Sunteți pe pagina 1din 20

Cuprins

Pagina

I.Tema 1 proiect:

1.Introducere………………………………4

2.Prezentarea utilajului……………....5

3.Expunerea problemei………..………7

II.Tema 2 proiect:

1.Introducere…………………………….12

2.Prezentarea utilajului……………...13

3.Expunerea problemei………..….…14

III.Tema 3 proiect:

1.Expunerea problemei………………16

IV.Bibliografie……………………………..….19

1
I.

“Sa se dimensioneze si sa se determine marimile specifice


coacerii franzelei de 0.250Kg ,folosind un cuptor tunel cu
banda (tip 1).”

2
1.Introducere

Cuptoarele tunel se produc conform unui principiu classic,


dar caruia ii se adauga un design personal caracteristic fiecarui
cuptor prin cerintele specifice si din aceasta cauza nici un cuptor
tunel nu este la fel . Aceste cuptoare ofera o flexibilitate unica si
care poate fi utilizata pentru toate tipurile de produse . Un cuptor
consta intr-un numar de zone de incalzire diferite , fiecare avand o
regulare separata caldurii superioare si a celei inferioare . Aceasta
facilitate ofera setarea optima pentru curbura de caldura necesara
fiecarui produs . Se utilizeaza frecvent in unitatile cu
capacitate mare de productie. Este un cuptor cu functionare
continua si se compune dintr-o carcasa metalica izolata termic,in
interiorul careia se afla tunelul de coacere prevazut cu o banda
transportoare care trasporta aluatul din camera de coacere.
Cuptoarele tunel sunt incalizite electric sau direct prin
combustibil ars conform cerintelor clientului . Pot fi adaptate
pentru diferite tipuri de benzi ; exemplu banda de plasa bobinata
fin sau larg, benzi solde de otel , benzi de panza metalica sau
piatra de temelie . Intinderea maxima a cuptoarelor cu banda de
panza metalica este de 4 metri . Dimensiunea fiecarui tunel
depinde de capacitatea rezultata in urma cerintelor clientului , si
traseul conditiilor de baza. Cuptoarele tunel sunt realizate in 2
versiuni de baza depinzand de intervalul de temperatura pentru
care sunt realizate : exenplu temperatura normala pana la 350 °C.
Cuptoare tunel Sveba-Dahlen sunt renumite pentru fiabilitatea lor
si costurile de intretinere scazute .

3
2.Prezentarea utilajului

3.1 Schema cuptorului tunel


Figura 1 este o vedere în plan a cuptorului tunel cu porţiunea de
sus îndepărtată pentru a vedea dispunerea diferitelor elemente ale
tunelului.
Elemente componente :
1 -corpul cuptorului;
2 -camere de coacere;
3 -incinta interioară;
4 -zona de încărcare;
5 -zona de descărcare;
6 -zona de mânuire;
7 –cuvă;
8 -dispozitiv de transport;
9 -cale de rulare;
10 –transportor;
11 -podeaua cuptorului;
12 –celule;
13,14 -pereţii laterali;
15 -uşă de acces;
16 -mecanism electric de susţinere a uşii;
17 –deflector;
18 -dispozitive de emisie de microunde;
19 -grup de producere a fluxului de aer comprimat;
20 –rezistente;
21 –turbina;
22 -motorul turbinii;
23 -reţea deflectoare;
24 –injector;
25 -tub protector;
26 -scut electro-rezistent;

4
27 -unghi de protecţie;
28 -unghi de reorientare;
29 -unghi de proiecţie

5
Figura 2 : Este o vedere în perspectivă în secţiune transversală
arătând două din zonele de coacere ale cuptorului tunel .Figura 3 : Este o
vedere în secţiune transversală a cuptorului tunel .

Cuptor tunel cu banda


tip1.
Nr.vetrelor 1
Dimensiunea vetrelor:
• Lungime(m) 10
• Latime(m) 1.1
Suprafata totala de 11
coacere(m2)

Produs Masa Diametr Lungime Latime H


prod(kg u (l2) (l1)
) (cm)
Franzelute 0.250 - 21 7-8 4-4.5

3.Expunerea problemei.

a).Calculul numarului de produse ce se pot aseza pe 1m latime a


vetrei (n1).

n1=(100-a) /( l1 + a)
n1=(100-3)/(7+4);n1=9.7 numar produse.

b). Calculul numarului de produse ce se pot aseza pe 1m latime a


vetrei (n2).

n2=(100-a) /( l2 + a)
n2=(100-3)/(21+3);n2=4.04 numar
produse.

6
l1=lungime produs(35cm).
l2=latime produs(10cm).
a=distanta dintre bucatile asezate pe vatrain cm (2-5 la franzela,in cazul nostru
luam 4).

c).Calculul cantitatii de produs ce incape pe 1m2 de vatra (M).

M=n1*n2*m
m=masa produsului in Kg.

M=9.7*4.04*0.250; M=9.79Kg/m2.

Date obtinute:

• Tunelul are o lungime de 10m ,latime de1.1m si suprafata totala de


coacere de 11m2.
• Daca cuptorul are o suprafata de 11m2 iar noua ne incap
9.79Kg produs pe m2,la o productie vom avea:

9.79*11=107.69Kg produs.

• Daca facem o verificare vom obtine urmatoarele: pe o


suprafata de 11m2 ai cuptorului ne intra 107.69Kg produs si
431.52 produse ;deci vom calcula:
107.69/431.52=~0.250Kg

d).Calculul productivitatii.

Q=(S*M)*(60/t). [Kg/h]

M=incarcarea specifica a vetrei(12.63Kg/m2).


S=suprafata de coacere(26m2).
t=durata de coacere(20min).

1h………………………….60min
Xh………………………….20min

7
X=0.33h

Q=(11*9.79)*(60/0.33)=19579.11Kg/h

e).Calculul indicelui de utilizare intensiva a cuptorului.

Iu=M/(S*T) [Kg/m2h].

T=timpul efectiv de functionare a cuptorului(12h)


S=suprafata totala(26m2)

Iu=9.79/(11*12)=0.07Kg/m2h.

f).Calculul capacitatii de productie.

P=S*IU*T [Kg].

T=24h
Iu= indicelui de utilizare intensiva a cuptorului.

P=11*0.07*24=18.48Kg

g).Calculul consumului de combustibil necesar coacerii.

-la coacere se consuma caldura pentru incalzirea aluatului si


evaporarea apei,ceea ce reprezinta consumul theoretic;si pentru
formarea aburului necesar umezirii camerei de coacere si
pentru acoperirea pierderilor,ceea ce reprezinta consumul
efectiv pentru coacere.
Consumul teoretic se determina tinand seama de
urmatoarele procese fizice ce au loc in aluat in timpul coacerii:

g1).Calculul cantitatii de caldura necesara incalzirii bucatii de


aluat.
8
Q1=mal*Cs.al(tf-ti)

Cs.al=0.6Kcal/Kg grad

Cs.al=(mf*cf+ma*capa)/(mf+ma).

• Pierderi de fermentatie 2% (2/100*0.250=0.005).


• Pierderi de coacere 8% (8/100*0.250=0.02).
• Pierderi la racire 3% (3/100*0.250=0.007).

mal=0.250+0.005+0.02+0.07=0.845Kg
tf=100oc
ti=30oc

Q1=mal+Cs.al(tf-ti)
Q1=0.345+0.6*70=42.34Kcal

g2).Calculul cantitatii de caldura necesara pentru evaporarea apei


din aluat.

Q2=(mal-mp)*K*Cv

K=constanta(0.95)
Cv=caldura latenta de vaporizarea apei la 100oC(540Kcal/Kg).

Q2=(0.345-0.250)*0.95*540=48.73Kcal

g3).Cantitatea de caldura necesara formarii cojii.

Q3=mp*a*Cs.uscata*(t2-t1)
9
a=20% din mp(a=0.15)
Cs.uscata=0.34Kcal/Kg

Q3=0.250*0.15*0.34*(180-100)=1.02Kcal

g4).Calculul consumului teoretic total de caldura.

Qtot.=Q1+Q2+Q3

Qtot.=42.34+48.73+1.02=92.09Kcal .

II.

“Sa se calculeze capacitatea de productie si puterea


necesara actionarii unui valt dublu automat tip
VDI622,utilizat la srotarea graului cu greutatea hectolitrica
de 78Kg/hl.”

10
FLUXUL TEHNOLOGIC PENTRU O MOARÃ DE GRAU MODULARÃ
PE ORIZONTALÃ CU 3 VALTURI

1.Introducere.

În ultimul deceniu, sectorul de morărit din România a cunoscut


profunde transformări prin faptul că s-au dezvoltat foarte mult
capacităţile mici şi medii de producţie, concomitant cu reducerea
capacităţilor industriale.
Integrându-se în tendinţele actuale ale industriei de morărit, de
satisfacere a cerinţelor

11
tot mai exigente din partea consumatorilor, cu unităţi de mică şi
medie capacitate de lucru, S.C. IMA S.A. Iaşi a realizat mori de
grâu, cu capacităţi cuprinse între 350 şi 1400 kg/h.
Morile de grâu se execută într-un ansamblu de module
funcţionale, a căror construcţie
şi amplasare în plan orizontal, realizează operaţiile de: curăţare,
umectare, condiţionare, aspiraţie, transport, măcinare, cernere şi
colectarea produselor finite.
Construcţia modulară a morilor de grâu permite rezolvarea
următoarelor probleme:
• secţiunea de curăţătorie şi condiţionare include utilaje
mecano-pneumatice pentru separarea impurităţilor (praf,
pleavă, spărturi şi seminţe de buruieni), maşini de periat,
separatoare de pietre, decojitoare şi utilaje pentru
condiţionare grâu (umectare şi odihnă 6-8 ore). Pentru
evitarea spărturilor şi reducerea consumului energetic,
transportul grâului se realizează cu elevatoare;
• secţiunile de măcinare şi cernere s-au realizat sub forma a
două module distincte, iar transportul măcinişului între
acestea se face pneumatic. Prin această soluţie se asigură o
răcire bună a tăvălugilor în timpul lucrului şi se evită
condensul atât în valţuri cât şi pe conductele de transport;
S.C. IMA S.A. IASI 2/7
• construcţia morilor de măcinat grâu, sub formă de module
dispuse orizontal, reduce costurile investiţiei pentru
construcţie clădire cu cel puţin 50-60%;
• construcţia pe module a morilor permite amplasarea
acestora în clădiri deja existente prin realizarea altor
dispuneri a utilajelor;
• intervenţiile asupra utilajelor se pot face cu uşurinţă;
• se reduc riscurile de apariţie a accidentelor;
• se reduce numărul de personal, pentru deservirea morii.

2.Prezentarea utilajului.

Maşina universală de mărunţii fin Microfin-Capul de mărunţire


al morii coloidale Molacol

12
Fig. Maşina universală de mărunţii fin Microfin-R-200: 1 -
carcasa electromotorului; 2 - placă de bronz; 3 - manetă de
blocare; 4 - carcasa mecanismului de tăiere; 5 - sită; 6 - cilindru
de alimentare; 7 - pâlnie de alimentare; 8-piuliţă de strângere; 9-
cuţit rotativ cu trei aripi; 10-inel de ghidare; 11 -aruncător de
pastă; 12-racord de evacuare; 13-piuliţă de strângere; 14 - roată
de reglare; 15 - picioare reglabile.

Fig. 9.16. Capul de mărunţire al


morii coloidale Molacol-ia

1 - pâlnie de alimentare;
2 -_sf.tor;
3 - rotor;
4 - mânerul piuliţde reglare;
5 - pâlnie de evacuare .

Caracteristicile tehnice ale valturilor clasice cu

doi cilindri utilizatii industria moraritului in 4


variante constructive

13
Caracteristici VDI622 VDI822 VDA825 VDA1025
Dimensiunile
tavalugilor:
-lungime(L) 600 800 800 1000
-diametru(d) 220 220 220 250
Turatia
tavalugului
fix(rot/min):
-srotare 350 350 400 400
-desfacere 350 350 500 500
-macinare 350 350 300 300

Viteza
periferica a
tavalugului(m/s)
: 5 5
-srotare 4 4 6.5 6.5
-desfacere 3.5 3.5
-macinare

Raportul
turatiei
tavalugului: 1:2.5 1:2.5 1:2.5 1:2.5
-srotare 1:2 1:2 1:2 1:2
-desfacere 1:1.25 1:1.25 1:1.25 1:1.25
-macinare

3.Expunerea problemei.

a).Calculul capacitatii de productie:

Q=3600*L*b*γ*v*φ
14
L=lungimea tavalugilor(m)
b=grosimea stratului de produs ce intra la
macinat(b=5cm)
γ=masa volumetrica a produsului(Kg/dm3)γ=0.8Kg/l.
φ=coeficientul de umplere al spatiului dintre
tavalugi(φ=0.8)
v=viteza produsului in zona de macinare(m/s)-se ia in
functie de tabelul urmator:

Viteza Raportul vitezei


periferica tavalugilor T/T S/S
4 1:1.25 3.2 3.2
VDI → 4 1:2 2.8 2.6
4 1:2.5 2.6 2.4
3.5 (macinare) 1:1.25 2.6 2.4
6.5 (desfacere) 1:2 2.4 2.2
5 (srotare) 1:2.5 2.2 2.0

L=600mm=0.6m
D=220mm=0.22m

Q=3600*0.6*0.05*0.78*2.6*0.8
Q=175.21Kcal.

b).Calculul puterii necesare actionarii valtului:

N=(d*L*v*γ*φ1*η)/K

d=diametrul tavalugului(m)
L=lungimea(m)
v=viteza periferica(luata din tabelul de mai sus(v=4)
γ=masa volumetrica a produsului(0.8)
K=raportul turatiei tavalugilor(K=2.5)
η=coefficient de amplificare(η=4)
φ1=coefficient de putere(φ1=4)
L=600mm=0.6m
D=220mm=0.22m

N=(0.22*0.6*4*0.78*4*4)/2.5
N=2.63?
15
III.

I.“Sa se dimensioneze spatial de depozitare


necesar pentru 20 zile de depozitare si numarul
de utilaje folosite la curatarea graului cu
greutatea hectolitrica de 78Kg/hl,pentru o moara

16
cu o capacitate de productie de
200t/24h,cunoscandu-se urmatoarele date:

Incarcarea specifica: ISP=1500Kg/m h.


2

• Dimensiunile celulelor de depozitare:
D=7m, L=30m.
• Dimensiunile cilindrilor triorului si
descojitorului: D=1.5m, L=0.75m.
• Latimea sitei tararului: l=200cm.
• Capacitatea curatatoriei este cu 10% mai
mare decat
• Capacitatea morii(CC).

Expunerea problemei

a).Calculul volumului unei celule:

V=S*L=(πD2/4 )*L (m3)

V=[(3.14*49)/4]*30=1153.95m3.

b).Calculul cantitatii de grau depozitat intr-o


celula,tinand cont de greutatea hectolitrica a graului:

V=1153.95m3;
Greutatea hectolitrica a graului este de
80Kg/hl.

78Kg/hl=780Kg/m3.

780Kg/m3……………………..1m3
X………………………………….1153.95m3

X=900081Kg grau intra intr-o


celula.
17
c).Calculul numarului de celule necesare tinand cont
de cantitatea de grau ce trebuie depozitata in 20 de
zile:

200t……………….….………1zi
Yt………………………………20zile

Y=4000t/20zile.

1celula………………………900081Kg
Zcelule………………………4000000Kg

Zcelule=4.44 celule necesare.

II. Calculul numarului de utilaje.

a).Calculul capacitatii curatatoriei in functie de


capacitatea morii:

Cmorii=200t/24h.
CC=10%>Cmorii.

Cc=[(10/100)*200]+200=220t/24
h.
CC=220t/24h=220t/zi.

CC=capacitatea curatatoriei

b).Calculul suprafetei de lucru necesara:

Snec=CC/ISP (m2)
1500Kg=1.5t
S=220/1.5=146.66m2.

18
c).Calculul suprafetei unui trior/descojitor:

Str=π*L*D (m2)
Str=3.14*0.75*1.5=3.53m2.

d).Calculul numarului de trioare/descojitoare


necesare:

Ntr=Snec/Str.

Ntr=146.66/3.53=41.54 trioare
necesare.

IV. BIBLIOGRAFIE
19
1. Banu, C. – Manualul Inginerului de Industrie
Alimentară, Vol. I, Editura Tehnică, Bucureşti, 1998;
2. Voicu, Gh. – Procese şi utilaje pentru panificaţie,
Editura Tehnică, Galaţi, 1999.
3.www.technomill.ro

20