sau cenusiu-verzui.

4.4. Calcarele de Pasieczna au grosime redusa (IS-20m) si apar pe versantul estic al dealului Ciresoaia.

4.5. Stratele de Plopu (Eocen), formatiune caracteristica litofaciesului de Tarcau, prezinta stratotipul pe V. Plopu, afluent pe stanga al V. Tazlau. Litologic, in cadrul acestei unitati se pot distinge, cu participare neegala, mai multe subdiviziuni.

4.5.1. Argile rosii si verzi (l5-20m grosime), dispuse in general peste gresia de MoinestivPrezinta 0 plasticitate ridicata, explicata prin participarea mare a montmorillonitelor si vermiculite lor, explicand desele alunecari de teren din zona acestora.

4.5.2. Alternanta ritmica (flis) de argile cenusiu-verzui cu arenite calcaroase subtiri (l-Scm), care constituie de fapt marea mas a a Stratelor de Plopu(I50-I60m).

4.5.3. Mamele cu globigerine au 0 culoare albicioasa sau cenusie si prezinta strate foarte subtiri (0,1 la 0,8m).

9

4.5.4. Gresia de Lucacesti este constituita din punct de vedere litologic dintr-o alternanta ritmica de arenite si lutite (argile sistoase)

. ..

verzui sau cenusn,

5. UNITATEA DE ZEME8.

La alcatuirea litologica a Unitatii de .Zemes participa formatiuni eocene si oligocene in facies bituminos de Kliwa.

5.1. Stratele de Plopu sunt constituite lito logic la fel cu cele descrise pentru litofaciasulde Tazlau si afloreaza in nucleul anticlinalului Cenusareasa - Piatra Crapata, cuta situata aproximativ N-S, fiind taiata oblic de V. Tazlaului Sarat in dreptul Iocalitatii Zemes,

5.2. Faciesul bituminos cu gresie de Kliwa al Unitatii Zemes prezinta mai multe entitato litostratigrafice.

5.2.1. Stratele de Linguresti, cu grosime de IS-20m, sunt constituite dintr-o alternanta ritmica de argile sistoase bituminoase, brune sau cenusiubrune si siltoarenite cuartoase de tip Kliwa.

5.2.2. Mamele bituminoase si menilitele inferioare sunt alcatuite dintr-o alternata ritmica de marne ~i marno-calcare bituminoase depuse in strate centimetrice si argile sistoase bituminoase care prezinta la partea inferioara minilitele inferioara,

5.2.3. Sisturile disodilice inferioare (ISO-180m) sunt constituite din pelite bituminoase (cunoscute sub denumirea de sisturi disodilice) in alternanta cu siltoarenite cuartoase albicioase de tipul gresiei de Kliwa. Pelitele bituminoase se dispun in strate subtiri (I-Scm), au culori inchise (brun-negricioase) si prezinta pe suprafetele de strat rozete de gips si eflorescente de sulfati. In constitutia acestei entitati semai descriu

, , ,.,

calcarele laminitice (calcarele deJaslo) si mamele bituminoase.

5.2.4. Gresia de Kliwa inferio ara, cu 0 grosime de 250-300m, este alcatuita dintr-o alternanta de arenite albicioase si argilite sistoase, Arenitele . se dispun in strate submetrice sau metrice, prezinta culoare alba sau alb-galbuie fiind constituite din cca 80-85 cuart, la carese adauga feldspat, mica, glauconit, magnetit, etc.

5.2.5. Sisturile disodilice superioare si bentonitele, cu grosime de 80~ 100m, sunt constituite .. dintr-o alternants de ritrnica de pelite bituminoase (disodile) in alternants cu arenite subtiri, Caracteristic pentru aceasta entitate este prezenta produselor de origine piroclastica (bentonite si argile bentonitice).

5.2.6. Menilitele superioare incheie in acest areal coloana litologica a F ormatiunii bituminoase, asa cum se constata in Dealul Pietrosu. La alcatuirea acestei entitati participa deopotriva pelite bituminoase si roci silicioase de tipul silicolitelor (menilite).

10

I ~ •

DESCRIEREA ALUNECARII

Alunecarea de teren prezenta in zona central a a localitatii Zemes, pe versantul drept al V, Tazlaul Sarat, Ianga ivirile de gaze care fac obiectul prezentei documentatii, s-a declansat in luna iunie 1992, dupa 0 perioada foarte ploioasa, Din estimarile efectuate la acea vreme ( Institutul de Constructii Bucuresti) volumul de pamant dislocat ar fi fost de cca 3.000.000 m.c. Lungimea alunecarii -pe linia de cea mai marepanta- este de 1.500m, cu latimi de 100m in partea proximala si de 500m,' in cea distala, pe 0 diferenta de nivel de 270m, (anexa 2). Declansarea alunecarii a fost brusca, cu viteze de deplasare initiale mari, de 2-3m/zi, masa alunecatoare incetandu-si miscarea dupa cateva saptamani, timp in care precipitatiile au incetat,

Intre anii 1969-1970, versantul a mai fost afectat de 0 alunecare cu areal redus, dar care s-a stabilizat. Precipitatiilebogate din perioada 10-25 iunie au reactivat alunecarea, care dupa modul de dezvoltare es~e' de tip detrusiv. Dezvoltarea alunecarii s-a facut atet pe directie centrala (normala pe albia Tazlaului Sarat) cat ~i lateral, de-a lungul viroagelor care marginesc arealul.

Pagubelc materiale au fost insemnate, mai ales pentru industria extractiva, fiind afectate 47 de sonde, inclusiv reteaua de conducte, drumurile, constructiile aferente, reteaua electrica, statii de compresoare. De asemenea au fost afectate constructii particulare si de utilitate publica: scoala

veche si scoala noua, rete le electrice,etc. .

Factorii favorizanti pentru declansarea fenomenului de alunecare sunt naturali.si antropici.

Dintre factorii naturali, cei mai imporanti sunt:

procesele de eroziune generate de apele de siroire care au accentuat pantele terenului, favorizand atingerea unei .stari de echilibru Iimita ~i cedarea masivului;

alcatuirea Iitologica,: preponderent argiloasa a terenului, cu intercalatii arenitice; preznta chiar a unor argile bentonitice, mai ales in Solzul de Zemes;

dispunerea strate lor in concordanta cu suprafetele mofologice ale terenului, cea ce inseamna ca alunecarea a fost aproape

consecventa;

I;

11

caracterul eterogen litologic al masivului ce a inlesnit patrunderea .apelor din precipitatii pe adancimi mari in teren si a micsoat rezistenta la forfecare si coeziunea rocilor;

precipitatatiile extrem de mari cazute in interval scurt de timp. aflorarea capetelor de strat, ce au permis patrunderea apelor _ din precipitatii si siroire de interfetele stratelor.

Dintre factorii antroEi.s.L cei mai importanti ar fi:

defrisarile pe versant, ce au lipsit masivul de efectul stabilizator al radacinilor;

lucrariie tehnice de- ex loatare ~..2E~~h!bJi, constand in sJ1:. aturi_;m1l...@-l)lbLl?ieri ale drumurilor larformelor de sonde, precum si pozarea de condu'Cte, -ieze;;oare sau bataluri.

~''''~ -~ -""", .. ~.~ """""""'"~- ... _,_,.--~...__-.

Ii

,I

/~

11

Un colectiv de cercetare care a reunit specialisti din Institutul de Constructii Bucuresti, Universitatea dinBucuresti, Unlversitatea Petrol-Gaze din Ploiesti a elaborat, sub egida S.C. Petrostar S.A. Ploiesti, 0 lucrare privitoare la amploarea si complexitatea fenomenului de alunecare.

S-a ajuns la concluzia ca in pericol iminent se afla scoala noua, cele 7 Iocuinte dela baza alunecarii, depozitul de titei 40 1 ~i drumul judetean 117.

Au fost elaborate 0 serie de mas uri si au fost effectuate urmatoarele lucrari pentru stabilizarea si reducerea pericolului reactivarii alunecarii,

1. Reprofilarea suprafetei morfologice a versantului, in

vederea asigurarii unui factor: de stabilitate satisfacator ~i implicit eviaterea amorsarii unor noi procese de cedare.

2. Asanarea prin drenare a masivului supus alunecarii, atat prin

eliminarea apei din corpul masivului, cat si prin impiedicarea percolarii apei din precipitatii in mas a alunecata.

3. Stabilizarea masivului prin lucrari de sustinere la baza

!., '

acestuia. Acest lucru s-a facut prin constructia unor ranforti de beton

fundati in adancime, pe piloti forati.

J!

Au fost efectuate de asemenea 0 serie de foraje geotehnice pe toata suprafata alunecarii, din care s-au recoltat probe netulburate, supuse analizelor geotehnice, pentru determinarea parametrilor fizico-mecanici.

I:

Ji

12

LUCRARI DE CERCETARE EFECTUATE

Pentru a depista sursa reala a acumularilor de gaze ce au declansat deflagratia de Ia casa cu nr. 640 (proprietar d-l Starparu Mihai), s-auefectuat o serie deinvestigatii.

Au fost efectuate 6 foraje geotehnice, prin percutie uscata si carotare continua, pentru determinarea litologiei, pe de 0 parte si pentru a putea recolta probe de gaz, pe de alta.

Litologia relevata de foraje este redata mai jos, iar pozitia acestora este prezentata in anexa nrA

F.G.l

N 46° 32' 377"

,

E 26°28' 03 3"

,

0,00 - 3,50m = material de umplutura eterogen, necompactat, provenit din nivelarea materialului alunecat;

3,50 - 7,00m depozit de terasa, constituit din pietris si bolovanis poligen, cumatrice nisipoasa.

N.H. = -2,20m

F.G.2

N 46° 32' 372"

,

E 26° 28' 046"

,

0,00 - 2,70m = material de umplutura eterogen,necompactat, provenit din nivelarea materialului alunecat;

2,70 - 6,00m depozit de teras a, constituit din pietris si bolovanis po ligen, cu matrice nisipoasa, saturat cu rezidii petroliere.

N.H. = -2,20m

F.G.3

N 46°32' 369"

,

E 26° 28' 06 5"

,

0,00 - 1,70m = material de umplutura eterogen, necompactat, provenit din nivelareamaterialului alunecat;

1,70 - 6,00m depozit de teras a, constituit din pietris si bolovanis po ligen, cu matrice nisipoasa ..

N.H. = -2,40m

13

F.G.4

3,70 -7,00m

N 46° 32' 345"

,

E 26° 28' 044"

,

material de umplutura eterogen, neeompaetat, provenit din nivelarea materialului aluneeat; depozit de teras a, eonstituit din pietris si bolovanis poligen, eu matriee nisipoasa.

0,00 - 3,70m

N.H. = -2,70m

F.G.5

N46032'371"

,

E 26° 28' 029"

,

0,00 - 4,60m = material de umplutura eterogen, necompactat;. provenit din nivelarea materialului aluneeat;

4,60 - 7,00m depozit de teras a, eonstitllit din pietris §i bolovanis poligen, eumatriee nisipoasa, saturat eu rezidii petroliere.

N.H. = -3,30m

F.G.6

N 46° 32' 308"

,

E 26° 28' 05 1"

,

material de umplutura eterogen, necompactat, . provenit din nivelarea materialului aluneeat; depozit de teras a, eonstituit din pietris si bolovanis po ligen, eu matriee nisipoasa, saturat

eu rezidii petroliere. .

0,00 - 2,40m

2,40 - 6,00m

N.H. = -4,30m

Au fost efeetuate mai multe sondaje eleetriee vertivale (SEV) pe diferite aliniamente, pentru adetermina adancimea depozitelor de terasa, Aeeasta variaza de la 9m in apropiereasoselei (DJ ,117) sicca 5m Hinga aluneeare.

De asemenea s-au efeetuat SEV-uri ~i pe ebulmentul alunecarii, constatandu-se 0 grosime a materialului aeumulat din alunecare cuprinsa intre 10 si 14m, eea ee denota inexistenta unui plan de aluneeare. Se poate

14

afirma ca alunecarea are caracterul unei curgeri in stare semisolida a masei de pamant,

Din existenta materialului eterogen intalnit in primiimetri geotehnic se poate aprecia ca masa alunecatoare a dislocat superficiala a terasei.

Cand s-a facut sistematizarea terenului dupa alunecare, s-a procedat la indepartarea si nivelarea zonei distale a Iunecarii.

~PQ.ate~ap:):€G,ia_ca mJ;)'l>Ji,_<ie~Sinl:!lune,calilin~ in ~tilirect cu !~E§tl~,_JqI1LQ~=IL~x.mit~_lr~g~~x~.l! n~§!!,~gill:!il~ a fl1!~~L(l~~i 1,~--'

al unt?S{,ar~jn.1eri!.§.~:.. -~".~

,""-",,,,,""'"''''''''''''

Din forajele geotehnice FI, F2, F4,F5, s-aurecoltat gaze care au fost ')

supuse analizei cromatografice. Asa cum reise din interpretarea acestor L1 analize, a fost semanlata prezenta componentilor cu volatilitate med. ie. (buta. n.

~i pentan), cu raport intre "izo" ~i "normal" caracteristic Kazelor a§.~ .........._) ~cami~ de :Qetrol.~ .

De altfel, asa cum reise si din descrierea litologiei, au fost intalnite zone ale terasei saturate cu produse petroliere lichide.

de foraj partea

Foraj nr.1 :Rezultatele analizelor cromatografice

15

Foraj nr.2 :Rezultatele analizelor cromatografice

Foraj nrA : Rezultatele analizelor cromatografice

I

16

Foraj nr.5 :Rezultatele analizelor cromatografice

17

CONCLUZII

Din analiza documentatiilor existente cu prrvire la alunecarea de teren si a datelor rezultate din investigatiilc efectuate de colectivul cea elaborat-actualul studiu, rezulta 0 serie de concluzii.

1. Prezenta stratelor oligocene apartinand Solzului de Zemes la suprafata; asa cum se cunoaste, acestea sunt purtatoare de hidrocarburi, lucru ate stat din vechime, in zona existand mai multe puturi de exploatare cu adancimi cuprinse intre 20 ~i 60m. (anexele l si 4). Ivirea la suprafata a stratelor purtatoare de hidrocarburi a avut ca efect ernanatii continui de gaze.

2. Alunecarea rodusa in iunie 1992 a afectat un areal im ortant in

.... - - __ -~-.-- ~""'~~,~~ .. -_ ~.._,.-",.",.-.---

~l!I2raf~Ja. pe a~emenea,. au fost avariate (~.2iri,-.~st~ __ cQ.lo,!:g,e,

i~~trug.~r~)n~l&ul}~lillellt~~~L~~~st()r~~)Jfl:~"-!lP llumar de_~? s~~Q~_:_"{<:t_ll~~a _nl: 7t.1?_,~~est_?0,ntext, }1 uid_e!~~_ di~ E?_ll<!a _d~~y~rseaz_aJ~ masa alunecata.

'-'~:r--Al~ne;;~ea, prin procesul de glisare si constitutia litologica, a condus la aparitia unor areale cu permeabilitate scazuta, impiedicand difuzia verticala a ernanatiilor de gaze.

4. Fluidele provenid din stratele~purt~~~~I.~~d~ ~h!g[Qc2-r:bl!!i, .. §.on~e ~y~ri~tE..JjJ2~t~rife-cte man~ 4jn:z(~ma_ ~~pe~~~!~~ .. ~igl~!_iE~=1~£~~it~!e terasei Tazlaului Sarat cu care vin in contact si pe care au dislocat-o

~~[ .~-"~ - - "-' -.~ -,. .".~ .. - -. -~ .. ~ - .. - =~ .• -~ .. ~--~~,,-

---S-~'" Lucrarile efectuate de Petrom in zona alunecarii au constat in: reactivarea unor sonde aflate pe marginea zonei de alunecare, care a permis accesul utilajelor ~i unde grosime materialului alunecat a fost redusa;

saparea de sonde amplasate in zone stabile si dirijate la nivelul zacamantului in zona de sub alunecare.

Se poate considera ca aceste lucrari au condus la diminuarea

afluxului de fluide spre suprafata, .

6. Prin monitorizarea afluxului de gaze efectuata de EON Gaz in mai multe puncte din zona aliinecarii (anexa 5a, 5b), s-au evidentiat concentratii de gaze crescute langa ebulmentul alunecarii (scoala si casa cu ill. 640).

7. Concentratiile de gaze masurate imediat dupa .executia foraj elor -PG 1 - PG6 au fost foarte mari (cca 90%) si au scazut in timp.

8. Studiul efectuat de ICPT: Campina.j.Studiu de exploatare a zacamintelor de petrol de la Ciloaia Est - Oligocen" a semnalat existenta unor infiltratii de gaze pe langa unul din burlanele ce au fost lansate in

18

depozitele de terasa, la adancimea de 9m. Analizand aceste gaze, au aratat ca "~_£~~!ea, .20utLn ... cg!MgDentiJl1~£Ull __ ~j g~\!_tQtatili,J~!_~a~~~i ~~. probelor r~~sgJ1~ din~ ~l1d_~. Inconcluzie, se afirma "avand in vedere amploarea fenomenului, determinata de suprafata mare' in care Oligocenul I iese practic la zi, pede 0 parte, cat ~i de imposibilitatea controlului acestor manifestari, pe de alta parte, nu se intrevad masuri eficiente de localizare si stopare a lor"

9. Analizele cromatografice efectuate asupra probelor de gaze prelevate din forajele FI,F2,F4,F5, din prezentul studiu, au confirmat prezenta componentilor cu volatilitate medie (butan si pentan), cu raport intre "izo" si "normal" caracteristicgazelorasociate zacamintelor de petrol.

10. Petrom a transmis tuturor locuitorilor din' zona de ebulment,

~~'---""'.,.'._ .... - - _-" ,~""~>-""""~-~"-,-,,,,,_,,,,,,,,,,,,_,,,,,,_,,,,,,,,,,~,,,,,__-.-,,,,,",,,..,..,..~-~,..-.---.--,,,,,,,,,_., •. ,,- .-

dupa _RrQgllG.e,rea atune..9.§rli<~ notificari scrise referitoare la, 12e!isQlutJ2~, _.

~-l p!~~~ta eyen~~I~I~iYii@e~~azi~-~--'-----"~- --,,-.--~ -

""........-=~"',->"-"'- "

Acumularea de gaze la nivelul cladirilor din zona de tereasa s-a produs ca urmare a unui cumul de factori nefavorabili:

Umiditatea excesiva a paturii superficiale a Iunecarii de teren, cea ce acondus la impermeabilizarea acestea, impiedicand difuzia pe vertical a a gazelor.

Temperaturile scazute ce au condus la inghetarea paturii superficiale a terenului ~i existenta stratului de zap ada au favorizat de asemenea ecranarea suprafetei dealunecare si au impiedicat difuzia pe verticala a gazelor.

In aceste conditii a avut loc 0 dirijare prefentiala a afluxului de gaze in depozitele de teras a, pe care le-au saturat.

Zonele calde ~i relativ uscate de sub cladiri, cu permeabilitati mai mari decat zonele adiacente, au favorizat difuzia in incinta acestora.

Fata de complexitatea situatiei existente (geomorfologie, litologie, deplasarea fluidelor, factori climatici), consideram imposibila securizarea zonei prineliminarea acumularilor/emanatiilor de gaze din zona terasei, datorita urmatorilor factori:

- Alimentarea continua a terasei cu gaze din sursele mai sus mentionate

~~..-...-"-~~ ..... ~ "_~""" __ . .~~~"u..;.",-,_'~--"'C_-

(strate oligocene purtatoare de IiiCfrOcarouri, puturi de mana acoperite,

"_._ .'.....,. ",.".0' _-;~M.~_. :".",,~~ .-'_.."""",' ~., ·oc~""""""",",_.""" _''''_ ,

sonae de gradate); --="'-'""~'''- - "",_,-~-.-,.--''''''-=--''~'-' - '"~"'~--'- ,"

, -~-_,:::::-:~:~;-==:::~~OP

19

.--

Eterogenitarea depozitelor de terasa si masei alunecate ce face necontrolabila deplasarea si acumularea gazelor;

Evantuala executie a unor lucrari de excavare ~i drenaj a zonei ar conduce la destabilizarea si reactivarea alunecarii,

Consideram ca arealul aflat la baza alunecaril (zona scoala noua - casa nr. 641) prezinta rise mare de declansare a un or deflagratii accidentale, ce pot avea urmari catastrofale, dreptpentru care recomandam evacuarea populatiei de pe aceasta suprafata, zona flind improprie locuirii.

r>. De asemenea, se impune dezafectarea scolii si incetarea

activitatii de invatamant in aceasta cladire,

Perimetrul de la baza ebulmentului alunecarii, care va fi dezafectat prin stramutarea locuintelor, va -trebui protejat, in sensul impicdicarii accesului oamenilor ~i animalelor pe acesta suprafata,

t 20

ANEXE GRAFICE

1. Sectiuni geologiee 1 a-I b-I e

2. Plan topografie eu situatia alunecarii

3. Amplasamentul lucrarilor efeetuate dupa produeerea alunecarii

4. Plan de situatie - suprafata de aluneeare si amplasamentul forajelor geotehniee din care s-au reeoltat probe de gaze 4a-4b

5. Amplasarea punetelor de monitorizare a concentratiilor de gaze si situatia evolutiei aeestora 5a-5b

, ,.

6 .. Situatiatehnica a sondelor din zona alunecarii de teren

7. Ilustrarea gradului de deteriorare a eoloanelor sondelorprinse in masa alunecarii.

21

Nr. scn-da

OBSERVATII

i

.-------;-------__j

m

----:_. __ ~ _ _+~---------;-.------.-----+--14------~ ~-~------------ .. - -- .. -.----_.-.---

, Cilioaia Est 431 Lipsa etansare

i

501

. 12 -14

[ Cilioaia Est

478

14

Cilioaia Est

1

Reactivata

Cilioaia Est

503

4

10-14

Cilioaia Est

502

5

I I 10 -14 I
8 Cilioaia Est I G2
j I I.::psa etansare
!
9 Cilioaia Est G4
J
I
10 Cilioaia Est 364 I
"
iJ 11 Cilioaia Est 413 14 - 15 I Li psa eta nsa re
t,
12 Cilioaia Est 414 14 -15 Li psa eta nsa re
,]
14
Ie 13 Cilioaia Est 415
~l 14 -15
14 Cilioaia Est 416 Lipsa etansare

15 Cilioaia Est 417 14 -15
--) 14 I
I'" I 16 Cilioaia Est Li psa eta nsa re
418
I -
I
--] I
I 17 Cilioaia Est 419 14 I Li psa eta nsa re
I i ----
. --] I 18 Cilioaia Est 424 14 - 15 i Lipsa etansare
I
, I I
I I
I 19 Cilioaia Est ," 434 14 - 15
I i I
20 Cilioaia Est 1435 18 I Reactivata, col.rupta la 8m.
! I
- ) I Tal

I
~ I I

108

s ~o

800 __

4

Necc . dent

)

,0

228

1229

! dent

Ne-cQ "dent

I Nec( !

:

)

,

'"

l.:jri gaze, intregit coloana la 5 m. Reactivata

232

237

358

360

921

124

230

233

1

832

5

I

38

234

87

R.eactivata

I

31

Tazlau

269

47 3

Ne

I

Tazlau

948

I ?

I

33

I Tazlau

Tazlau 957 I?

~3~9--~T-a-z-la-u-------+--29-1---~581-------+~1~0:~--tl~l~iP-S-a-e-~-n-s-ar-e------------

I 0 I

I

I

34

Tazlau

I

~4~0~~~T~[----~-+--~-6 I

azzu 402 I

I

I

35

Tazlau

36

Tazlau

37

Tazlau