Sunteți pe pagina 1din 8

Ce ne spune Vechiului Testament despre practicarea magiei si vrajitoriei.

Vrajitoarea din En Dor – 1 Regi cap. 28.

Introducere

Titlul cartii si pozitia in canon

In Biblia ebraica, primele doua carti ale Regilor poarta denumirea de 1 si 2 Samuel si fac parte
din a doua grupa a canonului ebraic, cea a „Profetilor anteriori”. Titlul acestor carti provine dintr-o
traditie ebraica care ii atribuie cartea lui Samuel: „Samuel si-a scris cartea lui, ca si Judecatorii si
Rut” , nu este luat din primele cuvinte ale cartii asa cum este cazul celor cinci carti ale Torei.

Manuscrisele grecesti ale Septuagintei dau acestei carti titlul „cea dintai carte a Domniilor”. In
lumea latina, in Vulgata s-a incetatenit obiceiul de a numi aceste scrieri „Cartile Regilor”, in baza
unei observatii a lui Ieronim din prologul sau la cartile Regilor: „Ar fi cu mult mai bine sa se spuna
”Regi” decat „Domnii „ deoarece cartea nu descrie domniile mai multor neamuri, ci doar pe cea a
poporului lui Israel, alcatuit din douasprezece triburi”.

Context

Potrivit traditiei iudaice, autorul cartilor a fost Samuel iar dupa moartea lui, profetii Natan si Gad
au continuat scrierea. Rabinii interpretau astfel nota din 1Par 29,29-30, potrivit careia acesti
profeti au consemnat evenimentele din timpul domniei regelui David. Impartirea cartii lui Samuel
in doua carti s-a facut dupa modelul Septuagintei si al Vulgatei destul de tarziu (1448).

Prima carte a Regilor (i) prezinta legatura istorica intre vremea Judecatorilor si cel dintai rege al
lui Israel (ii) personajele principale trei mari conducatori : Samuel, Saul si David cei care deschid
epoca monarhica pentru Israel.

Samuel (i) este ultimul dintre judecatori; (ii) profet; (iii) reprezinta instituirea regalitatii – il unge
rege pe Saul cel dintai rege omenesc al lui Israel, impus de popor care ajunge incapabil sa inde-
plineasca aceasta functie. David este personajul ales de Dumnezeu pentru a-l inlocui pe Saul ca
reprezentant al Sau pe pamant. 1 Regi acopera aproape un secol de istorie a lui Israel – de la
nasterea lui Samuel la moartea lui Saul aprox. 1105-1010 i.Hr.

Insufletit de Duhul Domnului, Saul ii nimiceste pe amoniti si incepe campania de alungare a


filistenilor din tara. Samuel se retrage, facandu-i loc lui Saul la conducerea poporului. Odata cu el
inceteaza vremea judecatorilor si incepe epoca regalitatatii in Israel (cap. 11-12). Insa succesele
militare ale lui Saul sunt in curand umbrite de deciziile sale: (i) teama de dusman aparuta odata
cu numarul crescut al trupele filistenilor; (ii) pentru a nu fi parasit de popor Saul aduce jertfe
inaintea luptei si jertfeste chiar el Domnului (cap. 13) nu-l mai asteapta pe Samuel (cap. 13); (iii)
Saul nesocoteste porunca Domnului si cruta viata amalecitilor si pastreaza partea mai buna din
prada, desi trebuia sa nimiceasca atat pe vrasmasi cat si lucrurile lor ; (iv) Saul rupe definitiv
relatia cu Samuel cand acesta ii profeteste ca, datorita neascultarii, Domnul il va parasi si ii va lua
tronul.

La porunca Domnului, Samuel il unge in ascuns rege pe tanarul pastor David .Saul parasit de
Domnul intra in depresie si are „un duh rau de la Domnul” (16,14). David este adus la curte ca
sa-i cante la harpa si sa-l vindece si ajunge scutierul regelui. David il invige pe uriasul Goliat, cel
mai viteaz luptator filistean si capata faima devenind cunoscut dar si indragit de Ionatan fiul lui
Saul. Faima lui David sporeste invidia lui Saul care simte ca David ar putea sa-i ia tronul si
decide sa-l omoare, in ciuda faptului ca este casatorit cu fiica sa, Micol.

Saul il trimite pe David in razboi, sperand ca va fi omorat in lupta (cap. 18); iar intr-un episod de
tulburare arunca o sulita spre David; acesta intelege ca viata lui la curtea lui Saul este in pericol
si foge la preotii din Nob iar mai apoi in pustiul Iudeii. Saul il urmareste pe David in zonele
stancoase din apropierea Marii Moarte, fara sa-l prinda. David ii cruta viata lui Saul de doua ori si
ii spune ca nu i-a vrut raul si ca nu va ridica mana sa asupra unsului Domnului. Saul intelege ca
s-a purtat nedrept cu David si jura ca nu-l va mai prigoni (cap. 24-26). David stie ca Saul nu
poate sa se bazeze pe atitudinea sa binevoitoare si se refugiaza la filisteni, unde se inroleaza ca
mercenar, impreuna cu oamenii sai (cap. 27).

Declinul politic si personal al regelui Saul este inevitabil, iar ilegitima apelare a regelui la serviciile
necromantei din En-Dor nu face decat sa-l confirme (cap. 28).

Cuprins

CAPITOLUL 28 – Saul la vrajitoarea din Endor.

 1: In zilele acelea s-au adunat Filistenii cu ostile lor ca sa se bata cu Israel. Atunci a zis
Achis catre David: „Sa stii negresit ca vei merge cu mine sa te bati, tu si oamenii tai”.

2: Iar David a zis catre Achis: „Asa vei afla acum ce va face robul tau”…  Atunci Achis a
zis catre David: „Asa ca te voi face mai-mare peste paza mea de corp pe toata durata
razboiului”.
In momentul in care se declanseaza lupta dintre Filisteni si Israel David este pus in situatia de a
merge la lupta impotriva propriului sau popor, iar raspunsul pe care il da lui Achis este evaziv. Nu
vom afla cum s-ar fi comportat David intr-o lupta purtata impotriva Israelitilor, Achis il
insarcineaza cu propria-i paza, tinandu-l in acest fel pe David la distanta de batalia propriu-zisa.

3: Samuel insa murise, si tot Israelul l-a plans; si l-au ingropat in Rama, cetatea sa. Saul ii
izgonise din tara pe cei ce cheama mortii si pe ghicitori.

Moartea lui Samuel ii produe si mai multa panica lui Saul inainte de marea batalie cu Filisteni.
Saul ii alungase din tara pe cei ce cheama mortii adica cei ce vorbesc din pantece si cei ce
cheama spiritele mortilor, practica condamnata sau interzisa de Lege in numeroase locuri din
Sfanta Scriptura (Levitic 19,31; 20,6,27; Deuteronom 18,11; IV Regi 21,6; 23,24; Isaia 8,19; 19,3;
29,4; I Paralipomene 10,13; II Paralipomene 33,6). Necromantie, strict interzisa de Lege (Levitic
19,31; 20,6-7; Deuteronom 18,11).

4: Filistenii s-au adunat si au venit si si-au asezat tabara la Sunem. Iar Saul si i-a adunat pe
toti ostasii lui Israel si si-a asezat tabara la Ghelboa.
Sunem adica cimitir este o cetate canaanita, vizavi de Ghelboa, la 11 km sud-sud-est de
Nazaret; Ghelboa adica fantana care fierbe este munte in sudul Palestinei.

5: Saul a vazut tabara Filistenilor si s-a infricosat; tare i s-a tulburat inima.

6: Atunci Saul l-a intrebat pe Domnul, dar Domnul nu i-a raspuns prin vise, nici prin aratari
si nici prin profeti.

Aratare trebuie inteleas aici in sensul unui da sau nu in urma consultarii Domnului prin cei doi
sorti Urim si Tumim, respectiv cele doua pietricele (betigase) pastrate de preot in efod
(buzunarel).

Visele, sortii si rostirile profetilor erau cele trei modalitati admise pentru ascultarea vointei divine.
Saul va intelege ca Dumnezeu refuza comunicarea cu el si va recurge la practica interzisa a
spiritismului.

7: Si a zis Saul catre slujitorii sai: „Cautati-mi o femeie care cheama mortii, iar eu ma voi
duce la ea si o voi intreba”.  Iar slujitorii i-au zis: „Iata, in Endor se afla o femeie care
cheama mortii”.

Endor/En-Dor adica izvorul portii sau fantana locuintei este o localitate situata la poalele
Taborului, nu departe spre nord de Sunem.
8: Atunci Saul si-a schimbat infatisarea si s-a imbracat in alte haine si s-a dus, insotit de
doi barbati, si a ajuns la femeie noaptea si i-a zis: „Te rog, ghiceste-mi prin grairea cu
mortii si scoala-mi pe cine iti voi spune eu!”

Saul cere sa-i vorbeasca duhul care se exprima in pantecul femeii.

„Cand mintea, semetindu-se, inceteaza sa intrebe, prin cuvenita cercetare, pe Cuvantul datator
de invatatura, care a uns-o impotriva patimilor, despre cele ce trebuie sa faca si sa nu faca, cade
in chip sigur sub puterea patimilor din pricina nestiintei. Acestea, despartind-o treptat de
Dumnezeu, o fac sa se intoarca in vreme de stramtorare spre draci si sa-si indumnezeiasca
pantecele, vrand sa primeasca de la acestea mangaiere in necazuri. Sa te incredinteze despre
aceasta Saul, care neluand in toate pe Samuel ca sfetnic, este dus cu sila la slujirea idolilor si
intreaba de sfat pe vrajitoarea ventriloga, ca pe un Dumnezeu” Sf. Maxim Marturisitorul, Capetele
teologice.

9: Si a zis femeia: „Iata, tu stii ce a facut Saul, cum a starpit el din tara pe cei ce cheama
mortii si pe vrajitori; si atunci, de ce-i intinzi tu sufletului meu un lat ca sa-l nimicesti?”

10: Atunci Saul i s-a jurat pe Domnul, zicand: „Viu este Domnul, daca vei avea tu de suferit
ceva rau din aceasta pricina!”

11: Si femeia i-a zis lui Saul: „Pe cine sa ti-l scol?”  Iar el a zis: „Sa mi-l scoli pe Samuel”.

„Asadar, precum atunci cand urmeaza sa aflu ceva despre cele ceresti, ma sui cu mintea spre
cer, tot asa, daca trebuie sa primesc invatatura despre cele de dedesubt, trebuie sa cobor, chiar
daca as fi si eu prooroc. Si poate tocmai de aceea Samuil, cand i s-a dat sa afle despre cele de
sub pamant, a coborat si a ajuns in iad. El nu era osandit sa ramana in iad, ci a fost observator si
primitor al tainelor subpamantene” Origen, Omilii la Cartea Proorocului Ieremia.

12: Si femeia l-a vazut pe Samuel si a strigat cu glas mare. Si a zis femeia catre Saul: „De
ce m-ai inselat? Ca tu esti Saul!…”.

La vederea lui Samuel femeia il recunoaste pe Saul ea cunoscand legaturile stranse intre rege si
Samuel: un personaj atat de important ca Samuel nu se putea arata decat regelui Saul. O alta
interpretare : femeia l-ar fi recunoscut pe rege dupa cuvintele autoritare cu care acesta o asigura
ca nu va avea de suferit : numai regele putea vorbi astfel.

13: Atunci regele i-a zis: „Nu te teme; spune pe cine ai vazut!”  Iar femeia i-a zis: „Am
vazut dumnezei sculandu-se din pamant”.
Textul Masoretic: un dumnezeu sau un zeu. Vechii Semiti numeau zei sau zeitati sufletele
mortilor, ca pe niste entitati supranaturale.

14: Iar el i-a zis: „Ce-ai vazut?”  Ea i-a raspuns: „Un barbat ridicandu-se drept din pamant,
imbracat in manta”. Atunci Saul a stiut ca acesta era Samuel si s-a aruncat cu fata la
pamant si i s-a inchinat.

15: Iar Samuel a zis: „De ce m-ai tulburat, asa ca eu sa ma ridic?”  Si Saul a zis: „Sunt
foarte necajit, caci Filistenii se razboiesc impotriva mea, iar Dumnezeu S-a indepartat de
mine si nu m-a mai ascultat – nici prin mana profetilor si nici prin vise; iar acum te-am
chemat pe tine, ca sa-mi arati ce sa fac”.

Acesta este unul din cele mai tulburatoare si controversate episoade ale Vechiului Testament.
Ramane insa o taina a lui Dumnezeu daca a acesta a permis sufletului lui Samuel sa-si
paraseasca odihna si sa raspunda unei asemenea chemari sau avem de a face cu o substituire:
un diavol deghizat in fata unui Saul deghizat. Practic Saul nu-l vede pe Samuel, ci doar il aude
prin vocea femeii ventriloce.

16: Si a zis Samuel: „De ce ma intrebi tu pe mine, de vreme ce Dumnezeu S-a indepartat de
tine si a trecut de partea aproapelui tau?

17: Domnul ti-a facut asa cum a grait prin mine; Domnul iti va lua regatul din mana si i-l va
da aproapelui tau David,

18: pentru ca tu n-ai ascultat de glasul Domnului si nu ai dus pana la capat aprinderea
maniei Lui impotriva lui Amalec; de aceea ti-a facut Domnul acestea astazi.

Saul a cazut din pricina invidiei in opozitie cu rivalul sau David. Invidia unelteste impotriva
propriului ei bine; il roade pe cel invidios si-l arunca in nenumarate necazuri. Cata vreme nu s-a
despartit de David, Saul nu ducea grija de razboaie, era slavit; caci slava generalului sau trecea
asupra imparatului. David nu era un tiran, nici nu se gandea sa-i ia tronul (chiar daca primise de
la Samuel ungerea ca rege (16, 13)), ci facea totul pentru Saul si-i era foarte devotat si se
supunea legii ascultarii. Viata lui David a fost mereu in primejdie a trebuit sa rataceasca si sa
fuga necontenit, sa tremure de frica mortii, atata vreme cat traia si era imparat Saul si cu toate
acestea nimic nu l-a clintit sa-si manjeasca sabia cu sangele lui Saul. Samuel prezinta motivele
venirii pedepsei divine dintre care uciderea preotilor din Nobe cantareste cel mai greu.

19: Domnul il va da pe Israel – cu tine cu tot – in mainile Filistenilor; tu si fiii tai veti cadea
maine, iar oastea lui Israel o va da Domnul in mainile Filistenilor”.
Diavolul se foloseste de multa viclenie, de multa staruinta, isi incepe atacul asupra lui Saul cu
lucruri mici desi Saul la inceput a gonit vrajitoarele el apeleaza intr-un final la una dintre ele!
Diavolul se strecoara in sufletul lui pe nesimtite, incetul cu incetul: (i) mai intai il face sa nu
asculte de Samuel; (ii) apoi il face sa aduca lui Dumnezeu arderi de tot cand nu era Samuel de
fata spunand ca a fost silit sa jertfeasca pentru ca il amenintau cumplit vrajmasii; (iii) Dumnezeu
ii porunceste apoi sa nu crute pe amaleciti dar el calca si aceasta porunca.

Saul s-a mistuit osandit de faptele lui, team si slabiciunea in fata celor adunati la razboi impotriva
sa, a voit sa afle cele ce vor fi de la Dumnezeu. Dar Dumnezeu tacand si nedescoperind nimic,
se porneste sa supere pe Cel ce a hotarat sa taca venind la femeia care intreba mortii, adica la
prezicatori, sau la cei ce isi inchipuie ca stiu cele viitoare.

20: Atunci Saul, cat era de lung, a cazut deodata la pamant si foarte s-a infricosat de
cuvintele lui Samuel. Si nu mai era in el nici o putere, caci nu mancase paine in toata ziua
aceea si-n toata noaptea.

21: Iar femeia a intrat la Saul si l-a vazut si foarte s-a tulburat si i-a zis: „Iata, roaba ta a
ascultat de cuvantul tau si viata mi-am pus-o in mainile tale si m-am supus cuvintelor pe
care mi le-ai grait.

22: Asadar, acum asculta si tu de cuvantul roabei tale: eu iti voi pune inainte o bucata de
paine, iar tu mananca, pentru ca sa prinzi putere, ca esti calator”.

23: Dar el n-a vrut sa manance, asa ca slujitorii sai si femeia l-au silit, iar el a ascultat de
cuvantul lor si s-a ridicat si a sezut pe scaun.

Evreii mancau, de regula, intinsi pe o rogojina. Pentru rege, insa, se va fi gasit un scaunel, obiect
prezent, de regula, in casele vechilor evrei.

24: Femeia aceea avea acasa o juninca ingrasata; si a injunghiat-o grabnic si a luat faina si
a framantat-o si a copt azima.

25: Si a pus (mancarea) in fata lui Saul si a slujitorilor sai, iar ei au mancat. Apoi s-au
ridicat si, in chiar noaptea aceea, s-au dus.

Demn de remarcat este darnicia acestei femei simple, desi regele, fara s-o vada niciodata la fata,
ii interzisese sa-si desfasoare meseria prin care treburile gospodariei ar fi mers mai bine si ar fi
prosperat, ea n-a tinut seama de faptul ca o nedreptatise prin condamnarea stiintei sale, nici nu l-
a dispretuit si alungat ca pe un strain sau ca pe un necunoscut, ci s-a aratat miloasa, l-a
mangaiat, l-a imbiat sa se infrupte din mancarea privita multa vreme cu dezgust si, din marea-i
saracie, i-a dat din belsug si cu draga inima ce avea, fara sa-si puna nadejdea in rasplata sau
recunostinta.

Concluzie

Vrajitoarea din Endor este un episod celebru, foarte controversat in exegeza patristica.
Dumnezeu a poruncit in Vechiul Testament: "Sa nu alergi la cei ce cheama mortii, pe la vrajitori
sa nu umblati si sa nu va intinati cu ei" (Lev., 19, 31). Si iarasi: "Barbatul sau femeia, de vor
chema morti sau de vor vraji, sa moara neaparat; cu pietre sa fie ucisi, ca sangele lor este asupra
lor" (Lev., 20, 27). Chemarea spiritelor mortii este "uraciune" inaintea lui. Dumnezeu si El nu o
permite in poporul Sau (Deut., 18, 9-14; IV Regi, 21, 6), socotind-o ca pe una dintre cele mai mari
razvratiri ale omului impotriva voii Sale.

Sfintii parinti arata ca in cazul lui Saul cu vrajitoarea din Endor, nu a fost spiritul lui Samuel cel ce
se aratase, ci un spirit diavolesc, care s-a dat drept spiritul lui Samuel. Sfantul Grigorie de
Nyssa : "Spiritul era atat de urat incat vrajitoarea s-a ingrozit de el". Negresit, ar fi fost cu
neputinta sa fi fost al lui Samuel, caci la chemarea vrajitoarei din Endor a venit "cel parut Samuel"
iar nu cu adevarat prorocul Samuel, asa cum arata Scriptura (I Regi, 28, 12), deoarece acest fel
de vorbire este folosit si cu alte prilejuri in Sfanta Scriptura. Saul, in loc sa vorbeasca cu Samuel,
cum isi inchipuia el, a vorbit cu "cel parut Samuel", adica cu diavolul, care l-a inselat, luand chipul
lui Samuel. Acest parut Samuel i-a spus lui Saul: "Maine tu si fiii tai veti fi cu mine". Si oare cum i-
ar fi spus aceste cuvinte el, care auzise impotriva lui Saul cuvintele lui Dumnezeu: "...l-am
lepadat, ca sa nu mai fie rege peste Israel" (I Regi, 16, 1) si cand insusi Samuel ii spusese lui
Saul: "Nu ma voi intoarce cu tine, pentru ca ai lepadat cuvantul Domnului si Domnul te-a lepadat
pe tine, ca sa nu mai fii rege peste Israel" (I Regi, 15, 26)?

Unii dintre cei ce chema spiritele mortilor aduc ca dovada exemplul lui Saul care ar fi practicat
acest lucru prin chemarea sufletului lui Samuel, la vrajitoarea din Endor . Pentru aceasta
faradelege a pierdut Saul si imparatia si viata si a fost osandit de Dumnezeu sa cada in propria
sa sabie (I Regi, cap. 31; I Par., cap. 10). Pedeapsa lui Saul pentru nelegiuirea vorbirii cu mortii o
arata Sfanta Scriptura zicand: "Asa a murit Saul pentru nelegiuirea pe care o facuse inaintea
Domnului, pentru ca n-a pazit cuvantul Domnului si pentru ca a intrebat si a cercetat o vrajitoare
si nu a cercetat pe Domnul. De aceea a si fost el omorat si domnia lui a fost data lui David, fiul lui
Iesei" (I Par., 10, 13-14). Asadar, cine vrea sa-i urmeze lui Saul in nelegiuirea chemarii spiritelor
mortilor, sa astepte de la Dumnezeu urgie si pedeapsa asemenea aceluia.

Magia si vrajitoria incearca sa influenteze oamenii si evenimentele prin mijloace supranaturale


sau oculte. Magia este universala si poate fi „neagra" sau „alba". Magia neagra incearca sa
produca efecte nefaste prin metode cum ar fi blestem, vraji, distrugerea unor figurine
reprezentand un dusman si prin alianta cu spiritele rele. Deseori aceasta ia forma vrajitoriei. Este
bine sa ne impotrivim unor astfel de practici si sa le biruim prin puterea lui Dumnezeu, in numele
lui Isus Cristos. Magia este un rival al religiei adevarate, caci poate fi practicata in asociere cu
idei religioase gresite. Adevarata religie este centrata in experienta personala pe care un om o
are cu singurul Dumnezeu si care incearca sa traiasca o viata in conformitate cu voia Lui.
Credinciosul umbla smerit cu Dumnezeul lui, el se roaga, si este pregatit sa accepte
circumstantele vietii ca fiind sfera in care sa-L glorifice pe El.

Dorinta omului, creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, de a comunica cu El, este un dat
fiintial iar modul de realizare a acesteia depinde de la o persoan la alta si de credinta acesteia.
Prin rugaciune si mijlocirea preotului crestinul intra in comuniune cu Dumnezeu iar prin
magie/vrajitorie rupe aceasta legatura si pacatuieste. Preotul este un mijlocitor smerit care cere
ajutorul divin pentru ajutorul si mantuirea credinciosilor. Magicianul sileste puterile spirituale
pentru a le indeplini cerentele, puterea lui este la fel de mare cu cea a preotului dar in sens
negativ.

Magia si vrajitoria nu ne ajuta cu nimic in drumul nostru spre mantuire ci numai inchinarea in „duh
si adevar”.

Bibliografie :

1. Biblia sau Sfanta Scriptura, Ed. I. B. M. B. O. R., Bucuresti, 2015


2. USCA, Ioan Sorin Pr., Vechiul Testament in talcuirea Sfintilor Parinti, Vol. VIII, I – II
Regi, Ed. Christiana, Bucuresti, 2005
3. Sf. Maxim Marturisitorul, Raspunsuri lcatre Talasie, 52
4. SEPTUAGINTA, Iisus Nave, Judecatorii, Ruth, I – IV Regi, Ed. Polirom, Bucuresti,
Iasi, 2004
5. Anuarul Facultatii de Teologie Ortodoxa Patriarhul Justinian, Inchinat Pr. Prof. Dr.
Ioan G. COMAN, Ed. Universitatii din Bucuresti, 2003

S-ar putea să vă placă și