Sunteți pe pagina 1din 7

Inv.

LUcicaBUZENCHI

COPILANIET'
. CTASAAII-A
roN CREANGA (1837-13S9)..... .....18

LEGENDE POPULARE .................. 182


Baba Dochia (folclor) ......... 182
Legenda privighetorii................ ........... 184
Legenda ghioceilor. ............189
JEAII DE LA FONTAINE .............. ..........196
Greierele gifurnica .:...........196
JACOB LUDWTG GRrMM (1785-1863)................... 199
WTLHELM KARL GRIMM (1 786-1 8s9).................. 1 99

-589-
Prinful fermecat ..................214 2l.Leul devine Regele animalelor .......467
Prietegugul dintre $oarece qi pisicd.... ...222 22. lara quadlingilor................ ............471
Regina albinelor .................227 23. Glinda,Zdna cea Bund, indeplineqte
HANS CHRTSTTAN ANDERSEN (1 S0s- I S7s) ...... ... 231 dorinla Dorotheei. ...............475
Dege(ica... .........231, 24.Din nou acas[ ...............481
Crdiasa Zdpezii ...................248 JOSEPH RUDYARD KrpLrNG (1 865-1 936)............ 482
Prima poveste, care descrie o oglind5 Legenda Balenei: ................482
gi cioburile ei.............. ........248 De ce are Balena gdtul mic.. .................482
A doua poveste: qi
Un bdielel o feti@.....................250 Puiul de elefant...... .............488
A treia poveste: Grddina cu flori a vrdjitoarei ........258 De ce are elefantul tromp5.... ................488
Apatra poveste: Prin{ul gi prin{esa. ......270 Vdndtoarea lui Kaa .............500
A cincea poveste: Mica hoa![ ...............280 WILHELM HAUFF ................540
A gasea poveste: Femeia lapond gi Muc cel Mic........... .............540
femeia finlandez[. ...............287 Povestea prin(ului cel neadevdrat........................... 5 5 8
A qaptea poveste: Despre palatul ROBERT BROWNING........... .................. s84
Crliesei Zdpezii qi ce s-a mai int0mplat acolo .......292 Fluierarul Pestri{ din Hamelin ................................ 5 84
Mica Siren5........ .................300
Lebedele .................. ...........::0
LEWrS CARROLL (1832-1898)............................,..... 361
Alice in fara Minunilor. .....361
Capitolul I Prin vintina iepuragului ......361
Capitolul II O baltd de lacrimi. .......,.....370
Capitolul IX Povestea falsei broaqte (estoase......... 3 80

Capitolul XllAlice depune m[rturie ....400


L. FRANK BAUM (18s6-1919) ...... 410
Vrdjitorul din Oz Ciclonul.... ................410
Cum a salvat-o Dorothea pe Sperietoare............ .... 416

Oragul Smaraldelor din finutul lui Oz ....................435


Acum descoperim cine e Oz cel Cumplit.... ...........452

-590- -59L-
EMIL GARLEANU
( 1878- ter4l
Scriitorul Emil Gdrleanu s-a niscut la Iaqi in
anul 1878
Devine cunoscut in literaturl datoriti schigelor
qi povestirilor sale, pe care le cuprinde in volumul
,,Din lumea celor care nu cuvAnti". Acestea
infiqigeazi intimpl[ri dramatice ori pline de haz
din via{a gizelor, pis[rilor sau animalelor.
Profund observator al viefii, Emil GArleanu
umanizeazfl ,,[umea celor care nu cuvAntfl",
tratind-o cu infelegere, blAndefe qi delicatefe.

A$a, o poveste...
dat[, intr-un sat, i-am uitat numele, tr[ia
un om, nici pe al [stuia nu il fin minte,
un om sirac. Ia, acolo, un bordei, o capri
qi-o palm[ de loc. DecAt, in ogr[joara asta, ling[
gard, avea un m[r domnesc, rotat, de linea umbri
la o turm[-qi flcea niqte mere de s[ le pui pe tavl
la mesele implrltegti. E o bog[fie s[ ai aqa pom!
$i bietul om implr[ea din mere oriqicui. Dar tot ii
fura peste noapte. ,,Bre - iqi zicea in gAnd stflpAnul
-, de ce imi fur[ daci eu le dau aqa?". Pas[mite,
omul ii om! Pizma rlsare in sufletul rlu ca loboda
in gridina neplivitl. Mai ales vecinul ii purta rlu la inim[. Trecuser[ ani, imbltrinise, qi dAnsul
simbetele pomului istuia vestit. C-avea gi el un m[r, tot nu se licuise. C[ riul din om n-are moarte
da'de domnesc n-avea incotro. Era un mir p[dure[. decAt cAnd moare omul. $i iar[qi chemi intr-o zipe
$i azi rupe-i o craci mirului domnesc, miine alta, oameni qi le spuse: ,,Mii, ia hai de-om t[ih pomul
pAn[ ce intr-o buni zi, cdnd stipAnul bordeiului qi ista, c[ incurcl drumul". Dar oamenii s-au uitat la
al pomului se dusese la tArg, pizmagul chemi pe algi el chiorig qi unul ii rlspunse: ,,I3 caut[-fi de treab[;
doi-trei, sar in ograda omului gi-i riteazl omului ci atunci cAnd l-ai tliat, era al unuia din noi, dar
mlrul de Ia plmAnt, iar in trunchiul rlmas scobesc azi e al nostru, al tuturora. $i s[ nu te atingi de el,
o gauri qi-i dau foc, si-i ardl qi r[dlcinile. Unii spun c[ te cotonogim!". $i a inghiqit in sec pizmagul, iar
ci Dumnezeu nu vede; ba vede el bine. Cum t[iau fostul pigubaq se uita cu drag la pom, c[ parcfl tot
ddngii m[rul cel domnesc, cade din crengile lui, al lui era.
dincolo de gard, singurul mir ce mai rlm[sese in
pom. Un copil il vede - cici lumea se strinsese ca
la urs gi rAdea -, s€ aqazi pe marginea ganlului qi-
ncepe si mlnAnce, cu l[comie, din rodul minunat.
intrebiri:
Un simbure cizu jos, in [[rini. Cine s[ bage de a) Ce fel de om era flranul pe care autorul il
prezint[ in text?
seaml la un sAmbure! Vorba-i, cAnd se-ntoarse
b) in ce condigii tr[ia el?
a doua zi omul, trecu cu carul pe lAngl casa Iui,
c) De ce pizmagul dorea si taie mirul rotat?
inainte. Nu qi-o recunogtea. Nu mai era mlrul cu
d) Ce pirere ave[i despre fapta lui? Dar despre
crengile lui rotate! A aflat bietul pigubaq, in urm6,
s[teni?
vestea, s-a plins la to[i, da'degeaba. ,Cete pui, m[,
pentru un pom?", ii ziceau sitenii. La anul, ins6, din
sAmburele cel cdzut in qan[, crescu un coplcel gi
norocul il feri qi crescu coplcelul pdnl ce se ficu 3 Alcfltuifi propozifii cu ajutorul cuvintelor:
copac rotat: $i intr-o primivari se acoperi de floare
qi vara dldu rod. $i ce mere! $i ce umbri pentru crengl
drumefii ostenifi! Se uitau oamenii din sat la el ca l6comie
la un odor. Dar pizmagul sim{i din nou fiorul cel pigubag
-8- -9-
3Dafi exemple de pomi fructiferi. Scriefi apoi clzut istovit[ de oboseal6, pe-o frunz6,, atunci intAiaqi
numele fructelor acestora: dati a cunoscut greul. $i spusele furnicii i-au venit
pir - pere in minte... Ce era? O ginganie mic[, f[r[ strilucire,
rotund[, ca o slminfi. De unde venea? Din iarbi;
{inea minte c[ se trezise sub o rochifa-rAndunicii.
Dar incotro avea si se indrepte? Ei, asta era greul!
3 G[si{i insuqiri potrivite urm[toarelor S-a scoborAt de pe frunzi qi-a purces s[ caute
cuvinte: din nou furnica. A umblat incoace, incolo - furnica
prlmavara niciieri. Altele a intAlnit, dar grlbite. Furnicile nu
prea stau de vorbl. A mers mult gi bine; altl gindire
floare n-a mai auzit. ,,infelepciunea e rar5.", se gindea biata
gAnganie. $i acesta a fost al doilea necaz al ei. E greu
copac inceputul! intr-o zi o prinse ploaia; din nebigare
3 Explicali cum a luat naqtere noul mir rotat. de seami, cizu intr-un quvoi. De-abia sc[p[, pe-un
pai. Iar alt[ dat[, ce spaim[, Doamne! Stltu o clipi,
fir[ suflare, sub talpa cizmei gridinarului. Avusese
Cat un fir de neghinl noroc de-o pietricici ce llsase lingi dinsa un gol.
De ce-[i atArnl viafa in ziua de azi! Dar trebuia s[
u trebuie s[ fii cAt un munte de mare ca s[ se plzeascfl de acum cu tot dinadinsul. Trai e acela
pofi judeca. Ci de-ai fi cit o neghin6, ori cAt cAnd eqti nevoit si-l curnp[ne]ti in fiecare clipi?
un fir de colb, daci ai in clpgorul t[u scinteia Umbla numai pe dibuitele: cercetAnd, ocolind,
dumnezeiascl ce cuprinde lumea, ti-i de ajuns: qtii ispitind. Colo e ap[, dincolo oameni, mai la o parte
ce eqti, de unde vii qi-ncotro trebuie s[ te indrepfi". un clrucior cu copii.
GAndirea aceasta i-o spusese gAnganiei o furnic[. $i ,,Lace m-al[sat Dumnezeu dac6 n-am pirticica
spusa muncitoarei ii intrase atunci pe o ureche qi-i mea de plmAnt? se intreba gingania. Unde s[ mi
iegise pe alta. De-abia vizuse de citeva zile lumina a$ez ca s[ r[mAn liniqtit6?". Atunci ln fa![ i se ridici
soarelui, pimAntul, florite! in iarb[ i-au pirut toate deodati casa, locuinfa st[pAnului gr[dinii. ,,Sus,
un raii dar, cAnd a intins aripioarele qi-a zburat, acolo, trebuie s[ fie bine... dar e prea inalt". Si se
mirAndu-se c[ poate s[ str[bati aerul, cAnd apoi a ridice cu cumpitare. intAi zbur[ pe vArful unei
-10- - 11-
gherghine; de acolor p€-un cop[cel, pe-un cllin; pe
urm[, pe iedera dimprejurul balconului. in sfdrgit,
iat-o: a ajuns. S-a aqezat pe marginea streqinii: Ufl
cum arde tabla. Soarele o dogoreqte, un chin! Va
intrebiri:
s6. zicd, qi aici, iad. $i gAndul o munci iar: ,,Ce rost
a) Ce vorbe infelepte ii adresase furnica
gAnganiei?
avea pe lume?..j'. Toate celelalte vietifi pflreau c[ au
b) Cum arlta lumea descoperitl de ginganie?
o chemare. $i fluturul? Cum de nu. Dar fluturul e
c) Ce fel de vietate era ea?
incintarea ochilor, e floare zburltoare, e o picurare
d) Care sunt greut[file pe care te intAmpin[ in
vie din curcubeu. Furnica iqi face cas[, agoniseqte,
drumul s[u?
tr{iesc mii la un [oc; furnica, dac[ ar fi de o sutl
e) Cum iqi descoperl adev[ratul rost pe lume?
de ori mai mare, i-ar fi destuli mintea pe care o
f) Care sunt sentimentele voastre fatfl de
are acum, in vreme ce atitea dobitoace mari cAt
aceast5. vietate?
munfii, daci ar fi de o sut[ de ori mai mici, nu le-
ar ajunge mintea pe care o au cum sunt. Albina...
Toate, toate. $i ea? Seama ei pe lume?...
in clipa ceea giza prinse cu ochiqorii o semene a
3 Despirtiti in silabe cuvintele:
ei zburAnd pe sus, ciutAnd poate un loc de sc[pare ca
neghinI
qi ddnsa. Dar nici n-apuci bine si se uite la ea, cind,
furnici
ca o s[geat[, o r6.ndunic[ se repezidin cuibul de sub
gAnganie
stregin[ gi prinse din zbor tovar[qa de suferinf[. Peste
puiqori .

o clip[ se auzir[ fipetele de bucurie ale puiqorilor


aripioare
c[rora rAndunica [e aducea hranfl. $i gingania, biata,
ranountca
^l

iqi dete seama: ,),/ezi, asta e soarta noastr[: s[ hr[nim


paserile, cari au ce cluta pe lume!"...
3 Notafi in coloanele de mai jos nume de:
...Gdza intinse aripioarele, se l[si in gol, pluti
pasarl insecte
pufin; apoi slgeata sfrflbltu din nou aerul. Se auzi
o pilpiire de aripi. $i, indat[, puiqorii primeau,
g[l[gioqi, pe mama bun[ ce le aducea iar hran[.
-L2- -L3-