Morfologia Parodontiului Marginal - PD PDF

III.
MORFOFIZIOLOGIA
PARObONTIUL.Ui
, IMARG,INAL
EVOLUTI'A ,FILOGENETICA
A'SISTEMULUI ~E'F'XARI;
A DINTILOR'
, DE' STR-UCTURILE
"
MAXILARE
Analiza histologica a implantatiel dentare arata 0 evolutie de la 0
forma simpla, de alipire Tn suprafata pEma la cuprinderea ferma a
radacinii de structurile osoase inconjuratoare.
Initial, aceasta fixare a avut un caracter de legatura fibroasa,
Suspensie directa intre radacina $i os, pentru ca ulterior sa devina 0 legatura prin
fibroasa suspensie fibroasa.
Tn evolutia filogenetica $i ontogenetica, osul alveolar s-a format, a
existat $i functionat numai in prezenta dintilor. Pierderea acestora este
urmata de disparitia aparatului de mentinere $i de sustinere a dintelui
pe oasele maxilare, deci a parodontlului marginal in integritatea $1
totalitatea sa structurala: gingie, desmodontiu, os alveolar lasand in
loc doar mucoasa orala a crestei edentate.
Din punct de vedere filogenetic, evolutia relatiei dintre dinte $i
structurile de sustinere a cunoscut 0 evolutie gradata:
Lama fjbroasa 1. Membrana fibroasa. Dintii se ata$eza printr-o lama fibroasa
de maxilarele cartilaginoase, a$a cum se constata la rechin.
Articulatle tip 2. Fixare prin articulaJje de tip balama. Se intalne$te la multe
balama specii de pe$ti $i la reptile, ca in cazul dintilor secretori de venin ai
$erpilor.
Anchiloza 3. Fixarea prin anchiloz8 se realizeaza la numeroase specii de
pe$ti $i consta din unirea prin calcifiere a dintilor cu maxilarele. Pulpa
dentara constituita initial din tesut conjunctiv se mineralizeaza $i face
corp comun cu oasele maxilare.
MORFOFIZIOLOGIA PARODONTIULUI MARGINAL 27
4. Gomfoza este 0 forma de articulaJie a dintelui cu un suport Gomfoza

osos in forma de palnie in care se impl nte za ferm r dacina.
Aparitia gomfozei este dictata de cre$terea in olum a coroanei
dintilor $i dezvoltarea unor forte mari de solicitare asupra suportului
osos maxilar.
a reptile. articulatia de tip gomfoz ste c1asificata in trei
modalitati de realizare (WEIDERSHEIM):
1. fixarea dintelui pe versantul lingual al osului maxilar: dentifie Versant
pleurodonta; lingual
2. fixarea dintelui pe mijlocul cr stei maxilare care trimite in jurul Creasta
suo margine osoas de dirnensiuni reduse: dentifle acrodont!; maxilara
3. fixarea dint lui in a1veole propriu-zise. la crocodili: dentifie Alveole
tecodont8. propriu-zise
EMBRIOLOGIE
DATE GENERAlE
Dezvoltarea viscerocraniului are aceleasi caracteristici de baza la
toate mamiferele. cu unele particularitiiti la om. La inceput, embrionul
uma are un aspect tubular.
in primele doua luni ale etapei intrauterine de dezvoltare a
organismul i se desfasoar perjoada embrionara sau de embrio
geneza. Tn primele saptamani ale embriogenezei. la extremitatea
cefalica a embrionului, pe fata ventrala, se formeaza placa orala sau Placa orala
membrana buco-faringiana.
Tn timpul celei de-a treia saptamani, placa orala se fragmenteaza
Si comunica in profunzime cu 0 cavit te transversala mare:
stomodeum (sau gura primitiva). Tn aceast perioada (a celei de-a treia Stomodeum
saptamani) fata prezinta un proce frontal $i un arc mandibular.
Stomodeum sau gura primitiva este Iimitata superior de mugurele
frontonazal subdivizat in mugurele
nazal intern (situat median) Si doi
muguri nazali externi, lateral de
2 muguri maxilari Si inferior de 2
muguri mandibulari (fig. 3).
Fig. 3
Aspect ventral al extrernltalil cefalice la
ernbrlonul urnan:
FN '" mugu rei fronto-nazal;
M = mugurii maxilari;
S = stomodeum;
PM .. procesul mandibular
28 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE
Osul incisiv In saptamanile 6-7, din mugurele nazal intern se schiteaza un

sau segment. din care ulterior se vor forma: osul incisiv sau premaxilar
premaxilar palatul osos ~i gingia din zona frontal a superioara pana la septul
interalveolar dintre incisivul lateral ~i canin.
Centrii de osificare ai acestei zone se produc din saptamanile 6-7
de viata intrauterina.
Din sa.ptamana a ~asea, incepe diferentierea osteobla~tilor, ce
mentoblastilor, odontoblastilor, care vor produce os, cement ~i
dentinll.
Procesele alveolare, cementul, desmodontiul Si gingia din zonele
Mugurii laterale superioare pana la canini inclusiv, se formeaza din mugurii
maxilari maxilari.
Structurile osoase ale parodontiului marginal se dezvolta. din
Osificare mezenchimul mugurilor maxilari prin osificare desma/a ca oase de
desmals membrana. ceea ce va imprima din punct de vedere morfoclinic 0
rezistenta. mai redusa in tot cursul ontogenezei (cu exceptia unor zone
mai bine structurate, a$a cum va fi prezentat la morfologia osului
alveolar).
Osu/ de membrana sau endomebranos se formeaza direct din
tesutul conjunctiv, fibros. Astfel, din mezenchim se diferentiazll un
tesut osteogen care contine celulele specializate, osteoblastele. Aces
tea produc 0 matrice omogena dispusa in interiorul retelei fibroase
initiale $i se calcifica sub forma de os trabecular sau spongios.
Model Osu/ endocondra/ format pe model cartilaginos rezulta din
cartilaglnos calcifierea cartilajului originar care sufera procese degenerative Si este
substituit de osul nou format.
Procesul se desfa~oara in urmatoarele etape:
Formare 1. Formarea cartilajului din mezenchim prin actiunea celulelor
cartita! formatoare de matrice cartilaginoasa.
Calcifiere· 2. Degenerescenta Si calcifierea cartilajului in urma aparitiei in
cartilaJ interiorul acestuia a unor lacune care cresc progresiv in dimensiuni in
timp ce matricea restantll i~i reduce volumul Si se calcifica.
Resorbfie 3. Inlocuirea cartilajului se face prin aparitia de osteoclaste care
cartilaj produc resorbtia substantei cartilaginoase partial calcificate.
Matrice 4. Depunerea de os se datoreazA osteoblastelor care produc ini
calcificata tial 0 matrice o5teoidA, ulterior calcificata.
Initial, arcul mandibular este separat printr-o depre5iune situata in
zona centralll in doua segmente laterale care ulterior vor fuziona.
Osificare La mandibulll, structurile osoase rezultll printr-o osificare
endocondrala endocondra/~ pe model cartilaginos. mai rezistent (cartilajul lui
MECKEL) predominant in partea anterioara ce corespunde caninului
~i primului premolar. In rest, parodontiul 050S mandibular se formeazll
ca os de membrana (din mezenchimul arcului I branhial).
Tot din mugurii mandibulari se vor dezvolta $i celelalte
componente ale parodontiului marginal (desmodonliu, cement, gingie).
Cunoa$terea acestor caracteristici $i particularita/i ale

embriogenezei oaselor maxilare are consecin/e practice deosebite Consecinte
pentru in/elegerea unor fenomene patologice $i tnsu$irea unor atitudini practice
terapeutice eficiente tn parodontologie, odontologie, implantologie $i
chirurgia alveolo-dentar~ legate de patologia furca/iilor, imobilizarea
din/ilor, tratamentul perfora/iilor camerei pulpare $i a r~d~cinilor,
extrac/ia dentar~. alegerea judicioas~ a implantelor $i a metodei de
implantare.
incepand cu luna a treia pana la na$tere se desfa$oara perioada
feta/~ sau de organogeneza, caracterizata prin procese de
morfogeneza $i histodiferenliere. .
DEZVOLTAREA EMBRIONARA
A DINTILOR
Din punctul de vedere al dentaliei, omul are un caracter difiodont; Caracter

el poseda doua grupe de dinli: temporari sau deciduali, care se difiodont
desprind de arcade, Tn mod normal, la 12 ani $i dinlii permanenti.
Dinlii temporari se formeaza direct din epiteliul oral. Dinlii Lamina
permanenli se formeaza din mugurii dentari ai laminei dentale, cu dentala
exceplia molarilor care au aceea$i origine cu dinlii deciduali. Muguri dentari
Dinlii se dezvolta din ectoderm - smallul $i din mezoderm
(mezenchim) - pulpa dentara. Dentina $i cementul se formeaza prin
mineralizarea directa a lesutului conjunctiv.
Dezvoltarea dintilor Tncepe printr-o etapa de proliferare din Etapa de
saptamana a $asea (din a 34-a pana Tn a 38-a zi) cand celulele proliferare
mucoasei stomodeum-ului prezinta 0 intensa multiplicare, formand
lama dentar~ primar~, viitorul organ odontogen. Lama dentara este
situata langa marginea libera a maxilarelor. Din punct de vedere
histologic este 0 Tngro$are epiteliala formata din celule aplatizate
situate pe un strat bazal de celule mai inalte, numit $i stratul Strat
germinativ. incepand din luna a treia intrauterina, din lama dentara germinativ
primara apar intai mugurii dentari temporari $i apoi mugurii dinlilor
frontali permanenli $i ai molarilor. La scurt timp dupa aparilia lamei
dentare se diferenliaza 0 ingro$are epiteliala siltuata vestibular $i oral
de aceasta care formeaza lama vestibular~. Aceasta se scindeaza $i Lama
da na$tere unei adancituri care va deveni $anlul vestibular. vestibulara
Lama dentara prolifereaza selectiv Tn zece locuri care vor capata
un aspect bulbos. fiind prima forma de reprezentare a odontonului.
in etapa de histodiferenliere, mugurii dentari au forma unui e1opot Forma de
caracterizat prin invaginarea portiunii profunde Tn raport cu direclia de clopot
eruplie (fig. 4).
30 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PAROOONTOLOGIE
Fig. 4
Stadlul de hlstodiferenJlere al mugurelui
dentar in faza de "elopot"
EO ~ epiteliul oral;
\
.V EAiV' .M~l
.'X','
~ • 14
LO • lama dentara;
RS = reticul stelat;
·~'·~WftJ~ , PO = papila dentara;

EAE ". epitellul adamantin extern;
...
"-..-..
~OA~=-
'"" . ' .-
_..'~
- EAI = epiteliul adamantin intern;
MEZ = mezenchim;
OA = os alveolar
Celulele periferice situate pe suprafala convexa a mugurelui

dentar formeaza epiteliul (stratul) adamantin extern.
Celulele invaginale ale mugurelui dentar sunt Tnalte, de forma
hexagonala ~i formeaza epiteliul (stratul) adamantin intern. Sunt
amelobla~ti cu rol Tn diferenlierea celulelor din jur: odontobla~tii ~i
fibrobla~tii pentru viitorul organ pulpar, care Tn acest stadiu este situat
Tn cavitatea "c1opotului", formand papila dentara.
Intre cele doua straturi - adamantin intern $i extern - se formeaza
organul smallului alcatuit din celule stelate (reticul stelat), care Tn timp
sUfera un fenomen de regresiune.
Cele doua straturi epiteliale (adamantin extern $i intern) formeaza
epiteliul adamantin redus sau unit, care Tn portiunea bazalc!l stabile$te
joncliunea small-dentina. De la acest nivel. Tn sens caudal (Tn
Teaca continuarea epiteliului adamantin) se constituie teaca epiteliala a
HERTWIG radclcinii, teaca HERTWIG.
Sacul dentar Sacul dentar care deriva din mezenchim va forma cementul,
desmodonliul $i osul alveolar. Concomitent cu formarea papilei
dentare $i a organului smallului, mezenchimul din jurul mugurelui
dentar se organizeaza Tn sacul dentar care Tmpreuna cu conlinutul sau
Folicul dentar alcatuiesc Tn luna a treia intrauterina foliculul dentar.
Sacul dentar Tnconjoara organul smallului $i papila dentara ca 0
capsula constituita din fibre circulare.
Stratul extern al sacului dentar contribuie activ, prin osteoblaste,
Originea la depunere de os, atat la maxilar, cat $i la mandibula, capatul extern
osului alveolar al fibrelor sale fiind cuprinse Tn osul alveolar.
Originea Stratul intern al sacului dentar format din cementoblaste
cementului contribuie la formarea cementului radicular in care este Tnglobat
radicular capatul intern al fibrelor sale.
Sacul dentar se constituie in portiunea sa centrala prin actiunea Originea

fibroblastelor in desmodontiu ca ligamentul periodontal. ligamentului
Implicalii practice: Din muguri dentari recoltati de la porcine s-au periodontal
izolat "derivali ai matricei smallului" (OEM) care stimuleaza ,Oerivati ai
angiogeneza ~i regenerarea gingivo-parodontala in special in matricei
dehiscenle ale osului alveolar ~i in resorblii osoase angulare. Unii smaltului":
autori Ie atribuie efecte benefice in aplicalii topice la nivelul pungilor OEM
parodontale instrumentate mecanic (WENNSTROM, LiNDHE, 2002), allii Aplicatii
nu Ie-au evidentiat (GUTIERREZ, 2003). topice
EPiTElIUL ORAL
t
EPITELIUL ADAMANTIN) EPITE.L1UL
EXTERN ADAMANTIN c
PULPA SMALTULUI REDUS o
ORGANUL (RETICUL ST T) (UNIT) R
ECTODERM - invaginalie SMALTULUI EPITELIUL ADAMANTIN
INTERN
,
TEACA
o
, HERTWIG A
,
AMELOBLASTI
SMALT
N
A
PAPILA {ODONTOBLASTI (ee ule KORFF) -. DENTINA
I
DENTARA CELULE MEZENCHIMALE PULPA DENTARA R
MEZENCHIM ODONTOBLASTI (celule KORFF) DENTINA A
MEZOOERM I D
FOLICUL/SAC EOSTEOBLASTI os ALVEOLAR A
DENTAR OENTAR FIBROBLASTI~ DESMODONTIU C
CEMENTOBLASTI CEMENT I
N
A
Fig. 5
Orlglnea eomponentelor dintllor III parodontlulul marginal (modifieat dupa
NOYES IIi SCHOUR)
FORMAREA RAoAclNIl
Radacina dinlilor se formeaza pe modelul structural al tecii lui
HERTWIG, formaliune epiteliala bilamelara alcatuita prin unirea
epiteliului intern cu cel extern al smallului fara prezenla reticului stelat.
La nivelul viitoarei joncliuni small-cement, inainte de a incepe
formarea radacinii, teaca HERTWIG se curbeaza spre interior in unghi Oiafragma
drept ~i formeaza diafragma epite/ialii. epiteliala
Radacina se formeaza ~i se alunge~te pe masura ce diafragma
epiteliala coboara.
La monoradiculari, teaca HERTWIG se prezinta ca 0 singura Forma
structura tubulara. tubulara
La pluriradiculari, deschiderea centrala a diafragmei epiteliaJe

este traversata de lambouri orizontale care 0 Impart In doua sau trei
orificii corespunzatoare bifurcarii sau trifurcarii viitoarei radacini.
Resturi Fragmente din teaca HERTWIG pot persista sub forma resturilor
epiteliale epiteliale ale lui MALASSEZ, fiind localizate In lungul radacinfi $i In
MALASSEZ zonele de bifurcare sau trifurcare ale acesteia.
Resturile epiteliale MALASSEZ sunt mai frecvente la tineri, dar
persista toata viata $i au putut fi evidentiate $i la 70 de ani (NOYES,
SCHOUA). Se presupune ca resturile lui MALASSEZ degenereaza prin
Oegeneres calcifiere $i formeaza cementiculi. in urma inflamajiei, aceste resturi
centa sau epiteliale pot genera formajiuni chistice sau prolifereaza in locurile
proliferare unde se produc fenomene osteitice. in zonele de bi- $i trifurcajie
radiculara.. ca $i in lungul radacinii.
Consecinte Astfel, se creeaza conditii pentru 0 patologie inflamatorie..
practice resorbtiva $i chiar degenerativa la aceste niveluri.
CEMENTOGENEZA
Cementul se formeaza din celulele conjunctive situate la limita
interna a sacului dentar, In imediata vecinatate a tecii epiteliale
HERTWIG $i a dentinei.
incepand din saptamana a $asea de viata intrauterina, la acest
Cementobla~ti nivel al sacului dentar se diferentiaza cementobla$ti, celule
specializate in elaborarea cementului.
Procesul depunerii cementului Incepe imediat dupa formarea
dentinei. Cementobla$tii se orienteaza de-a 'Iungul suprafetei
Proteoglicani dentinare $i elaboreaza proteoglicani $i glicoproteine care prin
Glicoproteine polimerizare formeaza substanta fundamentala cementoida.
Formarea cementului acelular
Formarea cementului acelular are loc sub forma de depozite
stratificate succesiv care nu Inglobeaza Insa celulele formatoare.
Apare astfel cementul primar sau acelular care acopera In Intregime
radacina dintelui cu exceptia portiunii celei mai apicale.
Stratul de cement primar, acelular este mai, subtire la nivelul
jonctiunii smalt-eement $i se Ingroa$a Inspre apex.
Formarea cementului celular
o data cu aparitia solicitarilor prin presiune asupra arcadelor
Matrice dentare. chiar Inainte de eruptia dintilor, cementobla$tii formeaza 0
cementoida noua matrice cementoida In care ace$tia sunt Inglobati.
Fibrele sacului dentar tangente la suprafata dentinei dispar $i sunt
Inlocuite cu fibre de colagen ce se orienteaza In unghi drept fata de
suprafata radiculara In care patrund $i sunt Inglobate In substanta
Cristale de cementoida prin depunerea ionilor de calciu, sub forma de cristale de
hidroxiapatita hidroxiapatita.
in cursul vietii, cementobla$tii formeaza $i depun in mod ritmic, Straturi

noi straturi de cement, contribuind la formarea radacinii migrarea succesive de
vertical a a dintelui $i imbunatatirea implantatiei. cement
FORMAREA DESMODONTIULUI
Tesutul conjunctiv situat in spatiul dento-alveolar i$i are originea
In elemente'le celulare $i fibrilare din sacul dentar.
Dupa diferentiere, cementobla$tii se aliniaza in zona interna, iar
osteobla$tii in zona externa a sacului dentar flind la originea
cementului $i a osului alveolar.
Fibrobla$tii sunt concentrati in zona centrala $i produc fibre de Fibrobla$ti
colagen, la inceput neorientate functional. Fibrele de colagen raman
inglobate cu un capat in cement $i cu altul in osul alveolar. in timpul
eruptiei $i dupa realizarea planului ocluzal fibrele colagene se
diferentiaza functional pe grupe:
- fibrele gingivale supraalveolare care cuprind fibrele dento- Orientarea
dentare sau transseptale. de la cementul unui dinte la cementul celui fibrelor
vecin,
- fibrele alveolodentare.
Vasele sanguine desmodontale se diferentiaza din mezenchimul Vase sanguine
pulpei dentare. din zona peretilor alveolari $i a mucoasei gingivale.
Formatiunile nervoase se diferentiaza sub forma unor corpusculi FormaJjuni
Si baroceptori dispu$i in jurul fasciculelor colagene mai voluminoase $i nervoase
raspund de controlul intensitatii $i directiei presiunilor (solicitarilor)
asupra dintilor.
in desmodontiu se formeaza, de asemenea, fibre nervoase
mielinice, filamente terminale specializate in receptia stimulilor
durero$i.
FORMAREA OASELOR
ALVEOLARE
Oasele alveolare se formeaza atat la maxilar, cat $i la mandibula

prin centre de osificare desmala. initiate in saptamana a 6-a $i a 7-a.
Procesul de osificare incepe in jurul mugurilor dentari dinspre Directii de
interior spre inferior $i exterior. Oasele alveolare se unesc in mod osificare
complet $i fara elemente de diferentiere de baza maxilarului $i arcada
bazala a mandibulei. Osteobla$tii sunt principalele celule formatoare
ale osului alveolar.
in perioada neonafala, oasele alveolare sunt reprezentate prin Suporturi
suporturile mineralizate din jurul dintilor neerupti. mineralizate
In perioada denti/iei temporare, ele prezinta 0 importanta cre~tere

in inaltime, 0 data cu eruptia dinlilor temporari, fenomen de inaltare
care continua ~i dupa stabilirea dintilor in planul ocluzal.
In perioada denti/iei mixte, oasele alveolare ale dinlilor temporari
dispar 0 data cu pierderea acestora de pe arcade, urmarea fiind forma
rea ~i dezvoltarea in inaltime a oaselor alveolare ale dinlilor permanenti.
In perioada denti/iei permanente, la adoleseenla, continua
cre~terea in inaltime a suportului osos alveolar al dintilor permanenti,
proces care se finalizeaza la maturitate.
Involutie Perioada de involu/ie: la varste avansate apar fenomene
Atrofie caracterizate prin reducerea, prin atrofie. a inaltimii oaselor alveolare
la nivelul crestelor ~i septurilor interalveolare ~i interradiculare ale
Resorbtie dintilor inca prezenti ~i mic~orarea, prin resorb/ie, pana la disparitie a
osului alveolar in zonele edentate.
Remaniere Oasele alveolare sunt intr-o permanenta remaniere de la
osoass formarea lor pana la sfar~itul vietii. Gele mai importante fenomene de
structurare functionala se produc insa dupa eruptia dintilor odata eu
stabilirea rapoartelor de ocluzie: solicitarile exercitate asupra dintilor
determina depunerea de os lamelar orientat functional sub influenta
Orientare tractiunii ligamentului periodontal. Aceasta orientare functionala se
functionals regase;;te ;;i la osul trabecular, care, in portiunea interna, prezinta 0
structurare a septurilor trabeculate in continuarea liniilor de forta ale
fibrelor dento-alveolare.
DEZVOLTAREA POSTNATALA
f{ STR.lJCTUR.t~OR
DENTOPARODONTALE
Diferentiere ~i Caracteristieile principale ale perioadei intrauterine sunt
specializare diferentierea;;i specializarea tesuturilor.
tisulars Na;;terea este marcata de importante modificAri structurale ;;i
funclionale caracterizate prin cre$tere;;1 dezvoltare pana la stadiul de
maturitate ;;i organism adult.
In primele doua saptamani dupa na$tere - perioada neonatala
se produce 0 scadere in greutate, apar schimbari importante ale inimii
Conditii ;;i vaselor care se adapteaza eonditiilor postnatale de circulatie a
postnatale sangelui ~i sunt initiate functiile aparatului digestiv care preia
activitatea de digestie ;;i asimilare a hranei de catre noul nascut.
Mucoasa cavitatii bucale prezinta un proces rapid de cre~tere,
fiind totu~i subtire $i susceptibila de traumatisme. Datorita proliferarii
rapide a tesutului conjunetiv subiacent, unele celule epitellale sunt
izolate sub forma de cuiburi, din care se dezvolta mici noduli situati pe
Perle EPSTEIN linia median~ a palatului constituind ~perlele EpSTEIN".
Dentitia in perioada denti/iei temporare. radacina dinti10r esta inconjurata
temporars de lama cribriforma sau osul alveolar propriu-zis;;i de un os alveolar
susJinator in curs de crestere Si dezvoltare. Aparitia cementului pe
suprafata dintilor Si a unui sistem de fibre intre cement ~i osul alveolar
marcheaza formarea desmodontiului. Tn mod obisnuit, i'ncepand cu
luna a 6-a pana in luna a 9-a dupa nastere ineepe eruptia in cavitatea
bucala a dintilor temporari Si odata cu aceasta 5e formeaz8 gingia Formarea
din/ilor temporari. La aceasta varsta, sub influenta unor tulburari gingiei la
generale (rahitism. disendocrinii) pot aparea discordante intre varsta dintii
de eruptie Si varsta de calcificare a structurilor dentoparodontale. temporari
Dintii permanenti se dezvolta in continuare in interiorul oaselor
maxilare.
Perioada dentiJiei mixte corespunde intervalului. de timp de la Dentitie mixta
aparitia primului dinte permanent, aproximativ I varsta de 6 ani pana
la pierderea ultimilor dinti temporari.
Tn aceasta perioada, gingia isi continua dezvoltarea prin Dezvoltarea
ingrosarea epiteliului, organizarea si orientarea functionala a fibrelor gingiei
ligamentului supraalveolar Si a ligamentului periodontal.
Osul alveolar prezinta modificari importante: portiunea care
sustine dintii temporari se resoarbe accentuat pe masura ce dintii sunt Dezvoltarea
avulsionati; portiunea de os alveolar care inconjoara radacina dintilor osului alveolar
permanenti se dezvolta progresiv pe masura ce ace~tia i$i continua
proeesul de eruptie. Osul alveolar al dintilor permanenti prezinta in Solicitari
cursul erupliei acestora intense procese de remaniere prin resorbtie $i functionale
apozitie, in raport cu solicitarile functionale. Dentitie
Perioada dentiJiei permanente este subdivizata in trei etape: permanenta
1. Etapa de evoluJie continua fenomenele incepute ant rior inca
din perioada intrauterina Si postnatala ~i corespunde unor procese de Formare $i
formare ~i structurare a parodontiului marginal. structurare
2. Etapa de echilibru ~i echilibrare se caracterizeaza prin tendinta Optimizarea
de optimizare a tuturor structurilor $i functiilor aparatului dento-maxilar. structurilor $i
3. Etapa de involulie corespunde unor fenomene regresive functiilor
caracterizate printre altele de uzura accentuata a structurilor dentare,
retractie gingivala, atrofia osului alveolar prin fenomene de Fenomene
condensare osoasa cu ingro$ar a osului compact Si reducerea regresive
volumului osului medular, ca 0 consecinta a densi icarii componentei
trabeculare.
EIRUPTIA DENTARA
IMPLICATU ASUPRA
PARODONTIULUI MARGINAL
Eruptia din ilor se face in mod stadia!.

1. Tntr-o prima etapa mugurele dentar sle indus Tntr-o geoda Geoda osoasa
osoasa care se va resorb; in zona dinspre cavitatea orala, cu aparitia
36 HOR/A TRA/AN DUM/TRIU - PARODONTOLOGIE
unei deschiderl reduse Initial, dar care se va mari treptat pentru a

permite migrarea coroanei dentare.
2. in etapa a doua. odata cu deplasarea coroanei dentare spre
Formarea cavitatea orala, radacina se formeaza pe modelul structural al tecii
radacinii ~i a epiteliale HERTWIG. In jurul radacinii se constituie procesul alveolar
procesului care prezinta 0 creasta alveolara subtire ~i, care este situata oc/uzal
alveolar fata de jonctiunea smalt-cement.
Tesutul conjunctiv situat deasupra coroanei dentare, pe directia
de eruptie a acesteia se ingroa~a initial fiind mai fibros, mai dens, dar
devine in final subtire ~i ischemic.
Perforatia 3. in etapa a treia, epiteliul adamantin unit se alipe~te intlm de
epiteliului oral epiteliul oral ~i prezinta 0 zona initial punctiforma de atrofie, 0
perforatie fina care se mare~te prin emergenta coroanei dentare in
cavitatea bucala. in aceasta perioada, dintii in eruptie spre pianul de
ocluzie sunt mentinuti intr-un arc simetric prin actiunea concomitenta
~i reciproca a fortelor dezvoltate de mu~chij oro-faciali, pe de 0 parte
~I ai Iimbii, pe de alta.
Primul contact 4. In etapa a patra se realizeaza primul contact oclulal care se
ocluzal constituie intr-un prim reper de ghidaj al intercuspidarii cu dintii
antagoni~ti.
Finalizarea 5. in etapa a cincea se finalizeaza contactul ocluzal ~i relatiile
contactului functionale dintre dinti; radacinile nu sunt inca formate complet, iar
ocluzal aparatul de sustinere a dintelui, parodontiul marginal, se orienteaza $i
reorienteaza structural in functie de solicitarile ocluzale ale dintilor
recent erupti.
EruPtia continua
Dinti Dintele erupe in mod vizibil pana in momentul intalnirii dintilor
antagoni~ti antagoni~ti. Eruptia nu se opre~te aici. Ea se produce in tot cursul vietii
$i in prezenta an,tagoni$tilor, dar intr-o masura mai redusa, greu
sesizabila $i compenseaza uzura suprafetelor de contact prin atritie,
fiind asHel 0 erup!ie continua.
Erup!ia continua are doua componente:
ErupUa activa 1. Erup/ia activa este deplasarea dintelui spre pianul ocluzal fara
modificarea nivelului epiteliului jonctional. Acest fenomen este posibil
Apozilie de as prin apozitie de os alveolar care compenseaza eruptia activa a dintelui.
alveolar Astfel, extremitatea apicala a epiteliului jonctional pastreaza 0 distanta
constanta de marginea osului alveolar; se poate vorbi de 0 eruptie a
Iveola dintelui impreuna cu alveola. Atunci cand la nivelul planului de ocluzie
dintele nu se intalne$te cu antagonistul sau, deplasarea continua in
mod rapid, in perioade relativ scurte de timp, fiind 0 erup/ie activa
accelerata.
Coroana anatomica este por1iunea dinte/ui acoperita de small. Coroana

Radacina anatomica este por1iunea dintelui acoperita de cement. anatomlcs
Coroana c1inica reprezinta por1iunea dintelui vizibil de supra Coroana
gingiei $i poate fi mai mica decat coroana anatomica, in cazul clinica
existentei unor hipertrofii sau hiperplazii gingivale sau mai mare prin Radacina
retraclie gingivala, cu descoperirea unei par1i a rad cinii anatomice. anatomica
Radacina clinic este por1iunea dintelui acoperita $i protejata de Radacina
structurile parodontale. clinica
ruptia activa se caracterizeaza prin menlinerea corespondenlei
coroana anatomic = coroan c1inica $i r dacina anatomica = radacina
clinic.
2. Erupfia pasiv8 rezulta prin desprinderea de coroana $i radacina Eruptie pasiv8
cu deplasare progresiva spre apical a nivelului de inser1ie a epiteliului
jonclional. Aceasta duce la m rirea coroanei eli nice a dintelui. intr-o
oarecare m sur ,cre$tere coroanei c1inice este compensata prin
atritie, dar aceasta se produce mal lent decat retractia gingivala, astlel Atritie
incat lungirea coroanei clinice prin eruptie pasiv{t este un fenomen
predominant.
ruplia pasiv{t se clasifica Tn patru stadii: Stadii
Stadiul1: epiteliul jonclional $i baza $anlului gingiv I sunt pe smalt Epiteliul
(fig. 6 a). joncJional
Stadiul 2: epiteliul jonctlonal esle localizat Tn egala m{tsura pe
small $i pe cement. Baza $anlului gingival se proiecteaz inca pe Baza ~anJului
small (fig. 6 b). gingival
Stadiul 3: epiteliul jonctional este situat in intregime pe cement, iar JoncJiune
baza $antului gingival se situeaza la nivelul joncliunii small-cement smalJ-cement
(fig. 6 c).
Stadiul 4: epiteliul jonctional s-a retras spre apical pe suprafata Cement partial
cementului care este par1ial ex pus. Baza $antului gingival se expus
proiecteaza desigur pe cement (fig. 6 d).
Fig. 6
Stadiile erupJlei
pasive:
a = stadiul1 ;
b = stadiul 2;
c = sladiul 3;
b c d
d = sladlul 4. a
38 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOlOGIE
Deplasarea epiteliului jonetional In direetie apicala este un

fenomen obi$nuit In cursul evolutiei ontogenetice a omului $i, de
aceea, In absenta unor semne vizibile clinic de Imbolnavire
Involutie parodontala, involutia gingivala a fost considerata un fenomen normal.
gingivala Totu$i, studiile histologice au aratat fenomene de degenerescenta
gingivala $i a fibrelor ligamentului periodontal. De$i cauza acestui
proces nu este eomplet cunoscuta. el este pus pe seama unei
inflamatii croniee oeulte clinic. fiiM astfel consecinta unui proces
patologic $i nu doar a unei simple uZlJri de senescenta, considerata In
mod obi$nuit "fiziologica", odata cu Inaintarea In varsta.
Eruptie paSiv8 Eruptia pasiva poate fi rapida In conditiile supraadaugarii
accelerata inflamatiei $i reprezinta erup/ia pasiva acce/erata, care este un proces
evident de retrac/ie gingiva/a rapid/i.
FO"RMAREA JONCTIU,NII
DENTO-GI!NGIVALE
$1 A $ANTULUI G"INGIVAL
Epiteliu In cursul eruptiei dentare, inainte ca dintele sa traverseze epiteliul

adamantin oral, coroana cu smaltul definitiv format este acoperita de epiteliul
redus adamantin redus. Acesta este format din unirea stratului intern cu
ameloba$ti fara activitate mitotica (procesul de amelogeneza s-a
Incheiat) $i din stratul de celule externe care I$i mentin capacitatea de
Fig. 7
Joncliunea dento-ginglvalii 1'1 l'anlul
gingival imediat dupa eruplle in
/;J cavitatea bucala:

SG = sanlul gingival:
EJ = epiteliul joncJional;
EAR = epiteliul adamantin redus;
IEP = inser1ia epiteliala primara;
IES = inser1ia epiteliala secundara:
S = small:
0= dentina;
p '"' pulpa dentara;
EO = epiteliul oral;
TC = lesut conjuncliv;
OA= os alveolar.
MORFOFIZIOLOGIA PARODONTIULUI MARGI AL 39
Tnmultire. Atunci cand dintele perioreaza epiteliul oral, acesta se :Peretele
apropie intim de epiteliul adamantin redus cu care fuzioneaza ~i se moale al
reflecta spre coroana dintelui. Prin proliferarea celulelor bazale ale $antului,
epiteliului oral se formeaza peretele moale al santului gingival. gingival
Epiteliul jonclional este produsul proliferarii celulare din stratul
extern al epiteliului adamantin redus, Pe masura ce eruptia continua,
mitoza acestui strat celular contribuie cu noi celule fa formarea
epiteliului jonctional. Concomitent, ameloblastele subiacente sunt
dislocate, suprafala smallului fiind acoperita numai de celulele
epiteliale: insertia epiteliala (fig. 7).
STRUCTURA PARODONTIULUI,
MARGINAL
Parodonliul marginal cuprinde totalitatea lesuturilor care asigura
menlinerea Si suslinerea dinlilor in oasele maxilare, in plan vertical,
parodonliul marginal are 0 arie cuprinsa intre nivelul marginii gingivale
~i 0 zona nedelimitata strict din apropierea apexului.
Limita superioara, gingivala, a parodonliului marginal se situeaza. Topografia
in condilii normale, in jurul coletului anatomic al dintelui, dar poate fi Si parodontiului
deasupra acestuia, in cazul cresterilor anormale de volum ale gingiei marginal
(hipertrofii, hiperplazii) sau sub colet Tn involulii precoce constitulionale
~i de senescenla (atrofii ale osului alveolar) sau in cazul retractiilor
gingivale patologice (resorblii osoase subiacente).
Limita dintre parodonliul marginal Si cel apical u este marcata in Lipsa
mod net de un element sau 0 structura anatomica anumita. demarcatiei
Distinclia dintre cele doua mari componente - parodontiul intre
marginal Si cel apical - se manifesta printr-o patologie ~i 0 evolulie parodontiul
diferita a acestora. marginal $i
Parodonliul apical este afectat, de regula, pe cale endodontica, apical
dincolo de apex, prin complicatii ale cariei dentare, cu manifestari
eli nice acute sau cronice.
Parodonliul marginal prezinta, mai frecvent, afectiuni cu evolulie Patologie
cronica Si punct de plecare cel mai adesea de la nivelul gingiei Si al diferita
sanlului gingival. Evolulia bolii parodontale se face, in principal, pe
cale desmodontala, cu 0 simptomatologie subiectiva mai pulin
manifesta, chiar nedureroasa, in timp, parodontopatiile marginale
cronice de tip inflamator conduc la aparilia pungilor parodontale,
retraclie gingivala, mobilitate dentara patologica Si netratate au drept
complicalie majora si final a avulsia d'ntilor.
40 HORIA TRAIAN DUMITRIU - PARODONTOLOGIE
P,RINC'IPALIELE
" . '." i .
COMPONENTE
.
ALE PARODONTIULUI
MARGINAL
Parodontiul marginal are doua componente principale (fig. 8):

Componentele A. Parodontiul superficial sau de inveli$ format din:
parodontiului - gingie cu: epiteliu gingival;
marginal corion gingival;
ligamente supraalveolare;
Fig. 8
• Componenlele princlpale
ale parodonliului marginal:
EO = epileliul oral;
'. p ES = epileliul sulcular;
SUPERFICIAL, I A M EJ = epileliul jonqionaJ;
dL iNVELI~ I SG = $anlul gingival;
RA
PROI='UND" 0 R I C~rionul gingival;
ci.t. L~sfstemul ligamen·
SUSTI NERE D G telor supraalveolare;
. 0 I C = cemenlul radicular;
NN 0", desmodonliul;
..."..,,
•
T
i L
U
L
A LP = sistemul ligllmen
!
tului periodontal;
OAP .. osul alveolar •
propriu·zis. lamina dura.
• • I lamina cflbriforma, corti·
• • ------- I
cala internA;
OAM = osul alveolar
medular, osul
trabecular;
CE = corticaJa externA
B. Parodontiul profund, de sustinere sau "functional", format din:
- cement radicular;
- desmodontiu;
- 05 alveolar.
PABO'O'O.NTIUl. MARGINAL
SUP'ERFICIAL SAU DE iNVELI$
Componentele Mucoasa cavitatii bucale poate fi impartitA jn trei zone principale:
mucoasei 1. Gingia $i mucoasa care acopera bolta palatina osoasa (formata
cavitatii din apofizele palatine ale oaselor maxilare $i lamele orizontale ale
bucale oaselor palatine), denumita $i mucoasa masticatorie.
2. Mucoasa de pe fata dorsala a limbii specializata In receptarea

stimulilor care produc senzatii gustative.
3. Mucoasa de captu~ire a cavitatii bucale, slab keratinizata ~i cu
o submucoas~ bine reprezentata de tesut conjunctiv lax, este
mucoasa buzelor, obrajilor, suprafetei ventrale a limbii, a plan~eului
bucal, a palatului moale ~i uvulei, precum ~i a mucoasei alveolare.
Mucoasa masticatorie de la nivelul gingiei este ferma ~i fixa. iar
din punct de vedere functional - rezistenta la presiune ~i solicitari.
Structura mucoasei masticatorii este reprezentata de un epiteliu
ingro~at ~i un corion dens, neelastic cu 0 rezilienta foarte redusa.
Mucoasa gingivala are ca suport dintele ~i osul alveolar.
L edentati mucoasa gingivala devine 0 mucoasa masticatorie Mucoasa
simpla. gingivala la
Mucoasa masticatorie care acopera bolta palatina este de edentali
asemenea prevazuta cu un epiteliu gros $i un corion dens, bogat In
glande salivare accesorii. In unele zone prezinta fata de substratul
osos al boltii palatine 0 submucoasa laxa ceea ce ii confera 0 rezilienta
mai mare fata de zona rugilor palatine, a torusului palatin ~i a zonei
mediane.
Implicalii clinice ~i practice. Caracterele structurale ale mucoasei Implicalii
masticatorii conduc la 0 serie de consecinte: practice
- plagile chirurgicale situate In zona palatinala au prin incizie 0
deschidere putin sau deloc extensibila ~i de aceea dificila pentru
asigurarea drenajului unui abces parodontal marginallincizat;
- injectarea pr'in infiltratie a anestezicelor (sau a altor solutii cum Anestezie
sunt cele foloslte In cadrul tratamentului de bioreactivare parodontala)
este dificila din cauza lipsei de fibre elastice, dureroasa ~i cu 0
eficienta redusa;
- protezele mobile dentare trebuie concepute ~j realizate tinfmd Proteze
seama de rezilienta diferita a zonelor mucoasei masticatorii palatinale; mobile
- sutura mucoasei masticatorii se face cu dificultate din cauza Sutura
corionului dens ~i ferm fixat In cele mai multe zone de periostul ~i osul,
subiacent, dar este 0 sutura staMa.
Mucoasa de captu$ire este fina, densa ~i elastica; este 0
mucoasa mobila cu un grad mai redus de keratinizara ~i cu 0 mare
capacitate de absorbtie.
ImplicaJii clinice ~i practice:
- reprezinta locul de electie (In mod special mucoasa alveolara) al Infiltralii anes·
injectiilor submucozale In scop anestezic sau de infiltrare a produselor tezice sau de
medicamentoase de bioreactivare; bioreactivare
- inciziile chirurgicale ~i suturile se fac cu u~urinta; Incizii ~'i suturi
- procesele inflamatorii ~i hemoragiile se raspandesc cu u~urinta lnflamalii,
In zonele acoperite de mucoasa de captu~ire ~i pot prezenta hemoragii
dimensiuni mari, dar evolueaza cu dureri mai reduse decat In zonele
acoperite de mucoasa masticatorie.
Mucoasa de pe fala dorsala a limbii este U$or mobila, rezistenta

la presiuni $i forte de fricliune are 0 structura densa, dar elastica,
prezinta numeroase formaliuni papilare $i se dispune pe substratul
muscular al limbii.
GINGIA
Reprezinta portiunea vizibila a parodonliului marginal ~i este
porliunea mucoasei masticatorii care acopera extremitatea coronara a
osului alveolar (Iimbusul alveolar). Gingia se imparte in trei zone
(fig. 9):
a) Marginea gingivala libera este portiunea cea mai coronara intre
papilele interdentare ale gingiei $i corespunde peretelui extern al
sanlului gingival (fig. 9 a).
Grosimea marginii gingivale libere variaza intre 0,5 Si 2 mm.
Contur normal in mod normal, conturul marginal este asculit, neted, fara
neregularitat! sau depresiuni.
Limita dintre marginea gingivala libera $i gingia fixa este marcata
de san/ul marginii gingivale Ilbere, care, uneori, poate fi $ters sau
lipseste, Sanlul marginii gingivale libere corespunde in general, cu
portiunea cea mai ,decliva a ~anlului gingival (fig. 9 a, b).
liJfJfLi gingiv ~
lII~iJ
inUrfiiJ "'rlfJl/, I}tIg/v.s IIbuJ
1~1ful ",..gn
~~ni. 1i61!rr
ging/iJ tixl j •
'onctiunu
.ucogingNMJ
auCOiJU ~/1I#.tiJrl
tundul d. SiJC
IIUfibi.i..
a. b.
Fig. 9
Componentele glngiel: in secliune (a) $1 vestibular (b)
b) Papila interdentara ocupa spaliul interdentar (ambrazura

Punct de gingivala vestibulo-orala), fiind situata imediat sub punctul de contact;
contact cand acesta lipse~te (diastema primara, incongruenta dento-aJveolara
cu spaliere), paplla interdentara prezinta forma de platou sau chiar de
~a, ca 0 depresiune concava.
Forma normal a in regiunea frontala este piramidala (fig. lOa). Forma

Forma spatiala a papilei interdentare la dintii laterali posteriori a normala
fast comparata cu aspectul unui cart, cu a depresiune pe muchia
superioara (fig. 10 b).
a.
Zona de
Fala contact
vestibu interdentari!
larA
Varf
oral --f.l~ Varf
vestibular
b.
Fig. 10 Fig. 11
Reprezentarea schematics a papllelor Aspectul papilei gingivale in raport cu
interdentare: zona de contact interdentar
a. in zona franta/A; la dintii latera Ii
b. in zona lateral
intre dintii laterali posteriori are varlul deprimat, de aspect concav,

corespunzator zonei de contact sub care se situeaza. in sens
vestibula-oral prezinta un vart vestibular $i unul oral (fig. 11).
Papilele interdentare prezinta pe fetele vestibulare 0 depresiune
verticala. de la baza spre vart, ca un ~anllinearvertical, mal evident la
copii.
Forma Si volumul papilei interdentare variaza in raport cu: Forma $i
- morlologia osului alveolar subiacent; volum
- varsta: la copii si tineri ocupa spatiul interdentar Si are un varl
punctiform U$or rotunjit; la varstnici. prin involutie, volumul se reduce,
iar conturul papilei se aplatizeaza: la aceasta mai contribuie trauma
prin periaj $i alte mijloace secundare de igiena, trauma ocluzala,
abraziunea, inflamatii supraadaugate.
- incongruenta dento-alveolara cu spatiere reduce volumul papilei Anomalii
interdentare prin impactul alimentar direct Si ii modifica forma din dento
proeminenta in platou sau chiar 0 forma concavi'l: maxilare
- incongruenta dento-alveolara cu ingh suire reduce volumul
papilelor in erdentare, care, sunt ingusle. devin hipertrofice $i
hiperplazice, ca un polip pediculat sau ses;l, r;u b za mare de
implantatie;
- traumatismul produs de folosirea intempestiva a scobitorii, Agresiuni
periajul excesiv reduc volumul papilelor interdentare; mecanice
- diastema $i tremele produse prin deplasari patologice ale dintilor Diastema $1
parodontotici preduc defermari ale papileler interdentar cu aspect $i
I
treme
velum neregulat de la un dinte la altu!.
c) Gingia fixa adera ferm de dinte ~i osul alveolar subiacent $i se

intinde de la baza marginii gingivale libere pfma la mucoasa alveolara.
inaltime Are 0 inMime verticala cuprinsa intre 1 $i 9 mm, in functie de dintele
investigat, de localizarea frenurilor, bridelor ~i fasciculelor musculare
subiacente Si creste cu varsta ~i dezvoltarea verticala a procesului
alveolar.
Gingia fixa are, in general, 0 inaltime mai mare la maxilar decat la
mandibula, in specialla incisivi Si molarii maxilarului pe fata vestibulara
si, mai redusa la canini si premolari. De asemenea. este mai inalta pe
fata linguala a primului molar mandibular. Este foarte ingusta la molarii
II ~i III mandibulari.
La copii, La copii, inMimea gingiei fixe vestibulare a dintilor permanenli
indiciu al este mai redusa la dintii cu tendinta de vestibularizare ~i se ma.re~te la
deplasarii cei cu tendinla de lingualizare, ceea ce poate constitui un indiciu al
dintilor perspectivei de deplasare a dintilor in cursul evolutiei naturale a
pozitiei lor pe arcade.
Zona de Gingia fixa constituie 0 zona de rezistenta impotriva tendintelor de
rezistenta retractie Si deplasare ale marglnii gingivale libere, rezultate prin periaj
sau prin tractiunile exercitate de mucoasa alveolara Si formatiunile
subiacente acesteia (frenuri, bride, fascicule de fibre musculare).
Mucoasa Limita dintre gingia fixa Si mucoasa alveolara este joncjiunea
alveolara muco-gingiva/~. reprezentata printr-o linie de demarcatie: linia
muco-gingivala vizibila pe fata vestibulara a ambelor maxilare. Sub
aceasta linie se gase~te mucoasa alveolara, mai elastica $1 mai mobila
decat mucoasa fixa situata in direclie coronara.
Linia jonctiunii muco-gingivale este vizibila $i pe fata linguala a
versantului alveolar mandibular, dar lipseste in zona palatinala, unde
mucoasa palatului dur este ferm atasata de osul subiacent, bine
keratinizata Si se continua fara 0 linie de demarcalie cu gingia.
Mucoasa alveolara este slab keratinizata, de culoare ro~u-inchis,
mobila fala de planul subjacent unde prin transparenta se observa
vase de sange cu·traiect bine conturat.
ASPECTE CLINICE GENERALE
ALE GINGIEI SANATOASE
Cu loarea roz Culoarea normala a gingiei este roz deschis, dar variaza in raport cu:
deschis - grosimea stratului epitelial;
- gradul de keratinizare;
- gradul de vascularizalie din corionul gingival;
Melanobla~ti - prezenla $i numarul celulelor melaninoformatoare - melano
(celule tinere) blasti - din stratul bazal al epiteliului. Culoarea gingiei este mai palida.
chiar usor albicioasa in zonele de hiperkeratoza, de reactie fala de
MORFOFIZIOLOGIA PAROOONTIULUI MARGINAL 45
impactul aliment:lr traumatizant. La unele persoane sau fa populatiile Exces de

de culoare, orientale, mediteraneene, culoarea gingiei poate fi, In mod pigment
normal, de la marc inchis sau albastru inchis p~na la negru ;;i este 0 melaninic
urmare a melaninei In exces din epiteliul gingival. Aceasta pigmentare
poate fi distribuita uniform sau neregulat pe suprafete intinse ale
gingiei ;;i nu reprezinta, In nici un caz, un semn de imbolnavire
gingivala fig. 12).
Fig. 12 Fig. 13
Aspect pigmentat al gingiei Aspect normal de "gravura punctata"
a gingiel
Aspectul suprafe/ei gingivale in zona fixa, nu ;;1 pe marginea

gingivala libera. este de "gravura punctata" (stippling) sau "In coaja de "Gravura
portocala" (fig. 13), pres rata cu orificii corespunziHoare unor zone de punctaUi"
penetratie adanca in corion a digitatiilor epiteliale.
Aceste micrcdepresiuni sunt datorate unor fascicule de benzi de Micro
colagen cu directie perpendiculara pe suprafata osului alveolar ;;i care depresiuni
mentin un contact strans intre lamina bazala a mucoasei ;;i periostul
subiacent. Aspectul este mai evident dupa varsta de 5 ani ~i se Aspect dupa
remarca mai mult la dintii frontali. diminueaza In zonele laterale varsta
anterioare (premolari) ~i dispare la nivelul molarilor. Aspectul descris
este mai clar evide tiat pe versantii vestibulari, se accentueaza la
adult ;;i dispare la batrani. La unele persoan . acest aspect Iipse;;te In
tot cursul vietii.
Prezenta aspectului de desen punctat este un semn de sanatate Indicator al
gingivala. Absenla lui indica. de regula, imbolnavirea gingivala. iar gingiei
reaparitia dupa tratament reprezinta un indicator clinic aI efectului sanatoase
benefic al acestuia ~i semnaleaza insanato~irea.
Cons;sten/a gingiei este ferma in special in zona de gingie fixa; in Consistenta
raport cu aceasta, marginea gingivala libera ~i varlul papilelor prezinta
o consi tenta mai laxa, u;;or depresibil la comprimare cu 0 sonda
butonata.
Pozilia gingiei fala de dinte

Colet Nivelul la care gingia se fixeaza pe dinte este, in mod obi~nuit,
anatomic situat Tn jurul coletului anatomic al dintelui, astfel Tncat marginea
Proieclie pe gingivala libera se proiecteaza pe smalt Tn portiunea cea mai decliva a
smaIt acestuia.
Diferite Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:
circumstanfe - eruptia dentara;
de care - tipul constitutional;
depinde - varsta;
pozitia gingiei - anomalii dentomaxilare;
a
fat de dinte - inflamatia bacteriana supraadaugata;
- parafunctii ~i obiceiuri vicioase;
- traumatisme directe;
- traumatisme indirecte. ocluzale;
- efectul unor circumstante (traume) de cauza iatrogena;
- influenta unor afectiuni generale.
CARACTERELE.HISTOLOGICE
ALE GINGIEI
Epiteliu Gingia este formata dintr-un tesut conjunctiv, constituent al

pavimentos corionului gingival, acoperit cu un epiteliu pavimentos pluristratificat.
pluristratificat Epiteliul gingival
Este format din:
- epiteliul oral sau extern;
- epiteliul ~antului gingival, epiteliu! sulcular sau intern;
- epitetiul jonctional (sau de jonctiune) (fig. 14).
Fig. 14
Epileliul gingival: zone topogralice
EO = epileliul oral
ES '" epileliul sulcular;
EJ = epileliul jonclional;
S =small;
SG = $anlul gingival
Pentru 0 mai buna Tntelegere a terminologiei curent admise,

trebuie precizat ca epiteliul jonctional sau jonctiunea epiteliala
reprezinla. zona cea mai decliva a ~antului gingival. acolo unde epileliul
adamantin redus s-a unit cu epiteliul oral, acum reflectat pe fata Epiteliul oral
interna a santului gingival. reflectat
InseT/ia epiteliala se refera la eelulele din epiteliul jone/ional, Insertia
situate mai apical de fundul $an/ului gingival care vin in contact epiteliala
direct cu suprafa/a dintelui. Celulele epiteliale situate mai apical
reprezinta inseT/ia epiteliala primara, cele situate coronar, inseT/ia
epiteliala secundara (fig. 7).
Epiteliul gingival oral sau extern
Epiteliul gingival oral este situat in continuarea epiteliului sulcular
spre cavitatea bucala Si se intinde de la creasta m~rginii gingivale
libere $i gingia fixa pe care Ie acopera, pana la jonctiunea muco
gingivala.
Tn epiteliul oral, majoritatea celulelor sunt keratinocite, cu functia Keratinocite
de formare a keratinei. Aceasta activitate incepe din stratul bazal prin
aparitia in citoplasma celulelor a unor structuri filamentoase:
tonofilamentele cunoscute ca Si eitokeratine, precursori ai keratinei.
Forma citokeratinelor difera dupa dispozitia stratificata a epiteliului Forma
oral: in stratul bazal sunt de forma cuboidala sau usor alungite; in citokeratinelor
stratul spinos au forma poligonala, in stratul granulos celulele sunt mai
turtite, iar in stratul cornos sunt aplatizate.
Alaturi de keratinocite in epiteliul oral mai sunt melanocite, celule Melanocite
cu prelungiri dendritice care produc un pigment protector fata de (celule
radiatia actinica (SCHROEDER,1969), Si celule LANGERHANS mature)
(SCHROEDER, 1969, NEWCOMB Si colab., 1982, JUHL Si colab., 1988) cu
functie de aparare fata de agresiunea microbian .
Relatia topografica intre epiteliul oral $i corionul gingival este
caracterizata printr-o suprafata ondulata, rezultatul penetratiei
digitatiilor epiteliale intre papilele corionului subiacent. Aceasta
dispozitie mareste mult intertata epiteliului-corion $i asigura prin
osmoza 0 buna nutritie a epiteliului lipsit de vase sangui e.
Aspectul ondulat al jonctiunii epiteliu oral-corion se reduce pana la
disparitie, pe masura apropierii de epiteliul jonctional.
Epiteliul oral este format din urmatoarele straturi (din profunzime Straturile
spre suprafata): epiteliului oral
- stratul bazal sau germinativ;
- stratul spinos (al celulelor cu spini BIZZOZZERO);
- stratul granulos;
- stratul cornos, keratinizat, descuamativ, exfoliativ.
Celulele stratului bazal sunt in contact cu corionul subjacent
printr-o lamina bazala. Lamina bazala
Studiile efectuate la microscopul elec ronic arata ca celulele Celule unite
viabile afe epiteliului gingival sunt reunite la suprafat prin formatiuni prin
denumite desmozomi. Un desmozom este produsul a doua celule desmozomi
alaturate, fiecare din acestea participand cu jumatate din structura
desmozomala. Desmozomii sunt deci structuri de legatura intercelu

Placi de lara, formate din doua placi de ata~are, strabatute de la 0 celula la alta
ata$are de formatiuni intracelulare - tonofilamente - care sa raspfmdasc in
citoplasma celulelor intr-un mod radiar, .in perie u •
Hemides Celulele stratului bazal sunt conectate cu lamina bazala prin
mozomi hemidesmozomi.
Lamina bazala esta un produs al celulelor epiteliale $i este
formata din colagen nefibrilar (tipul IV de colagen) $i dintr-o
Glicoproteine: glicoproteina numita laminina. Lamina bazala are 0 grosime de circa
laminina 100 nanometri. deci 1000 A. $1 este formata din:
- lamina lucida atasata de celulele epiteliale $i din:
- lamina densa in contact cu tesutul conjunctiv gingival.
Fibre de Fibrele de ancorare sunt formatiuni de colagen (lip VII), scurte,
ancorare curbate, dispuse in grupuri care unesc tesutul conjunctiv din corion cu
lamina bazala.
A$ezare "in Stratul BAZAL este format din celule de forma cuboidala sau U$or
palisada" alungite, a$ezate pe unu-doua randuri .in palisada".
Mitoza din Mitoza celulelor bazale este accentuata de inflamatie $1, prln
stratul bazal exces de multiplicare. aspectul de palisada este inlocuit cu cel
papilomatos; in acest caz. joncliunea epiteliu-corion nu mal este
ondulata ordonat, ci extrem de neregulata, cu penetralii epiteliale lungi
in corion.
Celule Din cauza ritmului inaft de multiplicare celulara, stratul bazal se
germinative mai nume$te $i germinativ sau cu celule germinative.
Din loc in loc, printre ceJulele stratului bazal, se disting melanocite,
celule bogate in melanina, pigment care confera, cand este in exces,
o culoare albastruie pana la negru. La uneJe persoane, aceasta
culoare a gingiei este mai pronuntata. dar fara nlci 0 semnificatie
patologica.
Tn mod normal, celulele din stratul bazal evolueaza pana la
suprafata, cu transformari structurale corespunzatoare, intr-un interval
"Turnover" de limp: turnover.epitefia/de circa doua saptamani pentru epiteliul oral
epitelial $i numai 0 saptamana pentru epiteliul jonclional.
Stratul SPINOS este stratul epitelial cu cea mai mare grosime.
Tonofilamentele sunt mai numeroase fala de cele din stratul bazal
Prekeratin1 $i sunt a$ezate In manunchiuri de fonofibn'le, ceea ce indica $i 0
zare activitate crescuta de prekeratinizare.
Stratul GRANULOS este mai redus ca grosime fala de stratul
spinos. Celulale situate mai superficial elibereaza in spaliul intercelular
particule granulare care contribuie la permeabilitatea epiteliului prin
Gllcollpide glicolipide.
Caracteristica principala a stratului granulos este prezenla
Keratohialina granulelor de keratohiaJina (precursor al keratinei), incJuziuni rotunde,
dense, de 0,1 11m diametru. Ele contin 0 proteina bogata in histidina,
MORFOFIZJOLOGIA PARODONTIULUI RGINAL 49
numita filagrina. Aeeasta se eonstitue intr-o matriee eare inglobeaz ~i FlIagrina
agrega tonofilamentele (eitokeratinele) pentru a forma keratina . Keratina
Stratul CORNOS, KERA TlNIZA T, DESCUAMA TlV, EXFOLJA T1V
este format din celule aplatizate, fara nuelee $i organite citoplasmatiee.
intreg spaliul celular este format din keratina.
Fenomenul de keratinizare este un proces normal ce Stadille
caracterizeaza celulele epiteliului gingival $i se realizeaza stadial prin: fenomenulul
- redueerea pfm la intrerupere a inmultirii celulare; de keratinizare
- pierderea capacitatii de sinteza prot ica;
- acumularea in citoplasma c lulelor de material macromolecular;
tonofilamente citokeratine) $i granule de keratohiali'na, precursori ai
keratinei;
- degenerescenta cornoasa (keratinizata) a celulelor care se
incarca in totalitate cu kera ina $i pierd nuclei, fenomen denumit
ortokeratoza; Ortokeratoza
- exfolierea progresiva din stratul comos al celulelor situate
superficial.
in condilii patologice, de inflamatle gingivala, stratul cornos este
ingrosat: hiperkeratoza cu frecvente fisuri, d sprinderi de lambouri.
Din cauza mitozei accentuate, indusa de inflamalie. pot aparea ~i
celule cu nucleu sau fragmente nucleare - parakeratoza, deoarece Parakeratoza
timpul parcurs prin migrarea celulelor spre suprafata a fost prea mic
pentTu a permite transformarea in totalilate a conlinutului celular in
keratina.
Celu/ele LANGERHANS sunt prezente in epiteliul oral, sulcular $i Celule
jonctional $i au fast descrise in 1868. La microscopul electronic, ele LA GERHANS
apar cu 0 citoplasma clara cu granulalii caracteristice fara legatura cu
procesul de keratinizare; sunt celule fara tonofil mente. fara sistem Absenla lono
desmozomal de unire cu alte celule. Provin din osul alveolar medular $1 fllamenlelor
se multiplica in gingle. Functiile celulelor LANGERHANS sunt legate de
declansarea unui raspuns imun specific. tisular. in acest sens, ele pre
zinta informalla antigenlca limfocitelor T pe care Ie activeaza. Din punct lImfocitele T
de vedere imun, celulele LANGER HANS actioneaza ca ~i macrofagele Macrofage
in stimularea proceselor imune de aparare antimicroblana.
Ep teliul ~ lului gingival, epitellul sulcular sau inlem
Epiteliul care acopera peretele moale al santului gingival este slab
keratinizat sau chiar nekeratinizat. Aceasts particularitate Keratlnlzare
histologic trebuie bine cunoscuts, fiind de 0 importanla esentiala redusa sau
in patogenia, evolulia Si tratamentul formelor incipiente de imbolnavire absenta
parodontala: gingivila cronica, dar, mai ales, parodontita marginala
cronica superficiala. Keratinizarea redusa sau absenta favorizeaza
producerea de microeroziuni ~i microulcerati urmate de sAngerari care
sunt controlate in aceasts situa/ie printr·o atitudine terapeutica
particulars.
Epiteliul jonctional
Reprezinta cea mai semnificativa structura a jonctiunii dento
gingivale.
Jonctiunea Joncliunea dento-gingivala este singurul loc expus unei cavitali
dento-gin deschise din organismul' uman unde un lesut moale, vulnerabil din
givala punct de vedere al rezistenlei mecanice, se ata~eaza in mod organic
de 0 structura densa, hipermineralizata.
Localizarea Epiteliul jonclional se extinde in direclie apicala de la nivelul
epiteliului porliunii celei maj declive a ~anlului gingival ~i formeaza un man~on in
jonctional jurul dintelui care, in condilii normale, poate fi localizat:
- numai pe small;
- pe small si pe cement;
- numai pe cement in funclie de stadiul de eruplie normala a
dintelui sau de retraclie gingivala prin fenomene de involulie.
Grosimea in plan transversal a epiteliului jonclional este de numai
3-4 straturi de celule in copilarie, dar poate creste cu varsta la 10-20
de straturi. Pe masura ce se extinde spre apical, epiteliul jonclional se
reduce in grosime ajungand la 3-4 straturi.
In plan vertical, Tmiftimea epiteliului jonclional variaza intre 0,25 ~i
1,35 mm (GLICKMAN).
Din punct de vedere structural, epiteliul jonclional este singura
Doua lamine componenta a epiteliului gingival care prezinta doua lamine bazale,
bazale cate una pe fiecare fata:
- lamina bazali3: externa care se constituie ca lamina bazala a
epiteliului sulcular ~i se conecteaza cu lesutul conjunctiv subiacent;
- lamina bazali3: interna care fixeaza epiteliul jonclional direct pe
suprafala dintelui.
Caractere de ParticularitaJile anatomice ale epiteliului jonclional explica
vulnerabilitate caracterul sau de vulnerabilitate fala de agresiuni fizice Si biologice.
Interfata La nivelul epiteliului jonclional, digitaliile epiteliale Iipsesc, iar
epiteliu-corion interfala epiteliu-corion este neteda, fara ondulalii, ceea ce sugereaza
o nutrilie saraca prin imbibitie osmotica.
Reducerea Un alt element de vulnerabilitate iI constituie reducerea sau
sau absenta absenla keratinizarii. Keratina este 0 scleroproteina care aclioneaza
keratinizarii impotriva agresiunii microbiene prin pH-ul acid ~i mecanic prin
Scleroproteina consistenla crescuta. Celulele din stratul bazal, situate in portiunea
cea mai decliva, apicala a epiteliului jonclional, prezinta
hemidesmozomi Si prin mitoza se deplaseaza in direclie coronara fara
sa prezinte tonofilamente, ceea ce explica lipsa keratinizarii. in
Zona Iipsita portiunea coronara, epiteliul jonclional se prezinta cu 0 suprafala
de keratina nekeratinizata. Aceasta particularitate este 0 adaptare la condilia de
aderenla fala de suprafala dintelui, care nu se poate face prin
intermediul keratinei.
o alta particularitate structurala este reprezentata de numarul mai Legaturi

redus de punti desmozomale intercelulare. Prin aceasta se poate desmozomale
explica faptul ca epiteliul jonctional este zona de maxim transfer al reduse
exsudatului ~i celulelor inflamatorii din tesutul conjunctiv in ~antul
gingival. Keratinizarea redusa sau absent ~ favorizeaza agresiunea Agresiunea
bacteriana din placa gingivala, mai greu de controlat prin mijloacele de microbiana
igiena obi~nuita.
Elemente de aparare
Epiteliul jonctional nu este insa 0 structura far posibilita i de
aparare fata de diferite agresiuni ~i mai ales fata de cea microbiana.
La nivelul epiteliului jonctional sunt prezente celulele' LANGERHANS,
care functioneaza ca ~i macrofagele in stimularea raspunsului imun
specific tisular. De asemenea sunt prez nte neutrofile cu functia de
fagocite. care contribuie la mentinerea starii de aparare antimicrobiana Fagocitoza
~i de sanatate c1inica gingivo-parodontala. Chiar in cele mai elocvente Infiltrat
stari de sanatate, gingia prezinta un infiltrat leucocitar format din leucocitar
neutrofile ~i polimorfonucleare. care sub influenta peptidelor Citokine cu
bacteriene chemQtactice i~i exercita functia de fagocitare. Alte actiune
leucocite sunt atrase spre ~antul gingival de citokinele eliberate de chemotactica
celulele epiteliale distruse de bacterii. pe care Ie fagociteaza. As fel, se Neutrofile
explica prezenta neutrofilelor in lichidul ~antului gingival. Unele din degranulate
acestea, fiind supraincarcate de bacterii, se degranuleaza ~i se distrug
incarcare cu
in fragmente mai mici. in plus, in condiJii de agresiune microbiana s-a
glicogen
remarcat 0 incarcare cu glicogen a tesuturilor afectate, ceea ce indica
o reactie de aparare cu fenomene histochimice reparatorii.
Epiteliul jonctional adera de dinte in mod direct sau prin Pelicule sau
intermediul unor variate pelicule sau cuticule. E istenta unora descrise cuticule
de GonUEB, cuticula primara ~i secundara sau membrana lui
NASMYTH este pusa sub semnul indoielii; exista ins un n mar de
ipoteze actuale privind prezenta unor inveli$uri de natura: 'Ipoteze pri
• endogena:
vind prove
- matricea superficiala a smaltului incomplet mineralizat numita
nienta unui
pe/icul de subsuprafa/a; inveli$ dentar
- resturi din epiteliuf adamantin redus;
- cementul afibrilar coronal care soar forma inainte de eruPlia Degeneres
dintilor in zonele de degenerescenta a epiteliului adamantin redus centa epite
astfel incat smaltul expus se acopera cu un strat sublire de cement, liului ada
peste care se formeaza epiteliul jonctional; mantin redus
- cuticula dentarii produsa de epiteliul jonctional, in fapt 0 ingro$area
ingro~are excesiva a laminei bazale a acestuia. laminei bazale
• exogena:
- microbiana;
- salivara;
- hematica;
- alimentara.
$ANTUL GINGIVAL
Este spatiul situat intre supratata dintelui ~i epiteliul sulcular care
cAptu$e~te marginea gingivalA de la creasta acesteia panA la epiteliul
jonctional.
Delimitarl $antul gingival este delimitat Ot:::
- peretele intern, dentar;
- peretele extern, gingival;
- baza ~antului, conturul coronar al epiteliului jonctional.
Adancime Adancimea $antului gingival, masurata clinic cu 0 sonda
clinics parodontala, variaza in mod normal intra 1 $i 3 mm, fiind in medie de

1,8 mm.
Adancime Adancimea cllnica a $antului gingival nu corespunde cu
hlstologics adclncimea histologica. aceasta fiind mai mare.
LICHIDUL $ANTULUI GINGIVAL

Venule din Tn mod normal, provine. in cantitati mici, continuu, din venulele
corlon corionului gingival, situat sub epiteliul sulcular. Studii experimentale,
Fluoroscelna pe animale, au aratat ca f1uorosceina injectata intravenos este regasita
Tn $anlul gingival dupa numai trei minute (BRILL $i KRASE).
Proprletalile IIchidului gingival
aterial fluid, 1. Tndepartarea mecanica din $anlul gingival a materialului fluid
particule sau sub forma de particule straine, unele cu acliune antigenica $i
stralne etecte agresive;
Proteine 2. Activarea adeziunii insertiei epiteliale prin continutul de protein
plasmatice plasmatice;
Antlcorpl, 3. Activitatea antimicrobiana complexa prin anticorpi, tactori
leucoclte antimicrobieni, leucocite viabile.
Cresteri ale Cre$teri ale volumului de lichid gingival se constata: '
f1uxului de - dimineata;
Iichid - in cursul masticatiei;
- prin masaj gingival;
- prjn periaj;
- in sarcina;
- in urma folosirii contraceptivelor;
- in cursul inflamaliei gingivale;
- in perioada de vindecare dupa tratament chirurgical.
Patrunderea in $antul gingival a microbilor sau a unor mici
particule de substante solide este urmata de cre$terea f1uxului de lichid
$i eliminarea acestora incepand la cateva minute dupa insinuarea lor.
Antigenele pIecH bacteriene sau unele particule cu diametrul de
EpiteJiul
1-3 Ilm, de exemplu carbon, trec prin epiteliul sulcular intact in
sulcular Intact
corionul gingival, in sens invers cursu lui normal al fluxului gingival.
MORFOFIZIOLOGIA PARODONTIULUI MARGI AL 53
Lichidul gingival nu este un simplu transsudat (filtrat fiziologic) ci Exsudat
un exsudat inflamator, produs ca urmare a unui mecanism local de
aparare activa $i contine:
- elemente celulare: leucocite polimorfonucleare, limfocite, mono-
cite;
- aminoacizi;
- albumine;
- alfa 1, alfa 2, beta $i gamaglobuline cu functie de anticorpi: Imunoglobu
imunoglobuline de tip IgA, IgG, IgM; line
- fibrinogen;
- fibrinolizina;
- fractiuni proteice ale complementului C3, C4;
- glucide (de 3-4 ori mai mult ca in serul sanguin rezultatul
activitatii florei microbiene locale $i nu a unui mecanism metabolic
tisular); Lactoperoxi
- sistemul lactoperoxidazei cu rei in corectarea pH-ului; daza
- neutrofile intregi sau fragmentate dupa supraincarcare cu bac Degranulare
terii $i degranulare;
- enzime lizozomale;
- enzime ca: fosfataza acida, fosfataza alcalina, betaglucuroni
daza, catepsina, proteaze, lacticdehidrogenaza $i lizozim: acesta este Lizozim
o enzima glicozidazica $i actioneaza prin cindarea legaturilor dintre
N-acetil-glucozamina $i acidul acetilmuramic din componenta peretelui
bacterian;
- electroliti: Na, K, Ca, P; Electroliti
- uneori, in cursul unor tratamente pentru infectii Si afec iuni gene Unele sub
rale, substante medicamentoase ca tetraciclina hidantoina, in stante medi
concentratie mai mare decat in serul sanguin. camentoase
Corionul gingival
Este format din:
- substanta fundamentala alcatuita din constituenti moleculari ne Constituenti
fibro$i; moleculari
- celule;
- fibre de colagen $i elastina; Fibre
- vase $i nervi.
Substanta fundamentals
Este 0 matrice organica nefibroasa, in care sunt inglobate Matrice
componentele corionului gingival. Din punct de vedere chimic, organics
substanta fundamentala este formata din macromolecule de nefibroasa
proteoglicani $i glicoproteine.
Proteoglicanii Proteoglicani
Au un rol major in mentinerea integritAJii corionului gingival.
Componentele principale ale proteoglicanilor sunt de tip Glicozamiro
carbohidraJi $i se numesc glicozaminoglicani. glicani
Compu$i G/icozaminog/icanii sunt reprezentafi prin:

nesulfatati • cOn7pu$inesuffata/~
Acid Acidul hialuronic, care Indepline$te numeroase functii:
hlaluronic • acfioneaza ca un absorbant biologic al solicitarilor mecanice;
• are 0 mare afinitate pentru apa, mentinfmd, pe de 0 parte, un
grad constant de hidratare a tesutului conjunctlv, neeesar bunei desfA
$urari a proceselor metabolice, iar pe de alta parte, din punct de
vedere terapeutic, are 0 actiune antiedematoasa;
• una dinlre eele mai importante funcfii ale acidului hialuronic este
Homeostazie mentinerea homeostaziei apei In fesuturi - prin proprietatea sa de a se
Funclil comporta ea 0 bariera in calea difuzarii unor macromolecule - ~i
celulare controlul unor functii celulare ca Inmultirea, dezvoltarea ~l agregarea;
Acid • componentele cu greutate moleculara mare ale acidului
hialuronic hialuronic inhiba activitatea fagocitara a macrofagelor, iar cele cu
Macrofage greutate moleculara mica 0 stimuleaza;
• este constituentul principal al inveli~ului pericelular $i
influenteaza dezvoltarea, migrarea $i inmulfirea a numeroase tipuri de
eelule;
• are un important rol in mentinerea $i localizarea retelei de vase
Vindecare $1 sanguine, in vindecarea $i regenerarea parodontiului marginal.
regenerare Degradarea acidului hialuronic este caracteristica in inflamatia
gingivala.
Compu$i • cOn7pu$i suffata/i:
sulfatafi • Condroitin sulfat - este sintetizat in exces in inflamatia
gingivala;
• Dermatan sulfat;
• Heparan sulfat;
• Keratan sulfat,
care, in general, sunt agregati cu addul hialuronic.
Matrice • Studii recente de microscopie electronica. ~i autoradiografice au
intercelulara indicat prezenta glicozaminoglicanilor $i in matricea intercelulara a
epiteliului gingival.
G/icoproteinele sunt reprezentate prin:
a) fibronectina din lesutul eonjunctiv gingival $i desmodontal (dar
se mai gase$te in sange. pe suprafala fibrobla~tilor de care esta
produsa, ca $i de celulele endoteliale) indepline$te urmatoarele functii:
Funcfii 1. Se agrega specific de proteoglicani, contribuind la structurarea
benefice ale substantei fundamentale.
flbronectinei 2. Intermediaza fixarea fibrobla$tilor pe fibrele de colagen din
substanta fundamentala.
3. ParticipA la numeroase reactii in cursul vindecarii ~i regenerarii
tisulare:
Plachete - adeziunea plachetelor sanguine la fibrele de colagen;
sanguine - coagulare;
- promovarea reactiilor opsonice de catre celulele agocitare; Celule
- promovarea migrarii fibroblastice. fagocitare
Fibronectinei, sub forma de fragmente produse prin actiunea unor Functil
proteaze ale bacteriilor parodontal patogene, i se atribuie Tnsa Si nocive ale
actiuni nocive: fibronectinei
- cresterea activitatii metalproteaze or, deci 0 accentuare
distructiilor parodontale;
- reducerea proliferarii celulare;
- inducerea apoptozei celulare in desmodontiu, in vitro (KAPILLA,
L. YVONNE, WANG, 2000).
b) laminina contribuie la formarea membranei bazale dintre Aile
epiteliu Si corion. Functiile lamininei includ atasarea de heparina glicoproteine
colagen, factori de crestere, celule $i entactinc!l;
c) entactina este 0 glicoproteina, care impreuna cu laminina Fixarea
contribuie la fixarea colagenului Tn membranele bazale; colagenului
d) tenascina este 0 glicoproteina implicata, ca $i celelalte
glicoproteine, in procesele de agregare ale substantei fundamentale; Agregarea
prezenta sa este activa Tn procesele de vindecare $i de proliferare substantei
tumorala; fundamentale
e) trombospondinele sunt glicoproteine produse, in special de
trombocite, cu rol in migrarea, adeziunea $i cresterea multor celule, in Trombocite
special polimorfonucleare Si macrofage. Sunt active, de asemenea, in
procesele de vindecare; Vindecare
f) vitronectina este 0 glicoproteina care activeaza fagoc'toza. Activarea
Cresterea excesiva a celulelor Si fibrelor din tesutul conjunctival fagocitozei
corionului gingival este caracteristica hiperplaziilor gingivale induse de Hiperplazii
medicamente ca: hidantoina, nifedipina, ciclosporinele. medicamen
in gingivita hiperplazica consecutiva tratamentului cu hidantoina toase
se constata 0 importanta crestere a glicoproteinelor $i colagenului in
corionul gingival.
Substanta fundamental a, prin compozitia sa chi mica i prin gradul Substante
de polimerizare a macromoleculelor care 0 alcatuiesc favorizeaza biologic active
deplasarile celulare Si difuziunea unor subslante biologic active,
substante minerale, nutritive, metaboliti, hormoni, enzime.
Celulele corionului gingival
Fibrobla$tii sunt celulele cele mai numeroase in tesutul conjunctiv
al gingiei sanatoase. Sunt dispuSi perivascular Si intre elementele
ibrilare.
Funcliile fibrobla$tiIor:
1. Participa la sinteza diferitelor tipuri de colagen Si, posibil, la Functiile
sinteza altar tipuri de fibre; fibrobla~tilor
2. Produc proteoglicani, glicoproteine, ca fibronectina, $i au asHel Corion
In rol esential in mentinerea integri alii corionului gingival; gingival
3. Au un rol activ in resorbtia $i remodelarea tramei fibrilare de

Colagen colagen.
Mastocitele sunt localizate, in general, perivascular, in mod
exceptional pot fi intalnite in epiteliu.
Histamina Mastocitele produc histamina prezenta in stadiile incipiente de
Heparina inflamatie. De asemenea produc heparina care are 0 actiune
antiinflamatoare $i de control al ritmului de resorbtie osoasa dupa
inflamatie. Numarul lor scade in inflamatiile subacute $i cre$te in
inflamatiile cronice.
Macrofage, monocite, plasmocite, limfocite, polimorfonucleare
sunt putine in corionul gingiei sanatoase $i situate predominant in
apropierea epiteliului jonctional. Prezenta lor este considerata 0
"Inflamafje "inflamatie fiziologica", in sensu I mentinerii expectative in fata unor
fiziologica" eventuale agresiuni microbiene. Numarul acestor celule cre$te in
cursul inflamaliei propriu-zise.
Osteoformare Osteobla$ti cu rol osteoformator $i osteocla$ti cu actiune
osteo osteodistructiva sunt situati mai aproape de osul alveolar.
distructie Cementobla$ti $i cementocla$ti cu actiune de formare $1,
respectiv, de resorbtie a cementului radicular.
Fibrele corionulul gingival
Natura fibrelor gingivale:
Tipuri de Fibrele de colagen sunt cele mai numeroase. Colagenul (de la
colagen grecescul kolla = clei $i gen = na$tere) este format din molecule rigide,
rezistente la suprasolicitari $i de aceea este foarte bine reprezentat in
tendoane, piele $i ligamentul periodontal. Colagenul reprezinta 60%
din componenta proteica a gingiei $i prezinta 10 tipuri structurale.
Colagenul de tip I, cel mai frecvent, se caracterizeaza prin agregarea
moleculelor sale in fibrile. Acestea, in numar de cateva sute, se
grupeaza in fibre $i benzi.
Reticulina Fibrele argirofile (sau de reticulina), denumite astfel prin faptul ca
se evidentiaza prin coloratia argentica (metoda GOMORY), sunt fibre
de colagen tip .111, dispuse in mici benzi dezlanate in zonele
perivasculare, perineurale $i in corion, in imediata apropiere a
epiteliului gingival.
Fibre elastice Fibrele elastice sunt putine (cca 6%), dispuse perivascular $i in
apropierea osului alveolar.
Fibre de Fibrele de oxytalan au 0 structura similara cu a fibrelor de elastina,
oxytalan fiind considerate ca 0 forma primara, nedezvoltata complet, a
acestora. Sunt fibre rezistente la oxidarea acida. Fibrele de oxytalan
apar mai freevent in zone de reparatie tisulara, ceea ce Ie confera - la
Fenomene nivelul cuno$tintelor actuale - un rol de indicator al fenomenelor
regenerative regenerative.
Fibrile de Fibrilele de ancorare sunt formatiuni de colagen (tip VII) care
ancorare unesc lamina bazala cu tesutul conjunctiv din corion.
Sistemul Iigamentului supraalveolar
Este format din fibre gingivale. in special din colagen. Fibrele
Iigamentului supraalveolar sunt (fig. 15):
Fig. 15
Reprezentarea fibrelor
gingivale din sistemul
Iigamentulul supraalveolar A
B
Fibre: - DG = dento
gingivale; DO = dento
dentare sau transseptale;
DP = dento-periostale;
DA .. dento-alveolare;
AG = alveolo-gingivale;
TG .. transgingivale;
IG = intergingivale;
SC = semicirculare;
C =circulare.
A, B - s9cfiuni v stibulo
orals;
C =secliune transversala c
1. Fibrele dento-gingivale care pornesc de la cementul radicular ~i Cement

se dispun ascendent $i lateral in corionul gingival. radicular
2. Fibrele dento-dentare sau transseptale situate intre dinti Dinli adiacenli
adiacenti ~i au un traiect aproape orizontal.
3. Fibrele dento-periostale pornesc de 19 dinte, tree peste Periost
marginea alveolara (Iimbusul alveolar) $i se fixeaza la periost.
4. Flbrele dento-alveolare pornesc de la dinte $i ajung la marginea Margine
alveolara dupa un traiect aproape orizontal. alveolars
5. Fibrele alveolo-gingivalB au un capat ata$at de creasla alveo Corion
lara $i se termin Tn corionul gingival. gingival
6. Fibrele periosto-gingivale fixeaza gingia de as prin intermediul Os-periost
periostului. gingie
7. Fibrele transgingivalB pornesc cu un capat de pe cementul Transgingi
radicular al suprafetelor aproximale $i se Tndreapta spre suprafata vale
vestibulara sau orala a dintelui vecin, unde se Tntrepatrund cu fibre
similare din directia opusa.
8. Fibrele intergingivale traverseaza continuu corionul gingival llntergingivale
paralel cu suprafetele vestibulare $i orale ale radacinilor.
9. Fibrele interpapilare care traverseaza spatiul Interdentar Tn Spaliul
sens vestibula-oralia baza papilei. interdental
HORIA TRAIAN OUk,
Semicirculare 10. Fibrele semicirculare pornesc de pe suprafata aproximala

(meziala sau distala) a radacinii unui dinte, ocolesc fata vestibulara
sau orala ~i se fixeaza pe fata aproximala opusa a aceluia~i dinte.
Circulare 11. Flbrele circulare in numar mic inconjoara in intregime
radacina dintelui.
Intercirculare 12. Fibrele intercirculare sunt situate intre inelale de fibre.
circulare.
Vascularizatia ~i inervatia gingiei vor fi tratate impreuna cu a
intregului parodontiu marginal.
HISTOCHIMIA GINGIEI NORMALE

Alaturi de componentele histochimice descrise anterior, in gingie
au mai fost puse in evidenta:
Glicogen Glicogen: se gase~te in epitellu, intracelular, in concentratie
invers proportionala cu gradul de keratinizare.
Glicogenul este considerat ca un component chimic normal al
Acantoliza epiteliului care cre~te in procesul (patologic) de acantoliza.
in corion este, de asemenea, un component intracelular raspandit
Musculatura pretutindeni ca ~i in celulele musculaturii fine a arteriolelor. Cantitatea
arteriolelor de glicogen din corionul gingival cre~te semnificativ in cursul
inflamatiei.
Gruparile sulfhidrilice ~i disulfidice au rol in keratinizarea,
diviziunea, cre~terea ~i permeabilitatea celulara, ca ~i in reactiile
enzimatice.
Echipament Enzime. in gingie a fost pus in evidenta un bogat echipament
enzimatic enzimatic cu rol in procesele metabolice, de keratinizare, in cursul
bogat inflamatiei ~i a vindecarii. Principalele enzime din corionul gingival
sunt:
Principalele - fosfataza alcalina;
enzime din - fosfataza acida;
corionul - difosfo- $i trifosfopiridin-nucleotid-reductaza;
gingival - acetifcolinesteraza;
- succindehidrogenaza;
- glucozo-6-fosfat dehidrogenaza;
- lactic dehidrogenaza;
- beta-D-glucoronidaza;
- beta-glucozidaza;
- beta-galactozidaza;
- aminopeptidaze.
MORFOFIZIOLOGIA PARODONTIU UI MARGINAL 59
PARODONTIUL MARGINAL
PROFUND, DE SUSTINERE
SAU FUNCTIONAL
Principalele componente ale parodonUului marginal profund sunt:

Componente
- cementul radicular;
principale
- desmodontiul;
- osul alveolar.
CEMENTUL RADICULAR
Este un tesut de tip conjunctiv, cu un grad ridicat de mineralizare,
care acopera suprafata radiculara a dintilor $i, uneori. 0 mid§ portiune
din coroana dintelui. Interfata rada
Cementul este interfata dintre rad,3cina dintelui Si desmodontiul cina-desmo
din spatiul dento-alveolar. dontiu
Raportul topografic intre cement si small poate fi: Raportul
- cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri smaIt-cement
(fig. 16 a)
- cementul vine in contact cu smaltul in 30% din cazuri (fig. 16 b); Cement
- cementul nu se intalneste cu smaltul, lasand 0 mic portiune de radicular
dentina descoperita in 5-10% din cazuri (fig. 16 c). Cele trei situatii se
pot intalni chiar la acelasi dinte.
Cementul este in cea mai mare parte dispus radicular. La om, Cement
cementul coronareste un strat subtire, slab reprezentat, care acopera coronar
a
o mica portiune din extremitatea apical a coroanei sau poate Iipsi.
Cementul coronar este bine reprezentat la ierbivore, unde joaca
un rol in fixarea dintilor in alveole.
De-a IUflgul radacinii, cementul este mai gros in treimea mijlocie
Si cel mai gros in treimea apicala fiind produs de celulele specializate:
cementoblaste, cementocite.
EiO-GS% 301. 5-HY4
Fig. 16
Raportul intre cement ,I smalJ:
a = cementul acoperA smallul;
b = cementul vine in contact cu smallul;
c = cementul nu se intalne$te cu smallul;
dentina este descoperitA
S = small;
C = cern nt;
D = dentin!. b c
Cement Cementu/ primar, aee/u/ar este dispus, In special, in jumatatea

acelular coronara a radacinii (sau pe 2/3 din lungimea ei). Histologic, prezinta
Apozijie linii de apoziJie paralele in generallntre ele ~i suprafata radiculara. Ele
cicllca reflecta apozitia ciclica, periodica de cement, care se continua In tot
cursul vietii. Aceasta proprietate a cementului contribuia la
imbunatatlrea imp/antArii $i expJica procesele reparatorii care se
produc dupa fracturile radiculare.
Grosime Grosimea stratului de cement acelular varlaza de la ca.tiva 11m in
timpul eruptiei la 50 Jlm intre 11 ~i 20 ani ~i pana la 130 11m la adult
sau chiar mai mult, peste 500 ~ la persoane va.rstnice. in grosimea
sa sunt prezente fibre de colagen denumite intrinsed (care apartin
cementului) spre deosebire de cele provenite din desmodontiu care
sunt fibre extrinseei.
La microscopul electronic, cementul acelular demineralizat
Flbrile de prezinta. benzi formate din fibrile de colagen, dispuse mai mult sau mai
colagen putin perpendicular pe suprafata radacinii ~i care derlva, in principal,
din fibrele ligamentulul periodontal, fibrele extrinseci fiind produse ~i
Tncorporate, treptat, in matricea cementului sub actiunea cemento
bla$tilor. Ace~tia sunt celule similare morfologic cu fibrobla~tii ~i sunt
Matrice situate in desmodonfiu, de-a /ungu/ suprafeJei radieu/are, unde
nemineralizata formeaza 0 matrice nemineralizata: eementoidsau preeement. in timp,
Cementoid aceasta matrice se mineraJizeaza impreuna cu fibrele de colagen
Capatul descrise mai sus. Ele reprezinta fibrele lui SHARPEY, termen utilizat
mineralizat al pentru a desemna toate fibrele inserate cu un capat In cement $1
fibrelor minerallzate la acest nivel.
Compozqia cementului fibrilar, acelular:
SubstanJa minera/A a cementului este reprezentata de cristale
Hidroxiapatita fine, aciculare de hidroxiapatita, care formeaza 61% Tn greutate (31%
In volum) ~i apa 12% in greutate (36% Tn volum). Gradul de minera
Mineralizare ~i Iizare a cementului este mai redus fa varste tinere ~i mai mare la
varsta varstnici.
Aport In imbolnavirife parodontale, cementul cervical expus agresiunii
fosfocalcic din microbiene din mediul bucal se poate hipermineraliza prin aport
saliva fosfocalcic de origine salivara.
Cement Cementu/ seeundar, ee/u/ar ese situat in jumatatea apicala a
celular radacinil ~j la nivelul furcatiilor dintilor pluriradiculari. Grosimea lui
Grosime variaza Intre 130 $i 200 Jlm. in portiunea mijlocie a radacinii, cementul
celular poate acoperi 0 portiune de cement acelular depus anterior.
Dispunerea diferita a celor doua tipuri morfologice de cement
celular ~i acelular - poate fi explicata prin: functionalitatea crescuta
HypomochJjon deasupra ~j sub puncfu) de Jora}je JJypomocIJJio/1 a) dinle)ui - unde
deplasarile sunt mai mari, initierea unor mecanisme de protectie printr
un metabolism mai intens, gratie aglomerarii celulare de la aceste

niveluri.
Compozilia cementului celular:
Substanta minerala este mai redusa - 46% In greutate, dar Colagen tip I,
matricea organica este mai, bogata. fiind bine reprezentata de colagen III
tipul , (peste 90%) $i III (cca 5%), glicoproteine $i proteoglicani. Proteoglicani
Cementocitele sunt celulele caracteristice acestui tip de cement $i Cementocite
sunt situate numai In cement nu $i In desmodontiu, stationare In
lacune ale cementului (numite impropriu cementoplaste). Lacunele au
dimensiuni $i forme diferite $i sunt unite Intre ele prin. canalicule fine
care se orienteaza preferential catre desmodontiu.
Cantitatea de fibre de colagen provenite din desmodontiu $i fixate Axul central al
In cementul celular este mai mare decat in cementul acelular. Fibrele fibrelor
SHARPEY sunt numeroase $i prezinta 0 buna mineralizare, in special SHARPEY
periferica, in timp ce axul central este mai slab mineralizat.
DESMODONTIUL
Totalitatea structurilor din spatiul dento-alveolar formeaza un
complex morfofunctional denumit desmodontiu. Spatiul dento-alveolar Forma de
are 0 forma de c1epsidra, fiind mai Ingust In zona de rotatie a dintelui clepsidra
hypomochlion - $i mai larg in zona cervical a, respectiv apicala. Spatiul
dento-alveolar este vizibil pe imaginea radiologica ca 0 zona de
radiotransparenta crescuta.
Prin pozitia punctului hypomochlion mai aproape de apex,
aproximativ la unirea a 2/3 coronare ale radacinii cu 1/3 apicala, Latimea
latimea spatiului dento-alveolar Inspre coronar va fi mai mare decat spatiului
spre apical, datorita amplitudinii mai mari a bratului de parghie de 2/3 dento-alveolar
fata de 1/3 din lungimea radacinii. in medie, spatiul dento-alveolar 'Dimensiuni
masoara 0,35 mm spre coroana dintelui, 0,25 mm spre apex $i medii
0,17 mm in zona hypomochlion.
Dimensiunile spatiului dento-alveolar $i deci ale desmodontiului
variaza In functie de :
- varsta: este mai larg la adolescenti $i tineri decat la varstnici;
- gradul de eruptie: este mai ingust la dintii neerupti $i inclu$i;
- gradul de functionalitate al dintelui: este mai larg la dintii cu
functie normala, activi $i mai Ingust la dintii fara antagoni$ti.
Hiperfunctia prin suprasolicitare mare$te dimensiunile spatiului Hiperfunctie
dento-alveolar;
- inflamatia desmodontiului;
- afectiuni sistemice: sclerodermia se Insote$te de 0 largire a Sclerodermle
spatiului dento-alveolar.
a
Suprafala alveolar totala variaza intre 50 $i 275 mm 2
pentru monoradiculari $i circa 450 mm 2 pentru pluriradiculari.
Suprafata Suprafata radiculara a molarilor maxilari este cea mai mare, Tn raport
radiculara cu alte grupe de dinti si reprezinta 32% din suprafata radiculara a
tuturor dintilor.
Radiotrans La examenul radiologic, spatiul dento-alveolar apare ca 0 zona de
parenta radiotransparenla crescuta fata de radacina si osul alveolar.
crescuta Componentele desmodontiului sunt:
- substanta fundamentala;
- celule;
- fibre;
- vase ~i nervi.
Corion Substanla fundamentala nu se deosebeste esential de cea a
gingival corionului gingival unde a fost descrisa.
Celulele
Celulele din desmodontiu au functia principala de mentinere a
Sinteza de noi sistemului fibrelor ligamentului periodontal prin sinteza. de noi fibre Si
fibre remodelarea celor existente. Dintre celulele desmodontiului se disting:
Potential de Celulele mezenchimale nediferen/iate, dotate cu un Tnalt potenlial
transformare de transformare Tn celule ca: fibroblasti, cementoblasti Si osteoblasti.
Ele joaca un rol esential Tn procesele de structurare normala
desmodontiului, cementului Si osului alveolar. De asemenea, participa
Regenerare alaturi de alte sisteme reparatorii la fenomenele de regenerare dupa.
interventii chirurgicale asupra parodontiului marginal.
Orientarea Fibrobla~tiiformeaza. majoritatea celulara a desmodontiului Si sunt
fibrobla~tiIor orientali cu axullung, paralel cu al principalelor fibre. Funclia principala
Sinteza de consta in sinteza moleculelor de colagen care formeaza. fibrile Si fibre.
colagen De asemenea, sintetizeaza matricea de proteoglicani din jurul fibrelor.
Degradarea Fibroblastii actioneaza Sl Tn sens invers prin degradarea fibrilelor
colagenului de colagen de dHre colagenaza., a carei activitate creste Tn cursul
Colagenaza ~i inflamatiilor Si scade prin administrarea locala si generala de
tetraciclina tetraciclina.
Osteob/a~tii sunt situati Tn desmodontiu Tnspre osul alveolar, Tn
zonele de osteofprmare SI de osteomodelare alveolara. Pot fi situati Si
in interiorul osului alveolar, in lacune, ca osteocili.
Cemento Cementobla$tii sunt dispuSi spre suprafata cementului Si participa
geneza in procesul de cementogeneza
Remodelarea Osteoclastele aclioneaza impreuna cu osteoblastii in
osului alveolar remodelarea osului alveolar.
Odontoc/astele sunt celule cu rol Tn resorbtia tesuturilor
mineralizate, inclusiv cementul, fara a se integra functional cu
Remodelarea cementoblastii. De all1el, remodelarea cementului este un fenomen
cementului mai rar decat remodelarea osului alveolar.
Celule Celule/e eplteliale provin din teaca lui HERTWIG Si diafragma
epiteliale epiteliala in cursul cementogenezei $i sunt cunoscute ca resturile
epiteliale MALASSEZ.
Ce/u/ele de apArare ca macrofage, mastocite, polimorfonucleare, Celule de
limfocite sunt prezente in numar redus in desmodontiul normal. aparare
Fibrele desmodontale. Ligamentul periodontal
Cele mai numeroase sunt fibrele de colagen, in proportie de
53-74%, putine fibre de oxytalan Si rare fibre elastice. Fibre
Fibre/e de colagen sunt formate din fibri/e. Fibrile
Numeroase fibre de colagen sunt grupate in benzi groase care in Benzi
totalitate formeaza sistemul /igamentu/ui periodontal.
La dintii recenti erupti, numarul de benzi de colagen este de circa Dinti recent
50.000/mm 2 de suprafata radiculara, iar la dintii maturi functionali, erupfi
numarul de benzi este de circa 28.000/mm 2, in timp ce la dintii Dinti
nefunctionali este de 2.000/mm2 . functlonali
Diametrul benzilor de colagen este la dintii recent erupti de 2-3 Dinti
11m Si se dubleaza la din ii maturi funclionati. nefunctionali
La cobai s-a evidentiat un plex intermediar, rezultat prin Plex
indepartarea capetelor fibrelor de colagen Tn zona mijlocie a traseului intermediar
lor dintre rMacina dintelui Si osul alveolar.
La om, existenta acestui plex nu a fost dovedita.
Orientarea fibre/or se face intre osul alveol r Si cement, dupa un
traseu de cele mai multe ori oblic, dinspre coronar spre apical Si Traseul
dinspre osul alveolar spre dinte. Traseul fibrelor este ondulat, ceea ce fibrelor
Ie asigura un rol functional, deosebit in preluarea solicitarilor exercitate
asupra dintelui.
In zona capatului dinspre osul alveolar, benzile de fibre sunt mai Benzi mai
distantate decat spre cement. distantate
Capetele fibrelor principale inglobate in osul alveol r Si cement Si
care reprezinta portiunile mineralizale sunt fibrele SHARPEY. Dintre Fibre
acestea, cele incluse in osul alveolar sunt rnai putine si mai distantate SHARPEY
pe unitatea de suprafata dedH cele inclu e"n cement.
Unele fibre au 0 directie paralel cu suprafata radacinii Si
formeaza p/exu/ fibre/or indiferente, mai eviden Tn jumatatea apicala a Plexul fibrelor
rMacinii. Fibrele "indiferente" pol fi inglobate partial in cement. nindiferente"
Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal Dispozitia fi·
1. Fibre/e crestei a/veolare. uSor obiice, se intind de la marginea brelor Iiga
osului alveolar spre cementul radicular, sub epiteliul jonctional. mentului
2. Fibre/e dento-dentare sau transeptale sunt asociate fibrelor periodontal
omonime ale ligamentului supraalveolar si 58 dispun interdentar. Unghi drept
3. Fibre/e orizonta/e sunt dispuse in unghi drept fata de axul fata de axul
longitudinal al dintelui, de la creasta alveolara la cementul radicular. dintelui
4. Fibre/e ob/ice sunt cele mai numeroase si constituie suportul Suportul
principal de sustinere a dintelui i alveola. Se Intind de la osul alveolar, principal de
spre cement, unde se insereaza mai apical decat pe os. sustinere
5. Fibre/e apica/e se inlind radiar oblic sau chiar ver ic I d la Fibre oblice,
varful radacinii la osul Tnconjurator. radiare
Gele mai prestigioase studii - SCHOUR, NOYES, GLICKMAN, STERN,

lISTGARTEN - nu mentioneaza alte tipuri de fibre (ca "fibre
interradiculare", de exemplu).
Fibrele de oxytalan sau acido-rezistente sunt distribuite in
Distributie principal in jurul vaselor de sange. Gele mai multe fibre de oxytalan din
perivasculara desmodontiu sunt situate in apropierea cementului Si mai putine spre
Fibre osul alveolar. Numeroase fibre de oxytalan sunt chiar inglobate in
ingl'obate in cement, in special in treimea cervical a a radacinii.
cement
OSUL ALVEOLAR
Osul alveolar reprezinta acea parte derivata din oasele maxilar ~i
mandibula, care serveste la sustinerea Si mentinerea dintilor. Osul
Apofiza alveolar este 0 prelungire apofizara a oaselor maxilare Si este format
din:
1. osul alveolar propriu-zis;
2. osul alveolar sustinator.
1. Osul alveolar propriu-zis este compus dintr-o lama subtire de os
care inconjoara radacina ~i serveste drept suport de insertie capatului
osos al fibrelor Iigamentului periodontal. Osul alveolar propriu-zis este
Corticala reprezentat de corticala interna a osului alveolar. Marginea coronara a
interns osului alveolar este ondulata Si corespunde in primele faze de eruptie
dentara jonctiunii smalt-cement a dintilor. La dintii adulti, functonali se
situeaza la 1-1,5 mm de aceasta jonctiune.
Osul alveolar propriu-zis se mai numeste Si:
Radioopa - lamina dura: radiologic apare sub forma unei benzi lineare de
citate crescuta radioopacitate crescuta;
Orificii de - lamina cribriforma: prevazuta cu orificii prin care trec vase san
trecere guine, limfatice Si nervi din desmodontiu in osul spongios subiacent.
In fazele initiale de evolutie, lamina dura (corticala interna.) are 0
Os fasciculat structura de os fasciculat caracterizat prin prezenta a numeroase
Osteocite celule: osteocite, de forma rotunda sau stelata, situate in lacune.
Gelulele stelate trimit prelungiri citoplasmatice spre osteocite din
Canalicule lacunele invecinate printr-o retea de canalicule radiare. Matricea
osului este formata din benzi de fibre de colagen Si are un grad variabil
de mineralizare.
Formarea matricei extracelulare incepe in centrul unor complexe
Proteoglicani sferice alcatuite din agregari de colagen, proteoglicani, vezicule
secretate de osteoblasti. Primul semn de calcificare se produce prin
Hidroxiapatita depunere de hidroxiapatita in centrul acestor vezicule. Hidroxiapatita
Epitaxie se depune ulterior prin fenomenul de epitaxie, de crestere a cristalelor
de hidroxiapatita, cu formarea unor sfere cu diametru de
1.500-3.000 A ~i care se constituie in noduli din care se dezvolta
reteaua de os fasciculat.
MORFOFlllOLOGIA PARODONTIULUI MARGINAL 65
Pe masura ce copilul creste, la adolescenta, osul fasciculat este
treptat Si partial inlocuit cu os lamelar. Os lamelar
Osullamelareste realizat de osteoblasti prin aparitia succesiva de
lamele circumferenJiale. separate prin straturi de os de apozilie sau Os de apozitie
rezidual.
Osullamelar se dispune, sub forma unor lame concentrice, in jurul
unui vas central. Aceasta pozltie caracterizeaza osul haversian. i Os haversian
spaliul tridimensional, unitatea osului haversian este reprezentata
printr-un sistem cilindric denumit osteon. intre osteoane, osul rezidual Osteon
este denumit os interstilial. Osteoanele recente, care nu au suferit Os interstitial
procese de remodelare, sunt osteoane primare. in urma resorbliei
partiale si a formarii de noi osteoane, primele devin osteoane
secundare, procesul fiind caracteristic remodelarii osoase prin Remodelare
fenomene de apozilie Si resorbJie. osoass
Resorblia osoasa se realizeaza in principal prin celule mari
mullinucle te: osteoclaste situate in depresiuni ale suprafetei osoase Osteoclaste
denumite lacunele HOWSHIP, dar poate fi rezultatul actiunii unor
celule mononucleare, incluzand macrofage Si osteocite. Numarul $i
activitatea osteoclastelor cresc sub influenta hormonului paratiroidian Hormon
Si a dehidroxicolecalciferolului, un hormon inrudit cu vitamina D Si paratiroidian
scad sub influenta calcitoninei. CalcitoninA
Resorbtia osoasa este stimulata de "factorul de activare a
osteoclastelor", 0 citokina rezultata In cadrul raspunsului imun, posibil Citokine
Si de alte citokine, precum Si de dHre prostaglandine. Prostaglan
2. Osul alveolar sus/inator are doua componente:
dina
- osul medular, spongios sau trabecular $i
- cortical a externa,
Osul medular, spongios sau trabecular este alcatuit din
numeroase spatii captusite cu un strat celular denumit endosteum. Endosteum

Spatiile intraosoase sunt separate prin septuri dispuse sub forma
unor trabecule, care jaloneaza in apropierea laminei dura traseul
funcJional al fibrelor Sharpey.
Zonele cele mai bogate in os medular sunt la :
- tuberozitatea maxilara;
- molarii Si premolarii inferiori.
Maduva osoasa are functie hematopoetica Si in raport cu varsta Functie
este: hemato
- rosie, bine vascularizata, la tineri; poetics
- cu fenomene de degenerescenta grasa, la adulli;
- cenusie, cu 0 degenerescenta avansata de tip fibros Si calcara,
la varstnici.
Osul medular folosit in autotransplante pentru umplerea Autotrans
defectelor osoase alveolare, produse in parodontitele marginale plante
cronice. se recolteaza din zone bogate in maduva osoasa, in special
de la nivelul tuberozitatii maxilare, ~i are ~anse crescute de integrare,

daca se recolteaza la varsta tanara. La varstnici, reducerea spatiilor
medulare prin condensare osoasa, datorita fenomenelor degenerative
Degeneres o
caleare ale maduvii osoase, compenseaza, intr-o masura, atrofia
cenfs calcara procesulul alveolar ~i poate explica (eel pufin in parte) rezistenta mai
Coroana mare la solicitari a acestui os, in lipsa inflama/iei bacteriene, astfel
clinica incat dintii cu 0 coroana clinica alungita nu prezinta intotdeauna 0
alungita mobilitate patologica manifesta.
Corticala Corticala externa este formata, in principal, din os haversian ~i
externa poate fi vestibulara sau orala. Grosimea sa vestibulara este mai
redusa la incisivi, canini ~i premolari ~i mai mare pe fata linguala.
Corticala externa este acoperita de periost, un strat fibros care include
~i celule: osteobla~ti, osteoclaste ~i precursorii lor, precum ~i un sistem
vascular (activ in cursul fenomenelor de regenerare) ~i nervos bine
dezvoltat.
Conturul Conturul crestei marginale a osului alveolar variaza in functie de
crestei forma rMacinii ~i este, in general, paralel cu jonctiunea smalt-eement.
marginale in zoneIe unde radacina prezinta 0 suprafata neteda, fara
Traiect drept denivelari, marginea crestei alveolare are un traiect drept. in zona
eonvexitatilor rcidcicinii, marginea crestei alveolare prezinta un traiect
T,raiect rotunjit rotunjit spre apical (aspect concav, de seoica), iar acolo unde
suprafata radacinii este concava, traiectul marginii alveolare este
convex, arcuat ascendent (LISTGARTEN).
Septuri Septurile interdentare au dimensiuni ~i forme adecvate zonei
interdentare interdentare pe care 0 ocupa. Tn locurile unde dintii sunt mai apropiati
aproximal, septul interdentar este ingust. slab reprezentat sau absent
Evolutie inspre coronar, ceea ce explicfl evolutia rapida a bolii parodontale ~i
rapida a bolil existenta cu predilectie a pungilor parodontale adevarate in aceste
zone ~i absenta lor in regiunea vestibulara sau orala din imediata lor
vecinatate. Tn zona dintilor anteriori, monoradiculari, septurlle
interdentare au forma unor varfuri sau lame ascutite. in zona dintilor
posteriori, pluriradiculari, septurile interdentare sunt mai bine
reprezentate $1 contin un volum mai mare de os medular.
Dehiscen/a $; fenesfra/ia (fig. 17) sunt defecte prin resorbtie la
nivelul corticalei externe a osului alveolar, care due la descoperirea
radacinii subiacente.
Dehiscenfa Dehiscen/a reprezinta 0 lipsa de os, situata marginal, ca 0 palnie
deschisa coronar ~i mai ingusta spre apical.
Fenestrafia FenestraJia este un defect osos circumscris, situat sub marginea
crestei alveolare.
Osul spongios este redus pana la disparitie la dintii frontali, unde,
in apropierea marginii alveolare, osul propriu-zis ;;i cortical a externa
fuzioneaza.. Vascularizatia periostala este saraca in zonele unde
periostul $i mucoasa sunt sUbtiri ~i intinse, a~a cum sa intampla pe
suprafata convexa a radacinilor. mai ales la dintii vestibularizati sau Circumstanle

oralizati. Aceste circumstante favorizeaza aparitia dehiscentei sau a favorabile
unei fenestratii care se transtorma in dehiscenla. Concomitent,
resorbtia osoasa de cauza inflamatorie bacteriana se dezvolta cu
predilectie in zonele aproximale ale radacinilor .
Fig. 17
OehlscenJa (0)
to l fenestraJia (F) osulul
alveolar
Dehiscenta $i fenestratia se trateaza chirurgical prin acoperire cu

lambou de vecinatate bine vascularizat.
Desmodontiul reprezinta in totalitatea sa un complex structural cu Influente
intluente inductive in mentinerea elementelor care iI alcatuiesc. inductive
Componenta cea mai activa a acestei proprietati formatoare se
refera la osul alveolar care se depune in zonele de tractiune $i se
remodeleaza prin resorbtie functionala in zonele de presiune. Acest Resorbtie
fenomen de structurare $i restructurare permanenta asigura stabilitate functionals
dintelui in alveo'lil in cursul procesului de eruptie continua, activa $i de
mezializare fiziologica.
in mod obi$nuit, anchiloza radacinilor nu se produce datorita Anchiloza
potentialului inalt de regenerare a desmodontiului. Tn cursul procedurii rad.kinilor
de replantare. extractia dintel i, urmata de indepartarea mecanica a Replantare
desmodontiului, deshidratarea $i alterarea celulara p. mentinerea
extraalveolara un timp prelungit, decontaminarea suprafetei radiculare
cu antiseptice drastice sunt operatiuni care determint'3. alterari Resorbtii
ireversibile ale desmodontiului. In astfel de cazuri, replantarea este osoase
frecvent urmata de resorbtii osoase alveolare $i radiculare $i, in unele alveolare $i
cazuri, de anchiloza radiculara. radiculare
VASCULARIZATIA $IINERVATIA
Vasele sanguine
Tn interiorul corpului mandibulei, circulatia sanguina se face pri"
artera alveolara inferioara $i ramurile sale: artera mentoniera,
sublinguala. bucala $i arterele faciale. La maxilar, arterele alveolare
superioare, anterioare ~i posterioare, artera infraorbitara ~i artera
Colaterale palatina trimit colaterale care, ca ~i la mandibula prin anastomoze,
Anastomoze formeaza plexul subalveolar ~i re/eaua (sau plexul) interalveolaril
Plex Plexul. subalveolar este sursa arteriolelor periodontale ascendente
subalveolar sau longitudinale intraseptale (pe langa altele: dentare, pulpare), care
au un traiect arcuat pe langa apex ~i ascendent in desmodontiu.
Plex Plexul interalveolar situat in septurile interdentare trimite ramuri
interalveolar oblice ~i transversale care perforeaza lamina cribriforma (de unde ~i
numele acesteia) ~i prin anastomoza cu arteriolele periodontale
ascendente formeaza plexul vascular periodontal.
Plex Tn portiunea coronara a spatiului dento-alveolar, plexul periodontal
periodontal se une~te prin anastomoze mai putin numeroase cu reteaua vasculara
Plex cervico° gingivala a plexului cervico-gingival.
gingival Tn sectiune orizontala, ramurile plexului periodontal au un aspect
Aspect radiar radiar. Tn secJiune verticala se prezinta ca un plex longitudinal cu
Aspect numeroase ramificaJii, care ii confera un aspect denticular, dinJat, mai
denticular redus in densitate in portiunea terminala, gingivala.
Gingia este vascularizata din trei surse:
- plexul periostal;
- plexul intraalveolar;
- plexul periodontal.
Ramuri, Arteriolele din plexul interalveolar strabat cortical a externa a
arcuate $i osului alveolar ~i ajung la gingie prin ramuri arcuate ~i tangenJiale la
tangentiale suprafata crestei alveolare.
Arteriole Aceste vase principale dau arteriole terminale pentru mucoasa, cu
terminale dispozitie "in palisada". Arteriolele terminale se divid in capilare, care
iriga papilele corionului pi'ma sub lamina bazala, ce il desparte de
epiteliu.
Plexul cervico-gingival
Plexul vascular / ramuri Plexul

periodontal' t~nsversale interalveolar
. $i oblice
Fig. 18
Arteriole ascendente
Vasculari
sau longitudinale zaUa
Particularitati
•
Plexul subalveolar
parodontiulul
marginal
Vascularizatia gingiei prezinta particularitati distincte, evidentiate

vasculare la pe 0 sectiune verticala:
nivelul gingiei - versantul extern, spre marginea gingivala libera, prezinta in
profunzime un plex arterial, format din ramuri groase, anastomozate
intre ele ~i din care se desprind ramuri paralele, care patrund in axul
papilelor corionului pana in apropierea epiteliului; aici au un traiect
arcual, U$or ondulat subepitelial;
- versantul intern, spre dinte Si epiteliul jonc ional prezinta un plex Plex cervico
cervico-gingival in continuarea plexului periodontal. gingival
ParticularitaJi ale vascularizaUei parodonJiului marginal:
- existenta unor sisteme conjunctivo-vasculare nervoase formate Particularitali
din arteriole Si venule, capilare, limfatice Si nervi mielinizati, situate ale vasculari
intr-o teacA de naturA conjunctiva, care strabat axul lung al papilelor zatiei
gingivale; Nervi
- arteriole'/e terminale prezinta 0 tunica muscularA subtire, iar mielinizali
contactele axoni-mioblaste sunt numeroase, pentru toate celulele
musculare, ceea ce sugereaza 0 reglare vasomotorie bine contro/ata; Reglare
- la nivelul diviziunii arteriolei in capitare, comportamentul vasomotorie
vasomotor se aseamana cu al unui sfincter precapilar, datorit Sfincter
contactului extrem de strans intre celule (celulele endoteliale Si precapilar
mioblasti, intre mioblasti Si axoni) Si confera acestei zone un rol
esential in reglarea circulatiei;
- vaseIe din parodontiul marginal prezinta numeroase Anastomoze
anastomoze arterio-venoase sub forma unor vase Cll traiect sinuos, arterio
uneori deosebit de complicat, cu infasurari repetate Si aspect de ghem venoase
vascular, in special in apropierea coletului, dar si apical, in zonele de Ghem
maxima amplitudine ale deplasarilor functionale ale dintelui. vascular
- reteaua vasculara a parodontiului marginal este bine
reprezentata Si in pofida caracterului sau ..terminal u asigura 0 buna Caracter
circulatie in teritoriul parodontal chiar atunci cand unele vase sunt "terminal"
blocate sau sectionate chirurgical. eu toate acestea, efectele asupra
circulatiei provocate in special de fumat, de frig Si stres pot favoriza
instalarea unor leziuni cu caracter ischemic care micsoreaza
rezistenta la agresiuni microbiene Si grabesc evolutia gingivitelor Si
parodontitelor.
Segmentele anastomotice arterio-venoase au frecvent aspectul Canal
unui canal intermediar cu un lumen de doua-trei ori mai mare ca al intermediar
arteriolei aferente, ceea ce permite 0 suntare eficienta intre sectorul $untare
arteriolar Si venular.
Circulalia limfatica
Limfa este constituita dintr-un lichid intercelu{Q( care este colectat
de vase limfatice capilare printr-un proces dinamic, activo De-a lungul Vase limfatice
traseului pe care il parcurg vasele limfatice se gasesc noduli limfatici Noduli
cu ral in procesele de aparare imuna fata de diverse infect,jj. limfatici
Vasele limfatice din corionul gingival (papile, marginea gingivala
libera Si gingia fixa) patrund printre ligamentele supraalveolare se
raspandesc intr-o retea fina pe suprafata cementului si printre fibrele Relea fina
ligamentului periodontal din desmodontiu fiind situate alaturi de vasele
70 HORIA TRAIAN DUMITRlU- PARODONTOLOGfE
sanguine. La nivelul apexului se gasesc vase limfatice din pulpa

dentara care traverseza apoi spatiile medulare ale osului catre canalul
mandibular, respectiv infraorbitar. Vasele limfatice parasesc oasele
maxilare la nivelul orificiului mentonier, respectiv infraorbitar.
Vase/e /imfatice capilare se deosebesc de capilarele sanguine
prin:
Lipsa - lipsa hematiilor in lumen;
hematiilor - absenta laminei bazale in jurul vaselor;
Intreruperi - endoteliul ce prezinta intreruperi intercelulare;
intercelulare - prezenta unor valve in lumen (L1STGARTEN).
Traseul vaselor limfatice este, in general, paralel cu al vaselor
sanguine $i trece prin ganglionii limfatici inainte de a p~Hrunde din nou
in circuitul sanguin.
Drenaj limfatic Drenajullimfei se face asHel:
- din gingia maxilarului in ganglionii cervicali profunzi;
- din gingia mandibulei in ganglionii submentonieri, subangulo
mandibulari $i cervicali.
Vase Iimfatice Vaseie limfatice desmodontale dreneaza Iimfa in acelea$i stalii
desmodontale ganglionare.
Inerva/ia parodon/iului marginal
Filamentele nervoase aferente $i eferente. formatiunile senzitive
Complexe $i senzoriale ale parodonliului marginal urmeaza de regula calea
neuronale vaselor, cu care formeaza complexe neuronale, ghidate $i sustinute de
fascicule de tesut conjunctiv.
Inervatia Gingia osului maxilar este inervata de nervii alveolari superiori
gingiei la anteriori, mijlocii $i posteriori, ramuri din nervul infraorbital, nervul
maxilar palatin mare (posterior), nervii nazopalatini.
Inervatia Gingia osului mandibular este inervata de nervul bucal, nervul
gingiei la mentonier pe versantul vestibular $i narvul sublingual pe versantul
mandibula lingual.
Ramurile terminale ale nervului alveolar inferior asigura inervalia
Fibre senzitiva. Fibrele nervoase patrund in desmodonliu prin zona
nervoase periapicala $i prin orificiile laminei dura; dupa ce pierd teaca de
nemielinizate mielina, se termina prin patru tipuri de formatiuni:
- terminalii nervoase libere ale fibrelor nervoase nemielinizate ce
sunt specializate in receplionarea stimuli lor durero$i;
Terminatii - terminatii nervoase fuziforme inconjurate de 0 capsula fibroasa,
fuziforme localizate in principalla apex;
Corpusculi - corpusculi de tip RUFFINI $i KRAUSE, localizati in principal in
Terminatii zona apicala-;
nervoase - terminalii nervoase ondulate, spiralate, in regiunea mijlocie a
ondulate desmodonliului.
MORFOFIZIOLOGIA PARODON IULUI MARGINAL 71
FIZIOLOGIA PARODONTIULUI
MARGINAL
Componentele parodontiului marginal sunt structurate morfofunc Optimizare
tional, Tn sensul unei dispozitii a elementelor sale astfel incat s funcUonalil
optimizeze functiile aparatului dento-maxilar.
FIZIOLOGIA LIGAMENTULUI
SUPRAALVEOLAR
Sistemul ligamentului supraalveolar Tndepline$te urmatoarele

roluri:
1. Asigura fixarea $i mentinerea gingiei pe dinte la un nivel con Fixarea gingiei
stant, ceea ce devine evident in cursul eruptiei active;
2. Intareste structura corionului gingival, confera marginii gingivale Consistenta ~i
libere consistenta $i rezistenta tata de impactul aJimentar exercitat in rezistenla
conditii fiziologice; Reduce
3. Se opune tendintelor de retractie gingivala prin agresiuni me tendinla de
can ice directe asupra marginii gingivale libere $i in santul gingival; retracUe
4. Asigura 0 transmitere a presiunilor de masticatie din zonele gingivala
active la restul dintilor prin fibrele dento-dentare sau transseptale in Transmiterea
condiliile unor arcade integre, fara brese de edentatie, chiar in lipsa presiunilor
punctelor de contact, in incongruente dento-alveolare cu spatiere;
5. Formeaza 0 bariera biologica rezistenta in timp fata de agre Bariera
siunea microbiana, extinderea inflamaliei $i a proliferarii epiteliului biologica
jonctional Si sulcular in desmodontiu.
FUNCTIILE CEMENTULUI
Cementul radicular indeplineste trei functii principale:
1. Asigura tixarea fibrelor ligamentului periodontal. Se realizeaza Fixarea
astlel conditii pentru ca solicitarile asupra dintelui s..... ;;e transformate fibrelor
din presiuni in tractiuni asupra cementu'lui.
2. Cementul se depune continuu in cursul vietii, prin apozitie de ApoziUa
noi straturi, mareste suprafata radiculara Si Tmbunatateste astfel continua
conditiile de implantare a dintelui. Implantare
3. Depunerea continua de cement este esentiala pentru mezia Mezializarea
Iizarea fiziologica Si pentru eruptia dintelui, fiindca permite rearanjarea fiziologica
orientarii $i dispozitiei fibrelor din ligamentul periodontal in cursul
acestor procese fiziologice.
Spre deosebire de osul alveolar, cementul nu prezint~ fenomene

de remodelare ~I resorbtie Tn conditii functionale. Aceasta favorizeaz~
Tratamente reu~ita tratamentelor ortodontice care se realizeaz~ prin deplas~ri
ortodontice datorate resorbtiei osului alveolar Tn directia de inaintare a dintelui ~i a
Solicitari rezistentei mecanice a cementului radicular la solicitari contro/ate.
controlate Fortele excesive pot produce resorbtia cementului ~i rizallza..
Resorbtie prin Resorbtia cementului prin procese inflamatorii nu este certa..
inflamalie Astfel, resorbtia cementului nu pare a fi legata de prezenta pungifor
parodontale. Infiltratia microbiana a cementului din pungile paro
dontale are efecte nocive, distructive, Tn special asupra desmodon
tiului ~i osului alveolar.
Osteocitele, celulele fixe ale cementului pot avea actiune
CementolizA cementolitica., aceasta fiind pusa Tn evidenla. in mod experimental prin
Parathormon administrare de parathormon.
FUNCTIILE DESMODONTIULUI $1 ALE

LIGAMENTULUI PERIODONTAL
1. Functia de structurare $i restructurare tisulara.
Origlne Desmodonliul cu ligamentul periodontal se dezvolta din tesutul
mezenchimal al foliculului dentar (stratul eel mai intern al
- - mezenchimului Tn contact cu organul smallului cel mai aproape de
epiteliul adamantin redus ~i in jurul tecii HERTWIG). Studii histologice,
Transplantare histochimice, embriologice, de transplantare extraorala. au ara.tat inalta
capacitate a celulelor mezenchimale din foliculul dentar de a se
diferentia de cementobla$ti, fibrobla$ti $i odontobla~ti care se
regasesc $1 Tn Iigamentul periodontal matur, cu rol Tn formarea
cementului, colagenului fibrilar Si a osului alveolar.
Ligamentul periodontal $i Tntreg complexul desmodontal se afla
Modelare ~l Tntr-un continuu ~l constant proces de modelare Sl restructurare
restructurare functionala. Celulele ~i fibrele sunt treptat Tnlocuite cu altele noi,
functionala printr-o activitate mitotica inalta, Tn special a fibrobla~tilor Si a celulelor
Formare de endoteliale. Pe langa functia colageno-formatoare, fibrobla~tii se pot
colagen dezvolta spre osteoblasti Si cementoblasti. Studiile autoradiografice cu
prolina, glicina ~i timidina marcate au aratat 0 intensa activitate a
fibrobla~tilor in zona desmodontala, in contact cu osul alveolar, Tn
mijlocul desmodontiului ~i mal pUlin spre cement. Pe langa functia
colageno·formatoare, fibrobla$tii au ~i 0 activitate colagenolitica ~i
ctivitate fagocitara asupra colagenului. Fibroblastii se ataseaza de fibra de
colagenolitica colagen prin intermediul fibronectinei $i au capacitate migratorie de-a
Fibronectina lungul fibrelor.
Prin Tntreaga organiLare mortofunclionala a desmodontiului,
Membrana acesta se comporta ca 0 membrana periostala pentru cement $i osul
periostala alveolar.
2. Functiile fibrelor Iigamentului periodontal in raport cu
orientarea lor:
a) fibrele crestel alveolare retin dintele in alveola, se opun forlelor Forte
paraaxiale, laterale $i formeaza 0 bariera de aparare a structurilor paraaxiale
desmodontale adiacente;
b) fibrele transseptale mentin dintii in contact sau Tn relatie de
apropiere in incongruenta dento-alveolara cu spatiere $i formeaza 0 Transmitere
chinga de unire intre dinti; ele au rol de transmitere echi ibrata a echilibrata a
fortelor din zonele active in zonele nesolicitate direct in masticaUe sau fortelor
in alte circum stante functionate;
c) fibrele orizontale se opun fortelor paraaxiale, laterale;
d) fibrele oblice se opun fortelor axiale prin mecanismele specifice Forte axiale
sustinute de teoria tensiunii ligamentare privind functia de preluare a
olicitarilor dentare;
e) fibrele apicale se opun fortelor de torsiune i deplasarii din Forte de
alveola Tn sens axial. torsiune
3. FuncJja de preluare a solicitarilor dentare asigura:
Forte ocluzale
- rezistenta fata de fortele ocluzale de impact;
de impact
- transmiterea fortelor ocluzale catre osul alveolar;
Protectia va
- pro eclia formatiunilor vasculo-nervoase;
selor $i ner
- mentinerea unor relatii normale gingivo-dentare.
vilor
a. Rezistenta fata de fortele ocluzale de impact sau absorbti Absorbtia
$ocurilor este explicata prin mai multe teorii: $ocurilor
• Teoria sistemului vAsco-elastic atribuie rolul principal in
deplasarea dintelui $i de absorbtie a $ocurilor fluidului desmodontal Fluid
reprezentat, in principal, de s' nge $i lichidul extracelular, fibrele desmodontal
Iigamentare avAnd un rol secundar. Conform acestei teorH, fortele de
impact imping lichidul extracelular din desmodontiu in spatiile osului Lichid
medular prin orificiile famine; dura. Dupa depletitia fluidului intercelular, extracelular
fibrele ligamentului pe 'odont I se intind, prin dezondulare $1 produc 0 Dezondulare
compresie a vaselor din care, in sp cial in cazul arteriolelor stenozate, Arteriole
58 extravazeaza un ultrafiltrat sanguin care reface volumul lichidului stenozate
interceluJar.
• Teoria tensiunii Iigamentare atribuie rolul principal fibrelor de
colagen care, in cursul solicitarilor prin impact, se dezonduleaza $i
transmit tensiunea sub forma de Iracliune asuprd uS lui alveolar.
Acesta sufera 0 deformare elastic~ tranzitorie care, daca nu este Deformare
excesiva, este neutralizata de osul bazal al maxilarului $i mandibulei. elastica
• Teoria tixolropica sustine ca desmodontiul in intregime, deci $i
fibrele IIgamentulul periodontal, are comportamentul unui sistem sau
gel tixotropic $i explica reacUa tata de solicitari prin modificari de Gel t1xotroplc
vascozitate ale acestuia. Reologia studiaza deformarea lenta a Reologie
corpurilor solide sub influenta solicitarilor. Tixotropia reprezint~ L1cheflere
Iichefierea reversibil~ a unui gel, sub influenta acliunilor mecanlce, sau reversiblla
proprietatea unui gel de a se f1uidifica atunci c€md este supus la

Vibrafje vibratie ori agitare mecanica Si de a deveni, din nou, semisolid. dup
Semisolid indepartarea cauzei mecanice.
Solicitari prin Nici una din aceste teorii nu explica in mod suficient rezistenta
impact fala de solicitarile prin impact, ale dintilor. Este evident ca la preluarea
acestor solicitarl participa toate elementele desmodontiului prin:
- deformare;
- elasticitate;
- tixotropie;
- fenomene hidrodinamice,
Control toate acestea flind sub controlul modulator aI receptorilor nervos!
modulator parodontali.
b. Transmiterea solicitarilor ocluzale asupra osului alveolar.
Traseu Caracteristica principala a fibrelor ligamentulul periodontal este
ondulat traseul lor ondulat, care Ie permite preluarea treptata $1 atenuarea
Pozif!e "in solieitarilor; de asemenea, dispozitia obliea a eelor mai multe fibre
hamac' realizeaza 0 pozilie suspendata "in hamac" a dintelui fala de alveola.
Intruzie La solicitari axiale pe dinte, tendinta este de intruzie (infundare) a
acestuia Tn alveoli!l. Fibrele oblice iSi destind ondulaliile, ating
Lungime reala lungimea total a reala Si transmit solicitarea de tip presiune ca pe 0
tractiune pe os Si cement. Se realizeaza sistemul funclional de
structurare fibrilara a desmodonliului.
Solicitari La solicitari paraaxiale functionale care nu sunt urmate de senzatii
paraaxiale dureroase $i leziuni traumatice, dintele prezinta 0 prima deplasare
Deplasare intra-alveolara pe seama comprimarii desmodontiului. Cresterea
intralveolara solicitarii este urmata de 0 deplasare a dintelui pe seama unei
Deformare deformarl elastice. inca functionale. a osului alveolar.
elastica 4. Functla de nutriJie
Desmodontiul asigura nutritia cementului, a osului alveolar $1 a
Drenaj gingiei prin vase de sange Si asigura drenajul sanguin Si limfatie.
Formafiuni 5. FuncJia 5enzitiva ~i senzoriala este asigurata prin fibre $i
nervoase formatiuni nervoase specializate in transmiterea senzatiilor dureroase,
specializate tactile, de pres,iune Si termice.
FUNCTIILE OSULUI LVEOLAR

05ul alveolar are un important rol functional in fixarea dintilor pe
maxi/ar Si mandibula. Complexul morfofunctional cement-desmo
Implantare dontiu-os alveolar asigura aceasta implantare a dintilor in care osul
alveolar actioneaza prin:
Ii 1. Fixarea fibrelor ligamentului periodontal;
2. Preluarea 50llcitarilor exercitate asupra dintelui Si transfor
Tracfiuni marea in tractiuni dispersate, in mod echilibrat. Tn osul alveolar
dispersate propriu-zis Si transmise osului sustinator prin trabecule osoase;
3. Asigurarea unui suport integru de-a lungul radacinii dentare Brat de

care se constituie astfel intr-un brat de parghie intraalveolar de circa parghie
2l din lungimea totala a dintelui. Aceasta portiune intre radacina intraalveolar
clinica $i coroana clinic a dintelui caracterizeaza star a de implantare
normala a dintelui.
Implantarea dentara depinde de:
- lungimea radacinilor;
- numarul radacinilor $i gradul de divergenta al acestora; Divergenta
- suprafata radacinilor; radacinilor
- forma $i volumul radacinilor: drepte, arcuate, filiforme, volumi
noase in portiunea terminala;
- prelungiri din corpul oaselor maxilar care intaresc osul alveo Prelungiri
lar: Iiniile oblice, externa ;;i interna la mandibula, creasta zigomato osoase de
molara Si extremitatea frontala a apofizei palatine in dreptul Incisivilor intarire
la maxilar;
- varsta, starea constitutional a $i de sanatate a persoanei.
Osul alveolar este 0 apofiza a oaselor maxilare ;;i prezinta Apofiza a
importante fenomene de remaniere si restructurare in tot cursul oaselor
evolutiei ontogenetice. In copilarie si la adolescent predomina maxilare
procesele formatorii. de apozitie si structurare functionala. La lineri ;;i Apozitie ~i
adulti sunt caracteristice fenomenele de restructurare, de remaniere structurare
printr-un proces echilibrat intre apozitie ;;i resorbtie, in raport cu Remaniere
relatiile interdentare, ocluzale. La varslnlci predomina fenomenele de osoasa
involutie, de reducere in volum a osului alveolar. La cele mai multe
persoane, inflamatia bacteriana. manifest sau oculla, interfereaza cu
evolutia normala. ontogenetica a osului alveolar Si, alaturi de alti factori
favorizanli, determina tenomene distructive de cele mai multe orj Fenomene
ireversibile pe cai naturale, in absent tratamentului. distructive
Procesul fiziologic de remaniere a osului alveolar se realizeaza
prin resorbtie si apozitie osoasa. Formarea osului nou are loc in douA
etape principale:
1. producerea de catre osteoblasti a unei noi matrici orga ice; Osteoblasti
2. mineralizarea acestei m trici. ineralizare
Formarea de os alveolar nou este controlata de hormon! si de Factori locali
factori locali "de crestere". de cre~tere"
ROLUL HORMONILOR I AL ALTOR

FACTOR BIOLOGICI ASUPRA
REMANIERII OSUL I ALVEOLA
Este cunoscut de mult tlmp cA hormonulparatiroidian are un efect Hormon
resorbtiv asupra osului. Recent, experimental, s-a constatat ca paratiroidian
administrarea continua de parathormon are etecte resorbtive in limp
76 HORtA TRAtAN DUMtTRIU- PARODONTOLOGIE
ee administrarea intermitenta Tn doze mici are efeete de stimulare a

Homeostazia formarii osoase. Tn condilii fiziologice, hormonul paratiroidian
calciului controleaza homeostazia calciului $i mentine un volum 0505 normal.
Dintre hormonii sexuali cei mai implicati Tn promovarea starii de
sanatate, dar $i In patogenia bolii parodontale sunt: estrogenii,
progesteronul $i testosteronul.
Estrogenii $i Estrogenii $i progesteronul actioneaza sinergic asupra eiclului
progesteronul menstrual Si inhiba secretia preeursorilor foliculinei din hipofiza
anterioara. Ambii hormoni stimuleaza anabolismul proteic $i cre$terea
musculara Si osoasa.
Sinteza de Estrogenii influenteaza diferentierea keratinocitelor din epiteliul
colagen gingival, sinteza colagenului si formarea fibrelor de colagen (AMAR si
colab., 1994).
La persoanele cu un nivel normal al estrogenilor, placa bacterian
se Tnsote$te de 0 inflamatie mai redusa eomparativ cu persoanele care
au un nivel scazut de estrogeni (REINHARDT $i colab., 1999).
Alte efecte ale estrogenilor sunt:
Inhibarea - inhiba elaborarea de citokine cu aetiune proinflamatorie $i
cetokinelor proosteoclazica din celulele osului medular;
- reduc inflamatia controlata de limfocitele T;
Fagocitoza - stimuleaza fagocitoza de catre polimorfonucleare.
Menopauza Estrogenii redue resorbtia osoasa asociata cu menopauza.
Progesteronul este un hormon sexual cu aetiuni demonstrat
experimental $i sustinute de studii epidemiologiee Tn metabolismul
Remaniere 0505, unde joaea un rol important Tn procesele de remaniere osoasa
osoasa prin resorbtie $i apozilie osoasa.
Alte efeete ale progesteronului asupra parodontiului marginal:
Sinteza pros - cre$terea sintezei prostaglandinelor;
taglandinelor - scMerea actiunii antiinflamatorii a glucocorticoizilor.
Testosteron Androgenii reprezentati Tn principal prin testosteron pot acliona
asupra unor receptori specifici din tesuturile parodontale $i stimuleaza
hipertrofia si, prin intermediul fibroblastilor, hiperplazla gingivala.
Alte efecte'ale testosteronului:
Metabolism - stimuleaza metabolismul 0505 prin proliferarea Si diferentierea
osos osteoblastilor ;
- mentine integritatea masei osoase;
Osteopro - stimuleaz8 osteoprotBgerina, factor biochimic de redueere a
tegerlna demineralizarii osoase, de inhibare a osteoclastelor. OstBoprotegBrina
Mediator este un important mediator paracrinic al metabolismului 0505 la
paracrinic persoanele varstnice.
- stimularea sintezei de catre osteoblasti si fibroblasti a matricei
organice desmodontaJe $i a Iigamentului periodontal;
- reduce activitatea osteoclaziea a unor citokine ca interleukina
JL-6;
- infliM' sinteza prostag(andihel:
MORFOFIZIOLOGIA PARODONTIULUI MARGINAL n
Vitamina 03 are efecte complexe asupra homeostaziei calciului, Vitamina 0 3
in functie de metabolitii sai. Absenta sau aportul redus de vitamina 0 3
stimuleaza ,resorbtia osoasa prin osteocla$ti $i produce rahitism la
copii $i osteomalacie la adulti.
Calcitonina inhiba resorbtia osoasa produsa de osteocla$ti. Calcitonina
Calcitonina este un hormon de tip polipeptid cu 32 aminoacizi, elaborat
de celulele parafoliculare aile glandei tiroide ca raspuns la
hipocalcemie. Efectul calcitoninei este de reducere a nivelului calciului Antagonist al
$i fosforului plasmatic, de inhibare a resorbtiei osoase $i actioneaza ca hormonului
antagonist al hormonului paratiroidian. . paratiroidian
La vertebratele inferioare calcitonina este secretata de corpii
ultimobranhiali.
Calcitonina de uz medicamentos se extrage din somon sau este
sintetizata sub forma de polipeptid $i se administreaz subcutanat, Polipeptid
intramuscular sau prin insuflatii intranazale, fiind utilizata in
tratamentul osteoporozei postmenopauza $i in hipercalcemie.
Rolvl factorilor locali "de cre$tere". S-au descris 0 serie de factori Protectia
cu actiune complexa, de cele mai multe ori de protectie a formarii formarii
osoase: osoase
- factorul de cre$tere predus de osteobla$ti $i trombocite;
- factori de ere$tere asociati cu heparina;
- factori de cre$tere insulin-.like;
- factorul de transformare (TGF-r~) a cresterii; Proteine de
- proteinele de morfogeneza osoasa. mortogeneza
Factori care controleazi1 resorbJia osoasa sunt, in general, osoasa
citokine ca:interleukina 1, interleukina 6, limfotoxine, "factorul de Citokine
necroza a tumorilor" (TNF-~), gama-interferonul.
Prostaglandinele $i alti metaboliti ai acidului arahidonic au un Prostaglan
efect cert de stimulare a resorbtiei osoase de tip osteoclazic. dine
Osteopenia, osteoporoza ~i imbolnavirile
parodontiului marginal
Deficientele de structura ale osului alveolar sunt favorizate de

menopauza la femei $i de inaintarea in varsta la ambele sexe. Menopauza
Modificarile osoase care se produc in aceste circumstante sunt
osteopenia $i osteoporoza.
Osteopenia este reducerea masei osoase prin demineralizare $i Osteopenia
aceasta consta din afectarea componentei minerale cu pastrare
structurii organice. printr-un de2echilibru intre decalcifiere, care predo
mina, Si apozitie, care se diminueaza odata cu varsta. Osteopenia este
asociata cu reducerea prin demineralizare a inaltimij marginii crestei Oeminerali
alveolare, in special, la femei in perioada de dupa menopauza. zare
Osteoporoza Osteoporoza este 0 afeeJiune osoasa caracterizata prin

fragilitatea masei osoase redusa prin demineralizare ~i cre$terea
Risc de riscului de fracturare; acesta este legat in primul rand de densitatea
fracturare minerala a osului. dar si de trama organica trabeculara.
Resorbfje Soala parodontala este consecinta unei resorbtii osoase, care
osoasa afecteaza atat componenta minerala, cat $i cea organica a osului
alveolar, ca urmare a agresiunii microbiene, in prezenta unor factori
locali ~i generali favorizanli.
in evolutia ontogenetica la om, volumul ~i cantitatea maxima de
Masa osoasa masa osoasa sunt atinse in ultima parte a decadei a doua de viala $i
Pierderi inceputul celei de-a treja. Din aceasta perioada corticala osoasa
osoase pierde intr-un an, in medie, 0,3%--0,5% din structura sa. La femei,
menopauza este urmata de 0 rata a pierderii corticale osoase de 2-3%
pe an timp de 8-10 ani ~i a osului trabecular de 4,8% pe an timp de
5-8 ani.
Populafje Tn tarile vestice dezvoltate Si in SUA, osteoporoza afecteaza, in
medie, 10% din populatie, in special femeile.
Factori de risc Factorii de rise ~i indicatorii de rise in osteoporoza sunt fiC$i,
fic$i invariabili sau pot varia in functie de circumstanle individuale.
Indicatori de Faetorii $i indieatorii de rise invariabili:
risc fic$i - sexul feminin;
- varsta avansata;
- constitutia scheletului (gracila., tip constitutional cu volum OSOS
mai redus);
- ereditatea;
Factori $i Factori $i indicatori de rise variabili:
indicatori de - menopauza precoce;
risc variabili - menopauza postovarectomie, posthisterectomie;
- dezvoltarea intarziata a scheletului la adolescenli;
- sedentarismul;
- fumatul;
- abuzul de alcool $i cafea;
- alimentatia bogata in proteine, sare, fosfati.
Factori care controleaza. procesele de remaniere (remodelare)
osoasa.
Cel mai important rol in instalarea osteopeniei $i in prevalenla
Deficitul de crescuta a osteoporozei il joaca deficitul de estrogeni mai evident in
estrogeni prima decada dupa instalarea menopauzei. Alti facton Implicali:
- vitamina 0;
Calcltonlna - calcitonina;
- hormonul paratiroidian;
Interleukine - interleukina 1 alfa s; beta = "factorul de activare aI osteoclas
telor" (OAF);
MORFOFIZIOlOGIA PAROOONTIUlUI MARGINAL 79
- interleukina --6, inter eukina -4;
- fac orul de necroza al tumorilor (TNF alf $i beta);
- factorul de stimulare a coloniilor de macrofage (inductorul
coloniilor de monocite-granulocite);
- factorul inhibitor alleucemiei;
- gama-interferonul; y -interferon
- proteinele de morfogeneza osoasa.
Tn prezent se cu oa$te cauza bacteriana a bolii parodontale $1, in Cauza
special, rolul determinant pe care iI au Aggregatibacter actinomy bacteriana
cetemcomitans, Porphyromonas gingiva/is, Prevoteffa intermedia,
Tannereffa forsythensis $i spirochete/e. Alaturi de ac ti factori Prevalenta
etiologici, receptivitatea $i reactivitatea gazdei la infectia microblana afectarii
foaca un rol important in prevalenla afectarii osoase prin osteopenie $i osoase
osteoporoza.
Factori $i indicator! de risc in boa/a parodonta/a: Factori ~i
- placa bacteriana cu incarcatura microbiana enunlata, actual indicatori de
me te unanim recunoscuta in literatura de specialitate romc1na $i risc
straina;
- varsta inaintata;
- s rcina;
- tulburari ale raspunsului imun;
- tulburari de nutritie;
- fumatul; Fumatul
- slresul;
- corticosteroizii in doze mari, tratamente prelungite; Costeco
- factori enetici; steroizi
- afectiuni generale: diabetu/, osteoporoza. AfecUuni
Astfel, relatla dintre boala parodontala $i modificarile osoase generale
alveolare reprezinta a problem major de sanatate publica, inca in
curs de evaluare $i c1arificare in special I populatia varstnica.
Re/ajii intrB osteoporoza $i boa/a parodonta/a
Premisa cea mai frecvent invocata privind asocierea factorilor
responsabili de producerea osteoporozei $i aparitia bolii parodontale Reducerea
rezulta prin reduce rea densitatii osoase la nivelul crestei osului densltatii
alveolar pe unitatea de volum ceea ce favorizeaza resorbtia osoasa osoase
prin infeclie parodontal. Aprecier a instalarii, a gradului de
osteoporoza $i a resorbliei osoase in boala parodontala se fac in
prezent prin metode diferite ca:
- absorbtiometria fotonica (simpa $i dubla); Absorblio
- absorbtiometria energiei razelor X; metrie
- radiografia substractiv digit la pentru osteoporoza; Radiografie
- masurarea inaitimii crestei alveolare (radiologic);
- sc1ngerarea papil ra $i gingivala; Sangerare
- pierderea jonctiunii gingivo-dentare; papilara
Adaneimea , - adancimea pungilor parodontale;

pungilor - mobilometria clinica ~i mai precis instrumentala;
- pierderea dintilor, edentatia in forme eli nice variate pentru boala
parodontala.
Relatia osteo· Studiile de inceput privind relatia osteoporoza-boala parodontala
poroza-boala asociau instalarea reducerii densitatii osoase ~i cre~terea riscului de
parodontala fractura in zonele invocate mai frecvent: oasele antebratului,
vertebrele ~i colul femural ca un posibil indicator al resorbtiei osoase
alveolare produse de infectia parodontala. Aceasta prezumtie a fost
confirmata pentru oasele maxilare prin metoda dublei absorbtiometrii
Rise de fotonice prin care s-a apreciat un raport direct proportional intre
osteoporoza reducerea masei osoase prin osteopenie ~i riscul de osteoporoza al
Postmeno· oaselor maxilare la feme'j in perioada de postmenopauza. S-a
pauza constatat, de asemenea, ca femeile in perioada de postmenopauza ~i
Boli renale cele cu boli renale cronice au prezentat frecvent 0 subtiere a corticalei
eroniee osoase externe la nivelul ganglionului mandibulei. Influentele
Creasta manifeste ale osteoporozei la nivelul scheletelui au fost evidentiate ~i
edentata asupra crestei edentate.
Exista insa $i pareri contrarii bazate, de asemenea, pe masuratori
performante: absorbtiometria fotonica dubla pentru apofizele spinale
lombare, coful femural dar la mandibula numai prin masuri radiologice
uzuale: radiografii panoramice $i periapicale, care nu admit 0 corelatie
intre masa schefetala ~i cea maxilara $i mandibulara. Studii mai
Mandibule recente indica un conti nut mineral crescut aJ mandibulelor edentate la
edentate barbati odata cu inaintarea in varsta. $i mai sca.zut la femei in acelea$i
l
Relatia intre conditii. Tn general, studiile actuale sunt mai rezervate in ceea ce
osteoporoza prive~te relalia de cauzalitate intre osteoporoza $i boala parodontala.
$i boala AsHel, studiul radiologic comparativ al densitatii minerale osoase a
parodontala apofizelor spinoase vertebrale ~i a grosimii corticalei oaselor
metacarpiene la femei edentate cu varste intre 46 $i 55 de ani fata de
femei edentate cu boala parodontala, nu a putut stabili 0 corelatie
semnificativa intre semnele osoase enuntate $i simptomele obiective
ale parodontitei marginaJe cronice. Este un fapt dovedit insa, ca boala
Etiologie parodontala are 0 etiologie microbiana cu caracter aproape specific,
mierobiana mai ales in formele clinice ca parodontita juvenila, $i ca aceia$i factori
Osteopenie microbieni pot produce osteopenia oaselor alveolare, dar in functie de
susceptibilitatea $i reactivitatea organismului. De aid rezulta ca pentru
a preciza interrelatiile etiopatogenice intre osteoporoza $i paro
dontopatiile marginale cronice sunt necesare alte studii aprofundate in
viitor.
Regenerare
REGENERAREA PARODONTIULUI
MARGINAL
ASPECTE ACTUALE CUNICE, PARACUNICE
$1 EXPERIMENTALE
Procesul alveolar care sustine $i mentine dintii pe arcade este 0

apofiza provenita din corpul osos al maxilarului sau mandibulei; format
din osul alveolar propriu-zis $i osul alveolar sustinator, procesul
alveolar este in unele zone intarit prin prelungiri provenite din corpul
oaselor maxilare.
Existenta procesului alveolar este strans legata de prezenta
dintelui pe arcade; atunci cand dintele dispare prin extractie/avulsie ExtracJjel
intreg sistemul parodontal marginal sufera importante procese de avulsie
regresiune care pot fi controlate prin mijloacele terapeutice actuale. Tn
cazul distructiei elementelor parodontiului marginal, in special de
sustinere, prin agresiune microbiana, rezorbtia osoasa (parcelara $i
partiala, pana la un anumit grad de extindere $i severitate), distructia
ligamentului periodontal $i afectarea cementului radicular pot fi stopate
prin interventia terapeutica antimicrobiana conjugata cu cea
chirurgicala, in prezenta dintelui sau a dintilor incriminati de
imbolnavirea structurilor amintite.
Printr-un tratament complex bine condus se poate obtine 0
vindecare morfoclinica. dar nu intotdeauna $i functionala. deoarece Vindecare
imp/antatia initiala a dintilor nu se reface in mod spontan; de$i exista morfoclinica
mecanisme biologice cu potential regenerativ, in stadiul actual al
cuno$tintelor refacerea structurii osoase initial prin "restitutio ad
integrum"este un proces complex in care interventia terapeutica poate
reu$i daca sunt stimulate toate posibilitalile naturale de regenerare Regenerare
asociate cu proceduri adjuvante ca: terapia de aditie $i regenerare
tisulara ghidata prin folosirea membrane/or
Regenerarea reprezinta un proces de refacere, de reproducere in
intregime sau in parte a unui organ sau tesut cu restaurarea functiilor
initiale. Este 0 restaurare structurals comparabils cu starea inilials
(DUMITRIU HT)
Reparalia consta din vindecarea unei leziuni printr-un tesut Reparatia
normal sau cicatricial fara 0 restaurare ad integrum: completa,
morfologica $i functionala. Este 0 repunere in stare de funclionare
a structurHor recuperate terapeutic (DUMITRIU HT)
Regenerarea parodonliului marginal este posibila $i presupune
refacerea totala sau Partiala a osului alveolar, cementului radicular $i
a Iigamentulyi periodontal. Neoinsef/ia este refacerea joncliunii Neoinsertie
gingivo-dentare dupa tratamentul chirurgical de desfiintare a unei

pungi parodontale ~i consta din adeziunea epiteliului ~i tesutului
conjunctiv reprezentat prin corion pe 0 suprafata care poate fi de
Reinsertie cement nou. restaurat. ReinserJia este refacerea jonctiunii gingivo
dentare pe suprafata radacinii dupa tratamentul chirurgical muco
gingival de restaurare a nivelului gingiei in cazul retractiei gingivale.
Parodontiul marginal prezinta in structura sa elemente care
justifica posibiliUiti1e sale de regenerare dupa imbolnavire ~i un
tratament corespunzator ; acestea sunt. printre altele:
Gllcoprotelne - glicoproteinele cu rol in procesele de vindecare $i cicatrizare:
fibronectina. tenascina, trombospondinele;
Celule - celulele mezenchimale tinere nediferentiate, cu proprietati de
mezenchimale multiplicare ~i metamorfozare intre noi tipuri de celule;
Fibre de - fibrele de oxytalan, acidorezistente mai numeroase in zonele de
oxytalan restructurare tisulara.
Mecanisme Mecanismele naturale ale regenerarii parodontiului marginal
naturale studiate pe animal au aratat ca acestea se desfa~oara in multe privinte
asemanator cu cele din alte parti ale organismului; astlel, dupa incizii
Fibrins $i decolare gingivala se formeaza un cheag de fibrina intre marginile
plagii (ale lamboului) ~i radacina din care se dezvolta un tesut
conjunctiv nou, ata$at de suprafata radlculara. Distrugerea legaturH
initiale de fibrina prin mobilizarea lamboului este urmata de ruperea,
sHl$ierea marginilor acestuia $i constituirea unui epiteliu jonctional
aJungit, ata$at in profunzime pe suprafata radiculara (POLSON, 1983;
Modalitati WIKESJO, 1992). Parodontiul marginal prezinta insa modalltati proprii
proprii de de vindecare care decurg din prezenta unor factori particulari ca:
vindecare suprafata radiculara avasculara, jonc1iunea gingivo-dentara dintre un
tesut moale bine reprezentat celular $i suprafata dura, mineralizata a
rMacinii, prezenta unor numeroase celule mezenchimale nediferen
tiate.
Celulele care particlpa la regenerarea parodonllulul marginal
Tn vederea pre'clzarii acestor celule, primele cercetari efectuate pe
dinti transplantati au aratat 0 lipsa a fenomenului regenerativ celular
prin inregistrarea de resorbtii Si ankiloze radiculare ceea ce a sugerat
initial 0 concluzie pesimista $i anume ca celulele conjunctive $i osoase
pierd capacitatea regenerativa la ace$ti dinti (KARRING, NYMAN, 1980).
Cercetari ulterioare au readus in discutie acest aspect atribuind
Potential celulelor osoase $i conjunctive un important potential regenerativ in
regenerativ alte situatii decat cele rezultate din transplantarea dintilor (AUKHILL,
IGLHAUT, 1988).
Originea $i natura celulelor regeneratoare ale parodontiului
marginal au fost atribuite celulelor asociate ligamentului periodontal
Anchlloza care in anumite conditii ar impiedica mineralizarea, anchiloza $i pot
MOAFOFIZIOLOGIA PAROOONTIULUI MARGINAL 83
c iona ca osteobla$ti $i cementobla$ti promov~nd astf I regenerarea;

Iteori. acelea$i celule sunt implicate in mineralizare tisulara
(MELCHER, 1970; OGISO, GINIGER, 1991). in concepti actuala princi
palele celule cu potential regenerativ ap rtin atat osului alveolar, cat i
Iig mentului periodontal care are un rol prioritar 1n acest sens (WANG Rol prioritar
$.a., 1998).
Mecanismelor naturale de regenerare parodontala Ii s-au alaturat Mecanisme
inca din urma cu patru decenii (BJO N, 1961 modaliUlti terapeutice cu naturale
caracter de retacere controlata a tructurilor gingivo-parodontale
deteriorate prin Tmbolnavire.
Regenerarea tlsulara ghldata (R.G.T) reprezinta un ansamblu A.G.T.
de masuri terapeutice prin care sa urmare$te rest ur rea structurilor Restaurarea
moi $i mineralizate ale parodontiului marginal distruse prin osteoliza parodontiului
bacteriana. marginal
Regenerarea osoasa ghldata (R.O.G) reprezinta un ansamblu R.O.G.
similar de masuri terapeutice prin care se urmare$te Tnaltarea crestei Creasta
osoase edentate. osoasa
edentata
Studiile experimentale cu os liotilizat dec Icitiat au arat t
capacitatea acestuia de a induce formarea de cartllaj $i os. Acest
fenomen - descoperit in urma cu mai mult de patru decenii - deosebit
de interesant $i promitator pentru practica terapeutica regenerativa a
parodontiului marginal este pus, Tn prezent, pe seama actiunii unor
m Itipli factori biochimici $i biologici dintre care se deta$eaza
~proteinele de morfogeneza osoasa Acestea au inceput sa tie folosite
q
•
Proteine de
dupa obtinerea lor din muguri dentari recolta~ de la porcine ca derivati mortogeneza
ai matricei smaltului: OEM. Au un important rol in procesele osoasa
regenerative ale sistemului gingivo-parodontal in special in dehiscenta OEM
o ului alveolar $i in resorbtiile osoase angulare. Vindecare atribuita
derivatilor matricei smaltului (OMS) se bazeaza pe numeroase etecte
printre care efectul angiogenic, vasculotormator. Prin acest efect, OMS Etect
stimuleaza vasculogeneza Tn teritoriul desmodontal $i al osu ui angiogenic
alveolar atectat de distructie $; favorizeaza reparatia tisulani (YUAN,
CHEN, LIN 2003).
Tratamentul parodontal nechirurgical cu OMS este tot mai
frecvent invocat in numeroase studii de specialitate. Un j autori Ie
atribuie etecte benefice Tn aplicatii locale la nivelul pungilor Aplicalii locale
parodontale instrumentate mecanic (WENNSTROM, LI DHE, 2002). altii
nu Ie-au evidentiat in tratamentul nechirurgical obi$nuit: detartraj $i
chiuretaj radicular (debridment nechirurgical) (GUTIERREZ $.a., 2003).
Ciclosporina administrata Tn doze mici, la $obolan, stimuleaza Ciclosporina
formarea de os $; favorizeaza astfel integrarea gretelor de os Integrarea
demineralizat liotilizat (Fu, SENG $.a., 2003 . gretelor de as
84 HORIA mAIAN DUMITRIU- PARODONTOlOGIE
Proprietati Fenomenele reparatorii ale osului sunt atribuite proprieta.tii

regenerative regenerative a stratului intern al periostului Si tesutului mezodermal din
osul medular. Aceste fenomene au loc Tn procesur de reparare Si
regenerare a fracturilor osoase sau dupa tratamentul focarelor de
osteomielit,i
Periost in cursul tratamentelor chirurgicale periostul trebuie atent protejat
Lambouri total pentru a-i mentine proprietatlle regenerative. in chirurgia parodontal a
reflectate lambourile total reflectate pe suprafete mari nejustificate de dispozitia
Si adancimea pungilor parodontale pot fi urmate de importante
Osteoclazie fenomene de Tntarziere a refacerii osoase Si chiar de osteoclazie.
Atitudine in Clinica de Parodontologie din Bucure$ti este promovata 0
chirurgicala atitudine chirurgicala eclectica, de la caz la caz, cu caracter
eclectica parcimonios, in care predomina intervenfiile de tip chiuretaj in camp
deschis $i opera/ii cu lambou partial ref/ectat.
Atat Tn cadrul regenerarii tisulare ghidate cat si. in mod particular,
Tn cazul regenerarii tisularii osoase este stimulata Si protejata
activitatea celulelor regenerative prin folosirea membranelor (initial, Si
Membrane consacrate acestui scop, membrane nerezorbabile din politetrafluo
PTFEe retilena expandata - PTFEe) care Tmpiedica accesul celulelor
epiteliale, Tn special a celor in curs de keratinizare, dar Si a
fibroblastilor Tn zona de vindecare, dupa evidarea chirurgicala a
Furcafii continutului patologic al pungilor parodontale sau la nivelul furcatiilor Si
Retracfii a retractiilor gingivale.
gingivale Colonizarea microbiana a membranelor dezvolta fenomene
adverse actiunii inductjv regeneratorii ale acestora; din acest punct de
Membrane vedere s-a studiat comportamentul a diferite membrane: colagen,
politetrafluoretilena expandata (PTFEe), poliglactin Si acid polilactic.
Specii S-a constatat ca principalele specii bacteriene Tntalnite Tn mod
bacteriene curent in cavitatea bucala: Aggregatibacter actinomycetemcomitans,
Actinomyces viscosus, Fusobacterium nucleatum, Porphyromonas
gingivalis, Prevote//a intermedia, Streptococcus mutans. Strepto
coccus sanguis, . Selemonas sputigena, Treponema denticola.
Treponema vincentI! colonizeaza Tn mod egaI celie trei tipuri de
membrane, ceea ce sugereaza lipsa unei diferente de aderenta a
Natura populatiei microbiene, Tn raport cu natura, resorbabila sau nu a
membranelor acestora (TING CHEN, LAY WANG, LOPATIN, O'NEAL, MacNEil, 1997).
Os liofilizat Studiile experimentale cu os liofilizat decalcifiat au aratat
decalcifiat capacitatea acestuia de a induce formarea de cartilaj Si os. Acest
fenomen - descoperit in urma cu mai mult de trei decenii - deosebit
de interesant Si promitator pentru practica terapeutica regenerativa a
Proteine de parodontiului marginal este pus, Tn prezent. pe seama actiunii unor
morfogeneza multipli factori biochimici Si biologici dintre care se detaseaza.
osoasa proteinele de morfogeneza 060asa".
Date actuale privind actiunea proteinelor de morfogeneza
osoasa:
- regenerarea parodontiului marginal dupa crearea chirurgical a
unor defecte osoase la caini prin aplicarea de ligaturi circulare cu fir de Defecte
matase in ~antul gingival la dinti cu parodonliul normal au condus la osoase
leziuni experimentale cu un caracter predominant orizontal; analiz Ie Leziuni
histometrice privind cantitatea de os ~i cement nou format prev8zut $i experimentale
cu fibre SHARPEY, precum ~i a lesutului conjunctiv de reacolare au Reacolare
aratat 0 buna regenerare, ceea ce deschide perspective in tratamentul Regenerare
restaurativ cu DEM in leziunile cu caracter predominant distrofic,
degenerativ;
- regenerarea parodontiului marginal prjn aplicarea de proteine
de morfogeneza osoasa intr-o matrice de colagen in leziuni de tipul Matrice de
furcatiilor de clasa a II-a create chirurgical la maimule. Mecanismele colagen
de actiune ale proteinelor d.e morfogenez osoasa nu sunt pe deplin
elucidate. Se considera ca ele actioneaza prin stimularea diferentierii Celule
specializate a celulelor mezenchimale. Fenomenele reparatorii au la mezenchimale
baza formarea unui tesut conjunctiv tanar cu efect trofic asupra
epiteliului prin inhibarea fenomenelor degenerative ale acestuia.
Alti factori cu rol restaurativ, regenerativ al structurilor Rol restaurativ
parodontiului marginal:
- angiopoietina ~i factorul de cre~tere endoteliala vascular Angiopoietina
(VEGF) ini iaza vasculogeneza $i pr liferarea celulelor endoteliale din Vasculo
tesutul traumatizat sau ischemic (HUANG, 1999); geneza
- factorul de crestere placental (PIGF) contribuie la revasculari Revascula
zarea tesuturilor jschemice (LunoN .a.,2002); rizare
- factori de cre$tere insulin-like ~j trombocitari au fost studiali la Factori de
caini in conditii naturale d imboln vire (GIANNOBILE, FINKELMAN, cre~tere
LYNCH, 1994) ~i la maimute in conditii de reproducere experiment I a
botii (RUTHERFORD, RYAN, KENNEDY, TUCKER, CHARETIE. 992);
- transplantul osos medular autolog a demonstrat un efect Transplant
regenerator asupra parodontiulul marginal dar s-au descris ~i osos medular
fenomene de anchiloza $1 resorbtie radicul ra (ELLEGAARD, KARRI G. autolog
LISTGARTEN,1994);
- hidroxiapatita a cunoscut 0 larga aplicare in refacerea defectelor Hidroxiopatita
osoase din boala parodontal ,desi rnecanismele intime de actiune. in
special asupra fibrobla$tilor din desmodontiu, nu sunt pe deplin
elucidate. Tn acest sens au fost izolati fibrobla~ti din desmodontiul
uman ~i mentinuti in culturi celulare. St diile de microscopie
electronica au aratat n comportament interesant al fibrobla$tiIor in Fibrobla~ti
contact cu particulele de hidroxiapatita ~i anume dezvoltarea
fenomenului de fagocitoza concomitent C 0 intensificare· a sintezei de Fagocitoza
proteine ~i scaderea activitatii fosfatazei alcaline, comportament Sinteza de
comparabil cu al osteobla$tilor. Acesta poate fi considerat ca 0 proteine
modalitate de osteoinductie, ceea ce dezvaluie valente noi ale

materialelor de aditie pe baza de hidroxiapatita In procesul de
regenerare ~i vindecare parodontala, prin utilizarea lor in boala
parodontala ca ~i in procedurile moderne de apficare a unor
1mplante implante aloplastice acoperite de materiale bioactive (ALLIOT - LICHT,
aloplastice DE LANGE, GREGORIE, 1997).
Un aspect particular in care sunt implicate mecanisme de
distructie osoasa alveolara il reprezinta efectul interventiilor
Operafii cu chirurgicale, In special in urma operatii1or cu lambou. In acest caz,
lambou periostul este desprins de osul alveolar subiacent In zona de gingie
fixa ~i a mucoasei alveolare, sub jonctiunea mucogingivala. In aceste
Osteoclaste condilii este stimulate activitatea osteoclastelor situate In lacunels
Macrofage HOWSHIP pe suprafala osului alveolar, $i posibil a unor celule
mononucleate ca macrofagele. Numeroase studii indica activarea
Chiuretaj osteoclastelor in urma interventiilor chirurgicale pe parodontiul
radicular marginal cu distructii variabile ale crestei osului alveolar (BOHANNAN,
1962, RAM FJORD, 1968, BRAGGER, PASQUAlI, 1988). inse~i manope
rele terapeutice de chiuretaj radicular, prin detritusul de cement $i,
Inhibitor partial, de dentina reprezinta un inhibitor natural al restaurarii unor
natural relatii morfologice normale In teritoriul desmodontal. In directia depa
$irii acestui inconvenient se utilizeaza, cu bune rezultate, aplicarea
Tetraciclina !ocala de tetraciclina care, in solutie concentrata, prezinta un pH acid,
cu valori de 1 spre 2 $i esta activa in neutralizarea $i indepartarea
"rumegu$ului u de cement $i dentina de la nivelul radacinii, dar are $i 0
Flbronectina actiune biologica activa prin stimularea formarii de fibronectina.
Procese Tetraciclina I;li-a dovedit, prin numeroase studii experimentale $i
regenerative clinice, proprietatile benefice in stimularea proceselor regenerative ale
parodontiului marginal prin:
- cre~terea ata~arii fibrobla$tilor din corionul gingival ~i din
ComponentA desmodontiu de componenta fibrilara, colagenica; acest fenomen se
flbrilara datoreaza formarii substantial crescute a fibronectinei in prezenta
tetraciclinei. Fibronectina inhiba, Tn aceIal;li timp, inmultirea celulelor
epiteliale I;li tendinta acestora de a patrunde In spatiul, de continutul
Activitate patologic evidat, al pungii parodontale, ceea ce reprezinta elementul
anticola esential pe care se bazeaza actualmente regenerarea tisulara ghidata;
genolitica - intensa activitate anticolagenolitica;
Ac1iune anti - inhibarea hormonului paratiroidian $i, prin aceasta, acjiune
microbiana protectoare fata de resorblia osului alveolar;
- actiune antiinflamatoare de lunga durat~.
Aceste actiuni sunt dublate de actiunea antimicrobiana specifica a
tetraciclinei asupra principalilor germeni patogeni parodontali.
Pentru a impiedica fenomenele resorbtive asupra osului
alveolar au fost utilizate in conditii experimentale diferite substante,
Amino dintre care s-a remarcat actiunea aminobisfosfonatului (YAFFE, 1997;
bifosfonat TENENBAUM, 2002). Bifosfonatii au fost utilizali pentru reducerea
MORFOFIZIOLOGIA PARODONTIUlUI MARGINAL 87
osteolizei In boala PAGET, m tastaze 0 oase, hipercalcemie $i Osteoliz8

osteoporoza. Aci ul 4-amino-1 hidroxibutiliden-1, 1-bisfosfonic a fost Osteoporoz8
aprobat In mai multe tari In tratamentul osteoporozei postmenopauz
(LIBERMAN, WEISS, BROll, 1995).
Pentru Indepartar tuturor celulelor epiteliale cu potential inva
dant $i proliferativ in competitie cu celulele conjunctive din zona lezio
nala operata s-a utilizat, pe li:1nga chiuretajul mecanic, cauterizarea cu
laser CO 2 a insulelor de epiteliu restant, localizate Indeosebi pe fata Laser C02
interna a lambouriJor chirurgicale $i a epiteliului sulcular situat mar
ginal. Rezultatele arata 0 mai buna eliminare, dar n~ In totalitate,
celulelor epiteliale (CENTTY, BLANK, AlEVY, RAMSEY, BARNES, 1997).
Testele enzimatice au evidentiat ca celulele izolate din zonele de
inductie tisulara prin R.T.G. produc proteaze caror activitate poate fl Inducfje
corelata, atat cu succesul tratamentului, cat $i cu e$ecul lui. Actiunea tisulara
proteazelor poate fi modulata de grad I de acoperire pe care 71 ofera Proteaze
membranele ca ;;i de durata mentinerii lor.
ALTE ASPECTE ALE FIZIOLOGIEI

in cursul derularii functiilor aparatului dento-maxilar, dintii suf ra
diferite forme de uzura.
Atrilia este un fenomen de uzura suprafetelor dentare Intre ele. Atrifie
Termenul de abraziune este atribuit, in literatura de specialitate, uzurii
suprafetelor dentare prin substante sau corpi straini interpu$i Corpi straini
interdentar ca: pulberi dentifrice cu particule mari, grosolane. perii de
dinti foa e aspre, pilirea voluntar a dintilor in cursul unor ritu luri
etnlcs religioase. in conditii nefiziologice pot aparea eroziunea $i
abfractia.
Eroziunea aste 0 lipsa de substant dentar care nu afecteaza Eroziunea
suprafetele ocluzale, fiind localizata la coletul dintilor. Eroziunea sa
produce prin demineralizare acida: regurgitatii 7n boala ulceroasa,
reflux esofagofaringian, contact profesional cu acizi (Iaboranti, lucratori
in fabricile de acumulatori), I marii consumatori de citrice sau bauturi
carbo-gazoase.
Abfrac/ia define$te 0 lipsa de substanta, lacunara la colet Abfracfie
prod usa, probabil, prin trauma ocluzala. Trauma
Atritia se produce la nivelul marginilor incizale, suprafelelor ocluzalil
ocluzale ;;i apro imale prin exercitarea principalelor functii ale
aparatului dento-maxilar: masticatia, deglutitia. Atritia poat fj extinsa
pana la cote patologice, prin tulburari struct rale, de mineralizare a
dinlilor sau prin disfunctii. Disfuncfji
Atritia indepline~te importante rolurl functionale:

1. Atrilia suprafetelor ocluzale ale dintilor permanenti reduce relie
Relief ocluzal fur ocluzal accidentat, conditie a retentiei placii bacteriene ~i resturilor
Carii ocluzale fermentescibile $i, implicit, rlscul de producere a cariilor ocluzale; este
prevenita situatia prin care, la persoanele cu carii ocluzale, masticatia
esle deviata in alte zone mai putin afectate, in detrimentul procesului
Autocunitire de autocuratire pe dinlii cariati, unde se instaleaza cu 0 mal mare
probabilitate ~i u$urinta, inflamatia parodontiului marginal.
Brat de 2. Atritia suprafeteJor ocluzale la dintii permanenti reduce din bra
parghle lui de parghie extraalveolar reprezental de coroana clinica a dintelui
extraalveolar care, in cursul erupfjei continue are tendinta de alungire ~i de
suprasolicitare a parodontiului profund.
Pante 3. Atritia ocluzala reduce gradul de inclinare al pantelor cuspi
cuspidiene diene; se reduc astfel rezultantele obiice $i orizontale ale fortelor axiale
~i paraaxiale nocive.
Contact 4. Atrilia suprafelelor aproximale transforma contactul interdentar
Interdentar dintr-o zona redusa Inilial, intr-o zona extlnsa, ceea ce imbunatate~te
deflectia alimentelor in mod progresiv, catre zonele externe, periferice
A &
FIg. 19
Atrllia zonel de contact aproxlmal $1 meziallzarea fiziologlca (A) compenseaza
spallul dupe reducerea de volum a papilellnterdentare (8).
Protectla ale versanlilor gingival I. Aceasta asigura atat 0 protectie mai buna a
papilel papilei interdentare, cat $1 0 buna stimulare a dinamicii vasculare din
corionul gingival.
Prin atritia suprafetelor aproximaJe, urmata de mezializarea
Contiguitate fizlologica a dintilor, care asigura astlel contiguitatea arcadelor
dentare, se reduce spatiur oeupat de papUa interdentara; aceasta, 7n
Eruptie pasiv8 mod normal, prin eruPlie pasiva ~i involutie. are tendlnta de a elibera
partial sau total spatiul ambrazurii gingivale, eeea ce favorizeaza
retentia de placa bacteriana, resturi fermenteseibile, care initiaz/!
inflamatia mierobiana a glngiei. Prin atritia suprafetelor aproximale $i
RetracJla mezializ.are fiziologica este compensat spaJiul Iiber prin retracJia
papilei papilei ~i se previne instalarea inflamatiei (fig. 19).
MORFOFIZIOLOGIA PARODONTIULUI MARGIN L 89
Contaetul interdentar (punctiform sau In suprafata) are
urmatoarele roluri:
1. Transmiterea echilibrata a fortelor din cursul masticatiei, din Stimuli
zonele active la restul dintilor, al caror parodontiu marginal va primi functionali
stimuli functionali;
2. Protejeaza papila gingivala de impactul direct, traumatic al Impact
alimentelor; traumatic
3. Directioneaza bolul alimentar pe versantii gingivali $1 alveolari. Dinami'ca
ceea ce contribuie la stimularea dinamicii vasculare din corion. vasculara
Mezializarea flziolog ea reprezinta proce ul de r:nigrare a dinlilor
In directi meziala catre planul mediosagital. Cauzele sunt insuficient
cunoscute $i se presupune, ca acest proces este datorat succ siunii Succesiune de
de eruptie a dintilor dinspre mezial spre distal, ultimii dinti exercitand eruptie
presiuni dinspre distal c tre dintii erupti anterior sau, ca urmare a unor
rezultante de fort aparute In cursul masticatiei. Prin mezializarea
fiziologica, in direclia de deplasare a dintilor se produce resorbtie Resorbtie
o oasa, iar In directie opusa, apozitie. In special. de os lamelar bogat Apozitie
reprezentat in fibre HARPEY.
M zializarea fiziologica joac un rol ctlv In contiguifatea Contiguitate
arcadelor dentare neintrerupte de brese de edentatie $i in prevenirea
formarii spatiilor retentive sub zonele de contact Interdentar.
Mobilitatea dentarA fiziologicA are valori cuprinse Intre 0,15 mrn la
monoradiculari $i 0,10 mm I pluriradiculari. Valorile sale variaza de la Valori
o persoana la alta. sunt mai mari dupa un efort de masticatie, in cursul VariaUI
serii, fata de dimineata cresc in cursul ciclul i menstrual $i In s reina.
Mobilitatea dentar fiziologic total este rezultatul a doua faze d Faze de
deplasare dentar : deplasare
- d smodontala, pe seama compre iunij elementelor din spatiul Faza
dento-alveolar Si reprezinta mobilitatea fiziolo Ic primara a dintelui; desmodontala
- alveolara. pe seama deformarii elastice a peretelui 050S alveolar Faza alveolara
$i reprezint mobilitatea fiziologica secundara a dintelui.
Mobilitatea dentara fiziologica nu poate fi perceputfl cu u$urinta de Mobilitate
examinator. prin mijloacele clinice curente $i se evidentiaza. cel m i dentara
bine, prin mobilometrie instrumentala de precizie. fiziologica
Bibliografie
Arnar 5, Chung KM, Influence of hormonal variation on the periodontium in

women, Periodontology 2000, 1994: 6: 79-87.
Aukhil I. Iglhaut J, Periodontal ligament cell kinetics following experimental
regenerative procedur s, J Clin Periodontal 1988; 5: 374-383.
Charon J, Mouton Ch, Parodontie medicale, Edition CdP, Groupe Liaisons.
Paris, 2003.

Morfologia Parodontiului Marginal - PD PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Morfologia Parodontiului Marginal - PD PDF

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

III.

4. Gomfoza este 0 forma de articulaJie a dintelui cu un suport Gomfoza

FN '" mugu rei fronto-nazal;

28 HORIA TRAIAN DUMITRIU- PARODONTOLOGIE

Osul incisiv In saptamanile 6-7, din mugurele nazal intern se schiteaza un

Cunoa$terea acestor caracteristici $i particularita/i ale

Din punctul de vedere al dentaliei, omul are un caracter difiodont; Caracter

Stadlul de hlstodiferenJlere al mugurelui

dentar in faza de "elopot"

·~'·~WftJ~ , PO = papila dentara;

Celulele periferice situate pe suprafala convexa a mugurelui

Sacul dentar se constituie in portiunea sa centrala prin actiunea Originea

PAPILA {ODONTOBLASTI (ee ule KORFF) -. DENTINA

NOYES IIi SCHOUR)

La pluriradiculari, deschiderea centrala a diafragmei epiteliaJe

in cursul vietii, cementobla$tii formeaza $i depun in mod ritmic, Straturi

Oasele alveolare se formeaza atat la maxilar, cat $i la mandibula

In perioada denti/iei temporare, ele prezinta 0 importanta cre~tere

Eruptia din ilor se face in mod stadia!.

unei deschiderl reduse Initial, dar care se va mari treptat pentru a

Coroana anatomica este por1iunea dinte/ui acoperita de small. Coroana

Deplasarea epiteliului jonetional In direetie apicala este un

Epiteliu In cursul eruptiei dentare, inainte ca dintele sa traverseze epiteliul

Joncliunea dento-ginglvalii 1'1 l'anlul

gingival imediat dupa eruplle in

/;J cavitatea bucala:

Parodontiul marginal are doua componente principale (fig. 8):

marginal corion gingival;

propriu·zis. lamina dura.

• • I lamina cflbriforma, corti·

B. Parodontiul profund, de sustinere sau "functional", format din:

2. Mucoasa de pe fata dorsala a limbii specializata In receptarea

Mucoasa de pe fala dorsala a limbii este U$or mobila, rezistenta

b) Papila interdentara ocupa spaliul interdentar (ambrazura

Forma normal a in regiunea frontala este piramidala (fig. lOa). Forma

interdentare: zona de contact interdentar

a. in zona franta/A; la dintii latera Ii

intre dintii laterali posteriori are varlul deprimat, de aspect concav,

c) Gingia fixa adera ferm de dinte ~i osul alveolar subiacent $i se

ASPECTE CLINICE GENERALE

ALE GINGIEI SANATOASE

impactul aliment:lr traumatizant. La unele persoane sau fa populatiile Exces de

Aspectul suprafe/ei gingivale in zona fixa, nu ;;1 pe marginea

Pozilia gingiei fala de dinte

Epiteliu Gingia este formata dintr-un tesut conjunctiv, constituent al

ES '" epileliul sulcular;

Pentru 0 mai buna Tntelegere a terminologiei curent admise,

desmozomala. Desmozomii sunt deci structuri de legatura intercelu­

o alta particularitate structurala este reprezentata de numarul mai Legaturi

52 HOR/A TRA/AN DUM/TRIU - PARODONTOLOGIE

- peretele intern, dentar;

- peretele extern, gingival;

- baza ~antului, conturul coronar al epiteliului jonctional.

Adancime Adancimea $antului gingival, masurata clinic cu 0 sonda

clinics parodontala, variaza in mod normal intra 1 $i 3 mm, fiind in medie de

LICHIDUL $ANTULUI GINGIVAL

Compu$i G/icozaminog/icanii sunt reprezentafi prin:

3. Au un rol activ in resorbtia $i remodelarea tramei fibrilare de

gingivale din sistemul

1. Fibrele dento-gingivale care pornesc de la cementul radicular ~i Cement

Semicirculare 10. Fibrele semicirculare pornesc de pe suprafata aproximala

HISTOCHIMIA GINGIEI NORMALE

desmozomala. Desmozomii sunt deci structuri de legatura intercelu