Sunteți pe pagina 1din 5

,,Lacul’’ de Mihai

Eminescu
,,Lacul”
de Mihai Eminescu
Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.

Și eu trec de-a lung de maluri,


Parc-ascult și parc-aștept
Ea din trestii să răsară
Și să-mi cadă lin pe piept;

Să sărim în luntrea mică,


Îngânați de glas de ape,
Și să scap din mână cârma,
Și lopețile să-mi scape;

Să plutim cuprinși de farmec


Sub lumina blândei lune -
Vântu-n trestii lin foșnească,
Undoioasa apă sune!

Dar nu vine... Singuratic


În zadar suspin și sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufăr.
1) Starea post-lectorală
Lectura poeziei ,,Lacul” de Mihai Eminescu îmi redă o stare de
melancolie, de tristețe cauzată de peisajul sumbru descris de
autor, acesta descriind o dragoste neîmplinită și așteptată: ,,În
zadar suspin și sufăr”.
2) Prezintă, în câte un enunț sensul propriu și sensul figurat
al lexemelor: ,,a trece” și ,,cerc”
 Trece clipa și rămân doar urmele ei.
 Odată cu vârsta, uităm a trece pe lângă casa părintească.
 Cercul de prieteni al fiecărei persoane îi determină, într-o
oarecare măsură și caracterul ei.
 Cercul este prima, cea mai simplă și cea mai perfecta figură.
3) Rescrie din text 4 cuvinte cheie
,,Lacul” ; ,,Nufăr” ; ,,Barcă” ; ,,Lună”.
4) Extrage din text 3 figuri de stil diferite și comentează
una din ele.
 Figurile de stil:
Inversiune: Vântu-n trestii lin foșnescă
Metaforă: Glas de ape
Epitet: Lumina blândei lune
În acestă poezie atestăm epitetul ,,blândei lune” care s-a
format în urma atribuirii unor trăsături neobișnuite, corpului
ceresc ,,luna”. Acest epitet scoate în evidență timpul petrecerii
acțiunii dar și frumusețea nopții în care eul liric își așteaptă
iubita.
5) Motivează, prin 3 argumente apartenența textului la
un curent literar.
Opera literară ,,Lacul” scrisă de Mihai Eminescu aparține
genului liric întrucât cuprinde toate trăsăturile unui text liric :
autorul își exprimă sentimentele, ideile și gândurile direct; este
prezent eul liric aceasta observăm prin mărcile lexico-
gramaticale: pronume ,, mi-” ; verbe ,,ascult”, ,,aștept”; ideile
poetice sunt susținute de figurile de stil ,,îngâna-ți de glas de
ape”.
6) Redactează un eseu nestructurat cu tema:
,,Cei doi așteptau pe maluri diferite”. Referindu-te la
oricare două texte din literatura română.
Dragostea este un sentiment suprem capabil să schimbe
caractere, să distrugă vise, să taie aripi sau să dea sens vieții.
De multe ori omul e nevoit să renunțe la lumea sa fără să
primească ceva în schimb. Anume ea, iubirea, nu poate fi
înțeleasă. Acest fenomen îl întâlnim deseori în literatura
română prin prisma unor personaje a căror soartă depinde de
starea lăuntrică a autorului. Un veritabil exemplu poate fi
opera ,,Maitreyi” de Mircea Eliade. Allan și frumoasa indiancă
se încadrează perfect în rolul ,,celor 2 îndrăgostiți de pe maluri
diferite”.E vorba de o dragoste imposibilă la baza căreia nu stă
fericirea și visul unui viitor împlinit ci diferența între
statuturile lor sociale, naționalitatea și tradițiile poporul indian
care reprezintă de fapt prăpastia dintre ei.
Același subiect îl întâlnim și în opera lui Mihai Eminescu: ,,Pe
lângă plopii fară soț”.Eul liric își petrecea serile ,,la geamul ei
ce strălucea” fără ca ea să fi știut de dragostea lui și fără ca să-i
fi dat un răspuns. Îi despărțea indiferența ei, timiditatea lui și
numai plopii rămâneau a fi martori tăcuți ai acelei iubiri.
În opinia mea ambele cazuri sunt demne de remarcat întrucât
în ambele cazuri este redată o dragoste nesfărșită cu o putere
imensă care totuși nu reușește să-i aducă alături.