Sunteți pe pagina 1din 6

UNITÀ 3

Obiective de referință:
- să utilizeze corect articolele nehotărâte ale limbii italiene;
- să determine valorile de bază ale prepozițiilor limbii italiene ;
- să determine și să utilizeze adecvat formele de prezent indicativ ale verbelor neregulate andare, venire,
potere, fare, volere, dovere;
- să utilizeze corect sub aspect semantic principalele adverbe de timp.

3.1. Articolul nehotărât – L’articolo indeterminativo


3.1.1. Articolul nehotărât un se folosește în cazul substantivelor masculine la singular, care încep în
consoană sau vocală (cu excepția lui x, y, z, ps, pn, gn, s plus altă consoană (esse impura)): un amico (un
prieten), un uomo (un om, un bărbat), un libro (o carte), un vestito (o haină), un soldato (un soldat) etc.
3.1.2. Articolul nehotărât uno se folosește în cazul substantivelor masculine la singular care încep cu
x, y, z, ps, pn, gn, s plus altă consoană (esse impura): uno stipendio (un salariu), uno zio (un unchi), uno
psichiatra (un psihiatru), uno gnomo (un spiriduș) etc.
3.1.3. Articolul una (cu varianta apostrofată un’ pentru substantivele care încep cu vocală) se folosește
pentru substantivele feminine la singular: una donna (o femeie), una signora (o doamnă), un’amica (o
prietenă), un’università (o universitate) etc.
3.1.4. Limba italiană nu are articole nehotărâte la plural. În locul acestora se folosesc, după cum
urmează, formele partitive:
dei – pentru substantivele masculine care încep cu consoană (cu excepția lui x, y, z, ps, pn, gn, s
plus altă consoană (esse impura)): dei vestiti, dei soldati, dei libri etc.
degli – pentru substantivele masculine care încep cu vocală sau cu excepțiile x, y, z, ps, pn, gn, s
plus consoană (esse impura): degli amici, degli uomini, degli stipendi, degli zii, degli psichiatri.
delle – pentru substantivele feminine: delle donne, delle signore, delle amiche, delle università.
Esercizio 1. Articulați nehotărât, la singular și plural, substantivele:
albero, minuto, ora, settimana, zingaro, idea, anno, psichiatra, pneumatico, zia, sbaglio (greșeală),
verità (adevăr), stella, sole (soare), amore, gnomo (gnom, spiriduș), occhio, scrittore.

Esercizio 2. Completați spațiile goale prin articolul nehotărât necesar:


... vecchio amico ... buona amica ... spazi chiusi ... possibilità importante ... belle
foto ... problema complicato ... sport pericolosi ... finestra aperta ... strumenti
necessari

3.2. Prepozițiile – Le preposizioni


Prepozițiile italiene pot fi simple și articulate. La preposițiile articulate ne vom referi în una din lecțiile
următoare.
Prepozițiile simple mai frecvente sunt:
3.2.1. DI Are următoarele valori:
- se traduce prin despre: Non mi parla mai di questo caso. (Nu-mi vorbește niciodată despre această
întâmplare.)
- poate fi marcă a genitivului: Questa è la casa di Giorgio. (Aceasta este casa lui Giorgio.)
- Se traduce prin din, de: La tavola è di legno. (Masa e din lemn.) Voglio un foglio di carta. (Vreau o
foaie de hârtie.)
3.2.2. A Are următoarele valori:
- marcă a dativului: Lei parla al marito. (Ea îi vorbește soțului.) Si dedica totalmente al lavoro. (Se
dedică totalmente lucrului.)
- are valoare de “la” (pentru indicarea locului și a timpului): Vado a casa. (Merg acasă.) Abitiamo a
Firenze. (Locuim la Florența.) Ci incontriamo alle due. (Ne întâlnim la orele două.)
- introduce un atribut substantival ce indică modul de funcționare sau o caracteristică: mulino a
vento, barca a motore, camicia a strisce.
3.2.3. DA Are următoarele valori:
- se traduce prin “de la, din, de pe”: Torno da un concerto. (Mă întorc de la un concert.) Loro
scendono dal filobus. (Ei coboară din troleibuz.) Prendo i documenti dal tavolo. (Iau documentele
de pe masă.)
se traduce prin “la” (mișcare spre o persoană): Devi andare dal medico. (Trebuie să mergi la medic.)
Resto da voi per due giorni. (Rămân la voi pentru două zile.)
Se traduce prin “de către, de” (introduce un complement de agent/ marcă a diatezei pasive): Sono
guardato da uno sconosciuto. (Sunt privit de un necunoscut.) Siamo già aspettati dai nostri amici.
(Suntem deja așteptați de prietenii noștri.)
3.2.4. IN Are următoarele valori:
- se traduce, de obicei, prin în: Sono in città. (Sunt în oraș.) Mi trovo in Svizzera. (Mă aflu în
Elveția.) Lui fa tutto in fretta. (El face totul în grabă.)
- se traduce prin “cu” (referitor la mijloace de transport): andare in bicicletta, in macchina, in auto,
in treno, in aereo (a merge cu bicicleta, cu mașina, cu automobilul, cu trenul, cu avionul);
- în expresiile in campagna, in montagna se traduce prin la țară, la munte: Domani andiamo in
campagna. (Mâine mergem la țară.) Ora io sono in montagna. (Acum sunt la munte.)
3.2.5. CON Are următoarele valori:
- “cu”: aspettare con pazienza (a aștepta cu răbdare), parlare con i genitori (a vorbi cu părinții).
- “pe”: arrabbiarsi con uno (a se supăra pe cineva), congratularsi con qualcuno (a felicita pe
cineva).
3.2.6. SU Are următoarele valori:
- “pe”: le chiavi sono sul comodino (cheile sunt pe noptieră), dormire sul divano (a dormi pe
canapea), essere sul punto di rinunciare (a fi pe punctul de a renunța);
- “despre, asupra”: Mario ha una grande influenza su di lei. (Mario are o mare influență asupra ei.)
Adesso leggo un libro su Petrarca. (Acum citesc o carte despre Petrarca.);
- “cam, în jur de, circa”: un signore sui sessanta (anni) (un domn cam de șaizeci de ani); un quadro
che vale sui centomila euro (un tablou care valorează cam/circa 100.000 Euro).
3.2.7. PER - “pentru”: per l’ultima volta (pentru ultima dată), un invito per la cena (o invitație
pentru cină), litigare per un nonnulla (a se certa pentru un fleac);
- “prin, pe, la”: parlare per telefono (a vorbi prin, la telefon), uscire per la porta principale (a ieși
pe ușa principală), partire per la Francia (a pleca în Franța);
3.2.8. FRA/TRA - “între, dintre, printre”: Tra Scilla e Cariddi (Între Scila și Caribda), il più felice
fra tutti (cel mai fericit dintre toți), è tra i migliori (e printre cei mai buni);
- “peste, în” (temporal): tra due minuti (în, peste două minute), fra poco (peste puțin timp).
3.2.9. SENZA - “fără”: senza speranza (fără speranță).
N. B. Înaintea pronumelor personale senza cere prepoziția di: Non faccio niente senza di te. (Nu
fac nimic fără tine).
3.2.10. VERSO - “spre, către”: andiamo verso casa (mergem spre casă), verso (la) mattina (spre
dimineață);
- în sens temporal: “ (cam) pe la, către”: verso le cinque (pe la ora cinci)

Esercizio 3. Traduceți:
Vado da un’amica. Mario va in fretta a un negozio per comprare da mangiare. Ci incontriamo alle
cinque e andiamo da Stefano. Egli abita in campagna da quindici anni. Partiamo per Parigi fra mezz’ora. Ci
piace molto questa tavola di legno. Non vuole andare in macchina, preferisce andare a piedi. Mi parla con
piacere dei suoi viaggi. Potete parlare con me di ogni (orice) problema che avete. Possiamo cenare fra venti
minuti. Da casa mia a casa sua c’è poca distanza. Sandra preferisce bere il tè senza zucchero. Vado per
due giorni da un amico: ti lascio le chiavi su questo comodino. È invitato in Inghilterra (Anglia) da un
vecchio amico. Verso la sera spero di avere un po’ di tempo libero.

Esercizio 4. Completați spațiile goale cu prepoziția adecvată:


Ogni anno riposo ____(a, per, in) montagna. Andiamo ____(a, da, per) Michele ___ (in, su, a)
macchina. Porto da mangiare ____ (di, su, a) mia madre. Tutti i miei parenti abitano _____(a, da, su)
Torino. Non conosco l’indirizzo ____ (da, di, a) questa azienda. È una persona alta, ___ (da, a, di)
trentacinque anni. Franca resta ____(a, fra, in) Italia per ancora un mese. Vivono ____ (a, in, su) città, ma
hanno anche una casa ____ (su, a, in) campagna. Prima ____ (da, a, di) dormire lei legge i giornali. Loro
abitano lontano ____ (a, in, da) Roma. Finisco il lavoro ____ (con, fra, verso) mezz’ora. Vuoi il caffè con
zucchero o _____ (in, verso, senza)?

Esercizio 5. Traduceți în italiană:


Acum mă duc la un bun prieten. Merge la o farmacie pentru a cumpăra niște medicamente. Peste o
săptămână fac o călătorie la munte. Marta nu pleacă fără noi. Ei merg acum spre casă. Preferi să
călătorești singur sau cu prietenii? Când plecați la Venezia? Locuiesc în România, la București. Toate
cămășile sunt din bumbac. Ești din Roma? – Nu, sunt născut la Roma, dar locuiesc la Pisa. Lucrează de
mult timp la această universitate. Ne întâlnim pe la 12, la mine acasă (a casa mia). A cui este această
casă? – E casa lui Giuseppe. Cumpăr carnea de la un magazin care se află aproape. Coboară dintr-un
troleibuz pentru a urca într-altul.

3.3. Prezentul indicativ neregulat al verbelor andare, venire, potere, fare, volere, dovere – Il
presente indicativo irregolare dei verbi andare, venire, potere, fare, volere, dovere
andare venire
io vado noi andiamo io vengo noi veniamo
tu vai voi andate tu vieni voi venite
egli, ella va loro vanno egli, ella viene loro vengono
potere fare
io posso noi possiamo io faccio noi facciamo
tu puoi voi potete tu fai voi fate
egli, ella può loro possono egli, ella fa loro fanno
dovere volere
io devo noi dobbiamo io voglio noi vogliamo
tu devi voi dovete tu vuoi voi volete
egli, ella deve loro devono egli, ella vuole loro vogliono

Esercizio 6. Traduceți în română propozițiile:


Non vogliamo fare degli sbagli. Chi deve venire da te? Se fa bel tempo, la sera facciamo una
passeggiata. Ti posso aiutare, se vuoi! Non mi possono fare una visita perché hanno poco tempo. Lui fa
sempre quello che non deve fare. Se vuoi, ti faccio vedere la città. Mi puoi aspettare per cinque minuti,
per favore? Purtroppo non può fare questa gita insieme a noi, deve andare al lavoro.

Esercizio 7. Puneți verbul din paranteze la prezent:


Noi (potere) ... rimanere fino alle due. Franco e Luisa (volere) ... discutere un problema con il loro
capo. Che cosa (noi, dovere) ... fare oggi? Oggi (fare) ... tu qualcosa da mangiare? È vero che stasera
(voi, fare) ... festa? Ti (potere, io) ... aiutare? – No, grazie, (io, fare) ... tutto da sola. (Tu, dovere) ...
portare sempre nella borsa il tuo passaporto. Come mai non (tu, volere) ... accettare queste condizioni?
Che cosa (tu, fare) ... domani? – Non (io, fare) ... niente di speciale, perché? – (Io, volere) ... invitarti a
un film. (PROV.) Chi (andare) ... piano ... sano e ... lontano.

Esercizio 8. Traduceţi în italiană:


1) Ce trebuie să faci mâine? – Mâine nu trebuie să fac nimic deosebit. 2) Vreţi să mâncaţi ceva? –
Nu, mulţumesc, acum nu vrem să mâncăm nimic, poate mai târziu. 3) Ce faci astă-seară? Nu vrei să
mergi cu mine la o petrecere? - Din păcate nu pot veni cu tine, îmi pare rău. 4) Luna viitoare el pleacă
în vizită pentru o săptămână la Torino. 5) Dacă puteţi, veniţi la mine peste două zile, am liber, vă aştept
cu plăcere. 6) Pot să te ajute, dar nu vor. 7) Cum te duci, de obicei, la serviciu, pe jos sau cu maşina? –
De obicei, mă duc cu tramvaiul. 8) Pot să intru? – Poftim, puteţi intra. 9) Ce doriţi? Dumneavoastră
doriți să vă odihniţi puţin sau ieşim imediat să vedem oraşul? 10) Îmi pare rău, nu pot face nimic pentru
tine.

3.4. Principalele adverbe de timp – I principali avverbi di tempo


Mentre - în timp ce: Mentre faccio pulizia, ascolto musica. (În timp ce fac curățenie, ascult muzică).
Oggi, domani, dopodomani, ieri, altroieri – azi, mâine, poimâine, ieri, alaltăieri.
Prima (di) – înainte (de), mai devreme: Prima di lavorare, bevo un caffè. (Înainte de a lucra, beau o
cafea.) Oggi devi venire prima. (Azi trebuie să vii mai devreme.)
Dopo (di) – după: Mi piace passeggiare dopo la pioggia. (Îmi place să mă plimb după ploaie.)
Poi – apoi: Prima si pensa, poi si parla. ((Omul) Mai întâi gândește, apoi vorbește.)
Adesso, ora – acum: Adesso sono all’estero, non ci possiamo vedere. (Acum sunt peste hotare, nu ne
putem vedea.)
Allora – atunci: Allora non potevo venire da te, adesso ci vengo. (Atunci nu puteam veni la tine,
acum vin.)
Presto – curând, devreme: Se arriviamo presto, possiamo vedere un po’ la città. (Dacă ajungem
devreme, putem vedea un pic orașul.)
Tardi – târziu: Oggi torno tardi, ho molto da fare. (Azi mă întorc târziu, am mult de lucru.)
Sempre – întotdeuna: “Sempre caro mi fu quest’ermo colle...” (G. Leopardi)
Spesso – adesea, deseori: Ci vediamo spesso, ma di sfuggita. (Ne vedem adesea, dar în grabă.)
Mai – niciodată: Chi segue gli altri non arriva mai primo. (Cine îi urmează pe alții, nu ajunge
niciodată primul.)
Ancora – încă: Non parla ancora abbastanza bene il francese. (Încă nu vorbește destul de bine
franceza.)
Già – deja: Sei già qui? (Ești deja aici?)
A volte – uneori: A volte lavoro anche i sabati. (Uneori lucrez și sâmbetele.)

Esercizio 9: Completați spațiile goale cu adverbul de timp potrivit. Traduceți:


Non arrivo mai al lavoro in ritardo. Conosco bene Roma, visito spesso questa città. Mentre aspetta
un amico, legge un libro. Non esco sempre in macchina, a volte vado al lavoro a piedi. Adesso non
riesco a venire da te, prometto che vengo domani . Mi dispiace, non posso uscire, ho presto delle
lezioni. Prima parlare, devi pensare bene. Non mi corico (nu ma culc) mai tardi , perché mi sveglio
sempre presto . Mario va in Austria, poi va in Germania. Siamo già in ufficio (la birou), oggi
cominciamo il lavoro prima. Non facciamo ancora niente, aspettiamo ordini. Prima mangiamo, dopo
andiamo all’università.
(Mai, sempre, spesso, oggi, domani, tardi, presto, già, ancora, adesso, prima di, prima, poi, mentre, a
volte, ora)

Test de autoevaluare
1. Varianta corectă este:
a) un identità b) un’identità c) una identità
2. Varianta corectă este:
a) un albero b) un’ albero c) uno albero
3. Varianta corectă este:
a) un problema b) una problema c) dei problemi d) delle problemi e) a și c f) b și d
4. La munte se traduce prin:
a) a montagna b) su montagna c) in montagna
5. Merg la un prieten se traduce prin:
a) Vado da un amico b) Vado a un amico c) Vado a un’amico
6. Fra/tra se traduce prin:
a) între, dintre b) peste, în (în sens temporal) c) a și b
7. Forma de persoana III sing., prezent indicativ a verbului volere este:
a) vuò b) vuà c) vuole d) vuola
8. Forma possiate a verbului potere la indicativ prezent este:
a) formă de pers. III plural b) formă de pers. II plural c) formă greșită
9. Adverbul acum se traduce în italiană prin:
a) ora b) adesso c) allora d) a și b e) a și c
10. Varianta corectă este:
a) Sono già al lavoro. b) Sono ieri al lavoro. c) Sono ancora al lavoro. d) a și b e) a și c f) b și c

S-ar putea să vă placă și