România Rurală

Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală

Numărul 24 Anul II, aprilie 2015

MIOARA VIȘAN STOIAN

Cine nu a mers într-o vacanță la țară, a trăit degeaba!

OSPITALITATEA SAȘILOR DIN CRIȚ ȘI SĂPTĂMÂNA

HAFERLAND

KLAUS EHRLICH
România este una dintre țările mele preferate în ceea ce
privește turismul rural

RĂDĂCINI DE ȚARĂ EUROPEANĂ

Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale
 România Rurală – nr. 24

BIROURILE REGIONALE
Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală

BRĂILA
B-dul Independenței, nr. 282, et. 1, cod poștal 810124, usr.sud.est@rndr.ro
Tel.: 0339 732 009, Fax: 0339 732 016

CRAIOVA
Str. Libertății, nr. 19, cod poștal 200421, usr.sud.vest.oltenia@rndr.ro
Tel.: 0251 460 377, Fax: 0251 423 651

ZALĂU
Str. Kossuth Lajos, nr. 49, cod poștal 450010, usr.nord.vest@rndr.ro
Tel.: 0360 404 056, Fax: 0360 404 158

TÂRGU MUREȘ
Str. Mihai Eminescu, nr. 60, cod poștal 540331, usr.centru@rndr.ro
Tel.: 0365 430 349, Fax: 0365 430 351

IAȘI
Zona de Agrement Ciric - Complex de Agrement Ciric, cod poștal 700064, usr.nord.est@rndr.ro
Tel.: 0332 881 281, Fax: 0332 881 282

TIMIȘOARA
B-dul Take Ionescu, nr. 53, et. 2, birou 26, cod poștal 300074, usr.vest@rndr.ro
Tel.: 0356 460 982, Fax: 0356 460 983

TÂRGOVIȘTE
Str. Vărzaru Armașu, nr. 7A, cod poștal 130169, usr.sud.muntenia@rndr.ro
Tel.: 0345 100 605, Fax: 0345 100 025

BUCUREȘTI
Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, cod poștal 020961, usr.bucuresti.ilfov@rndr.ro
Tel.: 0316 900 214, Fax: 0316 900 215

Textul acestei publicații are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.

Informații suplimentare despre MADR și USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro

USR, Departamentul Publicații, Aprilie 2015

ISSN 2284-8665
ISSN-L 2284-8665
© RNDR, 2015

Reproducerea textelor acestei publicații este autorizată cu condiția menționării sursei.

Tipărit în România.

Copyright fotografii: Cristian-Alexandru Catană, Monica Anghelovici, EuroGites, ANTREC, Fundația „Michael
Schmidt”, Pensiunea „La Butoaie”, Consiliul Județean Sibiu, Hosman Mihai Dragomir, Irina Cristian, Marius
Miclea, Daniel Secărescu, Asociația Județeană de Agroturism, Turism rural și Ecologic Călărași.
Cuprins
EDITORIAL................................................................................................................................................................................ 3

INTERVIU
Klaus Ehrlich - Secretar General EuroGites: „România este una dintre țările mele preferate în ceea ce privește turismul
rural”...........................................................................................................................................................................................4

DEZVOLTARE RURALĂ
Festivalurile tradiționale și contribuția la dezvoltarea comunității locale........................................................................... 8
Pe drumul vinului, la pensiunea „La Butoaie”....................................................................................................................... 12
Ospitalitatea sașilor din Criț și Săptămâna Haferland..........................................................................................................14
Clisura Dunării – natură, agrement și ospitalitate în zona Cazanelor................................................................................. 18
Calendar de primăvară........................................................................................................................................................... 20
Mioara Vișan Stoian, președinte ANTREC Brașov:„ Cine nu a mers într-o vacanță la țară, a trăit degeaba!”.................. 22
Experiențe de călătorie promovate de Consiliul Județean Sibiu..........................................................................................26

OAMENI
Ionela Lungu – meșter popular în Humuleștiul lui Ion Creangă.......................................................................................... 28

EXPERIENȚE
Ferma mea: Ferma de găini ouătoare „Regalina”, din Râșnov.......................................................................................... 30
Afacerea mea: Invitație la Complexul „Casa din Bran” - Ospitalitate, rafinament și agrement pentru toți turiștii...... 32
Comunitatea mea: Munții Apuseni – Agroturism, ecoturism, turism cultural și istoric............................................... 36

LEADER LA ZI
Grupul de Acțiune Locală „Dobrogea Centrală”....................................................................................................................40
GAL Asociația Leader „Valea Nirajului”................................................................................................................................. 42

ȘTIRI ȘI EVENIMENTE
Știri.......................................................................................................................................................................................... 44
Întruniri RNDR pe tema turismului rural.............................................................................................................................46

MEMBRII RNDR SE PREZINTĂ.............................................................................................................................................48

1
 România Rurală – nr. 24

2
Editorial
Turismul
rural – cheia
dezvoltării
turismului
românesc
Turismul rural românesc câștigă din
ce în ce mai mult teren în preferințele
turiștilor români, dar și în rândul
celor străini. Dacă în primii ani de
după ‘90 turismul rural era preferat
în preajma Sărbătorilor, acum tot
mai mulți turiști sunt interesați de
experiențele pe care le oferă această
formă de turism, în orice perioadă a
anului. Turismul rural este extrem
de ofertant, fie că ne referim la os-
pitalitatea specifică pensiunilor, la
condițiile de relaxare și serviciile de
agrement, la gastronomie sau la pro-
movarea meșteșugurilor locale.
În România, turismul rural este sin-
gura formă de turism dezvoltată de
la zero, grație ANTREC România,
asociație membră a Federației Eu-
ropene de Turism Rural – EuroGi-
tes. Din interviul cu Klaus Ehrlich,
Secretar General EuroGites, aflăm
despre evoluția turismului rural la
nivel european corelată cu tendințele
acestui sector. Totodată, sunt punc-
tate avantajele pe care le are Româ-
nia, în oferta de turism rural, com-
parativ cu alte state europene.
Începând cu anul 1994, ANTREC
România a făcut trecerea de la sim-
pla vacanță la țară, la gazde, la con-
ceptul de turism rural. Doamna
Mioara Vișan Stoian, președinte
ANTREC Brașov și vicepreședinte
ANTREC România, povestește cum
au ajuns margaretele să fie un etalon
al ospitalității pensiunilor, pe harta
turismului românesc.
Rețeaua Națională de Dezvoltare Ru-
rală a organizat o serie de întruniri
având ca temă turismul rural și pa-
trimoniul tradițional, ale căror con-
cluzii le puteți citi în acest număr.
Gastronomia și meșteșugurile re-
prezintă elemente ale conceptului de
turism rural. De-a lungul timpului
se organizează o serie de manifes-
tări în mediul rural, prin care sunt
evidențiate îndeletnicirile meșterilor
populari, frumusețea porturilor
specifice fiecărei zone în parte și
gustul bunătăților tradiționale. Vă
propunem câteva exemple de fes-
tivaluri tradiționale din zone ca
Delta Dunării, Bucovina, Ardeal,
Moldova, Muntenia și Oltenia, cât
și un calendar cu manifestările din
acestă primăvară. Și dacă tot am
menționat meșteșugurile, vă invităm
să descoperiți povestea Ionelei Lun-
gu din Humulești, meșter popular
ce readuce la viață „Amintirile” lui
Creangă.
Tot mai mulți turiști caută experiențe
inedite, când aleg să-și petreacă un
sejur în mediul rural. Sectorul de
agrement și de petrecere a timpului
liber este o verigă importantă în dez-
voltarea și promovarea conceptului
de turism rural. Prezentăm în pagi-
nile revistei experiențe de călătorie
în județul Sibiu, programe promova-
te într-o broșură realizată de Consi-
liul Județean Sibiu, extrem de apre-
ciată în cadrul târgurilor de turism.
Patrimoniul istoric și cultural al
sașilor reprezintă o parte de isto-
rie și o atracție pentru turiști. În
acest număr, vă oferim mai multe
detalii despre satul Criț din comu-
na Bunești, unde în zona cunoscută
drept „Țara Ovăzului” se organizează
„Săptămâna Haferland”, sărbătoare
specifică sașilor. Continuăm seria
experiențelor în Clisura Dunării,
unde agrementul nautic, dar și gas-
tronomia specifică joacă un rol im-
portant în promovarea întregii zone.
Călătoria prin zonele etalon pentru
turismul rural continuă în munții
Apuseni. Vă propunem să citiți des-
pre drumeții prin peșteri și printre
cascadele Ținutului Moților, cât și
despre condițiile de cazare în cadrul
pensiunilor agroturistice.
Vom afla informații despre Pensi-
unea „Casa din Bran” și complexul
„Bran Villas”, locații care îmbină
conceptul de tradițional cu atmosfe-
ra nobilă de altădată.
Turismul vitivinicol prinde tot mai
mult contur, în special în rândul
turiștilor străini. Veți citi despre
„Drumul vinului” în România, pro-
punându-vă un popas la pensiunea
„La Butoaie”, din Pietroasele.
Viviana Vasile, Team Leader al
proiectului „Înființarea și Sprijinirea
Rețelei Naționale de Dezvoltare
Rurală”
3
 România Rurală – nr. 24

interviu
Klaus Ehrlich - Secretar General
EuroGites
„România este una dintre țările mele preferate în
ceea ce privește turismul rural”
Ce înseamnă pentru dumnea-
voastră turismul rural? De ce
acest tip de turism?

Klaus Ehrlich: Părinții mei și-

au petrecut vacanțele într-un hotel
din Alpii rurali, unde proprietarii
desfășurau și activități specifice fer-
melor. Mama a fost acolo de mică și
mi-a povestit cum arăta locul respec-
tiv, atunci când era o simplă fermă
care primea oaspeți pe timpul verii.
De asemenea, am crescut în regiunea
Allgäu din sudul Germaniei, unde
turismul rural este esența dezvol-
tării locale. Nu în ultimul rând, am
studii în economie regională, iar la
finalul facultății, turismul rural inte-
grat a fost o alegere naturală.

De ce este turismul rural impor-

tant pentru țările din întreaga
lume?

Klaus Ehrlich: În ciuda faptului că

populația mondială este în creștere,
zonele rurale se confruntă cu scăde-
rea numărului de locuitori. Ferme-
le moderne reduc nevoia de muncă
manuală, în vreme ce agricultura
tradițională a devenit echivalentă cu
salarii mici și condiții grele de mun-
că - nu sunt atractive pentru tânăra
generație, din ce în ce mai bine ca-
lificată. Totuși, teritoriile rurale din
Uniunea Europeană însumează 92%
din teritoriu. Aici găsim o moștenire
umană și culturală bogată și să nu ui-
tăm de grija pentru mediu și valorile
naturale precum peisaje, biodiver-
sitate și habitate speciale. O creștere
a sensibilității populației urbane - ai
căror copii au impresia că laptele vine
din cutii de carton - cu privire la rădă-
cinile lor face aceste locuri atractive.
Turismul rural le pune pe hartă și ge-
nerează venituri concrete ce se revar-
să direct în economia locală.

4

Ne puteți povesti câteva momen-
te cheie din cariera dumnea-
voastră și cum ați ajuns secretar
general al EuroGites?
Klaus Ehrlich: Pe vremea
studenției, am petrecut un an în Se-
villa - pe atunci, o regiune care se-
măna mult cu România de acum zece
ani. Am văzut multe oportunități
după ce am absolvit și m-am întors
inițial pentru o cercetare pe teren,
legată de dezvoltare regională, în Al-
meria. Am decis rapid să pun teoria
învățată în practică, iar împreună cu
alți colegi am inițiat asociația pen-
tru turism rural regional RAAR, în
1991. Această organizație s-a alătu-
rat EuroGites în 1992. Întotdeauna
am visat să lucrez într-un context
internațional, apoi au venit alegerile
pentru comitetul executiv în 2002 și
am candidat cu succes, mai întâi ca
președinte, apoi din 2010 ca Secretar
General.
Care este cel mai important scop
al organizației EuroGites într-o
Europă post-recesiune?
Klaus Ehrlich: În timpul recesiu-
nii, turismul a fost printre puținele
sectoare care au rezistat și chiar au
făcut profit în unele zone. Consu-
matorii au învățat să fie mai critici
cu privire la raportul calitate-preț.
Acesta este un aspect favorabil ce
face turismul rural foarte competitiv
în multe țări. Vrem să transformăm
acest potențial în afaceri tangibile
și venit nu numai pentru membrii
organizației, ci și pentru economia
rurală din fiecare țară. În acest sens,
trebuie abordate câteva provocări:
digitalizarea economiei turistice și
problema conexiunilor în zonele ru-
rale, îmbunătățirea infrastructuri-
lor, creșterea capacității furnizorilor
și a populației locale de a asigura o
experiență turistică satisfăcătoare
și chiar surprinzătoare, atragerea de
noi piețe din teritoriul și din afara
Europei, în special în extra-sezon. Pe
scurt, o gamă variată și foarte dina-
mică în care suntem implicați activ,
în multe politici ale UE.
Ce instrumente are la dispoziție
EuroGites pentru a acor-
da asistență și promovare
asociațiilor membre?
Klaus Ehrlich: Cele 36 de
organizații membre generează o
experiență și cunoaștere vaste pen-
tru ceilalți care sunt poate cu un
pas în urmă. Atât întâlnirile noastre
anuale, cât și Congresul de Turism
Rural European, organizat o dată la
doi ani, sunt ocazii excelente pentru
contact și schimb de experiență. Am
trasat și recomandări internaționale
pentru calitatea serviciilor și a echi-
pamentelor, sau instrumente onli-
ne pentru autoevaluare cu exemple
vizuale din diferite țări, disponibile
pe site-ul www.quality.eurogites.
org. Mai recent, prin proiectul Sen
GoR - Seniors Go Rural -, anticipăm
tendințele demografice și sfătuim
membrii EuroGites cum să pregă-
tească servicii pentru persoane în
vârstă. Anul acesta lansăm și un
nou site care, pentru prima dată, va
permite prezentarea unor produse
de turism rural locale, regionale sau
naționale.
Credeți că Politica Agricolă Co-
mună 2014-2020 aduce un spri-
jin celor implicați în turismul
rural? Care sunt îmbunătățirile
și unde mai trebuie lucrat?
Klaus Ehrlich: Vedem multe
intenții bune, însă realitatea lasă de
multe ori de dorit. Un exemplu este
coordonarea fondurilor structurale
într-un cadru strategic comun. Este
frumos în teorie, însă în practică
5
 România Rurală – nr. 24
aceste fonduri continuă să opereze
independent, ca și în trecut. Concep-
tul LEADER și Grupurile de Acțiune
Locală se autolimitează adesea la
administrarea fondurilor FEADR,
dar acum pot să-și asume un rol im-
portant și dinamic prin combinarea
sprijinului diferitelor inițiative eu-
ropene și fonduri în teritoriile lor.
În PAC, multe depind de programele
naționale sau regionale ce urmează
să fie aprobate.
Ce feedback primiți din partea
asociațiilor membre? Care le
sunt cerințele, nevoile ca mem-
bri EuroGites?
Klaus Ehrlich: Problemele zilnice
au întotdeauna prioritate; întrebări
și feedback legate de situații practi-
ce. Încercăm să fim la curent cu pro-
blemele lor prin organizarea de mese
rotunde, îi invităm să facă propuneri,
să participe în proiecte precum Sen-
GoR, îi implicăm în grupuri de lucru
tematice pentru branding și mar-
keting. Pregătim rapoarte tematice
pentru, de exemplu, băuturi alcooli-
ce făcute în gospodărie sau vânzarea
produselor făcute în casă; sunt folo-
sitoare atunci când apar noi restricții
naționale, pentru că le arată cele mai
bune practici. De asemenea, avem un
sondaj trimestrial despre dezvolta-
rea afacerilor în trecut și perspective
de viitor, în paralel cu Barometrul
Internațional pentru Turism.
Cum ați caracteriza relația din-
tre EuroGites și instituțiile eu-
ropene și organele decizionale?
6
Klaus Ehrlich: Participarea ac-
tivă în instituțiile europene este o
parte importantă a activității noas-
tre. Ne-am angajat să transmitem
experiențele, succesele, dar și pro-
blemele de la nivel local și regional
și să căutăm cele mai bune soluții.
EuroGites este reprezentant al mi-
cro-serviciilor la nivelul direcțiilor
generale ale Comisiei Europene. Ne-
am implicat profund în trasarea po-
liticilor turismului european la DG
Grow, și o vom face și în perioada
următoare. În contextul PAC, sun-
tem activi în Grupul de Dialog Civil
pe Dezvoltare Rurală, în Rețeaua
Rurală Europeană și în câteva gru-
puri de lucru privind acționariatul și
inovația. Aceste activități sunt com-
pletate de faptul că suntem membri
în organizații-umbrelă la nivel eu-
ropean precum Grupul European
de Consultanță în Turism (GECT)
și Mișcarea Europeană a Ruralității
(MER). Menținem legături bune și
cu organizații profesionale europe-
ne în domeniul micilor întreprinderi
(UEAPME) sau serviciilor hoteliere
(HOTREC).
Ați fost în România de câteva
ori. Cum ați descrie potențialul
turistic al țării și realizările con-
crete în acest domeniu? Se vede
vreo schimbare, un progres?
Klaus Ehrlich: Prima mea vizită
în România a avut loc în 1998, când
turismul rural abia începuse datorită
ANTREC. De-atunci am fost impre-
sionat de potențialul imens al țării
pentru turismul rural și natural ba-
zat pe autenticitate, resurse variate și
mai presus de toate ospitalitatea ro-
mânilor. De atunci, am revenit cam
o dată la doi ani în diferite părți ale
țării și am putut să observ o dezvol-
tare rapidă a unei varietăți mari de
servicii de turism rural. Punctele sla-
be rămân comunicarea și marketing-
ul pentru a prezenta această ofertă și
piețelor internaționale.
Cum a decurs colaborarea cu
ANTREC România?
Klaus Ehrlich: EuroGites a avut o
lungă și pozitivă experiență cu AN-
TREC România, membri ai federației
noastre din 1994. Aceasta a și deținut
președenția EuroGites între 1997-
1999 prin doamna Marilena Stoian,
fondatoarea ANTREC, ale cărei
eforturi le apreciez, fiind extrem de
activă deși s-a retras formal din-
tr-o poziție executivă - rămânând o
componentă importantă a sufletului
și spiritului Asociației. În toți acești
ani ne-am bucurat de atitudinea pro-
fesionistă și de angajamentul deplin
al reprezentanților ANTREC, care
au înțeles că interesele naționale, re-
gionale sau individuale trebuie lăsa-
te deoparte pentru a susține o cauză
europeană mai vastă.
Ce sfat le-ați da antreprenori-
lor turismului rural românesc?
Ce trebuie luat în considerare
atunci când dezvoltă o aseme-
nea afacere?
Klaus Ehrlich: Au trecut vre-
murile când turismul rural putea
fi făcut doar oferind servicii zil-
nice de gospodărie unui turist. În

România, infrastructurile și re-
sursele naturale și culturale exis-
tă. Ospitalitatea este proverbială,
iar serviciile oferă un bun raport
calitate-preț. Dar foarte puțini oa-
meni știu asta. Ocupați-vă de in-
formări coerente, bine traduse și
ușor de găsit. Alăturați-vă rețelelor
regionale și naționale de turism
precum ANTREC. Posibilitatea de
a face rezervări pe telefonul mobil
este un standard în mare parte din
Europa - dar este încă prea puțin
accesat în România. Iar rezolvarea
acestor probleme nu țin atât de re-
surse financiare, cât de o perspec-
tivă comercială și de management
pragmatic care să pună așteptările,
nevoile și confortul clientului pe
primul loc.
Ce locuri din România v-au im-
presionat și care a fost experiența
dumneavoastră acolo?
Klaus Ehrlich: Am vizitat deja
multe locuri și mi-au plăcut toate:
Slobozia, Castelul Bran care este deja
supra-exploatat, Ținutul Neamțului,
Suceava, Alba-Iulia. Un lucru este
permanent în România: ospitalita-
tea oamenilor. Sunt mai multe locuri
în care îmi doresc să ajung, cum ar
fi Delta Dunării, Maramureș și toa-
tă partea vestică de dincolo de Sibiu.
Sper să am ocazia să le vizitez pen-
tru că România este una dintre țările
mele preferate din Europa în ceea ce
privește turismul rural.
Federația Europeană pentru
Turism Rural (EuroGites) este
formată din 34 de organizații
profesionale și comercia-
le din 26 de țări europene.
EuroGites reprezintă un sec-
tor de turism ce conține apro-
ximativ 500.000 de micro-
întreprinderi și în jur de 6,5
milioane de unități de cazare.
Acestea variază de la sistemul
Bed&Breakfast, la închirieri
de locuințe sau ferme priva-
te, la mici hoteluri sau case de
vacanță și se îmbină cu servi-
ciile de restaurante și turism.
În total, acest sector reprezin-
tă circa 15% din capacitatea de
turism a Europei continentale.
Obiectivele federației sunt di-
verse, având în vedere carac-
terul transnațional al aces-
tui sector ce necesită sprijin și
reprezentare în multiple arii.
Statutul său definește princi-
palele sarcini și activități ale
federației: informarea și co-
municarea în cadrul rețelei
între organizațiile membre,
reprezentarea profesională
în organizații europene (pri-
vate și publice), armonizarea
informației și terminologiei
din domeniu, definirea unor
standarde comune de calitate,
instruirea și cercetarea în sco-
puri profesionale etc.
În cadrul Uniunii Europene,
EuroGites este implicată în
Grupul de Dialog Civil pe
Dezvoltare Rurală al Comisiei
Europene, precum și în alte
comitete ad-hoc și grupuri de
lucru pe teme legate de turis-
mul rural.
www.eurogites.org
7
 România Rurală – nr. 24

dezvoltare rurală
Festivalurile tradiționale și contribuția la
dezvoltarea comunității locale
desfășurat în aer liber. Timp de șase-
opt ore, echipele participante din țări
precum Ungaria, Slovacia, Croația
și România se întrec în arta gătitu-
lui. Organizatorii pun la dispoziția
participanților câte un porc la două
echipe. Acestea vor prepara cât mai
multe bunătăți specifice zonei pe
care o reprezintă. Echipele se stabi-
lesc cu o seară înainte. În cadrul re-
staurantului Cetate au loc prezentări
de costume tradiționale, obiecte re-
prezentative din zonele participante
și degustări de produse gastronomi-
ce. Seara destinată alegerii echipelor
se încheie cu un spectacol de dans și
cântece. În cea de-a doua zi, în zori,
concursul este deschis de o paradă a
echipelor, acestea purtând costume-
le specifice zonelor din care provin și
steagul regiunii/țării.

„În fiecare an, prin organizarea

acestui festival, ne propunem să
promovăm tradițiile și varietatea
gastronomică, atât a României, cât
și a celorlalte țări participante. Sunt
extrem de bucuros că de la an la an
avem peste 10-12 echipe participan-
te, la unele ediții fiind și 16. Pe lângă
partea culinară, promovăm în ca-
drul acestui eveniment și tradițiile
fiecărei zone, meșteșugurile și por-
turile autentice. Totodată, festivalul
reprezintă un plus de promovare de
care beneficiază zona Turia - Băile
Balvanyos, meleag extrem de atrac-
tiv din punct de vedere turistic”, de-
clară Attila Daraguș, președinte AN-
TREC Covasna și primar al Turiei.

Festivalurile tradiționale organizate care au ajuns să fie recunoscute atât

în mediul rural sunt un bun prilej
de promovare a localităților drept
destinații turistice. Turismul rural
nu înseamnă doar ospitalitatea spe-
cifică pensiunilor, ci reprezintă mult
mai mult decât atât. Meșteșugurile,
patrimoniul natural și istoric, gas-
tronomia, folclorul, portul popular
reprezintă elemente care, incluse
într-un program care beneficiază de
o bună promovare, contribuie decisiv
la dezvoltarea comunităților locale.
În cei 21 de ani de existență, AN-
TREC România a inițiat, organizat
și promovat festivaluri tradiționale
de plan național, cât și internațional.
Festivalul internațional
gastronomic „Pomana
porcului”
Ajuns la cea de-a X-a ediție, festivalul
inițiat și organizat de ANTREC Co-
vasna în cadrul complexului Cetate
din Balvanyos strânge de la an la an
sute și chiar mii de vizitatori. Mani-
festarea organizată în luna februarie
ia forma unui concurs gastronomic
Sângerete, tochituri
ungurești, jumări crocante,
untură cu paprika, caltaboși
fierbinți, rulade de mușchi de
porc umplute cu caș afumat,
mămăligă la ceaun, cârnați
lungi de 18 metri și fripturi sunt
doar câteva dintre bunătățile
jurizate an de an în cadrul
Festivalului internațional
„Pomana porcului”.

8

Bunătăți tradiționale deltaice în
cadrul concursului gastronomic:
borș de pește, știucă umplută, bu-
dincă de șalău, salată de scrum-
bie, crap pe varză călită, burți
de somn cu garnitură de legume
sote, storceac de somn, babcă, ve-
renichi fierte cu smântână, prăji-
tură tradițională cu struguri.
Răvășitul Oilor – Festiva-
lul brânzei și al pastramei
Răvășitul oilor, simbolica serba-
re ce marchează încheierea anului
pastoral, se sărbătorește în ultimul
sfârșit de săptămână al lunii sep-
tembrie, pe platoul „Inima Reginei”,
din Bran. Zece ediții ale festivalului
brânzei și al pastramei au fost or-
ganizate cu acest prilej de ANTREC
Brașov, cu sprijinul Primăriei Bran,
Asociației Crescătorilor de animale
din zona Bran și Administrației do-
meniului Bran – Castelul Bran. La
finalul evenimentului se organizează
o expoziție-concurs cu cele mai fru-
moase exemplare de ovine, bovine,
cabaline și câini ciobănești.
Conform obiceiului, la finele lunii

Festivalul borsului de
pește al Deltei Dunării
Ajuns la cea de-a doua ediție, Festi-
valul borșului de pește al Deltei Du-
nării, organizat de ANTREC Tulcea
în localitatea Crișan, s-a impus deja
drept o tradiție deltaică și o atracție
în plus pentru turiștii veniți să vadă
farmecul zonei.

Pe parcursul a două zile, vizitato-

rii descoperă mozaicul cultural și
culinar specific acestei zone. Con-
cursul gastronomic de gătit în aer
liber se transformă într-o adevărată
expoziție cu degustare de bunătăți
pe bază de pește, pregătite de echi-
pele ce reprezintă cu mândrie etniile
conlocuitoare din spațiul deltaic. Fi-
ecare echipă, pe lângă activitatea de
gătit în aer liber, își prezintă portul
și desfășoară programe artistice de
dans și interpretări de folclor. Dintre
localitățile prezente an de an la fes-
tival enumerăm: Crișan, Jurilovca,
Mila 23, Maliuc, Murighiol, Sfântu-
Gheorghe și Caraorman.

„Evenimentul este mai mult decât

un concurs gastronomic. Festivalul
borșului de pește înseamnă o promo-
vare a vieții Deltei Dunării, cu dati-
nile sale, cu porturile tradiționale,
cu ospitalitatea pensiunilor AN-
TREC Tulcea și, nu în ultimul rând,
cu prezentarea acestui mozaic etnic
și cultural al etniilor conlocuitoare
în spațiul deltaic”, a declarat Silviu
Gheorghe, președinte ANTREC Tul-
cea.

9
 România Rurală – nr. 24

septembrie, odată cu întoarcerea

ciobanilor cu oile din munți, are loc
această sărbătoare pastorală în care
mioarele vor fi alese, sau „răvășite”,
de proprietari. Tot ei își vor alege,
sub forma unui negoț cu ciobanii,
produsele obținute pe perioada verii
(brânză, lapte). Totodată, spiritul de
sărbătoare este redat și de întoarce-
rea ciobanilor la familiile lor, prilej
de joc și voie bună.

„Sunt bucuroasă că alături de

autoritățile locale și de proprietarii
de pensiuni am făcut o adevărată
tradiție prin organizarea acestui
festival drag brănenilor. Crescătorii
de animale din zona Bran-Moieciu-
Fundata își pot valorifica produsele
obținute atât la stână, cât și în gos-
podării, prezentându-le și comer-
cializându-le cu ocazia festivalului
brânzei și al pastramei. De la an la
an sunt mii de vizitatori ce-și mani-
festă aprecierea față de sărbătorile
rustice, câmpenești, de gastrono-
mia locală și de folclor, elemente ce
nu lipsesc niciodată din cadrul aces-
tei manifestări”, ne povestește Mioa- coapte și alte produse specifice Olte- Festivalul național al păs-
ra Vișan Stoian, președinte ANTREC niei de sub munte. trăvului
Brașov.
„Reușim de fiecare dată să facem Evenimentul inițiat de ANTREC Ro-
din prepararea răciturilor o artă. mânia și ANTREC Suceava a ajuns
O artă oltenească. Aceste localități la ediția cu numărul nouă. Povestea
Festivalul răciturilor care au găzduit an de an Festivalul festivalului din comuna bucovinea-
răciturilor au cu ce se mândri, iar nă Ciocănești începea în vara anu-
Inițiat în anul 2009, Festivalul răci- lui 2004, când, pe malul Bistriței
turilor organizat de ANTREC Gorj gastronomia este doar un detaliu
Aurii, doamnele Marilena Stoian,
a ajuns în toamna anului trecut la din oferta generală atât de diversifi- președinte fondator ANTREC Ro-
cea de-a VI-a ediție. De la an la an, cată a Gorjului”, afirmă Radu Cioba- mânia, Corina Cubleșan, președinte
manifestarea s-a desfășurat rând pe
rând în localitățile Arcani, Peștișani nu, președintele ANTREC Gorj. ANTREC Suceava, și domnul To-
și Tismana, zone etalon pentru ospi-
talitatea pensiunilor rurale gorjene.

Festivalul este o îmbinare a rețetelor

de preparare a răciturilor în diverse
zone ale Olteniei și a stilului original
de prezentare a acestora. Specifică
zonei este servirea răciturii alături
de sarmalele calde, care însoțesc
și-n cadrul acestui festival diverse-
le tipuri de piftii. Totodată, concur-
sul culinar reprezintă un schimb de
experiență între participanți, dar și o
bună ocazie de promovare a fiecărei
pensiuni participante.

Dintre bunătățile ce nu lipsesc din

cadrul expoziției culinare fac parte
răciturile de porc, de pui, de curcan,
de vită și chiar de pește, sarmalele
fierbinți în foi de viță sau varză, za-
cusca de hribi, plăcintele, castanele

10
moioagă, primarul Ciocăneștiului, Festivalul plăcintelor un cadru natural pitoresc, cu oa-
organizau prima ediție a acestei ma- meni inimoși, harnici și talentați.
nifestări. În pitoreasca zonă a Văii Oituzului În organizarea festivalului suntem
din județul Bacău se desfășoară fes- ajutați de copiii din cadrul Fundației
De la an la an, Festivalul Păstrăvului tivalul plăcintelor, manifestare or- „Copii în sânul familiei”, din localita-
s-a îmbogățit cu un program foarte
ganizată de ANTREC Bacău. Timp te, pe care îi încurajăm să cunoască,
diversificat, făcând din Ciocănești
de două zile, reprezentanți din toate să prezinte și să mențină tradițiile
una dintre cele mai apreciate și vi-
zitate comune bucovinene. Aici, tot județele țării participă la concursul acestor locuri. De fiecare dată adu-
mai multe pensiuni agroturistice au gastronomic de preparat plăcinte. cem la festival și persoane în vârstă,
fost clasificate și își așteaptă turiștii. cum este tanti Tica (88 de ani), care
„În ultimii ani am ales satul Hârja participă la concursul gastronomic
„Bucovina este o zonă binecuvân- ca gazdă a festivalului. Dorim foar- cu plăcinte făcute după rețete origi-
tată de natură, istorie și tradiție. te mult să păstrăm și să promovăm nale și vechi”, declară Bety Grigoraș,
Acestea sunt și cele trei elemente pe tradițiile acestui sat mic aflat într- președintele ANTREC Bacău.
care le apreciază turiștii veniți an
de an la Festivalul național al păs-
trăvului. Tradiția plutăritului, înră-
dăcinată pe-aceste meleaguri, este
readusă la viață și putem vedea iar
plutele croindu-și calea pe Bistrița
Aurie, pe toată durata desfășurării
festivalului. Mă bucură să aflu că
în pensiunile ciocăneștene și-n îm-
prejurimi gradul de ocupare este
de 100%, fapt ce confirmă interesul
turiștilor pentru festivalul inițiat de
ANTREC”, declară Niculina Vasiluț,
președintele ANTREC Suceava.

Din programul edițiilor tre-

cute ale Festivalului păstră-
vului, enumerăm: expoziția-
concurs gastronomic de
preparate pe bază de păstrăv,
concurs de pescuit la muscă,
ateliere de plutărit (construcție
plute, tehnici de cârmuire),
expoziție de lăzi de zestre,
drumeție la stânele din munții
Suhard, concurs dedicat pen-
siunilor („Cea mai frumoasă
grădină”, „Cea mai frumoasă
casă tradițională”), paradă de
port popular și recitaluri de
muzică populară.

Bunătăți din cadrul festi-

valului plăcintelor: plăcintă
cu fenicul și măsline, plăcin-
tă de bostan în zahăr, cara-
mel și nucă, plăcintă cu pește,
ciuperci și spanac, plăcintă
cu cremă de brânză și lămâ-
ie, gogoși cu prune, plăcinte
cu varză, plăcinte cu carne și
ciuperci.

11
 România Rurală – nr. 24
Pe drumul vinului, la pensiunea
„La Butoaie”
România se situează în topul prime-
lor zece țări viticole ale lumii. Chiar
dacă existența și cultivarea viței-de-
vie datează de pe vremea dacilor și
romanilor, abia la începutul anilor
2000 România a început să promo-
veze intensiv acest concept de turism
vitivinicol. Programul „România
– țara vinurilor”, inițiat de Ministe-
rul Turismului, a vizat organizarea
de vizite și degustări pentru turiștii
străini la cramele și podgoriile de
la Valea Călugărească, Vânju Mare,
Murfatlar, Niculițel și Ostrov. În acea
perioadă, România a participat în
cadrul diferitelor târguri și expoziții
internaționale pe teme vinicole.
„Drumul vinului” – pro-
gram atractiv pentru
turiști
Programele și pachetele turistice
axate pe conceptul de „Drumul vi-
nului” au prins tot mai mult contur,
odată cu dezvoltarea unităților de
cazare în cadrul cramelor și podgo-
riilor autohtone. Programul bene-
ficiază de o foarte bună promovare,
12
tot mai multe agenții de turism și de
evenimente preluând acest tip de tu-
rism, extrem de apreciat de grupuri
și de vizitatorii străini.
„Drumul vinului” reprezintă un tra-
seu bine întreținut și marcat, într-o
zonă cu tradiție vinicolă, cu prezența
mai multor crame care, pe lângă pro-
gramul de vizită și degustări, asigură
și condiții de cazare și de servire a
mesei.
Județul Buzău beneficiază de un
astfel de drum al vinului datorită
implicării ANTREC Buzău și a pen-
siunilor din teritoriu, cu sprijinul
autorităților locale și cramelor. Pro-
gramul intitulat sugestiv „Drumul
Cramelor” are o lungime de aproxi-
mativ 60 km, pornind din drumul
național DN 10 și ajungând în zona
Pietroasele-Monteoru. Pensiunile
ANTREC din județ pun la dispoziția
turiștilor o hartă pe care sunt marca-
te cramele existente pe această rută.
Un program similar poate fi întâlnit
și în județele Prahova și Vrancea.
ANTREC Vrancea a realizat în județ
un proiect asemănător – „Drumul
Podgorenilor”.
Teritoriul GAL „Drumul
Vinului” din județul Buzău aco-
peră o suprafață de 639,95 de
kilometri pătrați, având 44.713
de locuitori. Comunele care
fac parte din GAL „Drumul
Vinului” sunt Breaza, Costești,
Gherașeni, Gura Vadului
(județul Prahova), Merei,
Năeni, Pietroasele, Săhăteni,
Stâlpu, Ulmeni și Vernești.
Pensiunea „La Butoaie”,
Pietroasele – o experiență
de încercat măcar o dată
în viață
Povestea pensiunii tradiționale de
la numărul 461 din localitatea Pie-
troasele a ajuns să fie din ce în ce
mai cunoscută, nu doar în România,
ci în întreaga lume. Spații de cazare
și unități de servire a mesei găsim
peste tot pe teritoriul României, dar
ce aduce nou acest concept de „La
Butoaie” este experiența. În ultimii
ani, turiștii s-au emancipat, fiind din
ce în ce mai dinamici. În alegerea
unui sejur turistic ei pun accentul pe
experiențele trăite.
Pensiunea „La Butoaie” din Pietroa-
sele răspunde dorințelor vizitatorilor
de a descoperi o zonă cu istorie vi-
nicolă, beneficiind de un concept de
cazare neconvențională, într-un bu-
toi mare de vin cu două locuri. Există
și condiții obișnuite, în camerele din
incinta pensiunii.
Pensiunea buzoiană pune la
dispoziția turiștilor 12 locuri aferen-
te celor șase butoaie dispuse circular
în curtea pensiunii și alte 10 locuri în
cele cinci camere duble din pensiu-
ne. Turiștii beneficiază de o bucătă-
rie complet utilată, terasă, grătar în
curte, masă de biliard și, bineînțeles,
nelipsita cramă.
Programe de degustări de
vinuri premiate
Cocheta cramă a pensiunii „La Bu-
toaie” este un veritabil reper oe-
nologic pentru zona Buzăului. În
crama de sub pământ, turiștii sunt
ademeniți să descopere vinurile ca-
sei, dincolo de zidurile răcoroase. Va
fi o adevărată călătorie bahică prin-
tre arome și soiuri ce vor satisface și
cele mai pretențioase gusturi, fiindcă
vorbim de vinuri premiate.
mării acestor butoaie în spații de
cazare. Am dorit să atragem cât
mai mulți turiști în zonă pentru
a le da posibilitatea de a cunoaște
lumea satului și de a participa la
activitățile cotidiene ale acestuia.
Pensiunea se adresează tuturor ce-
lor care vor să afle tainele vinului
de Pietroasele, dar și celor care vor
o experiență inedită”, afirmă Danie-
la Roșca, administrator al pensiunii
„La Butoaie”.
Grupurile de turiști pot lua
parte la degustări pe „Drumul
Cramelor buzoiene” în urmă-
toarele locații: Stațiunea de
cercetări Pietroasa, Vinarte,
Pensiunea „La Butoaie”,
Crama „LacertA” (Fințești-
Năeni), Domeniile Săhăteni,
Domeniile Franco-Romane
(Săhăteni), Crama Bucur.

Cum era de așteptat, oferta cramei

pensiunii promovează soiurile au-
tohtone specifice zonei Pietroase-
le: Feteasca albă, Feteasca regală,
Rieslingul, Merlotul, Tămâioasa ro-
mânească, Busuioaca de Bohotin și
Feteasca neagră. Vinurile enumerate
sunt din producție proprie, pensiu-
nea beneficiind și de 20 de hectare de
viță-de-vie și de utilaje de vinificație
de ultimă generație.

Vinul vedetă al zonei este „Tămâioa-

sa românească”, veritabil etalon al
zonei Pietroasele, ce poate fi regă-
sit la pensiune atât ca vin sec, cât și
demisec.

„Activitatea noastră a început în

anul 2006, ca urmare a transfor-

13
 România Rurală – nr. 24
Ospitalitatea sașilor din Criț și
Săptămâna Haferland
Satul Criț (Deutsch-Kreuz) aparține
de comuna Bunești din județul
Brașov, fiind o așezare pitorească,
cu case săsești vechi, unele datând
de peste 200 de ani. Înconjurat de
dealuri împădurite și pajiști pe care
pasc liniștite animalele localnicilor,
Crițul păstrează acel aer medieval
al satelor transilvane de altădată. Cu
800 de ani în urmă sașii colonizau
aceste meleaguri, biserica fortifica-
tă din Criț și celelalte fortificații din
împrejurimi fiind mărturii ale acelor
vremuri.
Sărbătoarea sașilor din
inima Transilvaniei
Povestea „Săptămânii Haferland”,
proiect cu o importantă implicație
socio-culturală, avea să se scrie în
14
anul 2012, când îndrăgitul cântăreț
german Peter Maffay împreună cu
omul de afaceri Michael Schmidt
au decis să pună în valoare și să
promoveze inițiativele mai multor
organizații care acționau în zona
transilvană Haferland (Țara Ovă-
zului). Evenimentul organizat anu-
al are ca scop promovarea valorilor
culturale și revitalizarea datinilor și
meseriilor vechi din zone ca Viscri,
Criț, Rupea, Saschiz, Roadeș, Fișer,
Meșendorf. În acest an, Săptămâna
Haferland se va desfășura în perioa-
da 6 – 10 august 2015.
Activități desfășurate în
localitățile săsești
Ediția din anul 2015 se dorește la fel
de dinamică și va include urmatoare-
le vizite și activități:
• 06.08.2015 - Fischer: vizitarea
căminului bisericesc de bătrâni.
Generațiile în vârstă își spun
poveștile captivante, despre viața
de altădata în Haferland.
• 07.08.2015 - Viscri: vizită într-un
un sat autentic. Vizitatorii sunt
invitați să cunoască satul Viscri
în cadrul unui program special
pentru Săptămâna Haferland.
• 08.08.2015 - Criț: ziua porților
deschise. Fundația „Michael-
Schmidt” propune un program
cultural diversificat, care se va
desfășura în incinta ansamblu-
lui bisericesc fortificat și al fos-
tei case parohiale, inaugurată
în 2014. În aceeași zi, Fundația
ADEPT organizează un concurs

Unde este și cum s-a format
„Țara Ovăzului”?
Țara Ovăzului sau „Haferland”
reprezintă teritoriul cuprins
între localitățile Rupea și
Sighișoara. Fiind o zonă cu
un climat mai aspru, nepriel-
nic culturilor de viță-de-vie,
comunitățile locale s-au reori-
entat spre culturile de ovăz.
Alte programe pentru turiști
în zonă:
• workshop-uri tematice și
ateliere meșteșugărești
acasă la meșteri;
• drumeții și orientare turis-
tică pentru copii și tineri în
pădurile carpatice;
• circuite de observare a ani-
malelor sălbatice în mediul
lor natural;
• concerte de muzică clasică și
orgă în biserica din Criț;
• expoziții tematice.
de biciclete cu plecare și sosire la
Criț. Balul tradițional săsesc, cu
muzică germană live, va repre-
zenta și în acest an punctul de
atracție al serii de 8 august.
• 09.08.2015 - Roadeș: ziua
porților deschise. Fundația Taba-
luga prezintă câteva dintre pro-
iectele sociale și culturale derula-
te în această zonă în cadrul unui
program dedicat.
• 10.08.2015 - Meșendorf: vizită
într-un sat neatins. Ziua dedica-
tă acestui sat va include vizita cu
ghid la ferma de bovine, „groapa
diavolului” și biserica fortificată
inaugurată în 2014.
Impactul turistic al
Săptămânii Haferland
De la an la an, numărul vizitatori-
lor veniți pe meleagurile transilva-
ne cu ocazia Săptămânii Haferland
este în creștere. Casele tradiționale
din zonă, transformate în unități de
primire turistică, pot asigura caza-
re pentru 150-200 de turiști. Im-
pactul afluxului de turiști în comu-
nitatea săsească este unul pozitiv,
contribuind la promovarea întregii
zone drept o destinație turistică ex-
trem de ofertantă.
„Localnicii ne-au fost alături încă
de la prima ediție a evenimentului,
fiind o ocazie bună pentru a con-
tribui activ la promovarea zonei.
Mulți vin la noi ca voluntari, parti-
cipând la eveniment fie cu îndelet-
niciri și prezentări de meșteșuguri,
fie cu tot felul de preparate gastro-
nomice după rețete vechi, cu care
se mândresc. O avem pe doamna
Rozi, care este renumită în comu-
nitate pentru gemurile și ceaiurile
sale. Turiștii păstrează legătura
cu dânsa, comandând pe tot par-
cursul anului delicatesele doam-
nei din Criț. Familia Suciu, fami-
lie de tradiție în sat, care admi-
nistrează și o parte dintre casele
tradiționale din Viscri, este un alt
exemplu în acest sens. Apicultorii
din zonă sunt și ei foarte cunoscuți
și apreciați, produsele lor fiind la
mare căutare”, afirmă Wolfgang
Köber, de la Fundația „Michael
Schmidt”.
15
 România Rurală – nr. 24

Programe variate de agre-

ment
În ultimii ani, cicloturismul a deve-
nit o atracție din ce în ce mai căutată
atât de turiștii români, cât și de cei
străini. Proiectul Fundației ADEPT
se bucură de un real succes, deschi-
zând calea bicicletelor mountain bike
spre tururi tematice de descoperi-
re a cetăților medivale din vechile
localități săsești. Traseul de moun-
tain bike are ca punct final orașul
Sighișioara.

La inițiativa Fundației „Michael

Schmidt”, începând cu luna mai, se
vor organiza „brunch-uri medieva-
le” în gospodăriile săsești din fiecare
sat al comunei Bunești. Acestea se
vor desfășura în prima sâmbătă din
lună, din mai până în septembrie.

Casa Kraus din Criț – lo-

cul unde se rescriu povești
din alte vremuri
Un proiect de suflet al Fundației
„Michael Schmidt” a fost recon-
struirea casei parohiale de la Criț,
după planul arhitecturii inițiale. La
realizarea proiectului au contribuit
atât meșteri aduși din Maramureș,
specializați în construcția bolților
din cărămidă, cât și forța de muncă
autohtonă, din Criț și din localitățile
învecinate.

„Apelăm destul de mult la forța de

muncă locală. La reconstruirea ca-
sei Kraus am avut o echipă de 10-15
persoane din comună care au în-
ceput ca ajutoare pe șantier, ajun-
gând ca astăzi, după pregătiri și
instruiri adecvate, să devină mun-
citori calificați pe alte șantiere”,
afirmă Wolfgang.

La „Casa Kraus” vacanța

la țară este o „mini-copi-
lărie”
Casa Kraus din Criț pune la dispoziția
oaspeților săi nouă camere duble de-
corate cu mobilier pictat, săsesc. Re-
staurantul este echipat conform nor-
melor legislative în vigoare, reușind
să păstreze și aspectul tradițional.

16

În paralel, au fost achiziționate
două curți săsești în care membrii
Fundației „Michael Schmidt” și-au
propus să readucă la viață activități
de gătit în aer liber, ateliere de
meșteșuguri și alte proiecte.
„Vom organiza ateliere de tâmplă-
rie, de potcovit cai, de prelucrat
pielea. Gospodinele îi vor învăța pe
turiști cum se face și cum se coace o
pâine de casă, cum se prepară pră-
jiturile săsești, cum se prelucrează
și ce condimente folosim pentru
pregătirea preparatelor din carne.
Vom amenaja și o fermă unde cei
mici vor învăța să mulgă văcuțele
sau caprele, să dea de mâncare la
păsări și să ia parte la alte progra-
me educative de gospodărie. Noi
vrem ca omul care se cazează aici
să se detașeze de lumea de zi cu zi.
Toamna vom merge cu turiștii la
căutat de trufe, făcând un program
culinar bazat pe această activita-
te, pentru ca iarna să ne plimbăm
cu căruțele trase de cai și să savu-
răm un vin fiert în interiorul Casei
Kraus”, povestește Wolfgang.
Organizațiile implicate în
conservarea și restaura-
rea patrimoniului săsesc
din Țara Ovăzului
Fundația „Michael Schmidt”,
înființată în anul 2010, are ca scop
principal conservarea patrimoniu-
lui cultural săsesc și inițierea pro-
iectelor educaționale. Unul dintre
proiectele fundației a vizat restaura-
rea orgii baroce de la Criț, unde cos-
turile s-au ridicat la peste 50.000 de
euro. La împlinirea a 200 de ani de
existență a orgii din Criț, a avut loc
inaugurarea acesteia printr-un con-
cert susținut cu ocazia Săptămânii
Haferland. O parte dintre proiectele
sociale în care s-a implicat fundația,
a vizat reintegrarea minorităților
defavorizate în comunitatea din care
acestea făceau parte. Organizația
le-a facilitat accesul la școală și la
formare profesională în diverse ate-
liere de meserii. Fundația s-a impli-
cat și în dezvoltarea sistemului de
învățământ în limba germană, prin
furnizarea de materiale didactice
pentru 19 școli din județul Sibiu.
În cursul anului 2015, proiectul
continuă pentru dotarea școlilor
brașovene.
Fundația „Peter Maffay –
Tabaluga”
Fundația „Tabaluga”, din Roadeș, a
fost înființată în anul 2008. Primul
proiect inițiat și dus la bun sfârșit
de asociație a vizat amenajarea unui
așezământ protector pentru copiii
defavorizați. Funcționând după mo-
delul unei case de vacanță, fosta casă
parohială a comunității bisericești
evanghelice din Roadeș a devenit
cămin temporar pentru 14 copii.
Clădirea dispune de zece camere
spațioase, vopsite în culori vesele,
terapeutice. Spațiul s-a dezvoltat în
anul 2013 cu o nouă construcție, o
gospodărie țărănească ecologică ce
asigură calitatea superioară a pre-
paratelor și valorificarea producției
locale. Pentru copii se organizează
activități turistice, precum excur-
sii în zonele deluroase carpatice,
observarea faunei specifice acestor
ținuturi, vizite la rezervația urșilor
din Zărnești și circuite la cetățile
săsești. De asemenea, sunt organi-
zate ateliere de creație (olărit, țesut,
coptul pâinii, pictat).
Fundația „Mihai Eminescu Trust”
fondată în anul 2000, implemen-
tează proiecte de conservare a pa-
trimoniului și de revitalizare a sate-
lor. Accentul este pus pe conceptul
de turism durabil și pe încurajarea
meșteșugurilor autohtone. Satul
Viscri este un exemplu al reușitelor
proiectelor inițiate de Fundația „Mi-
hai Eminescu Trust”.
Fundația ADEPT urmărește prote-
jarea celor mai importante ecosi-
teme pastorale din Transilvania, a
biodiversității acestora, precum și
protecția comunităților de fermieri.
Zona aferentă satelor săsești cuprin-
de ultimele peisaje medievale, natu-
rale, ale Europei. Fundația ADEPT,
prin proiectele sale, dorește să
transmită informații și cunoștințe
către fermieri, în vederea obținerii
de producții agricole ecologice.
17
 România Rurală – nr. 24
Clisura Dunării – natură, agrement și
ospitalitate în zona Cazanelor
În anii 2013 și 2014, pe continentul
european, tot mai mulți turiști au op-
tat pentru servicii de turism de croa-
zieră fluvială. Dintre aceștia, peste
un milion, reprezentând aproximativ
33%, au ales fluviul Dunărea. În ul-
timii doi ani, pe teritoriul României,
s-a înregistrat o medie de 160.000 de
vizitatori, conform datelor Institutu-
lui Național de Statistică. Suma me-
die pe care un turist a alocat-o pen-
tru cheltuieli, pe teritoriul României,
a fost de 35 – 40 de euro/zi (excursii
opționale și intrări la obiective tu-
ristice, servicii de masă și agrement,
suveniruri).
În prezent, autoritățile au în ve-
dere crearea unui brand propriu
pentru fluviul Dunărea, asociat
cu o promovare de succes pe piața
internațională. Investițiile în infra-
structură, dezvoltarea facilităților
portuare, promovarea circuitelor
turistice în apropierea porturilor,
18
investițiile în zonele de distracție și
agrement sunt câteva dintre măsu-
rile de care ar trebui să se țină cont
pentru atragerea unui număr cât mai
mare de turiști.
Defileul Dunării - anilor ’90 și până astăzi, tot mai multe
Rezervația naturală Caza-
nele Mari și Cazanele Mici
Zona Clisurii Dunării face parte din
Rezervația naturală Cazanele Mari
și Cazanele Mici, rezervație de tip
mixt situată între văile Ogradena și
Ogașul Turcului. Întinzându-se pe
215 hectare, meleagul dunărean se
caracterizează printr-un peisaj im-
punător format de fluviul care și-a
croit calea săpând în pereți înalți de
stâncă. Astfel a dat naștere unui de-
fileu cunoscut sub denumirea de Ca-
zanele Dunării sau Clisura Dunării.
Turismul rural în zona
Clisurii – salbă de pensi-
uni pe malul Dunării
Cazanele Dunării reprezintă una din-
tre cele variate zone din punct de ve-
dere al ofertei turistice. De la mijlocul
pensiuni turistice, rurale și agrotu-
ristice, de la două la patru margare-
te, își așteaptă turiștii. Poziționarea
pe malul Dunării, restaurantele cu
meniu tradițional pescăresc, dar și
internațional, cât și serviciile de agre-
ment sunt atuuri de care beneficiază
majoritatea pensiunilor.
Doru Oniga, proprietar al pensiunii
Steaua Dunării și membru ANTREC
Mehedinți este printre primii oameni
care s-au implicat activ în promovarea
zonei Eșelnița-Dubova ca destinație
de turism rural și ecoturism. Aceas-
tă zonă este potrivită atât pentru
 Serviciile de agrement
oferite de pensiuni
Marea majoritate a pensiunilor din
zona Cazanelor Dunării oferă progra-
me de plimbări cu barca și croaziere
cu ambarcațiunile proprii. Lungimea
acestor trasee este de aproximativ 9
km, putând fi parcurse în aproxima-
tiv două ore. Ambarcațiunile au o
capacitate de 10 – 14 persoane. Din
oferte mai fac parte tururile ghidate,
cicloturismul, drumețiile montane și
sporturile nautice.

Pentru turiștii activi există circuite

marcate de cicloturism și mountain
bike în perimetrul Parcului Național
Porțile de Fier. De asemenea,
administrația parcului a amenajat
trasee pentru drumeții, principa-
la atracție a zonei fiind Vf. Ciucaru
Mare (318 m), de unde turiștii au o
perspectivă încântătoare asupra zo-
nei de defileu a Dunării.

Obiective de explorat în ca-

drul croazierelor pe Dunăre și
al plimbărilor cu barca:
• Cazanele Mici (3,6 km);
• Tabula Traiana;
• Chipul lui Decebal sculptat
în stâncă;
• Mănăstirea Mraconia și gol-
ful Dubova;
• Cazanele Mari (3,8 km);
• Grota Veterani (tur ghidat);
• Peștera Ponicova.

segmentul de turiști activi, cât și

pentru familiile și grupurile ce caută
relaxarea. Pensiuni precum „Melba”
și „Septembrie”, clasificate la patru
margarete, sunt ideale pentru turiștii
care caută răsfățul și relaxarea în ca-
drul unor unități de cazare luxoase.
Acestea îi vor ademeni cu foișoare
suspendate deasupra Dunării, unde
vor putea lua masa, cu piscine în aer
liber sau cu sporturile nautice pe care
le pot practica.

În prezent, doamna Mariana Mol-

nar, președinte ANTREC Mehedinți,
este cea care se ocupă de promovarea
ofertelor pensiunilor, a circuitelor și
pachetelor de agrement din zonă, a
festivalurilor tradiționale în cadrul
târgurilor de turism și a altor eveni-
mente.

19
 România Rurală – nr. 24
Calendar de primăvară
8-9 aprilie 2015 - Târgul gastro-
cultural „Ozosep”, ediția a VI-a,
București
Târgul este organizat de Camera
Agricolă a Județului Harghita împre-
ună cu Asociația Economiștilor Ma-
ghiari din România, filiala București,
fiind dedicat produselor secuiești.
Vizitatorii au ocazia să descopere
delicatese pregătite după rețete stră-
vechi, precum și o largă varietate de
cosmetice naturale, jucării din lemn
și alte obiecte artizanale.
Evenimentul are loc în curtea inte-
rioară a Institutului Balassi – In-
stitutul Maghiar din București (Str.
Gina Patrichi – fosta Orlando – nr.8,
Sector 1), spațiu în care vizitatorii au
posibilitatea să deguste bucate gătite
pe loc, precum și numeroase produ-
se tradiționale: gulaș, kürtős kalács,
20
brânzeturi, miere, pâine și ciocolată
de casă, pălincă, siropuri naturale.
16-19 aprilie 2015 - Târgul Pri-
măverii, Arad
Camera de Comerț, Industrie și Agri-
cultură a județului Arad lansează, la
Complexul Expozițional EXPO Arad,
sub un concept nou, Târgul Primăve-
rii. În cadrul acestui eveniment, se
desfășoară cea de-a XVI-a ediție a
târgului de flori și grădinărit, Garde-
nia, precum și cea de-a XII-a ediție a
Târgului de Turism – Estival, unele
dintre cele mai importante mani-
festări de profil din vestul țării. În
același timp, se organizează prima
ediție a târgului internațional de vâ-
nătoare și pescuit, în cadrul căruia
se expun articole și echipamente de
vânătoare și pescuit, echipamente de
camping și se prezintă oferte de tu-
rism pentru vânătoare și pescuit.
19 aprilie 2015 - Sărbătoarea
„Junii Brașovului”
Sărbătoarea reprezintă o tradiție ce se
desfășoară în Brașov din 1910. În fieca-
re an, grupuri de juni defilează călare
prin centrul orașului, în prima dumi-
nică după Paște, celebrând astfel veni-
rea primăverii și renașterea naturii.
Sărbătoarea „Junii Brașovului” repre-
zintă una dintre cele mai frumoase pa-
rade în aer liber din România. Simboli-
zând începutul primăverii, spectacolul
îmbină tradițiile păstrate din străbuni,
dansurile și muzica grupurilor de juni
cu frumusețea orașului de sub Tâmpa.
24-26 aprilie 2015 – „Simfonia
Lalelelor”, Pitești
Ajunsă la ediția a XXXVIII-a,
expoziția internațională „Simfonia
Lalelelor”, organizată de Primăria
Municipiului Pitești și Consiliul Lo-
cal al Municipiului Pitești este cea
mai importantă manifestare dendro-
floricolă, social-culturală, artistică,
sportivă și comercială a municipiului.
Piteștiul, orașul Lalelelor, este cunos-
cut și sub titulatura de „Olanda Ro-
mâniei”. Sărbătoarea se desfășoară pe
parcursul a trei zile în cadrul cărora
au loc o serie de manifestări artisti-
ce și culturale, precum simpozioane
științifice internaționale, parada flo-
rilor, spectacole de folclor și muzică
ușoară, precum și expoziții florale și
de pictură.
24 aprilie 2015 Festivalul
Scrumbiei, Galați
Festivalul este organizat de Primăria
Municipiului Galați, Teatrul Muzi-
cal „Nae Leonard” și SC PAFmedia
S.R.L. pe faleza inferioară a Dunării,
în zona Pescarul.
În cadrul evenimentului, se orga-
nizează și concerte în aer liber, cu
participarea Ansamblului „Doina
Covurluiului” și a Sofiei Vicoveanca.
Festivalul reprezintă mult mai mult
decât un accent pus pe gastronomia
specifică, promovând și obiceiuri-
le pescărești din zona portuară a
Galațiului cât și folclorul acestor me-
leaguri.
2-3 mai 2015 - Festivalul Roman
„Apulum”, Alba Iulia
Festivalul a fost înființat în anul 2013
și se desfășoară în Cetatea Alba Ca-
rolina. Timp de trei zile, trupele de
reconstituire istorică din țară și din
străinătate recreează obiceiurile și
ritualurile din vremea dacilor și a
romanilor.
În cadrul evenimentului se organi-
zează o paradă cu torțe, prezentări
de tehnici militare, lupte de gladia-
tori și pankration, un sport de luptă,
datând din vremea primei Olimpi-
ade de la Atena. Piesele de teatru,
expozițiile istorice și concertele re-
creează atmosfera anilor de glorie
ai Cetății Alba Carolina, completând
programul acestui festival.
21
 România Rurală – nr. 24

Mioara Vișan Stoian, președinte

ANTREC Brașov
Cine nu a mers într-o vacanță la țară, a trăit
degeaba!
dă unică în viața mea, de care-mi
amintesc cu nostalgie. Iubeam să las
orașul pentru a mă dedica îndeletni-
cirilor bunicilor. Bunica din partea
tatălui avea mai multe oi. Diminețile
plecam desculță cu oile la păscut.
De-a lungul copilăriei am învățat
să mulg oile, să torc, să împletesc
ciorapi, să fac pâine în țest și câte și
mai câte. Mergeam adesea la cules de
ciuperci prin pădure, iar toamna îmi
plăcea în mod deosebit să culeg nuci-
le, să le pun în traistă și să i le aduc
bunicii mele, «mumița». Tot cu dânsa
puneam mere, pere, gutui, caise la
uscat, înșirate pe o ață, pentru «la
iarnă»”, își amintește doamna Stoian.

Turnu Severin a fost locul în care

doamna Mioara Stoian a urmat
școala gimnazială și liceul. Absol-
vind studiile superioare la Craiova,
doamna Stoian a urmat cariera de

„Totul a fost un destin. După 36

de ani de catedră în București,
susținând prin puterea exemplului
personal o idee a fiicei mele, am pro-
movat cu convingere acest concept
de turism rural” – Mioara Vișan
Stoian.

Ne amintim cu drag de vacanțele la

țară la bunici. Erau timpuri sărace,
grele, dar cu oameni harnici, cu frică
de Dumnezeu, care prețuiau munca
și darurile pământului. Așa erau bu-
nicii și părinții Mioarei Vișan Stoian,
acum și ea mamă a „mamei turis-
mului rural românesc” – Marilena
Stoian. Totodată este și bunică pen-
tru cele două nepoțele, Valeria și Te-
odora. În prezentul brănean, doam-
na Mioara își amintește cum erau
vacanțele din copilărie petrecute în
ținuturile natale oltenești, pe maluri
dunărene, la Turnu-Severin.

„Vacanțele la țară mi le petreceam

la bunicii mei din Malovăț, la 14 km
de Turnu-Severin. A fost o perioa-

22

învățătoare, bibliotecară și profesoa-
ră de limba română în Băilești, Oto-
peni și București. Când totul părea să
se fi liniștit, o vacanță la țară, în Bran,
alături de fiica sa, avea să le schimbe
destinul. Dar și destinul Branului,
urma să se schimbe de-atunci, din
vara anului 1989.
„Omul își dorește întotdeauna ce nu
are. Eu mi-am dorit să fiu profesoară
într-un sat de munte, pentru că ve-
neam de la câmpie; dar nu am reușit.
Fiica mea și-a dorit această vacanță
la țară, pe care i-am oferit-o și aici
avea să se schimbe destinul nostru.
Mai veniserăm la Bran cu ocazia
taberelor organizate pentru elevii
mei. Dar în acel an totul era diferit.
Ne-am cazat la o bătrânică, într-o
casă situată pe culmea unui deal. De
jur împrejur vedeam pajiștile verzi
cu flori la tot pasul. În jurul nostru
se desfășurau cele două creste ale
Bucegilor și Pietrei Craiului și am
realizat că în această zonă era Ra-
iul pe pământ. În 1990 am decis să
luăm pentru noi o bucată de pământ
la Bran, să ne facem casă. Ei bine,
așa am descoperit Podul Șimonului,
unde dintr-o căsuță de bârne cu două
camere și toaletă în curte aveam să
facem casa noastră de vacanță. A
însemnat începutul unui vis împlinit
care ulterior s-a numit Pensiunea
Santa-Maria”, ne spune doamna Mi-
oara Vișan Stoian.
Inițierea conceptului de
turism rural în România
Autenticitatea locurilor, reîntoarce-
rea la natură, tradițiile și gastrono-
mia au fost ingredientele unei rețete
pornite de la zero, dar care avea să se
desăvârșească într-un concept – tu-
rismul rural.
Motivată de inițiativa fiicei sale și
de potențialul acestor locuri, doam-
na Mioara a început să bată potecile
Branului și Moieciului cu scopul de
a convinge tot mai mulți localnici
să deschidă ușile turiștilor. Era o
nouă șansă pentru ei de a-și spori
câștigurile, pe-atunci obținute doar
din creșterea animalelor. Iată că,
după 36 de ani de învățământ, ajunsă
la vârsta de 54 de ani, inimoasa ol-
teancă a continuat să fie o profesoa-
ră, dar de această dată o profesoară
pentru oameni în satul de munte
mult visat.
„Voiam să fac ceva cu oameni, pen-
tru oameni. În Bran și în Moieicu,
împreună cu fiica mea am învățat
localnicii ce înseamnă comporta-
mentul față de turiști. M-a ajutat
foarte mult experiența de profesoa-
ră în acest dialog cu localnicii. Chiar
dacă inițial brănenii erau sceptici,
ținând cu încăpățânare la ideea de
proprietate, cu timpul au avut în-
credere în inițiativa noastră. Prin
puterea exemplului, observând că
vecinii au început să câștige din
această activitate, rând pe rând și
alți brăneni și moieceni au venit la
noi, dorind și ei să facă parte din
povestea pe care o scriam împre-
ună. La început era foarte greu cu
organizarea. Lipsa posturilor tele-
fonice din case, a căldurii din unele
gospodării, a altor facilități din ca-
mere au constituit impedimente din
care am avut ce învăța. Am format
gazdele pentru a soluționa aceste
probleme, luptând continuu pentru
a oferi turiștilor ospitalitatea mult
dorită. Pe-atunci erau la modă car-
petele puse pe pereți ilustrând Răpi-
rea din Serai. Localnicii le apreciau
foarte mult, dar pentru oaspeți ne
doream altceva, un accent pus pe
meșteșugurile și tradițiile acestor
locuri. Așa că le spuneam gazdelor
că acele carpete sunt foarte frumoa-
se și să le țină în camerele lor, iar în
camerele turiștilor să pună covoare
tradiționale țesute de femeile din
zonă, icoane și alte obiecte popula-
re”, își amintește doamna Mioara.
De la turismul rural din
gospodăriile brănene la
Adunarea Generală Euro-
Gites din Germania
Anul 1992 marchează formarea
asociației regionale din zona Bran
condusă de doamna Mioara Vișan
Stoian. Beneficiind de această or-
ganizare, tot mai mulți proprietari
de pensiuni au participat la diferi-
te reuniuni, dezbătând problemele
comunității, organizând evenimente
locale și căutând soluții de promo-
vare a serviciilor lor. În anul urmă-
tor, cu ocazia participării în cadrul
unui simpozion pe tema arhitecturii
tradiționale desfășurat la Castelul
Peleș, doamna Mioara o întâlnește
pe Maria Meier Gresshoff, președinte
al Asociației Europene de Turism –
EuroGites. Era primul semn că ac-
tivitatea începută la Bran a început
să aibă ecouri atât pe plan național,
cât și internațional. La invitația
președintei EuroGites, cele două
doamne Stoian au participat activ în
cadrul Adunării Generale EuroGites,
eveniment desfășurat în Germania.
În anul 1993, Marilena Stoian a fost
cooptată în staff-ul EuroGites, numi-
re care a contribuit decisiv în organi-
23
 România Rurală – nr. 24
zarea viitoarelor activități ale turis-
mului rural românesc.
Etalon al ospitalității tu-
rismului rural
În urma prezentărilor susținute de
Marilena și Mioara Stoian cu ocazia
participărilor în cadrul evenimen-
telor organizate de Ministerul Tu-
rismului și Ministerul Agriculturii,
tot mai multe persoane din întreaga
țară deveneau interesate de acest
nou segment de turism. Toate aces-
te idei, inițiative și realizări au fost
strânse într-o nouă formă dedicată
promovării turismului rural, a va-
lorilor culturale, a meșteșugurilor
și a turismului verde. Astfel, pe 28
august 1994, la Moieciu, s-a născut
familia ANTREC România, condu-
să de Marilena Stoian, președinte și
doamna Mioara – vicepreședinte și
președinte ANTREC Brașov.
„După formarea ANTREC România,
în anul 1994, au fost realizate prime-
le clasificări de pensiuni, semnate de
domnul Dan Matei Agathon, minis-
trul Turismului din acea perioadă.
Prima pensiune clasificată a fost
Santa-Maria - visul nostru împlinit.
Au urmat pensiuni din Rucăr, Praid,
Vatra Dornei, munții Apuseni etc.
24
Alături de nepoatele mele, Valeria și
Teodora, și de comisii specializate,
mergeam din casă în casă prin Bran
și Moieciu să verificăm dacă totul
corespunde pentru ca acele case să
devină pensiunile care și astăzi se
mândresc cu sigla ANTREC. Pro-
prietarii au început să crească mai
multe animale, și-au certificat pro-
dusele obținute și cu un bun simț ne-
gustoresc, le comercializează. În toți
acești ani, turiștii s-au învățat să
comande dulcețuri, brânzeturi, pas-
tramă de oaie sau carne în garniță.
Mă bucură să văd că ANTREC-ul a
reușit să contribuie la promovarea
produselor gastronomice din ferma
proprie”, ne spune doamna Mioara.
Liant între cadrul legisla-
tiv și proprietarii de pen-
siuni
Datorită lobby-urilor făcute de AN-
TREC România și după nenumărate
întâlniri în cadrul Ministerului Tu-
rismului, în perioada 1994 – 2000,
pensiunile au fost scutite de plata im-
pozitelor pe profit/venit. Astfel, pro-
prietarii de pensiuni au putut rein-
vesti profitul, construind noi came-
re, amenajând grădini, extinzându-
se cu restaurant sau săli de servire
a mesei și noi utilități pentru turiști.
Totodată, construirea unei pensiuni
și clasificarea acesteia aducea o pri-
oritate la instalarea telefonului fix,
atât de important în acea perioadă.
Evenimente care contri-
buie la promovarea și dez-
voltarea conceptului de
turism rural
De-a lungul celor 21 de ani de
existență, ANTREC România a
inițiat și organizat o serie de eveni-
mente menite să sprijine proprietarii
de pensiuni și meșterii, și ei membri
ai asociației. Acestora li s-a oferit
o bună vizibilitate și o promovare
în cadrul diferitelor evenimente,
contribuind astfel la dezvoltarea
comunității locale.
„Alături de proprietarii de pensi-
uni și de gospodine, am făcut «Clu-
bul ANTREC Bran-Moieciu». Ne
strângem lună de lună să schimbăm
rețete, să pregătim diferite activități
și programe pentru turiști, să apli-
căm pentru proiecte noi în dezvolta-
rea comunității, să analizăm ultime-
le reglementări din turism. Comuni-
carea din grup este extraordinară
și este una dintre cheile dezvoltării
acestei zone pentru turismul rural
românesc. Îmi amintesc cu drag de
o acțiune pe care am realizat-o cu
domnul Mironov, fostul ministru
al Tineretului. Împreună cu acesta,
am organizat tabere pentru liceele
pedagogice, viitoarele învățătoare
de oraș luând contact cu autenti-
citatea vieții de la țară. Alt eveni-
ment de anvergură a fost Congresul
Internațional de Turism Rural pe
care l-am organizat în anul 2004 la
complexul Cheile Grădiștei, din Mo-
ieciu. Cu ajutorul domnului secretar
de stat Nicu Rădulescu, care a avut
încredere în capacitățile noastre or-
ganizatorice, am arătat sutelor de
participanți frumusețile și tradițiile
acestor regiuni. Colegii noștri din te-
ritorii ne-au ajutat foarte mult. Din
Alba au venit tulnicărese care au
primit oaspeții cu cântec, Bucovina
a adus tradiționalele preparate pe
bază de păstrăv, Argeșul a pregă-
tit ateliere de meșteșugărit și câte și
mai câte. De asemenea, au fost făcu-
te vizite la pensiunile din zonă, unde
gazdele purtau cu mândrie portul
tradițional”, povestește doamna Mi-
oara Vișan Stoian.

Acțiuni de promovare a
turismului rural și dezvol-
tare a comunităților loca-
le
• Schimburi de experiență și vizite
de studii pentru proprietarii de
pensiuni. Începând cu anul 1996,
aceștia au vizitat zone specifice
turismului rural din Franța (regi-
unea Alsacia), Spania, Italia, Polo-
nia. În România au avut loc schim-
buri de experiență cu filialele din
Alba, Sibiu, Neamț, Covasna, Pra-
hova, Suceava.
• Parteneriat în programe de instru-
ire și calificare în domeniul turis-
mului (proprietari/manageri de
pensiuni, bucătari, recepționeri,
cameriști, animatori de pensiune);
• Sprijinirea înființării Asociației
Naționale a Femeilor din Mediul
Rural, la Bran, în anul 1997;
• Organizarea Zilei Naționale a Fe-
meii din Mediul Rural, pe data de
15 octombrie 1997, manifestare
sărbătorită anual;
• Organizarea Conferinței Interna-
țională de Turism Rural la Brașov
în anul 1997; ANTREC România s-a
înființat la 43 de ani după omo-
• Formarea și promovarea ansam-
loaga sa din Franța, Gîtes de
blurilor folclorice din zona Bra- France, prima asociație de tu-
nului și participarea acestora în rism rural din lume. Astfel
cadrul diferitelor evenimente din de organizații existau în
țări precum Austria, Belgia,
țară și din afară;
Luxemburg, Italia.
• Parteneriate și acțiuni comune cu
Ministerele Turismului și Agricul-
turii și RNDR pe tema dezvoltării
rurale și conservării patrimoniu-
lui;
• Organizarea festivalurilor tradi-
ționale și gastronomice și promo-
varea acestora pe canelele media;
• Participări în cadrul târgurilor de
turism naționale și internaționale;
• Consultanță permanentă pentru
cei peste 5000 de membri AN-
TREC din teritorii.

25
 România Rurală – nr. 24
Experiențe de călătorie promovate de
Consiliul Județean Sibiu
Consiliul Județean Sibiu (prin
Asociația Județeană de Turism) a
realizat un veritabil ghid de călăto-
rie pentru toate categoriile de turiști
interesate să descopere patrimoniul
natural, cultural și istoric al ținutului
sibian. În cadrul broșurii „Itinerarii
turistice – Experiențe de vacanță
în județul Sibiu”, călătorul va porni
într-o veritabilă întoarcere în timp,
în vremurile în care se scriau filele de
istorie ale cetăților medievale, astăzi
situri aflate în patrimoniul UNES-
CO. Călătoria va continua prin uni-
versul tradițiilor satului autohton,
26
acolo unde drumețul va interacționa
cu datinile, gastronomia și natura
locurilor. Aceste identități au făcut
din români și sași, frați, într-un ținut
care nu va înceta să atragă de la an la
an vizitatori, atât din țară cât și din
străinătate.
Broșura pune accent pe experiențele
de călătorie din județul Sibiu, oferin-
du-ne cinci perspective de cunoaștere
a acestor meleaguri: „Drumul brân-
zei”, „Vămile Făgărașilor”, „Drumul
Naturii”, „Drumul Fortificaților” și
„Drumul Sării”.
„Drumul brânzei” –
Mărginimea Sibiului
Acest meleag cu o bogată și înde-
lungată istorie pastorală reprezintă
un etalon al interacțiunii turiștilor
cu ospitalitatea și tradițiile speci-
fice turismului rural. Mărginimea
Sibiului este formată dintr-o salbă
de localități (Boița, Tălmăcel, Sadu,
Râu-Sadului, Rășinari, Poplaca,
Orlat, Gura Râului, Săliște, Tilișca,
Rod, Poiana Sibiului și Jina ) din
care pornesc cărări spre stânele din
munții Lotrului și Cindrel. Mai
multe festivaluri și sărbători locale
sunt manifestări menite să-i ofere
comunității locale posibilitatea de
a-și valorifica produsele obținute
(preponderant brânzeturi, lacta-
te, pastramă de oaie) după rețete
moștenite din bătrâni.
Programe pentru turiști
• drumeții și picnicuri la stână;
• participări la nunțile tradiționale
din Sibiel;
• vizite la atelierul de clopuri din
Săliște;
• zboruri de agrement deasupra
Mărginimii;
• participarea la festivaluri și ser-
bări tradiționale, specifice oieri-
tului.
„Vămile Făgărașului” –
Țara Oltului
Veche poartă de acces între istoricele
imperii și Țara Românească, cuprin-
să între munții Făgăraș și râul Olt,
Țara Oltului propune diferite progra-
me de agrement și petrecere a tim-
pului liber, cu precădere turiștilor
activi, bine pregătiți fizic și pasionați
de drumeții în natură.
Programe pentru turiști
• drumeții spre crestele Făgărașului,
escaladă pe stâncă sau gheață și
cazare la Bâlea Lac;
• „Electric Camping” – drumeție,
campare, cină cu produse
 tradiționale și muzică mixată de
un DJ la… înălțime;
• vizită la abația cisterciană de la
Cârța;
• trasee de mountain bike.
„Drumul Naturii” –
Valea Hârtibaciului
Mărginită de orașele Sibiu, Brașov și
Sighișoara, Valea Hârtibaciului este
un meleag în care se îmbină armo-
nios biodiversitatea microregiunii,
meșteșugurile tradiționale și peisa-
jul cu tente medievale. Toate aceste
elemente sunt cuprinse în programe-
le la care turiștii pot lua parte pentru
descoperirea autenticității ținutului
Hârtibaciului.
Programe pentru turiști
• vizită cu ciclodrezina la Moara Ve-
che;
• „Transilvanian Brunch” – o îmbi-
nare de cultură și tradiție gastro-
nomică în lumea satului;
• vizite la ferma-școală Cornățel;
• observarea mozaicului de habitate
și păsări (bird watching);
• la cules de plante medicinale;
• vizite la ateliere de meșteșugari și
meserii tradiționale: cojocării, fie-
rării, tâmplării, prelucrarea pielii,
confecționare de păpuși în costu-
me tradiționale, împletituri vege-
tale.
„Drumul Fortificațiilor” –
Valea Târnavelor
Pentru categoriile de turiști pasionați
de turismul cultural și istoric, Valea
Târnavelor reprezintă ținutul cel mai
potrivit pentru răsfoirea filelor de
istorie ale acestor meleaguri. Fie că
vor explora la pas sau cu bicicleta, vi-
zitatorii vor descoperi o varietate de
programe turistice.
Experiențe de vacanță
• Circuite ezoterice pe Târnave în
zona Mediaș – Dumbrăveni;
• Descoperiți energia sării din
stațiunea balneară Bazna;
• „Din turn în turn pe Târnave” – vi-
zite la bisericile fortificate;
• „Transilvania card” - cheia biseri-
cilor fortificate
• „La trap pe Valea Târnavelor”
- programe de echitație la Cross-
Country Farm din Prod.
„Drumul Sării” – Țara
Secașelor
În sudul Transilvaniei, într-o
zonă preponderent colinară, Țara
Secașelor ni se înfățișează drept un
mozaic cultural-istoric cu numeroa-
se vestigii romane, cetăți fortificate
și biserici tradiționale de lemn. Din
cele mai vechi timpuri, în regiune se
practică exploatarea sării.
Experiențe de vacanță
• Cure de sănătate și relaxare în
ștrandurile și lacurile sărate în aer
liber din Ocna Sibiului;
• Descoperiți Țara Secașelor pe bi-
cicletă;
• „Photoraid pe Secașe” – tur de
observare a insulei de vegetație
specific stepei pe dealul Zakel din
Slimnic (zonă de rezervație);
• „Misterele cetății din Slimnic” –
vizită la cetatea fortificată de pe
dealul Burgbaesch.
www.sibiu-turism.ro
27
 România Rurală – nr. 24
Oameni
Ionela Lungu – meșter popular în
Humuleștiul lui Ion Creangă
Absolventă a Universității Tehni-
ce „Gh. Asachi” din Iași – Facul-
tatea Tehnologia Construcțiilor de
Mașini - și masterandă în Tehnolo-
gii Neconvenționale, Ionela Lungu
este un meșter popular ce a ignorat
mecanismele alegând meșteșugurile
și, mai ales, promovarea acestora la
adevărata lor valoare.
„Locul natal nu-l uiți niciodată,
dar casa este acolo unde ai familia.
Acum casa mea este la Humulești,
alături de soțul meu. Aici, în lumea
satului autentic, m-am descoperit
pe mine ca om, interacționând cu
persoane extraordinare. Nu degea-
ba se spune că toată viața înveți. La
Humulești am învățat să modelez, să
înțeleg meșteșugurile, să mă apropii
de lumea satului, o lume pe care am
cunoscut-o prea puțin în copilărie.
Într-o zi, am luat niște lut de pe ma-
lurile Ozanei. Era fin, moale și ușor
de modelat. Cred că am făcut ceea ce
ar fi făcut și un copil. Am creat un
chip de om cu nas, urechi și gură.
Cu o crenguță am scobit în dreptul
ochilor și l-am pus la uscat. Lutul a
crăpat un pic, dar asta nu m-a des-
curajat să continui. După un timp
am pictat aceste chipuri. Într-o zi,
soțul meu, Costin, a tăiat o căciulă
de astrahan de-a socrului meu și
mi-a făcut o căciuliță mai mică pe
care am pus-o pe capul unui omuleț
28
de lut. Am exclamat amândoi: «Ăs-
ta-i Păcală!» A fost începutul chi-
purilor realizate din lut, înfățișând
personaje din poveste”, spune Ionela
Lungu.
„Turismul rural fără
meșteșuguri este ca o floa-
re într-o vază fără apă. Te
bucuri de ea o zi, dar a
doua zi, moare”
Pentru Ionela Lungu, legătura dintre
turismul rural și meșteșuguri este
una foarte strânsă. Mai mult decât
atât, de-a lungul timpului a reușit
să-i facă pe mulți proprietari de pen-
siuni să înțeleagă cât de importantă
este autenticitatea și cât de impe-
rativă este păstrarea specificului
tradițional.
„Ce poate fi mai steril decât să mergi
într-o pensiune rurală și să nu vezi
obiecte realizate de meșteri popu-
lari? Pensiunile ar trebui să aibă
amprenta locului, să spună o poves-
te a locului respectiv. Turistul plea-
că de-acasă cu scopul de a cunoaște
locuri autentice și oameni noi, exact
cum trăiesc ei acolo, cu datinile lor.
Îmi amintesc cu plăcere de pensiu-
nea unui prieten din Agapia, pen-
siune pe care am decorat-o și că-
reia chiar i-am dat și-un nume de
poveste – Punguța cu doi bani. Am
pus la fiecare cheie a camerelor câte
o punguță atârnată, în care chiar
sunt doi bani. La camere nu am pus
cifre, ci nume de poveste, cum ar fi
Moș Ion Roată, iar pe pereți am pus
figurine cu personajele din respec-
tivele povești. Mai mult decât atât,
în fiecare cameră există cărticele
cu povești, spre deliciul părinților
și-al copiilor. Pe lângă aceste figuri-
ne, mai realizez și tapiserii cu tema
Amintirilor din copilărie, ale lui Ion
Creangă. Am două imagini ce ilus-
trează Pupăza din tei și pe Nică în
cireș. Acestea sunt achiziționate de
pensiunile din zona Neamțului sau
de românii plecați din țară. Una din-
tre pensiunile ce a cumpărat o astfel
de tapiserie este pensiunea Aristo-
cratis, una dintre cele mai renumite
și premiate pensiuni din zonă”, afir-
mă meșterul nemțean.

Participarea în cadrul
Târgurilor de Turism a
contribuit la dezvoltarea
și promovarea meșterilor
din zona Neamțului
O consecință a participării Ionelei
la diferitele evenimente de turism
(târguri, festivaluri, conferințe) este
că numărul turiștilor ce bat la ușa
meșterilor nemțeni începe să creas-
că. Este timpul ca și pensiunile să re-
alizeze importanța acestor programe
tip „vizită la meșteri” pe care le pot
iniția și organiza.
„Noi avem și o Asociație a Meșterilor
Populari din Ținutul Neamț, pe care
am încercat s-o facem cunoscută în
urma activităților noastre și a par-
ticipărilor la târgurile de turism.
Turiștii nu dau năvală în atelierele
noastre, dar parcă puțin câte puțin
se mișcă ceva. Încet poate, dar sun-
tem pe calea cea bună. Pensiunile ar
trebui să-și schimbe puțin optica,
realizând că doar împreună, ei și
noi, meșterii, putem să îmbunătățim
turismul, făcându-l atractiv pentru
turistul care trece prin zona noas-
tră. La evenimentele la care am luat
parte am văzut turiști români oprin-
du-se brusc când au văzut tapiseriile
mele. Unii chiar lăcrimau, pentru că
li se declanșa acea amintire din co-
pilărie când mama sau învățătoarea
le citea povestea lui Creangă. Din
aceste motive spun că amintirile lui
Nică sunt universale, sunt amintiri-
le noastre, ale copilului din noi. Doi
români care au trecut pe la atelierul
meu și care stau la Hollywood au
aceste tapiserii. O altă amintire ex-
trem de interesantă, pe care o am de
la participarea la Târgul de Turism
din Germania, este cea legată de o
turistă thailandeză, mamă a doi co-
pii, care a achiziționat tapiseria cu
Nică și pupăza. Iată, nu știa cine e
reprezentat și, totuși, a vrut-o. Este
o apreciere a muncii mele și o pro-
movare a poveștilor humuleștene”,
spune Ionela.
Atelierul, la poalele Cetății
Neamțului
„Avem un mic atelier la baza Cetății
Neamțului, din Târgu-Neamț, unde
prezentăm doar obiecte de artă po-
pulară și unde turiștii mă pot vedea
lucrând. Aceștia pot să și cumpere
ceea ce le place. Spațiul este ca o
căsuță mică, cu prispa mai largă,
unde am o măsuță la care lucrez,
modelez sau pictez. Interacționez
ușor cu turiștii, mulți dintre ei de-
venindu-mi prieteni. Unii dintre ei
revin tocmai pentru a vedea ce am
mai lucrat și alții vor să-și dezvol-
te colecția de personaje. E minunat
cum meșteșugurile unesc oamenii!
Închei trăgând un semnal de alar-
mă asupra cuvântului - artizanat.
Acesta a devenit peiorativ. Nu tot ce
se vinde «lucrat manual» înseamnă
artă populară. Noi, meșterii, trebuie
să luptăm pentru ca arta populară
să nu devină o minciună. Depinde de
noi toți să încurajăm ceea ce este au-
tentic”, conchide meșterul nemțean
Ionela Lungu.

29
 România Rurală – nr. 24

Experiențe: Ferma mea

Ferma de găini ouătoare „Regalina”, din
Râșnov
și Industrie Brașov, la activitatea spe-
cifică de creștere a puilor de carne.

De la puiul de carne la
creșterea găinilor ouătoare
Începând cu anul 2002, compania a
renunțat la creșterea puiului de carne,
concentrându-și resursele pe creșterea
și exploatarea găinilor pentru ouă.
Trei ani mai târziu, firma debutează
pe piața turistică, construindu-și cu
fonduri SAPARD pensiunea „Casa
din Bran – Villas”, în stațiunea Bran.
Seria investițiilor prin proiecte euro-
pene a continuat în anul 2008, când
NECRI SAN începe modernizarea la
standarde europene a două dintre cele
patru hale din ferma de găini ouătoa-
re. După dotarea cu noi baterii moder-
ne, cele două hale au fost populate cu
un efectiv de găini din rasa Isa Brown.
Datorită obținerii unui profit imediat,
modernizările au continuat și la cele-
lalte două hale ale fermei.

Etapa de extindere și dez-

voltare a fermei prin fon-
duri europene
În 2011-2012, compania a accesat fon-
duri europene prin Măsura 121 „Mo-
dernizarea exploatațiilor agricole”
- PNDR 2007-2013, extinzând ferma
și dotând-o cu o nouă hală destinată
creșterii efectivului de pui tineri de în-
locuire și cu un centru de sortare, mar-
care, ambalare și depozitare a ouălor.
Totodată, investițiile au continuat
prin achiziția utilajelor și echipamen-
telor de ultimă generație.
Înființată în anul 1994, având ca do-
meniu principal de activitate creșterea
puilor de carne, compania NECRI
SAN a devenit un etalon al calității
producției de carne de pui de pe piața
românească. În acel an, ferma Regali-
na din Râșnov era structurată în patru
hale de producție. Cu trecerea tim-
pului, rezultatele excelente au clasat
compania în topul Camerei de Comerț

30
Valorificarea producției
Grație propriei flote de distribuție, fer-
ma Regalina din Râșnov livrează zil-
nic ouă proaspete în aproximativ 250
de locații din județele Argeș, Brașov,
Covasna, Harghita, Ilfov, Prahova,
precum și în București. De-a lungul
timpului, s-au încheiat contracte de
distribuție cu hypermarket-uri ca Sel-
gros și Billa, dar și cu magazine alimen-
tare de tradiție ca Sergiana, Avicod,
Derisan. Pe lista unităților comerciale
se adaugă multe hoteluri, pensiuni și
instituții publice care achiziționează
ouă provenind de la ferma din Râșnov.
Firma comercializează ouă pe piețele
din Brașov prin sistemul automatelor
speciale de ouă.

Ouă de calitate, din găini

bine îngrijite
Ouăle marca Regalina provin de la
găini crescute încă de mici în cadrul
fermei. Regalina se mândrește cu gă-
ini din rasele Lohmann Brown Classic,
Lohmann LSL sau Isa Brown. Acestea
au fost achiziționate de la parteneri
cu o veche tradiție în domeniu, din
țări ca Germania, Austria, Cehia sau
Slovacia. Odată ajunși la fermă din
țările de provenineță, puii beneficiază
de asistență veterinară permanentă.
Conform unui plan bine pus la punct,
aceștia sunt verificați și vaccinați, pen-
tru a elimina riscul îmbolnăvirii. La
16-17 săptămâni, puii ajung la ferma
mare, alăturându-se celorlalte găini
care produc deja ouă.

În cadrul centrului de sortare, ouăle

sunt inspectate la ovoscop, căutându-
se ulterior eliminarea acelora crăpate,
murdare sau deformate. Urmează sor-
tarea în funcție de greutate, ouăle fiind
încadrate în categoriile S (sub 53g),
M (53-62g), L (63-72g) și XL (peste
73g). Ouăle vor fi ambalate în cofraje
de 30 de bucăți sau în caserole de zece
sau șase bucăți. Cofrajele etichetate și
înfoliate stau foarte puțin timp în de-
pozit, urmând a fi încărcate în flota de
distribuție dotată cu mașini izoterme
cu agregate de frig, asigurând trans-
portul până la clienți.

Ouăle Regalina reprezintă unul din-

tre ingredientele preparatelor pe care
turiștii le vor savura în cadrul restau-
rantului pensiunii „Casa din Bran”.

31
 România Rurală – nr. 24

Afacerea mea
Invitație la Complexul „Casa din Bran”
Ospitalitate, rafinament și agrement pentru toți
turiștii

Din 2005, zona Bran-Sohodol benefi-

ciază de un nou complex de pensiuni
și vile, sporind farmecul leagănului
turismului rural românesc. Pensi-
unea „Casa din Bran” a reprezentat
startul pe acest lung drum din indus-
tria ospitalității. A urmat inaugura-
rea corpurilor „Casa din Bran Villas”,
din Sohodol, în anul 2009, iar extin-
derea complexului se desfășoară și în
prezent, cel mai mai nou exemplu în
acest sens fiind „Casa din Bran Pen-
sion”. Prin crearea acestui complex
de vile, proprietarii se adresează tu-
turor categoriilor de turiști, de la fa-
miliile cu copii ori turiști individuali,
până la sectorul de team-building-
uri și organizare de tabere.

Capacitatea totală a complexului din

zona Bran-Sohodol este de 75 de lo-
curi, fiecare vilă având o tematică

32
specifică, cu un design interior deo-
sebit. Complexul beneficiază și de re-
staurante unde se servesc specialități
tradiționale și internaționale. Aces-
tea însumează 150 de locuri, fiind
ideale pentru organizarea de mese
festive, aniversări etc.

„Gastronomia ocupă un rol impor-

tant în rândul serviciilor oferite de
complexul nostru. Suntem de părere
că gastronomia reprezintă un mod
de a cunoaște cultura și tradiția
unei zone, o artă, o îndemânare, un
mod de a mânca sănătos și gustos.
Meniul nostru este compus în princi-
pal din bucate tradiționale, din fer-
ma proprie, gătite „ca la mama aca-
să”. Turiștilor români, dar și străini
le propunem un meniu de-al zonei
compus din gustare tradițională
„Casa din Bran”, formată din pro-
duse specifice Branului (brânză de
burduf, telemea, caș, slănină, ceapă,
cârnat, jumări), ciorbă de văcuță de
la munte, ciorbă de pui din bătătură,
ciorbă țărănească cu afumătură și
tarhon, bulz ciobănesc, mămăliguță
cu brânză și smântână, sărmăluțe,
papanași cu dulceață de fructe de
pădure, prăjitura casei, înghețată
de casă”, afirmă proprietarii comple-
xului.

Încă din anul 2005, atenția acordată

calificării personalului este un crite-
riu esențial în oferirea serviciilor de
calitate. Proprietarii au investit per-
manent în angajații lor, organizând
pentru aceștia cursuri de instruire
și perfecționare. Echipamentele de
lucru sunt întotdeauna adecvate și
igienizate, proprietarii fiind foar-
te riguroși cu prevederile legate de
conduita și igiena personalului care
intră în contact cu preparatele culi-
nare. Întregul personal al complexu-
lui vorbește fluent cel puțin o limbă
străină.
„Casa din Bran Pension” –
farmecul regal de altădată
„Casa din Bran Pension” este ale-
gerea perfectă pentru turiștii care
caută clipe de relaxare într-un de-
cor elegant, amintind de atmosfera
regală din alte vremuri. Amplasarea
pensiunii la cinci minute de mers pe
jos de Castelul Bran reprezintă un
atuu pentru cei ce doresc să descope-
re la pas frumusețile Branului. Stilul
Atracții și obiective turistice
recomandate:
• vizitarea Castelului Bran și
a Muzeului Satului Brănean;
• vizită la Cetatea Râșnov;
• practicarea sporturilor
de iarnă pe pârtia de ski
Zănoaga-Bran;
• drumeții în Parcul Național
Piatra Craiului și în munții
Bucegi;
• turism speologic la Peștera
Dâmbovicioara și vizitarea
Cheilor Dâmbovicioarei;
• vizitarea Rezervației de urși
din Zărnești.
Alte facilități ale complexu-
lui „Casa din Bran Villas”
• parcare proprie, privată, su-
pravegheată și închisă;
• centrală termică proprie;
• camere pentru nefumători;
• salon pentru mic dejun;
• sală de conferințe/întâlniri
de afaceri/training-uri;
• acces la fax, copiator și
imprimantă;
• internet WI-FI;
• sală de fitness;
• tenis de masa;
• saună;

33
 România Rurală – nr. 24
diferit al fiecărei camere în parte,
arhitectura impunătoare, atenția
acordată detaliilor, rafinamentul do-
tărilor sunt atributele care recoman-
dă „Casa din Bran Pension” drept o
destinație de excelență într-o zonă
cu o bogată tradiție rurală.
Cele 12 camere, fiecare având o te-
matică unică, poartă nume de poves-
te. Camerele beneficiază de internet
Wi-Fi, televiziune prin cablu, grup
sanitar, aer condiționat și balcoane
oferind perspective spre atracțiile
Branului. Mobilierul din lemn masiv
și finisajele atent realizate de desig-
neri renumiți asigură plusul de re-
laxare vizuală, indiferent de camera
pentru care turistul optează.
„Casa din Bran Villas” –
mai aproape de natură
Cele două vile identice din satul So-
hodol oferă avantajele unui complex
rafinat, într-un loc retras, oferind
perspective spre crestele munților
Bucegi, Postăvaru, Piatra Craiului
și Măgura Codlei. Celor două cor-
puri li se alătură „Vila 3”, o unitate
de cazare ideală organizării tabere-
lor de elevi, pentru grupuri sau alte
activități destinate agrementului sau
organizării de evenimente.
Cele două vile asigură o capacitate de
cazare pentru 12 – 15 persoane per
34
vilă, în șase camere duble cu pat ma-
trimonial, două camere triple și două
apartamente cu pat matrimonial și
canapea extensibilă. Camerele sunt
dotate cu internet Wi-Fi, telefon, Tv,
minibar, baie cu duș și uscător de păr
și au balcon. Turiștii se pot relaxa în
livingul generos al fiecărei vile, cu
acces pe o terasă panoramică. Sauna
reprezintă un alt punct de atracție al
complexului.
La „Casa din Bran Villas”, cele trei
mese ale zilei pot fi comandate „à
la carte”, preparatele servite fiind
preparate în restaurantul pensiu-
nii „Casa din Bran”. De asemenea,
turiștii beneficiază de grătar cu toa-
te ustensilele necesare și o bucătărie
modernă, complet utilată.
„Vila 3” din Sohodol este alegerea
potrivită pentru segmentul de tabere
sau pentru grupurile care doresc să
organizeze o petrecere privată. Vila
dispune de o sală de mese, bucătărie
complet echipată, grătar în aer liber
și 18 locuri de cazare distribuite în
patru camere cu paturi supraetajate.
Agrement - de la muzică
tradițională la zboruri cu
parapanta
La cerere, pentru grupurile de turiști
cazați la „Casa din Bran Villas” se
organizează petreceri tematice cu
muzică tradițională și ansambluri
din zonă, foc de tabără, plimbări
off-road prin împrejurimi, plimbări
cu biciclete mountain bike, program
de călărie, zboruri cu parapanta și
paint-ball.
La închirierea unei vile din comple-
xul „Casa din Bran Villas” turiștii be-
neficiază de o sală de sport complet
utilată cu aparate pentru gimnastică,
forță, fitness și aerobic. De aseme-
nea, una dintre atracțiile principale
ale complexului este terenul mul-
ti-sport, o construcție panoramică
impresionantă, în aer liber, deasupra
Sohodolului.
12 camere de poveste, într-
un decor regal
• camera bunicilor;
• camera cavalerului;
• camera contelui;
• camera ducesei;
• camera logofătului;
• camera regelui;
• camera reginei;
• camera spătarului;
• camera străjerilor;
• camera vistiernicului;
• camera vornicului.
 Alte facilități oferite de • terasă exterioară; • sală de joacă pentru cei mici;
„Casa din Bran Pension”: • minibar și seif la recepție; • tururi la obiectivele turistice ale
• parcare supravegheată video; Branului;
• bibliotecă cu sală de lectură; • plimbări cu trăsura trasă de cai.

35
 România Rurală – nr. 24
Comunitatea mea
Munții Apuseni – Agroturism, ecoturism,
turism cultural și istoric
Munții Apuseni, parte a Carpaților
Occidentali, sunt delimitați la nord
de râul Barcău, la sud de râul Mureș,
la vest de Dealurile și de Câmpia de
Vest, iar la est de Depresiunea Co-
linară a Transilvaniei. Frumusețea
lor nu mai e un secret pentru cine
iubește România și pornește la
drum pentru a se bucura din plin de
tot ceea ce pot oferi aceste ținuturi.
„Țara de sub pământ”:
mii de peșteri străbat
Munții Apuseni
Munții Apuseni ascund numeroase
comori în subteran, unele dintre
ele devenind deja obiective turisti-
ce foarte căutate de turiști. Județul
Alba abundă în peșteri, motiv pen-
36
tru care este recunoscut ca „țara de
sub pământ”. Cascade subterane,
formațiuni fascinante, săli impre-
sionante, toate formează o lume
aparte, un adevărat paradis nu nu-
mai pentru speologi, dar și pentru
turiști.
Peșterile Ghețarul de la Scărișoara,
Huda lui Papară și Poarta lui Ionele,
aflate pe teritoriul județului Alba,
sunt doar câteva exemple.
Odată ce ajungi în Parcul Natural
Apuseni, pe teritoriul căruia se află
o parte dintre peșteri, este impo-
sibil să nu rămâi fascinat de toate
atracțiile naturale întâlnite la orice
pas.
Poarta lui Ionele este o peșteră afla-
tă în Munții Bihor, la o altitudine de
circa 800 de metri, aproape de va-
lea Arieșului, chiar în sudul Parcu-
lui Natural Apuseni. Legenda spune
că denumirea peșterii provine de
la un haiduc, pe nume Ionel, care
s-a ascuns în ea până a fost prins.
Adevărat sau nu, peștera a rămas cu
acest nume și atrage vizitatorii care
trec pe aici.
Declarată monument al naturii încă
din 1999, Peștera Poarta lui Ionele
are o singură galerie vizitabilă, de
60 de metri lungime și 32 de metri
înălțime, peștera fiind sculptată în
calcare albe.
La Peștera cu Ghețar de la
Scărișoara, cea mai renumi-
tă peșteră de pe Valea Gârdei, se
poate ajunge străbătând Cheile
Ordâncușii, pe un drum asfaltat
lung de 18 km, la o altitudine de
1165 de metri. Din comuna Gârda
de Sus se poate urca și pe o pote-
că pe dealul Mununa care duce la
ghețar în circa două ore (marcaj
cruce roșie).
Peștera face parte din sistemul
carstic Ghețar-Ocoale-Dobrești,
numele de ghețar provenind de la
faptul că ascunde în ea cel mai mare
ghețar subteran din România, fiind
prima peșteră din țara noastră de-
clarată monument al naturii, încă
din 1938.
Impresionantă este intrarea în
peșteră, printr-un aven cu diame-
trul de circa 60 de metri, adânc de
48 de metri, ce a fost amenajat cu
270 de trepte metalice destul de
abrupte. Nu se pot vizita decât 260
de metri, restul traseului până la
720 fiind destinat speologilor, sec-
torul turistic vizitabil fiind Aven,
Sala Mare, Biserică. Gheața de la
suprafața Sălii Mari are peste 4000
de ani.
În Parcul Natural Apuseni se prac-
tică și activități ecvestre, pe Munte-
le Mare și Vlădeasa, dar și activități
de tip ecoturistic, de observare a
florii și faunei sau cicloturism.
Un ținut al monumente-
lor istorice și naturale
Parcul Natural Apuseni se află în
vestul țării, în partea central-es-
tică a munților Apuseni și este în-
conjurat de masivul Vlădeasa la
nord, munții Pădurea Craiului la
nord-vest, munții Bihorului la sud,
munții Gilău la est si munții Codru-
Moma la sud-vest.
Pe teritoriul parcului se află
casa memorială Cloșca din satul
Cărpiniș, un muzeu ridicat lângă
vatra casei lui Ion Oargă Cloșca.
Acesta a fost unul dintre liderii răs-
coalei iobagilor transilvăneni de la
1784. Alt obiectiv important este
muzeul municipal din Beiuș, ce are
o secție de etnografie și una de is-
torie.
Pe lângă peșteri ca Scărișoara,
Poarta lui Ionele, Peștera Urșilor,
Peștera Meziad, Peștera Ghețarul
de la Focul Viu și Peștera Poarta
Zmeilor, fascinează în egală măsu-
ră și Ghețarul Vârtop sau cheile ce
creează peisaje pitorești unice, pre-
cum Cheile Turzii, Cheile Turului,
Cheile Borzești, Cheile Vălișoarei,
Cheile Poșăgii, Cheile Runcu-
lui, Cheile Someșului sau Cheile
Râmețului, acestea din urmă de-
clarate rezervație naturală. Cheile
Râmețului se află în estul munților
Trăscău, pe cursul văii Geoagiului
ori Râmețului cum i se mai spune
râului ce și-a făcut loc printre fâșiile
calcaroase ale munților. Suprafața
rezervației este de circa 150 de hec-
tare. Pe timpul verii, traversarea se
poate face parțial și prin albia râu-
lui Geoagiu, datorită apei scăzute
putându-se ajunge în satul Cheia
și apoi la Peștera Huda lui Papară.
Pereții verticali, sculptați natural în
decursul timpului impresionează
prin spectaculozitatea lor.
În apropiere de Cheile Râmețului se
află și Mănăstirea Râmeț, ce deține
un muzeu înființat de părintele Do-
metie, care expune în exterior dife-
rite obiecte reprezentative, precum
o piatră din Sfânta Golgota adusă
de la Ierusalim, o piatră cu rugul
Maicii Domnului adusă de la Mun-
tele Sinai, dovezi ale existenței unui
fund de mare la Sfânta Biserică din
Geoagiu de Sus. În interior se re-
găsesc obiecte de îmbrăcăminte cu
caracter etnografic specific zonei,
precum opinci din piele, costume,
ii, veșminte de cult.
În Apuseni, călătorul rămâne fas-
cinat și de cascadele uluitoare, cum
ar fi Cascada Răchițele. Căderea de
apă măsoară peste 30 de metri, iar
iarna, când peretele stâncos este
înghețat, zona devine un loc exce-
lent pentru escaladă pe gheață. Încă
o cascadă celebră, considerată una
dintre cele mai mari din Transilva-
nia, se află pe teritoriul localității
37
 România Rurală – nr. 24
Vidra, chiar în apropiere de Dealul
cu melci, o altă atracție turistică.
Este vorba de Cascada Pișoaia, cu-
noscută și sub numele de Cascada
Miresii, declarată rezervație peisa-
gistică, ce se întinde pe o suprafață
de 2,5 hectare. Aflată într-o pădure
superbă de fag, căderea de apă de 25
de metri se revarsă peste o stâncă
formată din calcare cristaline. Nu
departe de cascadă, în apropiere
de malul Arieșului, într-o casă din
satul Incești, s-a născut și a crescut
Avram Iancu. Acum, comuna poar-
tă numele marelui conducător.
Complexul Muzeal „Avram Iancu”
este un alt obiectiv turistic ce merită
vizitat. Pe lângă muzeul ce include
casa în care a locuit revoluționarul
pașoptist, se vizitează și expoziția
38
de etnografie cu costume ce atestă
portul moțesc. Complexul mai cu-
prinde școala și biserica din loca-
litate, ctitorită în 1792. La subsolul
muzeului, se disting unelte ce atestă
ocupațiile tradiționale ale moților,
de la păstorit, prelucrarea lemnu-
lui, pescuit, vânătoare și până la
activitatea în agricultură.
Lacurile sunt alte puncte de
atracție, raiul pasionaților de schi
nautic, dar și al pescarilor fiind la-
cul de acumulare Tarnița, una din-
tre cele mai căutate zone turistice
din județul Cluj. Pe lacul alimentat
de apele văii Someșului Cald, având
o suprafață de 215 hectare și o lun-
gime de aproximativ 8 kilometri,
se organizează inclusiv plimbări cu
barca și jetski-ul.
Formațiuni geologice și
peisaje uimitoare
Cine ajunge în zona agroturisti-
că a Văii Arieșului poate pătrunde
nu numai într-o lume carstică im-
presionantă, dar poate descoperi
și cătune uitate din munți, în care
comunități tradiționale păstrează
acel mod de viață autentic și simplu.
Pescarii amatori sau profesioniști
se pot relaxa la pescuit de păstrăvi.
Iubitorii sporturilor de iarnă pot
schia pe pârtia din apropierea Pa-
sului Vârtop, dotată și cu teleschi.
Oricine decide să facă drumeții în
Munții Apuseni va rămâne uimit
de fiecare loc întâlnit în drum. Pe
Valea Ampoiului, ce traversează
Șard, Meteș, Feneș, Zlatna și Izvo-
rul Ampoiului, o zonă pitorească
se deschide pe drumul spre Țara
Moților. Este imposibil sa nu faci
mereu popas admirând versanții
împăduriți, unde descoperi aceste
blocuri de piatră amplasate ici-colo,
ce par ieșite din peisaj, conferindu-i
o notă unică.
Valea Ampoiului este o zonă bogată
în atracții turistice, ce ne oferă chei
impresionante, peșteri, dar și multe
alte monumente ale naturii, învălu-
ite în legende.
Unul dintre cele mai neobișnuite
peisaje din Carpați este și Detuna-
ta Golașă, aflată în nordul Munților
Metaliferi, ce a fost declarată
rezervație încă din 1936. Detunata
Golașă reprezintă iviri de bazalte,
de forma unor măguri vulcanice,
având la poale păduri de conifere
și o suprafață gigantică de bazalte
prăbușite.
Tradiții meșteșugărești
și gastronomie senza-
țională
Târgurile și festivalurile ce se țin
în satele din Apuseni duc mai de-
parte vechi tradiții și obiceiuri,
precum Festivalul Secerișului de
la Ampoița, Târgul de Fete de pe
Muntele Găina, Fășangii de la Cetea
ori Târgul Național de Turism Ru-
ral de la Albac. La acest ultim târg,
pe lângă ofertele turistice ale zonei,
se pot admira și cumpăra produse
tradiționale confecționate de arti-
zani autentici. Și astăzi, moții încă
mai fac ciubere și putini, iar tulni-
cele din care cântă moațele păstrea-
ză încă secretul făuririi lor. Fie că
vorbim de balmoș sau plăcinta pe
lespede, coaptă pe piatra încinsă,
preparatele tradiționale ale moților
satisfac cele mai pretențioase gus-
turi.

Pensiunile membre ANTREC

Alba, organizație condusă de Emil
Comșa, își așteaptă turiștii veniți să
descopere farmecul munților Apu-
seni. Dintre acestea putem enumera
pensiunea „Danciu” din Gârda de
Sus, pensiunea „Steaua Arieșului”,
Albac, „Casa Moțului” din Arieșeni,
pensiunea „Bitai Panzio”, Rimetea,
„Casa Ecologică” din Cetea, pensi-
unea „Sub Piatră”, Sălciua, „Casa
Butnarului” din Geoagiu de Sus,
„Conacul Secuiesc” etc.

Orice turist care alege să petreacă

câteva zile în acest tărâm plin de
farmec și mister va avea ocazia să
întâlnească case tradiționale și zeci
de pensiuni cu oameni calzi și pri-
mitori, va descoperi gastronomia
senzațională și frumusețea inegala-
bilă a Munților Apuseni, una dintre
cele mai atractive destinații turisti-
ce din România.

39
 România Rurală – nr. 24
Leader la zi
Grupul de Acțiune Locală „Dobrogea
Centrală”
Teritoriul GAL „Dobrogea Centrală”
este localizat în regiunea de Sud-
Est și reunește 11 comunități rura-
le din județele Constanța și Tulcea,
potențialul său agricol ridicat fiind
favorabil creșterii animalelor și prac-
ticării agriculturii, în special a cultu-
rilor mari și horticulturii.
Totodată, pe lângă peisajele domina-
te de suprafețe agricole, teritoriul be-
neficiază de arii protejate localizate
de-a lungul Dunării, ceea ce îi con-
feră un potențial ridicat nu numai de
dezvoltare agricolă, ci și turistică.
Din cele 11 comune ale GAL „Dobro-
gea Centrală”, 10 fac parte din județul
Constanța (Ciocârlia, Peștera, Torto-
man, Mircea Vodă, Saligny, Seimeni,
Crucea, Horia, Saraiu, Rasova), iar
comuna Casimcea face parte din
județul Tulcea.
Suprafața totală a teritoriului GAL
„Dobrogea Centrală” este de 133.092
40
de hectare, din care 108.475 ha în
județul Constanța și 24.617 ha în
județul Tulcea.
Patrimoniul cultural al teritoriu-
lui Dobrogea Centrală este bogat în
situri arheologice, cele mai vechi
obiective datând încă din epocă an-
tică.
Meșteșugurile practicate în acest te-
ritoriu au determinat o afluență mare
de turiști înainte de anul 1989, toc-
mai de aceea GAL „Dobrogea Cen-
trală” acordă o deosebită importanță
grijii și conservării resurselor cultu-
rale, incluzând colecțiile de muzeu,
arhivele, siturile și peisajele.
Astfel, prin funcționarea GAL-ului
se urmărește realizarea și promova-
rea unui program conjugat de perce-
pere a valorilor patrimoniale, menit
să îndrepte atenția publicului spre
cultura națională.
Pe teritoriul GAL „Dobrogea Centra-
lă” se întâlnesc tradiții și obiceiuri
specifice, păstrate din vremuri de de-
mult și care încă mai sunt practicate,
cum ar fi „Olăria”, ritual întâlnit în
Casimcea Saraiu și practicat înainte
de începerea Postului Mare, pentru
purificarea aerului și gonirea duhu-
rilor rele din zona localității. „Calo-
ianul”, obicei practicat după Paște,
simbolizează fertilitatea, belșugul
culturilor și regenerarea vegetației.
Alte obiceiuri practicate în zona cen-
trală a Dobrogei sunt: „Paparuda”, în
comunele Crucea, Horia și Peștera,
„Colindatul”, „Ursul”, „Brezaia”, „Ca-
pra”, practicate în preajma Sărbăto-
rilor de iarnă, în toate localitățile te-
ritoriului GAL „Dobrogea Centrală”.
Spațiul rural al Grupului de Acțiune
Locală este important nu numai da-
torită potențialului agricol ridicat,
ci și a valorilor cultural-etnogra-
fice și obiectivelor de patrimoniu.
Meșteșugurile tradiționale și târgu-
rile, întâlnite pe traseul cultural-is-
toric al zonei, accentuează comoara
tradițională dintre Dunăre și Marea
Neagră. Muzeul sătesc multietnic
de la Cobadin, Muzeul Satului de la
Mănăstirea Dervent, precum și mă-
năstirile Peștera Sfântului Andrei și
Dervent pot fi valorificate în oferta
turistică.
În privința traseului meșteșugurilor,
se au în vedere toate satele limesului
dunărean, un exemplu fiind atelierul
rural de la Rasova. Turismul cultu-
ral, bazat pe meșteșuguri permite
artizanilor populari să-și vândă pro-
dusele locale pe o piață organizată.
În ceea ce privește târgurile, ca pro-
puneri de organizare, se au în vedere
Târgul Național al Meșterilor Popu-
lari, dar și Sărbătoarea Recoltei și a
Vinului Dobrogean, la care se adaugă
și Sărbătoarea Pâinii.
O altă formă a promovării locale este
agroturismul combinat cu programe
de echitație, plimbări cu mijloacele
tradiționale, pescuit sportiv și vână-
toare în luncile și lacurile de pe ma-
lul Dunării.
Prioritățile, obiectivele și măsurile
implementate prin proiecte în teri-
toriul GAL „Dobrogea Centrală” ur-
măresc valorificarea potențialului
agricol al teritoriului, sprijini-
rea educației vocaționale pentru
creșterea performanței individua-
le și îmbunătățirea ocupării forței
de muncă, dezvoltarea turismului,
protejarea mediului și valorifica-
rea potențialului natural și cultural
și consolidarea serviciilor sociale
și de asistență pentru populație și
comunitățile rurale.
Grupul de Acțiune Locală a lansat
sesiunea de cereri de proiecte pentru
Măsura 421 „Implementarea pro-
iectelor de cooperare”, în perioada
15.12.2014 – 09.01.2015. Valoarea
maximă a finanțării nerambursabile
ce poate fi acordată unui proiect este
de 10.000 de euro, iar intensitatea
sprijinului nerambursabil este de
100%.
De asemenea, s-a lansat apelul de
selecție și pentru Măsura 411-112
„Instalarea tinerilor fermieri”, în
perioada 15.12.2014 – 09.01.2015.
Fondurile disponibile pentru Măsu-
ra 411-112 în această sesiune au fost
de 80.000 de euro, acordându-se
finanțare pentru două proiecte. Va-
loarea maximă a finanțării neram-
bursabile ce poate fi acordată unui
proiect este de 40.000 de euro, iar
intensitatea sprijinului nerambursa-
bil va fi de 100%.
Viziunea dezvoltării economice în
cadrul teritoriului GAL „Dobrogea
Centrală” este concentrată pe proiec-
te cheie, ce vor oferi o nouă evoluție
și o nouă dinamică vieții rurale.
41
 România Rurală – nr. 24
GAL Asociația Leader „Valea Nirajului”
Valea Nirajului este una dintre zo-
nele cu cea mai mare densitate a
populației din Transilvania. Satele
sunt înșirate pe cele două maluri ale
Nirajului și ale afluenților acestuia.
Câmpul Cetății constituie cel mai
mare complex de crescătorie din
țară, având în componență mai mul-
te păstrăvării formate din aproape
50 de bazine cu apă de izvor.
Asociația LEADER „Valea Nirajului”
a fost înregistrată în anul 2010 ca en-
titate juridică reprezentând Grupul
de Acțiune Locală. Acesta are ca scop
exploatarea oportunităților de dez-
voltare în cadrul Axei IV a Planului
Național de Dezvoltare Rurală.
Asociația LEADER „Valea Niraju-
lui” reunește 53 de membri dintre
care 13 sunt unități administrativ-
teritoriale, 20 sunt parteneri privați
(reprezentând societăți comerciale,
întreprinderi individuale, persoane
fizice autorizate și societăți coopera-
tive), iar 20 de membri fac parte din
sectorul civil (ONG-uri).
Teritoriul microregiunii cuprinde 13
unități administrativ-teritoriale, 12
42
comune și un singur oraș, Miercu-
rea-Nirajului, centrul istoric și so-
cio-cultural al microregiunii. Acesta
este situat la 20 de kilometri distanță
de Târgu-Mureș.
Microregiunea „Valea Nirajului” se
situează de-a lungul văii râului Niraj,
un afluent de stânga al Mureșului. În
valea ce are o lățime de aproximativ
2 km în regiunea de jos și cea de mij-
loc și în văile secundare sunt așezate
66 de sate, majoritatea locuitorilor
fiind de naționalitate maghiară.
Microregiunea „Valea Nirajului” se
împarte în două zone, Valea Nirajului
de Jos și Valea Nirajului de Sus, par-
tea de mijloc care împarte zona după
tradiția locală fiind comuna Acățari.
Unitățile administrativ-teritoria-
le ale microregiunii sunt comunele
Eremitu, Hodoșa, Vărgata, Măghe-
rani, Bereni, Gălești, Corunca, Live-
zeni, Păsăreni, Acățari, Crăciunești
și Gheorghe Doja, precum și orașul
Miercurea Nirajului.
În Valea Nirajului de Sus există
suprafețe mari de pășuni, acestea
fiind determinante în zona montană
a microregiunii (comunele Bereni,
Măgherani și Eremitu), activitatea
principală fiind creșterea animalelor.
Patrimoniul cultural al Microregiu-
nii Văii Nirajului cuprinde mai multe
obiective, de la vestigii arheologice,
biserici și clădiri publice cu valoare
arhitecturală deosebită, până la obi-
ceiuri, tradiții și diferite elemente ale
culturii populare (port popular, mu-
zică și dansuri populare). Un factor
important al vieții socio-culturale
îl reprezintă programele culturale
tradiționale ce se organizează anual
în microregiune.
Misiunea principală a Asociației o
reprezintă crearea bazelor pentru o
dezvoltare economică și socială du-
rabilă, prin parteneriat și colabora-
re la nivel local, ținându-se cont de
resursele și posibilitățile locale exis-
tente.
Unul dintre proiectele de succes ale
Asociației Leader „Valea Nirajului”
este „Amenajare spații verzi și lo-
curi de joacă inovative în Comuna
Hodoșa”.
Datorită acestei investiții, în comuna
Hodoșa există un obiectiv de inte-
res deosebit, întrucât parcul conține
obiecte arhitectonice inovative și
unice în microregiune. Obiectele am-
plasate în parc au elemente sculptu-
rale tradiționale, însă și arhitectura
organică este reprezentată în acest
spațiu.
Pe lângă valoarea estetică, parcul
este multifuncțional, fiind creat un
spațiu aparte și original pentru spec-
tacole și manifestări culturale în aer
liber.
Printre beneficiarii finali ai proiec-
tului se află și tânăra generație din
comună, copiii, care au la dispoziție
un teren de joacă cu diferite spații
atractive și educative.
Teritoriul Văii Nirajului se bucură și
de importanță turistică prin faptul
că, în microregiune, în zona munte-
lui „Bekecs”, se pot identifica și as-
tăzi urmele drumului roman numit
„Drumul Sării”. Cea mai mare parte a
drumului, cu o lungime de 60 km, ce
leagă localitatea Sângeorgiu de Mureș
cu localitatea Praid, se află chiar în
microregiunea Valea Nirajului, tra-
versând-o în cele mai pitorești zone.

Titlu proiect: „Amenajare spații verzi și locuri de joacă inovative în • numărul total de proiecte
Comuna Hodoșa”; depuse: 58;
• contracte de finanțare sem-
Amplasament: Regiunea 7 Centru, județul Mureș, localitatea Hodoșa; nate: 58;
Proiect realizat în cadrul PNDR, Axa III, măsura 322, sesiunea I din • valoarea totală a proiectelor:
2012, proiect finalizat. 2.311.161 de euro;
• valoarea totală a finanțării
Valoarea totală a proiectului: 101.000 de euro, din care 54.967 de euro - nerambursabile contractate:
finanțare nerambursabilă, proiect de construcții montaj. 2.320.751 de euro.

43
 România Rurală – nr. 24
știri și evenimente
Ziua Națională a Turismului Rural, la Râșnov
În weekendul Floriilor, ANTREC
România, alături de filiala Brașov și
Primăria Râșnov, a organizat o nouă
ediție a Zilei Naționale a Turismului
Rural, la Complexul Turistic Pănicel
Râșnov, având și sprijinul Asociației
Rosenau Turism.
Ca și în ceilalți ani, proprietarii de
pensiuni se adună laolaltă cu meșteri
populari, ansambluri de dans și
muzică populară, oficiali locali și
din alte zone ale țării, reprezentanți
ANTREC și jurnaliști, bloggeri, dar
și turiști. Evenimentul este organi-
zat sub forma unei întâlniri ad-hoc
între specialiștii din turismul ru-
Proiecte de maximum 200.000 euro pentru
activități non-agricole în mediul rural
Programul Național de Dezvoltare
Rurală (PNDR) 2014-2020 pune la
dispoziția celor care vor să obțină
fonduri europene în domeniul non-
agricol două submăsuri.
În cadrul PNDR au fost incluse
submăsurile 6.2 „Sprijin pentru
înființarea de activități neagricole
în zone rurale” și sub-măsura 6.4
„Investiții în crearea și dezvoltarea
de activități neagricole”. Acestea
urmăresc diversificarea economiei
rurale prin creșterea numărului de
întreprinderi mici și microîntreprin-
deri în sectorul non-agricol.
44
ral și potențialii clienți. Discuțiile
sunt concentrate pe teme cum ar
fi oportunitățile din agroturism și
dezvoltare rurală, tendințele din do-
meniu, promovarea activităților tu-
ristice rurale, precum și importanța
tradițiilor și meșteșugurilor.
Ziua Națională a Turismului are un
calendar variat de activități, ce cu-
prinde expoziții de fotografie și artă
populară (artizanat, costume popu-
lare, țesături din lână, demonstrații
cu meșteri populari), un spectacol
al ansamblului Mugurelul, un spec-
tacol ecvestru, o expoziție gastro-
nomică cu degustare de produse
Aceste sub-măsuri conduc și la dez-
voltarea serviciilor și crearea de lo-
curi de muncă în spațiul rural, dar și
la reducerea diferențelor dintre rural
și urban, precum și dezvoltarea unor
activități non-agricole.
Cela două submăsuri vizează mai
ales fermierii sau membrii gospodă-
riilor agricole care doresc să-și di-
versifice activitățile economice prin
practicarea de activități non-agrico-
le, pentru a-și crește veniturile și a-și
crea meserii alternative.
Prin submăsura 6.2, sprijinul ne-
tradiționale, dar și vizite la pensiuni
și alte obiective turistice din Râșnov.
Evenimentul este organizat anual
începând din 2004, iar la edițiile tre-
cute a fost găzduit de localități pre-
cum Fundata, Șirnea, Moieciu, Bran,
Prejmer, Întorsura Buzăului, Cristi-
an, Sărata Monteoru, Iași, Tismana
sau Albac. Orașul Râșnov a fost ales
drept gazdă a acestui an datorită
dezvoltării sistemului de pensiuni,
mai ales în apropierea centrului isto-
ric și la periferia localității, în zone
practic rurale.
rambursabil se acordă pentru o pe-
rioadă de maximum cinci ani, fiind
de 50.000 de euro pe proiect și ma-
ximum 70.000 de euro pe proiect, în
cazul activităților de producție, ser-
vicii medicale, sanitar-veterinare și
de agro-turism. Sprijinul va fi acor-
dat în două tranșe, astfel: 70 la sută
din cuantumul maxim al sprijinului
la primirea deciziei de finanțare și
30% din cuantumul sprijinului se va
acorda cu condiția implementării co-
recte a planului de afaceri. Prin sub-
măsura 6.4, sprijinul nerambursabil
nu va depăși 200.000 de euro pe o
perioadă de trei ani.
Turiștii străini au cheltuit în România, în 2014,
peste 5 miliarde lei
Numărul turiștilor străini cazați în
unitățile turistice din România a
fost de aproape 2 milioane în 2014,
iar totalul cheltuielilor acestora
a depășit 5 miliarde de lei, potri-
vit datelor publicate de Institutul
Național de Statistică.

Principalul motiv al sejurului pe-

trecut de turiștii străini în Româ-
nia îl constituie afacerile, parti-
ciparea la congrese, conferințe,
cursuri, târguri și expoziții, chel-
tuielile acestora reprezentând 68%
din total.

Cel de-al doilea motiv al sejurului

străinilor în România a fost repre-
zentat de călătoriile în scop perso-
nal (38,7% din numărul total de
turiști), cheltuielile acestora repre-
zentând 32% din total. Călătoriile
în scop personal includ vacanțele,
deplasările pentru cumpărături,
participarea la evenimente cultu-
rale și sportive, vizitarea prieteni-
lor și rudelor, tratament medical,
religie, tranzit și altele.

Din totalul cheltuielilor pentru

afaceri, cele mai scumpe au fost
cele pentru cazare (peste 50%),
fiind preferată cazarea cu mic de-
jun inclus în peste 90% din cazuri.
Turiștii străini au mai cheltuit
bani și în restaurante și baruri,
ajungând la 16% din cheltuieli, iar
unii dintre ei au petrecut timp și la
cumpărături (aproape 12%). Atunci
când au mers prin magazine, stră-
inii au preferat că cumpere îmbră-
căminte și încălțăminte, băuturi și
alimente (33,5%). Cheltuielile pen-
tru închirierea de autoturisme au
avut o pondere de 57,1% din tota-
lul cheltuielilor pentru transport,
iar cheltuielile pentru accesul în
parcuri de distracții, târguri, ca-
zinouri, săli de jocuri mecanice au
reprezentat 76,9% din totalul chel-
tuielilor pentru recreere.

Din totalul turiștilor străini sosiți

în România în 2014, aproape 45%
și-au organizat sejurul prin agenții
de turism, iar 32,8% și l-au planifi-
cat singuri.

45
 România Rurală – nr. 24
Întruniri RNDR pe tema turismului rural
GLT 3 „Promovarea turis-
mului durabil în mediul
rural”
Întrunirea s-a desfășurat la
București, în perioada 9-10 februa-
rie 2015, urmărind o abordare inte-
grată a turismului în mediul rural.
La acest GLT s-au prezentat diferite
46
strategii de dezvoltare în domeniu
de către Maria Stoian - ANTREC
România, Liviu Mureșan – CODCR,
Raluca Munteanu – OAR, Iuliana
Grumăzescu– SGG – TBC, Cristian
Hristea – Fundația Amfiteatru.
Cu această ocazie s-au adus în prim
plan strategia de dezvoltare a regi-
unii Dunării și orientări strategice
naționale pentru dezvoltarea dura-
bilă a zonei montane defavorizate,
dar și modele de clustere în turis-
mul rural european. S-a accentuat
importanța pe care o are promova-
rea arhitecturii și patrimoniului cul-
tural, ca factor de succes pentru dez-
voltarea turismului durabil în mediul
rural, ținându-se cont și de confortul
specific timpurilor moderne.
În acest context, doamna Maria Sto-
ian a susținut o prezentare despre
tradiție și confort în turismul rural
românesc, cei doi termeni comple-
tându-se reciproc. „Turismul rural
românesc are ce oferi din punct de
vedere al tradițiilor, punând accent
și pe confortul turiștilor”, a subliniat
aceasta.
Evenimentul și-a propus să fie un
spațiu deschis de discuții și dezba-
teri pe teme legate de promovarea
integrată a turismului în mediul ru-
ral, provocări în promovarea unui
turism durabil în mediul rural,
oportunități de finanțare din cadrul
PNDR 2014-2020.
Astfel, s-a subliniat necesitatea
diferențierii impozitului pe clădiri în
funcție de cifra de afaceri, numărul
de angajați și de sezonalitate, știut fi-
ind faptul că nu toate pensiunile sunt
deschise tot anul și gradul de ocupa-
re diferă în funcție de sezon. S-a mai
propus prioritizarea proiectelor ce
vizează arhitectura locală, s-au pre-
zentat destinațiile de ecoturism și
s-a făcut o analiză SWOT în ceea ce
privește turismul durabil.
Seminarul ad-hoc „Agro-
turismul din perspectiva
PNDR 2014-2020”
În perioada 26-27 martie 2015, la
Cheile Grădiștei, RNDR prin Unita-
tea de Sprijin a Rețelei a organizat
seminarul intitulat „Agroturismul
din perspectiva PNDR 2014-2020”.
Seminarul și-a propus abordarea
unor subiecte actuale, de mare inte-
res, atât pentru dezvoltarea rurală
în general, cât și pentru perioada de
programare 2014-2020.
În cadrul seminarului au luat cuvân-
tul Mioara Vișan Stoian, președinte
ANTREC Brașov, Conf. Univ. Dr.
Maria Stoian, ANTREC România,
Ovidiu Gârbacea, de la Complexul
Cheile Grădiștei, Dr. Ion Andrei, de
la Asociația Națională pentru Cali-
tatea Serviciilor din Turism, și Prof.
Dr. Manoela Popescu, de la Univer-
sitatea Creștină Dimitrie Cantemir.
Printre subiectele dezbătute, s-a
avut în vedere valorificarea ele-
mentelor de unicitate din turismul
rural, precum meșteșugurile, fol-
clorul și peisajul, valorificarea artei
tradiționale și culinare prin agrotu-
rism, creșterea gradului de ocupare
a pensiunilor turistice și agroturis-
tice prin îmbunătățirea produsului
turistic și intensificarea promovării,
un rol important în agroturism avân-
du-l asociațiile locale, regionale și
naționale. Creșterea competitivității
în turismul rural reprezintă și o
premiză prioritară pentru creșterea
calității serviciilor.
Totodată, trebuie avută în vedere
clasificarea tematică a pensiunilor,
ținându-se cont de modelele europe-
ne coroborate cu specificul din Ro-
mânia.
O componentă esențială în produsul
de turism rural o reprezintă agre-
mentul, cu atât mai mult cu cât zone-
le rurale sunt prielnice desfășurării
de activități în aer liber.
Se impune și armonizarea curriculei
educaționale din învățământ (preu-
niversitar și universitar) cu cerințele
pieței forței de muncă din turismul
rural, care nu acoperă în totalitate
necesitățile existente.
Agenda seminarului a inclus și vizi-
tarea pensiunii „Mama Cozonacilor”,
inclusiv a laboratorului de fabricare a
cozonacului și pâinii, oaspeții degus-
tând produse tradiționale precum
cozonaci, plăcinte și lapte. S-a vizi-
tat baza de agrement, sala de sport
și pista de biatlon a resortului Cheile
Grădiștei, sub îndrumarea domnului
Ovidiu Gârbacea.
Concluzii
• profilul investitorului în me-
diul rural este unul dinamic,
receptiv la nou și axat pe
dezvoltare durabilă, pe ter-
men lung;
• administratorii de pensi-
uni simt nevoia de sprijin
asociativ și răspund pozi-
tiv la conferințe și semina-
rii de gen, considerându-le
utile și atractive, fiind și un
bun prilej de schimburi de
experiență între ei;
• s-au identificat modele inte-
resante de succes, dar și ca-
zuri în care este nevoie de
inovare și marketing, exis-
tând interes în căutarea de
soluții;
• în turismul rural se impune
necesitatea unor mecanisme
financiare susținute de pro-
grame europene care să se
adreseze noilor investiții și
dezvoltării celor existente;
• pentru lărgirea viziunii și
facilitarea schimbului de
experiență, este utilă organi-
zarea de infotrip-uri;
• este necesară simpli-
ficarea legislației și a
reglementărilor.
47
 România Rurală – nr. 24
Membrii RNDR se prezintă
Asociația Județeană de Agroturism,
Turism rural și Ecologic Călărași
Asociația Județeană de Agroturism,
Turism rural și Ecologic Călărași,
înființată în anul 2008, are statu-
tul de persoană juridică română de
drept privat. Aceasta a fost înființată
ca rezultat al activităților derulate
prin proiectul „Dezvoltarea durabilă
a comunităților rurale prin promova-
rea activităților agroturistice”, pro-
iect finanțat prin Programul PHARE
2005/017-553.04.02.01.01.313 și im-
plementat de Universitatea de Științe
Agronomice și Medicină Veterinară
București - Facultatea de Manage-
ment, Inginerie Economică în Agri-
cultură și Dezvoltare Rurală – filiala
Călărași.
Obiectivele generale ale
Asociației Județene de Agrotu-
rism, Turism rural și Ecologic
Călărași
• elaborarea strategiilor privind
promovarea și dezvoltarea agrotu-
rismului, turismului rural și ecolo-
gic în județul Călărași;
48
• derularea activității de cercetare-
dezvoltare;
• derularea de programe și proiecte
proprii și în regim de parteneriat
cu autoritățile publice din țară și
din strainatate, care să sporească
accesibilitatea agroturismului, tu-
rismului rural și ecologic în județul
Călărași;
• acordarea de consultanță și consi-
liere persoanelor interesate, în do-
meniul agroturismului, turismului
rural și ecologic și în alte domenii de
interes general ce privesc activitatea
de turism sau alte servicii conexe;
• organizarea de cursuri de formare,
calificare și perfecționare a perso-
nalului din/și pentru agroturism,
turism rural și ecologic;
• organizarea de seminarii,
conferințe, dezbateri publice, pre-
cum și organizarea de marșuri, ma-
nifestări publice și alte activități de
sensibilizare a opiniei publice, potri-
vit legii etc.
Activități derulate de Asociația
Județeană de Agroturism,
Turism rural și Ecologic
Călărași în perioada 2013- 2014
• Activitate de cercetare-dezvoltare
și elaborare de studii și analize în
domenii de interes agroturistic,
turism rural și ecologic.
Asociația a fost prezentă în luna iu-
nie la Simpozionul Științific Inter-
national organizat de Facultatea de
Management, Inginerie Economică
în Agricultură și Dezvoltare Rura-
lă, București pe tema „Perspective
ale agriculturii și zonelor rurale în
contextul dezvoltării durabile” cu
trei lucrări de cercetare: „Dezvoltare
economică și socială în comunitățile
rurale în județul Călărași, studiu de
caz satul Cuza Vodă”, „Valorificarea
potențialului turistic în arii proteja-
te în județul Călărași” și „Valorifica-
rea durabilă a resurselor locale, prin
ecoturism în județul Călărași”.
• Activitate de promovare a coo-
 perării cu administrația locală și
a unei comunicări eficiente între
instituții guvernamentale și non-
guvernamentale și de organizare
de seminarii, dezbateri și mese ro-
tunde.
În luna aprilie a anului 2013,
Asociația de Agroturism, Turism
rural și Ecologic Călărași a organi-
zat în sala amfiteatru a Facultății de
Management, Inginerie Economică
în Agricultură și Dezvoltare Rurală
– filiala Călărași, seminarul cu tema:
„Finanțare pentru dezvoltarea agro-
turismului și posibilitatea elaborării
de proiecte în beneficiul membrilor
asociației”. Acțiunea s-a desfășurat
în parteneriat cu Camera Agricolă a
Județului Călărași.
În luna septembrie a anului 2013,
Asociația de Agroturism, Turism ru-
ral și Ecologic Călărași, împreună cu
alte entități publice și profesionale,
au inițiat Alianța Informală Deschi-
să a ONG-urilor din Călărași, parte
a Grupului pentru transparență de-
cizională.
• Activitate de editare a materialelor
promoționale și de actualizare a
paginii web a asociației.
Pe tot parcursul anului 2014,
Asociația de Agroturism, Turism ru-
ral și Ecologic Călărași a actualizat orașului Călărași.
pagina web - www.calarasiagrotu-
rism.net și a elaborat afișe, flyere și În luna noiembrie a anului 2014,
pliantul asociației. alături de studenții Facultății de
Management, Inginerie Economică
în Agricultură și Dezvoltare Rurală
• Activități de promovare și schimb
– filiala Călărași, membrii asociației
de bune practici.
au efectuat o vizită în Austria, la Re-
nexpo-Hydro.
În luna iulie a anului 2013, membrii
asociației au efectuat o vizită de
În prezent, venitul Asociației de
studiu și documentare - „Schimb de
bune practici” pe traseul Călărași Agroturism, Turism Rural și Eco-
– Brașov – Maramuraș – Iași – logic Călărași este constituit din
Călărași, traseu pe care practicarea cotizația membrilor asociației și din
agroturismului este deja un mod de direcționarea către asociație de către
viață. câțiva membri a 2% din impozitul pe
salariu.
În luna noiembrie a anului 2013,
alături de studenții Facultății de
Management, Inginerie Economică
în Agricultură și Dezvoltare Rurală
– filială Călărași, membrii asociației
au efectuat o vizită la cel mai impor-
tant târg internațional în domeniul
mașinilor agricole, AgriTechnica,
desfășurat la Hanovra, în Germania,
eveniment organizat de Societatea
Germană pentru Agricultură.
În luna august a anului trecut,
asociația a efectuat o vizită de studiu
și documentare - „Schimb de bune
practici” pe traseul Călărași – Tul-
cea – Delta Dunării. În luna urmă-
toare, membrii asociației au partici-
pat cu stand de prezentare la Târgul
de toamnă organizat cu prilejul Zilei
49
 România Rurală – nr. 24
Membrii RNDR se prezintă
Tea și Daria Croitorie și Broderie
Liliana Ionașcu și-a fondat afacerea
de croitorie și broderie, cu accent
pe straie românești tradiționale, în
Reșița, cartierul Câlnic. Atelierul
se află chiar în locuința familiei
Ionașcu, unde costume populare
vechi și noi împodobesc pereții.
De altfel, Liliana Ionașcu este și
creator de artă populară autorizat,
specializată în croitorii, cusături și
broderii bănățene.
Inspirată de modelele tradiționale
caracteristice tuturor celor șapte
regiuni folclorice ale județului
Caraș-Severin, Liliana Ionașcu
aduce în contemporaneitate di-
mensiunile distinctive ale portului
popular și ale cusăturilor de podoa-
bă din casa tradițională, potrivit
informațiilor disponibile pe site-ul
oficial al afacerii. Astfel, Direcția
pentru Cultură, Culte și Patrimo-
50
niu Cultural Caraș-Severin a de-
cis în 2010 că activitatea Lilianei
Ionașcu se încadrează în categoria
„industrie creativă”. Această con-
cluzie a fost susținută și de partici-
parea doamnei Ionașcu la târguri,
festivaluri și prezentări de artă
tradițională românească.
Tea & Daria Croitorie și Broderie
funcționează pe bază de comenzi
primite de la clienți, fie telefonic,
fie online. Principala activitate
este, după cum trădează și nume-
le, realizarea costumelor populare
românești – și deși Liliana Ionașcu
este recunoscută pentru cele
bănățene, croitorii de la Tea & Da-
ria pot realiza orice costum, speci-
fic oricărei etnii. „Lăzile de zestre
ale bătrânilor din satele noastre
ascund pe lângă alte comori, și
adevărate modele ale portului po-
pular femeiesc care au facut cari-
eră în moda internațională – iile.
Ia fiind cea mai importantă piesă a
costumului popular tradițional fe-
minin din România care a fascinat
deopotrivă pictori, fotografi, fețe
regale și designeri internaționali,
toți s-au inspirat, au promovat și
s-au lăsat vrăjiți de ie sau cămașa
cu altițe cum mai este denumită”,
se arată pe site.
În ceea ce privește broderiile, aces-
tea pot fi cusute direct pe trais-
te, plase, fețe de masă, batiste,
perinuțe, peretare, cearceafe sau
orice alte produse cerute de clienți.
Până în prezent, croitoria a realizat
costume populare pentru Dubașii
de la Săvârșin, Domașnea, Berzas-
ca, Bocșa – Dan Liuț, ansamblu-
rile Semenicul, Bocșana, Datina,
Fîrliug, Găvăjdia, Nădrag, Recaș,
Tomești, Săvârșin, Curtea, Cenad,
Bethausen, Firdea, Bolvașnița, Cor-
nereva, Coșava, Bigăr, Brebu, Oha-
ba, Berzovia, Lăpușnicel și Gottlob.
În potrofoliu mai sunt și costume
pentru etnici ucraineni, germani,
maghiari, sârbi, romi și cehi.

Printre soliștii și artiștii care au

apelat la serviciile Tea & Daria se
numără și Petrică și Ramona Vița,
Titian Puchiță, Doriana Talpeș,
Andrei Marinescu, frații Miloș,
Mircea Mioc, Gabi Zaharia, Dana
Basarab, etc.

În afară de aceste activități, cro-

itoria mai realizează și uniforme
școlare, echipamente de lucru și sa-
lopete de protecție, personalizate,
pe orice măsură și culoare. De ase-
menea, se pot realiza aranjamente
pentru săli de evenimente: fețe de
masă, huse de scaun, pliuri, falduri
și alte elemente decorative.

51
 România Rurală – nr. 24

52
Vă invităm să participați
la redactarea revistei

Doriți să împărtășiți din experiența

dumneavoastră de dezvoltare rurală
pentru o posibilă publicare în revistă?

Fotografii și imagini
Ghid de
• Imaginile trebuie să ilustreze o experiență.
participare
• Imaginile se vor transmite ca fișiere electronice separate
Aceste indicații sunt orientative pen-
tru omogenizarea contribuțiilor. Au-
(rezoluție înaltă >300 dpi și > 850 KB).
torii înțeleg că redacția poate modi-
fica textul primit, pentru o mai bună • Toate fișierele care conțin imagini vor fi trimise în format
înțelegere. .JPEG
• Autor: Trebuie identificat cu nume, • Vă rugăm să includeți un titlu scurt pentru fiecare fotografie/
prenume și ocupația actuală.
imagine transmisă, precum și numele fotografului/autorului.
• Introducere: Trebuie inclusă o scur-
tă introducere care să evidențieze
relevanța subiectului prezentat. Scrisori către Redacție
• Lungimea articolului: 400 – 800 • Scrisorile trebuie să fie legate de o temă de
cuvinte
dezvoltare rurală și să nu depășească 200 de
• Informații corecte: Nu prezentați cuvinte.
decât informații de care sunteți 100%
sigur și pe care le puteți susține. • Redactorii pot interveni asupra textului,
Menționați sursa informațiilor, pentru a-l adapta la stilul, lungimea, claritatea
atunci când prezentați date care
provin de la alte instituții sau
și acuratețea necesare și nu garantează că toate
organizații. scrisorile vor fi publicate.

• Stil: Vorbind despre un articol de • Atunci când spațiul este insuficient, scrisorile
revistă, este de dorit ca textul să nu care nu sunt publicate în revistă pot fi publicate
semene cu un raport. De aceea, sunt
pe website-ul RNDR.
indicate:
»»O exprimare simplă.
»»Date relevante pentru a susține
ideea principală a articolului, și
nu toate detaliile proiectului.
»»Evitarea excesului de acronime.
»»Denumirea completă, urmată de
acronim, trebuie inserată atunci
când apare prima dată în text.
»»Evitarea comentariilor și a
referințelor externe care pot fi
controversate sau greșit înțelese.
 Deschiși Către Viitor

RĂDĂCINI DE ȚARĂ EUROPEANĂ

CONTACT:
Sediul Național al Unității de Sprijin a Rețelei (USR)
Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, București, cod poștal 020961
Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215
E-mail: info@rndr.ro, Internet: www.rndr.ro
Această publicație a fost realizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România,
în cadrul proiectului „Înființarea și sprijinirea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanțat prin
FEADR prin Măsura 511 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013.
Aprilie 2015
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene.
Se distribuie gratuit.