Microeconomie/Macroeconomie

Sunt cele două niveluri de studiu ale Economiei. Microeconomia

studiază activitatea agenţilor economici individuali, Macroeconomia
studiază activitatea agenţilor economici agregaţi (însumaţi la nivel de
clase de agenţi economici) şi la nivelul unei întregi economii naţionale.
Cele două niveluri sunt interdeterminante deoarece funcţionarea
macroeconomică este rezultatul milioanelor de decizii individuale, iar
fiecare individ este mai mult sau mai puţin explicit influenţat de deciziile
de politică economică ale guvernanţilor din administraţia publică
Eficienţa
Oamenii realizează alegerea între metodele alternative de satisfacere a
intereselor, vizând atingerea celui mai scăzut cost în codiţiile de calitate
şi cantitate prestabilite.
Eficienţa defineşte modul prin care resursele din ce în ce mai rare stau la
baza unor efecte din ce în ce mai ample.
Eficienţa economică - atunci, când costul de producţie dă nivelul
preţului de vânzare. Această metodă se numeşte metoda costului minim
sau metoda celui mai scăzut cost de oportunitate.

Când eşti eficient economic?

Atunci când este posibil să reduci intrările, fără a înregistra o scădere a

ieşirilor, şi invers nu eşti tehnologic eficient, atunci când, iţi este
imposibil să creşti ieşirile fără să creşti folosirea intrărilor.
Alegere în economie
Baza, fundamentul alegerii îl reprezită RARITATEA; concept
complex ce nu trebuie înţeles simplist doar ca “insuficienţă” sau
“indisponibilitate” absolută. Raritatea se defineşte în funcţie de termenii
amintiţi, însă în funcţie de două variabile, condiţiile de disponibilitate în
spaţiu şi timp !

Resursele economice
Eforturile în economie sunt definite iniţial (mai târziu pe parcursul
învăţării le vom defini specific şi le vom da nume) ca resurse- acele
elemente ce pot fi folosite pentru o alocare eficientă în scopul obţinerii
de efecte economice dezirabile cât mai înalte.

Caracteristicile esenţiale ale resurselor sunt:

 Eminamente limitate în continuu spaţiu/timp.
 Doar cele atrase sunt luate în calcul de activitatea economică
 Depăşite în dinamică de dorinţa naturală de creştere a
 volumului alocării.
 Perisabile, în scădere pe termen scurt şi lung. Faptul că
 resursele scad permanent pe măsura utilizării lor este un fenomen
 natural dar care nu trebuie să nască îngrijorare
Nevoile

Nevoile sunt reprezentate de către acele obiective ce motivează

alocarea resurselor definite în cazul fiecărui individ, definite în funcţie
de condiţiile specifice de formare fiziologică, culturală şi intelectuală.

COSTULUI DE OPORTUNITATE : Cea mai bună alternativă

sacrificată în favoarea alternativei alese.

Costul de oportunitate este un cost economic sau complet în sensul

în care ia în calcul atât costurile explicite sau contabile, cât şi costurile
de natură implicită generate de către renunţare ce nu pot fi calculate, ci
doar realizate şi dimensionate intelectual. Costul complet este rezultatul
însumării, considerării atȃt a cheltuielilor efectiv realizate sau care
urmează a se realiza cȃt şi a acelor costuri percepute ca oportunităţi
nefructificate, neurmate. Matematic şi ideatic costul de oportunitate se
calculează după formula:

Pierdere
________
Câştig
Oferta

Reprezintă relaţia dintre cantitatea pe care un producătordoreşte şi

poate să o vândă dintr-un anumit bun şi preţul bunului respectiv, de-a
lungul unei perioade de timp determinate. Relaţia directă, pozitivă,
dintre preţ şi cantitatea oferită poartă numele de legea ofertei.

Factorii care influenţează elasticitatea ofertei

 costul producţiei
 gradul de substituire al bunurilor în ofertă
 complementaritatea bunurilor în ofertă
 posibilităţile de stocare şi costul stocării
 perioada de timp de la modificarea preţului

Factorii care influenţează oferta:

• costul producţiei
• modificările tehnologice
• preţul altor bunuri
• aşteptările privind evoluţia preţurilor
• numărul ofertanţilor
• taxele şi subsidiile
Piaţa perfect concurenţială
Caracteristicile pieţei cu concurenţă pură şi perfectă:
1. Produsele sunt omogene
2. Atomicitate perfectă
3. Libertatea de intrare şi ieşire din/de pe piaţă
4. Transparenţă perfectă
5. Perefecta mobilitate a factorilor de producţie

Factorii care deplasează oferta de muncă

• Modificarea preferințelor (de exemplu, intrarea femeilor pe piața

muncii în epoca modernă)
• Modificarea oportunităților alternative (de exemplu, creșterea
salariilor pe o piață a muncii determină reducerea ofertei pe o altă
piață)
• Migrația forței de muncă
• Factori demografici

Ce vor sindicatele?
• Salarii mai mari
• Mai multe locuri de muncă
• Stabilitate mare a locurilor de muncă
• Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă
• Colaborare pe probleme specifice cu patronatul în administrarea
Întreprinderii

Caracteristici non‐monetarea ale unui loc de munca

• Atunci când se evaluează un loc de muca, si daca se evalueaza o
cariera (ce inseamna o cariera?), indiferent dacă suntem conștienți
sau nu, se apreciaza sute de caracteristici ale locului de munca,
inclusive caracteristici non‐monetare, cum ar fi:
• Riscuri de integritate fizica/a sanatatii (de deces sau vatamare
corp[orala si psihica)
• Caracteristicile de spatiu de viata ale locului de munca
• Prestigiul capatat in comunitate prin ocuparea locului de munca
• Valoarea efortului fizic implicat
• Gradul de stimulare intelectuală
• Potențialul de avansare

ce inseamna o cariera?
Dex:
• 1. Profesie, ocupație; domeniu de activitate;
• 2. timp cât cineva lucrează într‐un anumit domeniu.
• 3. Etapă, treaptă în ierarhia socială sau profesională
Discriminarea si nivelul salariului
Discriminarea apare atunci când membrii unui grup de oameni au
diferite oportunități datorită caracteristicilor care nu au nimic de a
face cu abilitățile lor

Teoria salariului minim

legea salariului minim ... face ilegal să angajezi un lucrător pentru
mai
puțin decât un salariu specificat

populaţia ocupată, formată din persoanele care prestează o muncă

salariată, inclusiv cei care sunt temporar indisponibili din cauza unei
boli, a unui accident sau pentru că sunt în concediu;
şomerii, care cuprind acele persoane care nu lucrează şi caută în mod
activ un loc de muncă;
populaţia neocupată, formată din restul populaţiei în vârstă de
muncă; aici incluzând studenţii, casnicele, bolnavii inapţi, persoanele
care nu doresc să lucreze etc.
Ce este şomajul?
Practic: excedentul de ofertă de muncă peste cererea de muncă =>
este un dezechilibru pe piaţa muncii;
Teoretic: utilizarea incompletă a resurselor de muncă; nu este
neapărat un dezechilibru.
Şomaj keynesian: şomaj de dezechilibru.
•Şomajul care apare atunci când cererea de bunuri şi servicii este mai
mică decât cantitatea totală de bunuri şi servicii pe care o poate
produce economia poartă numele de şomaj ciclic.

Şomajul neoclasic
•Rigidităţile instituţionale: sindicatele, monopsonul, intervenţia
statului;
•Imperfecţiunea informaţiei =>şomaj fricţional;
•Neconcordanţa dintre structura cererii şi structura ofertei de muncă
=> şomaj structural;
•Şomajul natural va include: ş.fricţional, ş.structural şi ş.voluntar.
•Rata naturală a şomajului corespunde funcţionării normale şi eficiente
a pieţei muncii, date fiind imperfecţiunea informaţiei şi constrângerile
instituţionale
Efectele şomajului
 Reducerea P.I.B.. Arthur Okun
 Creşterea cheltuielilor cu protecţia socială;
 Reducerea eficienţei forţei de muncă;
 Reducerea veniturilor individuale;
 Efecte sociale generale;
 Efecte asupra sănătăţii psihice a şomerului.

Diminuarea şomajului
• Stimularea cererii agregate
• Reforma pieţei muncii
• Reducerea efectului de hysteresis
• O atenţie mai mare acordată educaţiei