Sunteți pe pagina 1din 2

MODULUL 6

BOLILE INTERNE ALE ANIMALELOR DOMESTICE – PATOLOGIE MEDICALĂ


VETERINARĂ

Patologia medicală a fost astfel numită din cauza că foloseşte în tratament cel mai mult
mijloace medicamentoase. Ea mai poartă denumirea de Boli interne, din cauză că se ocupă mai
ales cu studiul bolilor legate de organele din interiorul corpului.
Prezentarea bolilor medicale se face după o schemă clasică, incluzând etiologia,
patogeneza, leziunile – modificările anatomopatologice, simptomatologia, evoluţia, prognosticul,
profilxia şi tratamentul.
1. Etiologia – reprezintă cauzele bolii. Acestea pot fi favorizante şi determinante.
Cauzele favorizante pot fi:
a) predispozante, legate de organism (ex. conformaţia botului la Boxer predispune la rinită
– coriză /inflamaţia acută sau cronică a mucoasei nazale); conformaţia urechilor la
Cocker, predispune la otită / inflamaţie auriculară. Predispoziţia animalelor nou născute
sau a celor prea batrâne, stresul etc.
b) ocazionale, dependente de mediu deficienţe igienice sau de microclimat, alimentare, etc.
Cauzele determinate sunt reprezentate de agenţi animaţi (virusuri, bacterii, miceţi, paraziţi) şi
neanimaţi ( substanţe toxice, agenţi fizici, etc.).
După raportul între cauze şi modul de declanşare, bolile medicale pot fi:
a) primare, cu legătură directă între cauză şi efectul patologic (ex. pneumonia ,,a frigoră” –
legăturadirectă cu şocul termic;
b) secundare, mediate de procese patologice anterioare (ex. edemul pulmonar, congestia
hepatică şi renală, sunt escundare insuficienţei cardiace);
c) simptomatice, reprezintă exprimări la nivelul unor organe, ale unor boli generale (ex.
stomatita în febra aftoasă, encefalitaîn turbare);
d) esenţiale, cu cauze necunoscute (ex. epilepsia esenţială).
2. Patogeneza – reprezintă mecanismul de producere a bolii.
3. Modificărille anatomopatologice – au valoare nu numai pentru diagnosticul necropsic,
ci şi pentru verificarea datelor clinice.
4. Simptomatologia – reprezintă recunoaşterea animalelor bolnave printr-un examen atent
de grup şi/sau individual, prin aplicarea marilor metode semiologice (inspecţia, palpaţia,
percuţia, ascultaţia, termometria) şi examene paraclinice (imagistice si de laborator),
respectând planul de examen clinic.
5. Diagnosticul – se va stabili în mai multe etape, succesive, pe măsura acumulării datelor
clinice, paraclinice. Poate fi:
a) simptomatic, adesea de sindrom – colici, icter, parezie a prestomacelor;
b) topografic – constând în precizarea organului afectat: colică gastrică, intestinală;
c) anatomic şi funcţional – constând în precizarea leziunilor sau a mecanismului de
producere a bolii: hepatoză grasă, colică spastică, ulcer gastric;
d) etiologic – constând în stabilirea etiologiei bolii, prin examene paraclinice (ex.
colică prin tulburare topografică intestinală, enterită parazitară, bacteriană, virală);
6. Profilaxia – include măsurile care se iau pentru prevenirea bolilor. Poate fi specifică şi
nespecifică. Profilaxia specifică se realizează prin acţiuni de imunizare activă
(vaccinuri), pasivă (seruri conţinând anticorpi) sau administrarea medicamentelor
profilactice, antiparazitare, antiifecţioase, suplimente vitamino-minerale.
Profilaxia nesepecifică vizează măsuri generale, de ordin igienic (igiena alimentaţiei, a
microclimatului), efectuarea corectă a dezinfecţiei, dezinsecţiei şi deratizarii – DDD.
7. Metafilaxia este un concept modern care include alte măsuri de prevenire a
îmbolnăvirilor: întreţinerea corespunzătoare, asigurarea confortului zooigienic, selecţia
animalelor rezistente, combaterea infecţiilor subclinice, eşalonarea fătărilor.
8. Tratamentul nu trebuie limitat la medicaţia etiotropă, antiinfecţioasă, antiparazitară.
Este necesară medicaţia stimulentă generală şi a principalelor organe, reprezentată de:
hepatoprotectoare, tonice cardiace, calmante, pansamente gastrice.
Tratamentul igienico-dietetic completează în totdeauna medicaţia.

Temă pentru acasă:


1. Definiţi modul 6 care va fi studiat în anul şcolar 2020/2021.
2. Precizaţi schema clasică după care sunt prezentate bolile medicale.
3. Precizaţi care este diferenţa dintre profilaxia specifică şi cea nespecifică.