După războiul civil s-au întreprins măsuri în vederea constituirii unei noi formațiuni statale.

Ideea de a forma o republică autonomă a fost înaintată de către un grup de comuniști.

Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească a fost o entitate teritorială autonomă
creată în componența Ucrainei la 12 octombrie 1924. Capitala a devenit Balta, Bârzula, apoi
Tiraspol. Această republică includea 11 raioane: 6 în regiunea transnistreană de astăzi
( Camenca, Râbnița, Dubăsari, Grigoriopol, Slobozia și Tiraspol), 5 din actuala regiune Odesa
(Balta, Bârzula, Ocnele Roșii, Crutâi, Ananiev). În baza Constituției adoptate în 1925, puterea
legislativă era executată de Comitetul Executiv Central, iar cea executivă – Consiliul Comisarilor
Poporului Poporului (Sovnarcom). A fost creată în scopul realizării planurilor expansioniste ale
URSS. Au fost prezente procesele de industrializare, colectivizare, revoluție culturală.

Colectivizarea agricolă a fost un proces organizat în Ucraina. Peste 2000 de familii de culaci au
fost deportate, iar o parte din țărani au avut de suferit în timpul foametei din anii 1932-33.
În regiune s-a produs industrializarea de tip stalinist. Au fost aduși muncitori, cadre tehnice și
învățători. Au fost construite și reconstruite întreprinderi. Procesele s-au realizat cu ritmuri
accelerate, dictate de autoritățile bolșevice.

Regimul sovietic a promovat politica unor represiuni crunte care a atins punctul culminant în
anii 1937-1938. Constituirea în 1937 a troicilor speciale a reprezentat o continuare a instituțiilor
represive din 1929. În RASSM printre primii au fost supuși represiunilor adepții și promotorii
grafiei latine, scriitorii, redactorii de ziare și conducerea de vârf a republicii.

Crearea RASSM a constituit un factor important pentru dezvoltarea culturii naționale a

populației românești din stânga Nistrului. Până la 1917, din cauza dominației țariste, în regiune
nu existau școli cu predare în limba română. Cadrul de utilizare a limbii române era redus. După
formarea republicii s-au înfaptuit transformări pozitive în domeniul învățământului, cuprinzând:
crearea școlilor cu predare în limba națională, înființarea de instituții pentru pregătirea
cadrelor necesare economiei și dezvoltării culturii. La răspândirea limbii naționale a contribuit
editarea ziarului Plugarul Roș, numit mai târziu Moldova socialistă.

Liderii RASS Moldovenești se conduceau de politica de creare a unei limbi moldovenești

distincte de limba română, pentru a feri oamenii de influența culturii românești. A apărut teoria
care pretindea ca moldovenii sunt o cultură diferită de români, fiind promovată de partidul
comunist. În anul 1938 limba moldovenească a revenit la alfabetul chirilic.