Sunteți pe pagina 1din 11

1

Drenaje pentru drumuri publice

CAIET DE SARCINI

DRENAJE PENTRU DRUMURI PUBLICE.

1.GENERALITATI

2.PROIECTAREA DRENURILOR

3.EXECUTIA DRENURILOR

4.REVIZIA DRENURILOR

5.INTRETINEREA DRENURILOR

6.NORME DE PROTECTIA MUNCII


SPECIFICE EXECUTIEI REVIZIEI SI
INTRETINERII
DRENURILOR PENTRU DRUMURI PUBLICE

7. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

8.RECEPTIA LUCRARILOR DE DRENAJ PENTRU


DRUMURI PUBLICE

9.ACTE NORMATIVE PRIVIND DRUMURILE


PUBLICE

10.INSTRUCTIUNI SI NORME TEHNICE


2
Caiet de sarcini drenuri pentru drumuri publice.

1.GENERALITATI

1.1 Obiect, domeniu de aplicare si clasificare


Prezentele instructiuni tehnice stabilesc norme generale privind proiectarea, executia, revizia si
întretinerea drenurilor pentru drumurile publice.
1.2 Drenurile sunt constructii necesare pentru:
- colectarea si evacuarea organizatã a apelor de infiltratie;
- coborârea nivelului pânzei freatice când aceasta poate influenta defavorabil comportarea
corpului drumului;
- consolidarea taluzurilor, terasamentelor si versantilor care pot afecta platforma drumului;
- îmbunãtãtirea conditiilor de lucru si asigurare a stabilitãtii zidurilor de sprijin si a culeelor
podurilor si pasajelor.
1.3.In acest caiet de sarcini nusunt cuprinse drenurile de adancime realizarte din barete sau
coloane secante.
1.4.Drenurile pentru drumurile publice se clasifica dupa :
- modul in care actioneaza
- functia ce o indeplinesc
- tehnologia de executie
- terenul in care se fundeaza
- pozitia drenului in raport cu axul drumului
1.4.1 Astfel, dupã modul în care actioneazã, deosebim:
- drenuri care actioneazã gravitational;
- drenuri care actioneazã prin ventilatie;
- drenaj prin lucrãri de inginerie biologicã.
1.4.2 Dupã functia drenului, deosebim:
- drenuri de asanare;
- drenuri de consolidare pentru taluzuri, terasamente si versanti alunecãtori;
- drenuri asociate la lucrãri de sprijin.
1.4.3 Dupã tehnologia de executie, deosebim:
- drenuri executate, în sãpãturã deschisã, manual sau mecanizat;
- drenuri executate prin forare de la suprafata terenului sau din chesoane deschise;
- drenaj realizat prin lucrãri de inginerie biologicã.

2.PROIECTAREA DRENURILOR

2.1 Norme generale


2.1.1 Proiectarea drenurilor se face având în vedere:
- pozitia platformei fatã de linia terenului natural, respectiv în rambleu, debleu sau profil mixt;
- conditiile geologice - tehnice, geotehnice si hidrogeologice în zonã;
- conditiile de stabilitate a terasamentelor, versantilor si lucrãrilor de sprijinire;
- posibilitãtile de evacuare a apelor colectate prin sistemul de drenaj.
2.1.2 Drenurile pentru drumurile publice se proiecteazã pe baza studiilor hidrogeologice, topografice si
geotehnice, precum si a observatiilor si informatiilor obtinute direct de pe teren.
2.1.3 Calculul hidraulic al drenurilor destinate coborârii nivelului pânzei subterane se întocmeste când
aceasta influenteazã defavorabil comportarea corpului drumului. Metodele de calcul sunt date în Anexa Pentru
celelalte tipuri de drenuri nu este necesar un calcul hidraulic deoarece acestea nu au rol de evacuare a unor
debite de apã ci numai a unor ape de infiltratie si de a reduce presiunea apei din pori.
2.1.4 In cazurile în care la executie se constatã nepotriviri între situatia realã de pe teren si cea prevãzutã în
proiect, nepotriviri care pot determina modificãri în proiect, conform STAS 1242/1-81, executantul este obligat sã
sesizeze pe beneficiar si proiectant.
Proiectantul, de acord cu beneficiarul si executantul, are obligatia de a întocmi detalii de adaptare impuse de
situatia realã de pe teren.
2.1.5 In fiecare proiect se specificã mãsurile de protectia muncii corespunzãtoare conditiilor locale specifice
si procesul tehnologic de executie.

2.2 Proiectarea drenurilor, executate în sãpãturã deschisã


2.2.1 Elementele geometrice caracteristice drenurilor executate în sãpãturã deschisã sunt
3
Caiet de sarcini drenuri pentru drumuri publice.
adâncimea, lãtimea si panta radierului.
2.2.1.1 Adâncimea drenurilor se stabileste în functie de:
- adâncimea de înghet în dren, stabilitã conform STAS 6054-77 sporitã cu 40...60 cm.;
- nivelul pânzei de apã subteranã;
- grosimea maselor de pãmânt afectate de fenomene de instabilitate;
- natura chimico-mineralogicã a rocilor si regimul hidrofreatic pentru drenuri amplasate în
zonã de munte.
Adâncimea drenurilor de asanare se limiteazã la 2...3 m.
Adâncimea drenurilor de consolidare a terasamentelor si versantilor alunecãtori, executate în sãpãturã
deschisã manual sau mecanizat, se stabileste prin proiect si se recomandã sã nu despãseascã 6,0 m.
2.2.1.2 Lãtimea drenurilor executate manual se stabileste în functie de adâncime, conform tabelului 1.
Lãtimea drenurilor executate mecanizat se stabileste în functie de lãtimea cupei utilajului de sãpat din
dotarea constructorului, dar min. 0,25 m.

Adancimea Latimea drenului


drenului
H=…m L=..m.
1.0…1.5 0.80
1.5…2.0 1.00
2.0…4.0 1.20
4.0…6.0 1.40
Peste 6.0 1.80…2.20

2.2.1.3 Drenurile înguste, caracterizate prin lãtime redusã cuprinsã între 0,25...0,6 m., se prevãd pentru
colectarea si evacuarea apelor din sistemul rutier, asanarea infrastructurii drumului si a zonei limitrofe
acestuia, în general ca drenuri de asanare cu radier elastic amplasate în teren stabil.
Panta longitudinalã a drenurilor înguste se prevede in functie de conditiile de relief si functionalitate ,intre
0.2%si panta maxima admisa pentru santuri si rigole neprotejate . prevazuta in STAS 2916-87.pct.22.
2.2.2 Elementele componente ale drenurilor executate în sãpãturã deschisã sunt:
- corpul drenului;
- capul drenului;
- cãminul drenului;
- putul de aerisire.
2.2.2.1. Umplutura drenantã se stabileste diferentiat pentru fiecare tip de dren si este constituitã din:
- pietris 7...40 mm., STAS 662-82 fig. 5.a, sau zidãrie uscatã din piatrã brutã negelivã,
- max. 200 mm., STAS 2917-79, fig. 5.b.;
- filtru invers din balast 0...71 mm., STAS 662-82 fig. 5.a, eventual si filtru invers din
geotextil, fig. 5.a.
Ca filtru invers din geotextil se recomandã netesin 200 sau terasin 200 pentru drenuri cu adâncime de cel
mult 2,0 m. si terasin 400 la drenuri cu adâncime mai mare de 2,0 m.
La stabilirea tipului de umpluturã drenantã se au în vedere conditiile de aprovizionare a
materialelor pe plan local si functia pe care o îndeplinesc drenurile respective.
Capacul de inchidere a drenurilor se prevede din pereu zidit ,sub forma de casiu , rigola sau sant, pe pat
de beton simplu clasa C 6/7.5
Pereu din dale de beton simplu C12/15 sau dale prefabricate din beton simplu pe pat de beton simplu
C6/7.5 , avand rosturile colmatate cu mortar M100-Z,sau mastic bituminos.
Dop de pamant argilos , bine compactat , protejat cu pamant vegetal si insamantat .
2.2.2.2 Pentru controlul functionãrii si asigurarea conditiilor necesare de revizie si întretinere a drenurilor, pe
traseul acestora se prevãd “cãmine de vizitare” (fig. 8) amplasare la 50...70 m. distantã între ele. De
asemeni, se prevãd cãmine de vizitare la schimbãri de directie si la intersectia a douã sau mai multe drenuri.
Accesul în cãmine de vizitare se realizeazã folosind scãri mobile.
2.3.Principalele tipuri de drenuri pentru asanarea infrastructurii drumurilor publice , consolidarea
taluzelor si terasamentelorsunt :
 drenuri longitudinale si transversale
 drenuri transversale de interceptie
 drenuri ventuza
 drenuri de taluz
4
Caiet de sarcini drenuri pentru drumuri publice.
 drenuri spice de captare.
2.3.1.Drenurile longitudinale se amplaseaza paralel cu axul drumului , sub rigola , sant si eventual sub o parte din
acostament.Aceste drenuri colecteaza atat apele din versant cat si cele din fundatia drumului.
2.3.2.Drenurile transversale de interceptie se prevad de regula pe sectoarele de drum in declivitate mai mare de
4%si in sectoarele cu declivitate mai mica unde conditiile din teren o impun .Se amplaseaza la distante de 20…
50 m.cu inclinare in sensul pantei de 600
Fata de axul drumului.

3.EXECUTIA DRENURILOR

3.1 Executia drenurilor în sãpãturã deschisã


Drenurile în sãpãturã deschisã se pot executa manual, în mod curent, pânã la adâncime de 6,0 m. si
mecanizat pânã la adâncime de 3,0 m. Adâncimile mai mari se justificã în proiecte.
La adâncimi mai mari decât acestea, se executã de regulã, drenuri forate la zi sau din chesoane
deschise circulare sau trapezoidale.
3.1.1 Inainte de începerea lucrãrilor se iau urmãtoarele mãsuri:
- semnalizarea zonei de lucru conform instructiunilor comune MT si MI nr. 630/2330/1985;
- asigurarea scurgerii apelor meteorice de pe amplasament;
- curãtirea si rãnguirea materialelor ce amenintã sã cadã de pe taluze sau versanti în zona de
lucru sau pe platformã;
- identificarea unor eventuale instalatii aeriene sau subterane si a unitãtii titulare în vederea
stabilirii de cãtre aceasta a conditiilor în care se pot executa lucrãrile în deplinã sigurantã;
- trasarea lucrãrilor;
- organizarea si aprovizionarea punctului de lucru cu materialele necesare în proportie de cel
putin 50%.
3.1.2 In timpul executiei sãpãturilor se are în vedere ca:
- sã nu se pericliteze siguranta constructiilor si instalatiilor existente, vizibile sau îngropate
precum si a lucrãrilor în executie aflate în vecinãtate;
- sã se circule cu restrictie de vitezã de 5 km/orã în limita prismului de alunecare;
- zilnic, înainte de a începe lucrul si la încetarea lui, se verificã semnalizarea, sprijinirile si starea
terenului din jurul sãpãturii pentru a se lua mãsurile ce se impun, pentru a evita
eventualele surpãri si pericole de accidente.
3.1.3 Sãpãturile se executã cu pereti verticali, fãrã sprijiniri, manual sau mecanizat, în urmãtoarele situatii:
- terenul este stabil si cu umiditate naturalã;
- terenul nu prezintã fisuri si nu este expus vibratiilor;
- sãpãtura nu este tinutã deschisã si operatiile de umplere se efectueazã în aceeai zi;
- în limita prismului de rupere posibilã nu se circulã, nu sunt constructii, depozite sau alte
încãrcãri ce pot constitui o suprasarcinã;
- adâncimea sãpãturii este relativ micã, respectiv 1,0 m. în pãmânturi plastic vârstoase si nisipuri
în stare îndesatã si 1,5 m. în pãmânturi de consistentã tare.
Când sãpãtura se executã mecanizat si tehnologia realizãrii umpluturii drenante nu impune coborârea
muncitorilor în sãpãturã în conditiile mentionate mai sus, adâncimea se poate spori pânã la cel
mult 2,0 m.
3.1.4 Când adâncimea sãpãturii depãseste valoarea de 1,0 respectiv 1,5 m., sãpãturile se executã taluzat,
fãrã sprijiniri, pânã la maximum 2 m. adâncime sau vertical, cu peretii sprijin pe toatã adâncimea.
Sãpãturile cu taluz vertical în teren stabil si consistentã plastic vârtoasã sau tare, se executã la
adãpostul unor sprijiniri orizontale, pe bazã de proiect de executie, care se adapteazã la conditiile reale
în teren.
In pãmânturi afectate de fenomene de instabilitate, pãmânturi dificile, (loess, argile contractile, etc.)
afânate, pãmânturi cu infiltratii de apã sau conditii locale deosebite, indiferent de adâncime, sprijinirea se
face pe bazã de proiect de executie cu cadre si dulapi verticali (eventual marciarante sau palplanse) care
sã formeze un perete continuu si etans. Palplansele si marciarantele se bat în avans 0,5...0,75 m.
Este interzis a depozita - fie chiar si temporar - pãmântul sãpat la mai putin de 1,0 m. si a materialelor la
mai putin de 5,0 m. de peretele sãpãturii; aceste distante, conform STAS 10796/3-88 pct. 4.3, se pot
reduce la jumãtate, în cazul sãpãturilor pentru drenuri de asanare care, de regulã, au adâncimi sub 2,0 m.
3.1.5 In zonele în care sunt îngropate cable, conducte, terenuri arheologice etc., sãpãturile se
executã cu atentie, cu respectarea instructiunilor date în scris, de unitatea tutelarã a instalatiilor, eventual
sub supravegherea delegatului acestei unitãti.
5
Caiet de sarcini drenuri pentru drumuri publice.
Dacã în timpul executiei sãpãturilor se descoperã instalatii subterane, lucrãrile se opresc imediat si se
procedeazã la identificarea lor si sesizarea unitãtii tutelare. Lucrãrile se pot relua numai dupã eliminarea
oricãrui pericol si sub supravegherea delegatului unitãtii tutelare.
3.1.6 Sãpãturile pentru drenuri se executã pe cel mult trei tronsoane de 4...6 m. lungime,
DIN AVAL CATRE AMONTE, asigurând permanent scurgerea apelor din
sãpãturi, prin cãdere liberã;
- nu se atacã executia sãpãturii la tronsonul urmãtor pânã ce tronsonul precedent nu este umplut,
cel putin pânã la jumãtate din adâncimea lui;
- coborârea materialelor se face cu mijloace mecanice sau pe jgheaburi. Balastul, pietrisul si
pãmântul se poate coborî în sãpãturã si direct prin aruncare;
- corpul drenant se realizeazã prin compactare în straturi de 30...40 cm. grosime în cazul
umpluturii din balast sau prin împãnarea pietrei brute pentru a se preântâmpina tasãri ale capacului.
Umplutura în capac se compacteazã în straturi de 15...20 cm. grosime, la un grad de compactare de
90...95%;
- demontarea sprijinirilor se face pe mãsura executãrii corpului drenului.
3.1.7 Este interzisã întreruperea lucrãrilor în stadii care pot periclita lucrãrile executate, stabilitatea
terenului sau a constructiilor existente în vecinãtatea lor.
3.1.8 Executia lucrãrilor se face numai în ordinea datã în proiect.
In cazurile în care se constatã nepotriviri între situatia realã pe teren si cea prevãzutã în proiect, STAS
1241/1-89, executantul va înstiinta proiectantul si beneficiarul pentru a se lua mãsurile necesare de
adaptare.
3.2. Executia drenurilor din spatele zidurilor de sprijin.
3.2.1 Corpul drenului din spatele zidurilor de sprijin se executã conform pct. 2.3.2 si fig. 17.
In cazul zidurilor de sprijin de rambleu si debleu, cu elevatia din elemente prefabricate sau zidãrie de
piatrã, drenul din spatele zidului se executã concomitent cu ridicarea elevatiei.
In cazul zidurilor de sprijin de rambleu si debleu cu elevatia din beton, drenul din spatele zidului se
executã imediat dupã decofrare, înainte ca acesta sã fie pus sub sarcinã. Accesul în spatii înguste, în
spatele zidului se poate admite numai la adãpostul sprijinirilor, conform cap. 3.1 si prevederilor din proiect.
3.2.2. Concomitent cu executarea drenului din spatele zidurilor de sprijin se executã umplutura din
spate pentru punerea sub sarcinã.
Umplutura se executã în straturi orizontale, bine compactatã, pentru a se asigura valoarea indicilor
geotehnici avuti în vedere la dimensionarea zidului de sprijin si în orice caz la un grad de compactare mai
mare de 90...95%.
Lucrãrile se executã cu respectarea actelor normative, normele de protectia muncii departamentale si
normele specifice lucrãrilor, mentionate la cap. 6. Adâncimile se mãsoarã de la coronamentul zidului sau
muchia taluzului sãpãturii din spatele zidului, în cazurile în care aceasta este deasupra cotei
coronamentului.
3.3. Executia drenurilor forate
3.3.1 Drenurile forate se executã prin forare “la zi” sau din chesoane deschise conform pct. 2.4.
Drenurile forate la zi se executã cu instalatii de forat din dotarea constructorului, cu observatia cã sunt
de preferat instalatiile de tip “orice teren, orice directie”, care tubeazã.
Drenurile forate din chesoane se executã numai cu instalatii usoare, cu gabarit corespunzãtor.
3.3.2 Materialele necesare pentru drenurile de asanare si captare, forate, sunt urmãtoarele:
- tuburi rigide, perforate, din PVC si elemente de mufare pentru drenurile forate netubat;
- tuburi ondulate, perforate, din PVC sau PE, pentru drenurile forate tubat;
- geotextil - terasin 400 - conform pct. 2.4.6
3.3.3 Materialele necesare pentru drenurile de evacuare forate, sunt urmãtoarele:
- tuburi rigide, neperforate din PVC cu elemente de mufare;
- materiale pentru realizarea capetelor de dren.
3.3.4 Lucrãri pregãtitoare:
- stabilirea si marcarea amplasamentelor drenurilor forate;
- amenajarea platformei de lucru;
- amplasarea instalatiei de forat si orientarea ei conform proiectului si mentinerii de la pct. 2.4.4;
- pregãtirea tuburilor.
3.3.5 Lucrãri de bazã:
- executarea forajului tubat cu tuburi de inventar sau netubat;
- introducerea tuburilor din PVC sau PE în foraj si extragerea tuburilor de inventar;
- executarea capului de dren si a santului de conducere a apelor colectate;
6
Caiet de sarcini drenuri pentru drumuri publice.
- spãlarea cu apã a drenurilor dorate executate, cu presiune micã (1...3 atm) pentru
asigurarea functionãrii lor corespunzãtoare. Apa se introduce în drenul forat în mai multe reprize, cu
ajutorul unui furtun, conform STAS 10796/3-88, manevrat prin retragere de la talpa drenului cãtre
evacuarea apei. La prima reprizã a spãlãrii capul de evacuare a apei se închide cu un obturator de
cauciuc. Pentru decolmatare se va utiliza dispozitivul arãtat în fig. 27.

4.REVIZIA DRENURILOR

4.1 Norme generale


4.1.1 Efectuarea reviziei drenurilor se face de unitãtile de întretinere în scopul cunoasterii stãrii si modului
lor de functionare întrucât, atât în cazul colmatãrii cât si a forfecãrii sau blocãrii drenului, apa se acumuleazã în
teren. Acumularea apei în teren conduce la diminuarea capacitãtii lui portante, deformatii în îmbrãcãmintea
drumului si chiar la pierderea stabilitãtii taluzurilor, a terasamentelor sau a unor ziduri de sprijin, în cazurile în
care nu se intervine operativ, prin lucrãri de întretinere, care sã le asigure functionalitatea lor permanentã.
4.1.1.1 Reviziile drenurilor se efectueazã de cãtre:
- seful de district; revizii curente permanente;
- seful de sector cu seful de district, reviziile de primãvarã, toamnã si dupã ploi de lungã
duratã (ploi torentiale, inundatii).
4.1.2 Pentru a se evita astfel de situatii este obligatoriu sã se efectueze o verificare permanentã si atentã
a stãrii si modului de functionare a drenurilor inclusiv notarea observatiilor în cartea drenurilor de cãtre
seful de district.
4.1.3 Seful de district are obligatia de a verifica permanent starea drenurilor. Primãvara, toamna si în
cazul unor calamitãti naturale se procedeazã, imediat dupã acestea la efectuarea reviziei drenurilor de
cãtre inginerul sef de sector împreunã cu seful de district. Verificarea stãrii drenurilor si a modului lor de
functionare se face numai de la capul de dren cãtre putul de aerisire (din aval cãtre amonte).
4.2 Revizia drenurilor în sãpãturã deschisã.
4.2.1 La revizia drenurilor se verificã:
- prezenta apei la capul de dren;
- starea santurilor de evacuare a apei;
- starea capacului;
- starea cãminelor de vizitare si a puturilor de aerisire;
- continuitatea drenului;
- vegetatia în zona drenului;
- debitul drenului.
4.2.2 Verificarea prezentei la capul de dren se face vizual iar în cazul lipsei apei se verificã
functionalitatea cu flacãrãr de chibrit, brichetã sau lumânare. Flacãra este atrasã în dren, numai în cazul
cã drenul functioneazã; în caz contrar, flacãra rãmâne verticalã.
4.2.3 La santul de evacuare a apei se verificã dacã este colmatat, fisurat sau tasat, dacã existã
vegetatie care împiedicã scurgerea apelor si asigurã conducerea apelor pânã la emisar.
4.2.4 Capacul realizat din pãmânt argilos local protejat cu pãmânt vegetal însãmântat, pereu zidit sau
dale se verificã dacã prezintã deformatii, tasãri, fisuri care creeazã conditii favorabile de stagnarea apei
în zona drenului sau pãtrunderea lor în dren.
In aceastã situatie, apele antreneazã materialul drenant mãsurat - nisip, pietris - din corpul
drenului si se produc prãbusiri ale capacului care conduc în final, la scoaterea drenului din functiune si
consecinte imprevizibile asupra sigurantei circulatiei în zonã, în cazul afectãrii pãrtii carosabile.
4.2.5 La actiunea de revizie a cãminelor de vizitare si de aerisire, se verificã:
- existenta, pozitia si starea capacelor, starea peretilor si treptelor de acces;
- accesul liber al apei la gura tuburilor de acces în cãmin;
- nivelul apei în cãmin, care în conditii de functionare corectã a evacuãrii trebuie sã se afle la
nivelul inferior al tubului de evacuare;
- eventuala existentã a unor corpuri strãine în cãmin si depuneri în camera de decantare;
- dacã ape meteorice pãtrund în dren, în zona cãminelor de vizitare si aerisire;
- existenta si starea puturilor de aerisire.
4.2.8 Mãsurarea debitului drenurilor si în special a variatiei acestuia are o importantã deosebitã în
cunoasterea stãrii si la stabilirea necesitãtii executiei unor lucrãri de întretinere.
In acest scop, la drenurile în functiune mãsurarea debitului se efectueazã în perioada martie-
iunie. Dupã fiecare perioadã de ploi de duratã mãsurarea debitului se face zilnic timp de 5...10 zile
consecutive. La drenuri noi, mãsurarea debitului se efectueazã de asemeni, zilnic, timp de 5...10 zile.
7
Caiet de sarcini drenuri pentru drumuri publice.
Rezultatele mãsurãtorilor se înscriu în “cartea drenurilor” respectiv în fisa de revizie al cãrei
model este dat în Anexa 8 si se întocmeste diagrama de functionare a drenului la care, în ordonatã, se
noteazã debitul în l/sec., iar în abscisã intervalul de timp de la prima mãsurãtoare. Pentru întocmirea
diagramei sunt necesare mãsurãtori zilnice pe o perioadã de cel putin 5 zile.
O diagramã în care debitul este constant sau variatiile de debit sunt reduse (fig.24) denotã cã
drenul a intrat într-un regim de functionare continuu caracterizat prin debitul Q 0.
O diagramã în care debitul scade continuu (fig.25) reprezintã un semnal cã drenul se
colmateazã, pierde apa colectatã sau nu mai este apã liberã în pãmânt si drenul are numai rol de ranfort.
O diagramã cu întreruperi - fig. 26 - în functionarea unui dren indicã faptul cã drenul nu are o
alimentare continuã.
Pentru o mai bunã operativitate în calculul debitului drenurilor sunt necesare vase cu capacitate
de 0,25; 0,5; 1,0; 2,0; 3,0; 4,0; 5,01 si un ceas cu secundar. In tabelul 3 se dã debitul “Q” în litri pe
secundã în functie de capacitatea vasului folosit si durata de umplere, în secunde, a acestui vas.

Tabelul 3
Durata
de Capacitatea vasului, l/sec.
umpler
ea
0,25 0,5 1.0 2,0 3,0 4,0 5,0
vasului
sec.
Debitul “Q” al drenului, litri / sec.

5 0,05 0,10 0,20 0,40 0,60 0,80 1,00


6 0,04 0,08 0,17 0,33 0,50 0,67 0,83
7 0,04 0,07 0,14 0,29 0,43 0,57 0,71
8 0,03 0,06 0,13 0,25 0,38 0,50 0,63
9 0,03 0,06 0,11 0,22 0,33 0,44 0,55
10 0,03 0,05 0,10 0,20 0,30 0,40 0,50
11 0,02 0,05 0,09 0,18 0,27 0,36 0,45
12 0,02 0,04 0,08 0,17 0,25 0,33 0,42
13 0,02 0,04 0,08 0,15 0,23 0,31 0,39
14 0,02 0,04 0,07 0,14 0,21 0,29 0,37
15 0,02 0,03 0,07 0,13 0,20 0,27 0,34
16 0,02 0,03 0,06 0,13 0,19 0,25 0,32
17 0,01 0,03 0,06 0,12 0,18 0,24 0,30
18 0,01 0,03 0,05 0,12 0,17 0,22 0,28
19 0,01 0,03 0,05 0,11 0,16 0,21 0,26
20 0,01 0,03 0,05 0,10 0,15 0,20 025
21 - 0,02 0,05 0,10 0,14 0,19 0,24
22 - 0,02 0,04 0,09 0,14 0,18 0,23
23 - 0,02 0,04 0,09 0,13 0,17 0,22
24 - 0,02 0,04 0,08 0,13 0,17 0,21
25 - 0,02 0,04 0,08 0,12 0,16 0,20
26 - 0,02 0,04 0,08 0,12 0,15 0,19
27 - 0,02 0,04 0,07 0,11 0,15 0,19
28 - 0,02 0,04 0,07 0,11 0,14 0,18
29 - 0,02 0,03 0,07 0,10 0,14 0,18
30 - 0,02 0,03 0,06 0,10 0,13 0,17

Pentru determinarea debitului folosind elementele din tabelul 3, se procedeazã astfel:


- se apreciazã vizual debitul drenului pentru a alege un vas de capacitate apropiatã;
- se aseazã vasul la gura drenului si concomitent se declanseazã cronometrul sau se
citeste secundarul;
- în momentul în care s-a umplut vasul se opreste cronometrul sau se citeste secundarul;
- cunoscând timpul în care s-a umplut vasul, în tabelul 3 se citeste la intersectia liniei
secundelor cu coloana corespunzãtoare capacitãtii vasului direct debitul drenului.
Exemplu: In cazul folosirii unui vas de 3 l., care se umple în 25 sec., debitul este egal cu
0,12 l/sec. In cazul folosirii unui vas de 5 l. care se umple în 30 sec. debitul este egal cu 0,17 l/sec.
4.3 Revizia drenurilor din spatele zidurilor de sprijin.
8
Caiet de sarcini drenuri pentru drumuri publice.
4.3.1 La revizia drenurilor din spatele zidurilor de sprijin se verificã vizual:
-taluzarea, starea capacului la dren si scurgerea apelor de suprafatã în
spatele zidurilor de debleu;
- starea barbacanelor la zidurile de rambleu si debleu.
4.4 Revizia drenurilor forate
4.4.1 La revizia drenurilor forate se verificã vizual:
- capul de dren;
- dacã sunt depuneri la evacuare;
- necesitatea executãrii spãlãrii cu apã, conform 3.3.5.

5.INTRETINEREA DRENURILOR
5.1 Intretinerea drenurilor executate în sãpãturã deschisã.
5.1.1 In baza observatiilor si mãsurilor stabilite în cadru actiunii de revizie a drenurilor
se efectueazã lucrãrile de întretinere corespunzãtoare.
5.1.2 Când capul de dren este acoperit sau înfundat se descoperã sau desfundã cu ajutorul unei
sape, se curãtã santul de depuneri si vegetatie si se reparã dacã este cazul. Operatiunile de curãtire a capului de
dren si a santului se executã primãvara, dupã topirea zãpezii si dupã ploi de lungã duratã sau ori de câte ori sunt
necesare aceste lucrãri.
5.1.3 La cãminele de vizitare se curãtã camera de decantare evacuând corpurile strãine - pietre,
bolovani, crengi, nãmol, etc. si se colmateazã cu mortar de ciment, eventualele fisuri sau crãpãturi
apãrute în pereti. Se fixeazã si consolideazã treptele dislocate sau slãbite si se verificã etanseitatea
camerei de decantare prin înfundarea cu dopuri de lemn a tuburilor care debuseazã în cãmin. Se umple
cu apã pânã la nivelul inferior al tubului de descãrcare. Dopul de lemn se confectioneazã din esente moi
- brad, tei, plop, salcie - prevãzut cu guler de cauciuc pentru realizarea etanseitãtii.
Se considerã etans cãminul în care timp de 12 minute nivelul apei rãmâne constant, la partea
inferioarã a tubului de descãrcare.
Imediat dupã trecerea celor 12 minute se recupereazã dopurile ce au servit la înfundarea
tuburilor.
5.1.4 Se procedeazã la repararea capacului si eliminarea zonelor de stagnare a apelor în vecinãtatea
drenului pentru a se evita pãtrunderea apelor de suprafatã în dren.
5.1.5 Când, cu ocazia reviziei efectuate, se constatã tendinta de colmatare a unui dren si cel putin
odatã la trei ani se procedeazã la decolmatarea lor.
Decolmatarea se face prin spãlare cu apã, cu presiune micã. Apa se introduce în dren prin putul
de aerisire (la baza lui) sau în tubul de evacuare din cãminul de vizitare în mai multe reprize si se
urmãreste efectul, respectiv aparitia apei în cãminul de vizitare din aval în primul caz, sau la capul de
dren în al doilea caz.
Dacã nu se observã efectul spãlãrii în cãminul de vizitare sau la capul de dren, precum si la
drenurile evident colmatate (care au nivelul deasupra tubului de evacuare din cãminul de vizitare se trece
la desfundarea drenului de captare cu tevi filetate având lungime de 0,6...0,8 m., din cãminul de vizitare
si a drenului de evacuare, cu fier beton sau tevi filetate introduse prin capul de dren.
5.3 Intretinerea drenurilor zidurilor de sprijin
5.3.1 In cazul zidurilor de sprijin de debleu la care, la executie nu s-a executat taluzarea în spate sau
ulterior aceasta a suferit degradãri care au permis intrarea apelor de suprafatã în dren se procedeazã la
receptionarea drenului, executarea taluzãrii si a capacului la dren, a protectiei vegetative si a exclude
astfel intrarea apelor de suprafatã în dren.
La zidurile de sprijin de rambleu si de debleu se desfundã barbacanele pe toatã adâncimea lor.

5.5 Mãsuri organizatorice pentru revizia si întretinerea drenurilor


Pentru a asigura o activitate sistematicã de revizie si întretinere corespunzãtoare a drenurilor,
sunt necesare unele mãsuri organizatorice care se referã la evidenta drenurilor si dotarea formatiilor de
lucru cu unelte, echipament de protectie si materiale.
5.5.1 Evidenta drenurilor si dotarea formatiei de lucru.
Fiecare district si sectie trebuie sã posede o carte a drenurilor, de pe reteaua de drumuri pe care
o administreazã si sã cuprindã elemente de identificare - DN, km. - Schita de plan raportatã la axul
drumului, sectiuni transversale si longitudinale date privind functionalitatea, rezultatelor mãsurãtorilor de
debit si lucrãrile de întretinere executate.
5.5.3 Cãminele de vizitare (C.V.) si puturile de ventilatie (P.V.) ale fiecãrui dren sau grup de drenuri
se numeroteazã pe teren conform cu numerotarea din cartea drenurilor.
9
Caiet de sarcini drenuri pentru drumuri publice.
5.5.4 La fiecare revizie se întocmeste o fisã - dupã modelul dat în Anexa VI. - în care se noteazã
constatãrile fãcute pe teren, lucrãrile de întretinere necesare, debitul mãsurat si data efectuãrii reviziei.
5.5.5 Formatia de lucru la revizia si întretinerea drenurilor se doteazã cu:
- unelte diferite - lopeti, hârlete, târnãcoape rangã, frânghie, scarã, lanternã sau lampã
cu carbid, statie radio portabilã, gãleti, etc.;
- douã seturi de câte 50 tevi cu lungime de 0,6...0,8 m. filetate la capete, pentru
desfundarea drenurilor;
- vase de capacitãti 5 l., 4 l., 3 l., 2 l., 1 l., 0,5 l., 0,25 l.;
- autocisternã sau rezervor de apã pe remorcã si tractor cu pompã cuplatã la motorul
tractorului;
- o motopompã;
- netonierã cu capacitate micã;
- echipament de protectie specific, - cizme de cauciuc, cãsti, centuri de sigurantã si
frânghie, masca de gaze si dupã caz, aparate, gazometrice, palmare;
- echipament de protectie de lucru conform “Normativului republican pentru acordarea
echipamentului de protectie si a echipamentului de lucru”, aprobat cu ordinul Ministerului Muncii nr. 41 -
1989.
5.5.6 Unitãtile care executã lucrãri de interventie si întretinere la drenuri trebuie sã dispunã de un
stoc minim de materiale, pentru cinci drenuri, astfel:
- ciment 25 kg.;
- piatrã brutã sau de râu pentru 5 mp. de pereu;
- pietris 0,1 mc.;
- dale preturnate 5 mp.;
- colorant fluorescinã sau fuxinã 0,1 kg.;
- capace dren 1 bucatã.

6.NORME DE PROTECTIA MUNCII SPECIFICE


EXECUTIEI REVIZIEI SI INTRETINERII DRENURILOR
PENTRU DRUMURI PUBLICE

6.2 Formatia de lucru pentru executia, revizia si întretinerea drenurilor.


6.2.1 Formatia de lucru pentru executia si întretinerea drenurilor se compune din cel putin trei
persoane; pentru revizie formatia se compune din cel putin douã persoane.
Muncitorii sunt admisi sã lucreze numai dacã cunosc mãsurile specifice de protectia muncii, au
efectuat examen medical si sunt echipati cu echipament de protectie conform “Normativului republican
pentru acordarea echipamentului de protectie si de lucru, aprobat cu ord. Min. Muncii nr. 41/1989. Ei vor
fi instruiti în ceea ce priveste aplicarea metodelor de acordare a primului ajutor si de salvare în caz de
accidente si axficsiere.
7. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
7.1 Obligatiile si rãspunderile unitãtilor beneficiare, de proiectare si de executie în asigurarea
calitãtii, functionalitãtii si durabilitãtii lucrãrilor de drenaj pentru drumuri publice sunt, reglementate prin
Legea nr. 8-1977.
7.2 Unitatea beneficiazã asigurã conditii pentru efectuarea de mãsurãtori, verificãri, prospectiuni,
expertize prin psibilitãti proprii sau prin colaborare si dupã caz, cu alte unitãti de specialitate, pentru
asigurarea calitãtii, a functionalitãtii, a durabilitãtii lucrãrilor de drenaj si a stabilitãtii terasamentelor si
sistemului rutier.
7.3 Unitãtile care executã si întretin lucrãrile de drenaj pentru drumuri publice sunt obligate sã tinã la
zi cartea drenurilor care sã continã date privind executia acestora si elemente (v.Anexa VI.) privind
functionalitatea, comportarea în timp si lucrãrile de întretinere executate.
7.4 Controlul de calitate constã în:
- verificarea amplasamentului lucrãrilor;
- receptia terenului de fundare a radierului;
10
Caiet de sarcini drenuri pentru drumuri publice.
- verificarea calitãtii materialelor folosite în raport cu prevederile standardelor de stat
mentionate în aceastã instructie tehnicã;
- verificarea dimensiunilor si pantei rigolei;
-controlul compactãrii umpluturii în corpul drenurilor, conform STAS 2914-84 cap. 3 si 7;
- controlul functionalitãtii drenurilor, conform pct. 4.2.8 si STAS 2914-84 cap. 8.

8.RECEPTIA LUCRARILOR DE DRENAJ PENTRU


DRUMURI PUBLICE
8.1 Lucrãrile de drenaj pentru drumuri publice se supun unei receptii preliminare si unei receptii
finale conform dispozitiunilor legale în vigoare.
8.1.1 La receptia preliminarã se verificã:
- amplasamentul lucrãrilor conform proiectului;
- dimensiunile, functionalitatea si calitatea lucrãrilor.
Verificarea se face prin examinarea directã a lucrãrilor si pe baza actelor constatatoare întocmite
la receptiile pe faze de executie si de lucrãri ascunse.
8.1.2 La receptia finalã se examineazã dacã lucrãrile s-au comportat în conditiuni corespunzãtoare
în cadrul termenului de garantie.

9. ACTE NORMATIVE PRIVIND


DRUMURILE PUBLICE

- Legea investitiilor nr. 9/1980


- Legea privind asigurarea durabilitãtii, sigurantei în exploatare, functionalitãtii si calitãtii
constructiilor nr. 10 / 1995
- Legea drumurilor nr. 13 / 1974
- Ordin nr. 45/27.01.98 al ministrului transporturilor pentru aprobarea « Normelor tehnice
privind proiectarea ,construirea si modernizarea drumurilor « 
.

STANDARDE, NORMATIVE SI INSTRUCTIUNI TEHNICE PRIVIND


PROIECTAREA SI EXECUTIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE
SI ASANARE PENTRU DRUMURILE PUBLICE

- STAS 10796/3-88 - Lucrãri de drumuri. Drenuri de asanare


- STAS 2916-87. Lucrãri de drumuri si cãi ferate. Protejarea tauzurilor
- si a santurilor de scurgere a apelor.
- STAS 6054-77. Teren de fundare. Adâncimi minime de înghet.
- STAS 10796/1-77. Lucrãri de drumuri. Constructii pentru colectarea si evacuarea apelor.
Prescriptii generale de proiectare.
- STAS 10796/2-79. Lucrãri de drumuri. Constructii pentru colectarea si evacuarea apelor.
- STAS 11210-79. Lucrãri de drumuri. Plantatii rutiere.
- STAS 662-82. Lucrãri de drumuri. Agregate de balastierã.
- STAS 1667-76. Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali.
- STAS 1799-81. Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii pentru
verificarea calitãtii materialelor si betoanelor.
- STAS 667 - Lucrãri de drumuri. Agregate naturale neprelucrate.
11
Caiet de sarcini drenuri pentru drumuri publice.
- STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare su betoane cu lianti minerali.
Metode de încercare.
- STAS 730 - Agregate naturale sfãrâmate artificial, pentru drumuri. Metode de încercare.

10.INSTRUCTIUNI SI NORME TEHNICE


- C 273/94 - Norme privind cuprinsul si modul de întocmire completare ai dãstrare a cãrtii tehnice a
constructiei.
- - C 122-81 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea lucrãrilor de constructii din beton
aparent cu parament natural. Bul. constructiilor nr. 9 - 1981.
- C. 17 - 82 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidãrie si
tencuialã. Bul. constructiilor nr. 1 - 1983.
- C. 193 - 79 - Insstructiuni tehnice pentru executarea zidãriilor din piatrã brutã. Bul. constructiilor
nr. 9 -1979.
- C. 16 - 84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrãrilor de constructii. Bul.
constructiilor nr. 6 - 1985.
- Instructiuni pentru verificarea calitãtii si receptionarea lucrãrilor ascunse si pentru receptia
terenului de fundare, etc. Bul. constructiilor nr. 4 - 1976.
- C. 178 - 76 - Instructiuni tehnice pentru executarea drenurilor forate orizontale prin vibroforare.
- C. 227 - 88 - Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor si geomembranelor la lucrãri de
constructii. Publicat în Bul. constructiilor nr. 3. 3 - 88.

S-ar putea să vă placă și