Notiu Costul este definit ca totalitatea cheltuielilor de productie efectuate de o firma, într-

ni oanumita perioada de timp, în vederea realizarii produselor finite, a lucrarilor sau pre
stariiserviciilor, potrivit obiectului de activitate al firmei. Analiza costurilor presupune,
în primul rând, determinarea costului global, a costului total si costului marginal

Etapa Intr-o perioadă scurtă de timp întreprinderea are posibilitate de a mări volumul de producție,
scurt utilizind un factor variabil, ceilalți răminind fixați. În rezultat are loc creșterea productivității
a de în cadrul întreprinderii date pe baza utilizării suplimentare a factorilor de producție.Pentru
timp aceasta se introduce noțiunea de cost marginal (CM) care reprezintă costul suplimentar, ce
Form rezultă din creşterea cu o unitate a volumului producției.
ule

grafic
e

MC are proprietatea de a se micșora odată cu creșterea volumului producției pînă la un

anumit nivel după ce el înregistrează o creștere. În rezultat activitatea întreprinzătorului
devine nerentabilă. Această trăsătură a MC se datoreşte faptului că într-o perioadă scurtă de
timp MC se află sub influența legii productivității marginale descrescinde, de aceea
schimbările în mărimea costului marginal se face în raport invers cu evoluția producției
marginale.
Graficul evoluției MC în dependență de schimbarea volumului producției.

Etapa perioada lungä de timp toate cheltuielile întreprinzătorului se modifică. De aceea legea
lunga productivității marginale descrescînde nu afectează costul marginal. De aceea fîn această
de perioadã de timp, pentru a obține o creștere a volumului producției, firma trebuie să
timp micşoreze costul total mediu. În rezultat, întreprinzătorul va obține o creștere a veniturilor
care este mai mare decît costul total mediu. Aceste venituri pot fi înregistrate într-o perioadă
lungă de timp de către toate firmele şi poartă denumirea "venituri de creştere" sau
form "economie la scară". Legăturile cauzale dintre cantitatea de producție şi costul total mediu
ule într-o perioadă lungă de timp constituie conținutul legilor "economiei la scară" care
reprezintă influența modificării tuturor factorilor de producție asupra nivelului de producție.

Grafic
e
 Pe baza costurilor totale, fixe şi variabile pot fi calculate costurile medii, care reprezintă
cheltuielile de producție ce revin pe o unitate de produs.

Etapa Dacă pe termen scurt întreprinzătorii pot mări producția numai în limita capacităților de
scurt producție existente, pe termen lung constrângerile legate de factorii ficşi dispar. În cadrul
a șI unui orizont de timp îndelungat, întreprinzătorii au posibilitatea să intervină asupra mărimii
lunga capacității de producție prin investiții, cu ajutorul cărora se dau în exploatare noi capacități
Asem de producție (dacă se urmărește creșterea dimensiunilor producției) sau prin renunțarea la o
anari serie de capacități. Deci, pe o perioadă Jungă, practic toate costurile au caracter variabil.
Costul marginal scade și crește mai repede decât scad și cresc costurile medi variabile și
totale. Se poate observa că, atât timp cât costul marginal este sub costul mediu total sau sub
costul mediu variabil, acestea din urmă scad. Atunci când costul marginal este deasupra
Deos costului mediu total sau deasupra celui variabil, aceste costuri cresc. Această relație nu este
ebiri întâmplătoare, ci reprezintă o regulă matematică generalä. Ca urmare, curba costulul
marginal va intersecta curbele costurilor medli totale și medii variabile în punctele de minim
ale acestora.

Egaleaza produsele marginale pe o unitate a prețurilor factorilor de producție. Minimizarea

Impor costurilor de producție
tanța
izoco
stului