2. Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc –sec.

XI-XVIII
Caracteristici

- se mai numesc si formațiuni prestatale românești și au mai multe denumiri: cnezat, voievodat, țări,

- sunt grupări de obști sătești de dimensiuni mici, controlate de un conducator militar care asigură
apărarea și organizarea muncilor

Transilvania Țara Românească Moldova Dobrogea

1. - limitarea expansiunii spre - dorința Ungariei de - dorința Ungariei -prezența
Context vest de către Imperiul extindere la S de Carpați de extindere la S bizantină la
extern German a determinat - creșterea influenței de Carpați Dunăre
expansiunea spre SE tatarilor din Hoarda de - creșterea
- asumarea de către regele Aur, percepută ca o influenței Hoardei
Ștefan a misiunii apostolice amenințare de către de Aur, percepută
în anul 1000 maghiari ca o amenințare de
către maghiari
2.Formați - sec. IX- X voievodatele lui - 1247 – voievodatele - sec. XIII - țara - sec.XI -Ana
uni Gelu, Glad și Menumorut – lui Litovoi și Seneslau, brodnicilor, Comnena
prestatale Faptele Ungurilor, cnezatele lui Ioan și berladnicilor, vorbește de 3
Anonymus Farcaș, Țara Severinului bolohovenilor formațiuni
- sec. X vv lui Ahtum și menționate în Diploma - câmpuri și conduse de
Gyula cavalerilor ioaniți ocoale, codrii Tatos, Satza,
Sestlav
3. Înteme a.- sec. XI-XIII – cucerirea -1277 – Litovoi este ucis -1352 –în vederea Sec. XIII –
ierea maghiară prin organizarea intr-o lupta cu maghiarii limitării Imperiul
de comitate, primul fiind care il autorizeaza pe incursiunilor Bizantin
Bihorul, în 1111 Bărbat să domească sub tătare, regele recunoaște
- maghiarii încearcă să suzeranitate maghiară maghiar îl trimite Țara
schimbe organizarea din -1290 – descălecatul lui pe Dragoș, vv Cavarnei,
voievodat-formă autohtonă, Negru-Vodă din Făgăraș Maramureșului, să condusă de
în principat, fiind atestat un pe fostul nucleu al lui organizeze o Balica
”Mercurius princeps” la Seneslau marcă de apărare, - Dobrotici
1111. După aceea se revine -1/sec.XIV este menționat ”Moldova Mică”, controlează
la forma de voievod, ceea ce în documente maghiare cu centrul la Baia. tot teritoriul
demonstrează că nu s-a putut Basarab, ”voievodul -1359 – vv dintre
înlocui această tradiție rom. nostru transalpin”, ceea ce Maramureșului Dunăre și
- populația românească se implică relația de Bogdan se revoltă mare
concentrează în zonele de vasalitate față de Ungaria. împotriva - Ivanco
margine, numite Țări: În urma unei neînțelegeri presiunilor de moare în
Făgăraș. Hațeg, Amlaș, privitoare la Banatul de catolicizare forțată luptele cu
Maramureș Severin, are loc bătălia de și preia nucleul de turcii, de
b.- pentru consolidarea la Posada -1330, descrisă la Baia pe care îl aceea Mircea
cuceririi, maghiarii fac în ”Cronica pictată de la extinde spre nord cel Bătrân
colonizări – militare – secuii Viena”, în urma căreia încorporează
și cavalerii teutoni în Ț.Bârsei pretențiile de suzeranitate Dobrogea în
-economice – sașii care încetează. Țr.,
înființează 7 cetăți.
c. –politica de excludere a - va fi
 românilor din viața politică pierdută de
-1366 Ludovic cel Mare prin fiul său în
Bula de Aur condiționează 1417 până în
calitatea de nobil de 1878
apartenența la religia
catolică, unii nobili se
catolicizează, alții preferă să
plece, ca Negru-Vodă
-1437 – Unio Trium
Nationum – alianța națiunilor
de religie receptă împotriva
celei tolerate
-1517- Tripartitumul lui
Werboczy consfințește în text
de lege excluderea românilor
pe criteriul de națiune
tolerată
Urmași -Sec. XI-1541 voievodat în -1359 - Nicolae - Petru Mușat
cadrul regatului maghiar Alexandru întemeiază o întemeiază o
- 1541- 1700 - principat mitropolie ortodoxă, mitropolie
autonom sub suzeranitate emite monedă ortodoxă, emite
otomană -1369 – Vladislav- moneda
- 1699 – 1868 mare principat Vlaicu – primele lupte -pentru a
în Imp Habs cu turcii neutraliza
- 1868 – 1918 – provincie în pretențiile
Imp Austro-Ungar maghiare acceptă
suzeranitatea
Poloniei
- Roman I extinde
Moldova până la
mare

Instituții medievale românești centrale

1. Domnia

-autoritatea domnului este de origine divină, sugerată în documente de particula Io, prescurtare a
numelui Ioannes- cel ales de D-zeu, precum și a expresiei ”domn din mila lui D-zeu”. Harul divin era
transferat prin ceremonia încoronării și mirungerii de către mitropolit

-domnul este suzeranul țării, ceea ce implică respectarea și susținerea sa de către aristocrație- boieri,
el fiind stăpânul pământurilor și locuitorilor

- succesiunea la tron prin sistemul ereditar-electiv, ales de adunarea categoriilor privilegiate

-atribuții – politică externă – declară pace/război, semnează tratate

 - militare- mare voievod – comandant al armatei

- administrative – numește dregătorii (funcționari)

- funciare – pământul îi aparține, dar îl împarte boierilor și bisericii

- financiare – emite monedă

- legislative – emite legi, instanța supremă de judecată.

- de la sf. Sec. XVI și în XVII otomanii asociază domnia cu o funcție administrativă iar pe domn cu
un dregător al Porții, principiul ereditar este abandonat.

- din sec. XVI tronul se cumpara de la turci de catre boierii doritori

- în sec. XVII, în urma domniei lui M. Viteazul turcii controlează domnia prin intermediul boierilor
greci numiți în Sfatul Domnesc numit acum Divan pt a spiona

-în sec. XVIII accentuarea dominației otomane va duce la numirea domnului direct de turci fără
consultarea boierimii, din rândul boierilor creștini din Fanar, ceea ce va determina schimbări dese de
domni însoțite de taxe = încălcarea autonomiei.

Transilvania – voiedvodul – numit de regele ungar dintre nobilii locali – atribuții militare,
administrative, judiciare

- după 1541 principele este ales de Dietă, formată din reprezentanții categoriilor privilegiate

2. Biserica – cea mai importantă instituție după domnie

ȚRom au mitropolii recunoscute de Patriarhia de la C-pol, cărora le sunt subordonate episcopii

Mitropolitul – cel mai important sfetnic al domnului, îi poate ține locul

În Tsv. Participarea la viața politica se face pe sistemul religiilor recepte – catolici, evanghelici,
reformați, unitarieni, românii sunt tolerați

- 1701 – religia greco-catolică sau unită permitea românilor emanciparea din sistemul de tolerați

- doar 18% dintre românii din TSV au trecut la noua confesiune

- religia ortodoxă – tolerată, fără drepturui politice, sprijinită cu donații de pământuri,

bani și cărți de domnii români

3. Armata

- oastea cea mică – formată din cete boierești

- oastea cea mare- formată din toți bărbații în stare să poarte arme, convocată în caz de invazie a țării.

- după instaurarea dominației otomane sec. XVI - țările nu au mai avut voie să dețină oștire

Alte instituții, fără caracter central:

1. Sfatul domnesc – format inițial din boierii credincioși domnului, din sec. XV din boieri cu
dregătorii numite de domn (logofăt=șeful cancelariei domnești, vistiernic, spătar, stolnic - șeful curții
domnești, postelnic – politică externă, portarul de Suceava și vornicii în Moldova, ban în ȚR)

- după sec. XVI s-a numit Divan, și cuprinde tot mai mulți boieri greci care îl spionează pe domn

2. Marea Adunare a Țării – caracter consultativ, convocată sporadic

-formată din reprezentanții categoriilor privilegiate alegea domnul, stabilea impozite,

- în TSV existau congregații nobiliare ale maghiarilor, sașilor, secuilor, inițial cu scop juridic.
Românii sunt excluși ca urmare a sistemului religiilor recepte

- după sec. XVI ele se comasează în Dietă, cu întrunire periodică și atribuții legislative bine precizate

3. Organizarea judecătorească

- judecarea se făcea pe baza obiceiului pământului, ulterior se împrumută legiuiri bizantine

4. Administrația

Transilvania – unități judiciar-administrative - maghiarii – comitate

- sașii – scaune și 2 districte. Ulterior ei s-au emancipat de sub autoritatea regală într-
o organizație autonomă Universitas Saxonum

- secuii – scaune, - românii – districte

ȚR – 12 județe, conduse de un jude, M- 24 ținuturi conduse de pârcălabi

Modificari ale instituțiilor până în sec. XVIII

1. Domnia – sec. XVIII prin introducerea domniilor fanariote isi pierde caracterul divin,
domnul devenind un simplu funcționar numit de turci

2. Armata dispare ca incălcare a autonomiei

3. Sfatul domnesc este compus tot mai mult din boieri susținuți de turci, tot mai mulți greci, iar
din sec. XVI se numește Divan
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „La sud de Carpați, voievodul român Litovoi încearcă în 1277 să se emancipeze de sub
suzeranitatea maghiară. Nu reușește. Tentativa este reluată de voievodul Basarab [...], care pune
bazele unui stat cu reședința la Curtea de Argeș (vestigiile palatului domnesc se mai văd şi astăzi).
Regele Carol Robert [...] al Ungariei [...] nu acceptă emanciparea statului lui Basarab, întrucât putea
fi o barieră în calea expansiunii maghiare spre Dunăre şi Balcani. În fruntea armatei sale, Carol
Robert trece Carpații şi pătrunde în Ţara Românească. Ca urmare, Basarab, potrivit Cronicii de la
Viena [...], îi oferă 7 000 de mărci de argint (circa 74 kg de aur), Banatul de Severin [...], în schimbul
retragerii. Carol Robert nu acceptă. Dar, lipsită de posibilități de aprovizionare, armata maghiară e
nevoită să se retragă. E momentul când Basarab o surprinde [...] la Posada [...]. Aici, între 9 şi 12
noiembrie 1330, armata maghiară suferă o grea înfrângere, descrisă în Cronica de la Viena [...].
Această victorie asigură existența neatârnată a noului stat, Ţara Românească [...].”

(I. Bulei, O istorie a românilor)

B. „În Moldova [...] s-au purtat mai întâi lupte [...] împotriva tătarilor, pentru a-i îndepărta de granița
Carpaților. Ungurii şi românii au trecut munții, i-au învins pe tătari, iar regele Ungariei, mulţumit de
serviciile unuia dintre voievozii din Maramureș, pe nume Dragoș, îl lasă stăpân peste un teritoriu în
Moldova [...]. Dragoş este deci la început în fruntea a ceea ce se numea, în termeni feudali, o
«marcă» a Regatului ungar la răsărit de Carpaţi. Întâmplarea face însă că la foarte puțini ani după
această stabilire a lui Dragoş în Moldova, un voievod, tot din Maramureş, [...] voievodul Bogdan, se
revoltă împotriva regelui Ungariei, trece în Moldova şi îi alungă pe descendenții lui Dragoş. De-
acum începe o nouă dinastie, a Bogdăneştilor – li s-a spus, în istoriografia modernă, Muşatini [...]. Şi
iată, descendenții lui Bogdan devin adevărații întemeietori ai [...] Moldovei. Primul nucleu al noului
stat a fost pe râul Moldova, de unde numele păstrat de țară, iar capitala la Baia. A doua capitală a fost
la Suceava. Extinderea autorității voievodului asupra formațiunilor care existau mai înainte s-a făcut
treptat, dar destul de repede, astfel că din anii 1390 domnul de la Suceava se intitula «stăpân până la
mare» [...].” (N. Djuvara, O scurtă istorie ilustrată a românilor)

1. Numiţi statul medieval românesc precizat în sursa A. 2 puncte Tara Romaneasca

2. Precizaţi, din sursa B, o informaţie referitoare la Dragoș. 2 puncte Voievod Maramures

3. Menţionaţi câte un voievod aflat în conflict cu regele Ungariei, din sursa A, respectiv B. 6p

Numele este Basarab pentru sursa A . Pentru sursa B numele este Bogdan

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că voievodul își extinde
autoritatea asupra teritoriului până la sfârșitul secolului al XIV-lea. 3 puncte

5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte

Cauza – Carol Robert trece Carpatii si patrunde in Tara Romaneasca .

Efect- ca urmare, Basarab , potrivit Cronicii de la Viena , ii ofera 700 de marci de argint
6. Prezentaţi două acţiuni din sec. XII-XIV care au contribuit la formarea voievodatului
Transilvaniei. 6p

7. Menţionaţi o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc extracarpatic în secolul al
XVIII-lea. 4 puncte

8. Menționați, pe baza textului, două acțiuni ale voievozilor maramureșeni la est de Carpați. 6p

9. Prezentați doua fapte istorice prin care românii din Transilvania au contribuit la formarea statelor
extracarpatice și precizați o asemănare între ele. 13p

10. Precizați câte o autonomie locală de la sud, respectiv est de carpati din sec. XIII-XIV, si
menționați o caracteristică a acestora. 6p

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

A. „Basarab era încă vasalul regelui maghiar Carol-Robert, care-l numeşte <voievodul nostru>, dar
nici creşterea puterii sale, nici politica externă activă pe care o ducea pe cont propriu în sud şi în
răsărit nu puteau fi pe placul Ungariei. De aceea, în 1330 [...] luând drept pretext ocuparea de către
Basarab a unor teritorii socotite ca aparţinând coroanei, Carol-Robert porneşte o expediţie împotriva
acelui pe care-l numeşte în mai multe rânduri <răzvrătit>, <nesupus>, <necredincios>. După
reocuparea Severinului şi respingerea cererilor de pace ale voievodului, care se oferea să recunoscă
suveranitatea regelui şi care promitea pe deasupra un tribut anual [...] Carol-Robert pătrunde în Ţara
Românească, ajunge până la Argeş, dar este obligat să se retragă spre Transilvania fără a fi reuşit să
angajeze o luptă decisivă cu oastea românilor [...].” (V. Georgescu, Istoria românilor de la origini
până în zilele noastre)

B. „[...] După campaniile victorioase din 1345 şi 1352–1353, Ludovic de Anjou, urmaşul lui Carol-
Robert, a organizat în Moldova de nord o marcă militară de graniţă condusă de Dragoş, voievodul
maramureşan ale cărui oşti participaseră la campaniile împotriva tătarilor. Lui Dragoş i-a urmat fiul
său Sas, apoi fiul acestuia Balc [...]. Domniile le-au fost însă scurte, [...] până la 1359, când
căpeteniile locale [...] se răscoală împotriva ducilor români numiţi de rege. Venit tot din Maramureş,
al cărui voievod fusese înainte de a intra în conflict cu Ludovic şi a se răscula împotriva ungurilor,
Bogdan I îl înlătură pe Balc înscăunându-se ca domn independent al Moldovei; expediţiile regelui
maghiar[...] nu l-au putut aduce la ascultare. Ca şi Ţara Românească, Moldova îşi făcea intrarea în
rândul statelor independente.” (V. Georgescu, Istoria românilor de la origini până în zilele noastre)

1. Precizaţi secolul la care se referă sursa B. 2 puncte

Secolul XIV

2. Numiţi un spaţiu istoric românesc la care se referă sursa A. 2 puncte

Tara romaneasca

3. Menţionaţi câte un voievod precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte

Basarab sursa A , Bogdan sursa B

5. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că voievozii

maramureşeni au un rol important în constituirea statului românesc. 3 puncte

6. Scrieţi, pe foaia de examen, două informaţii aflate în relaţie cauză–efect, selectate din sursa
A. 7 puncte

7. Prezentaţi două instituţii centrale din spaţiul românesc în secolul al XV-lea. 6 puncte

Sfatul Domnesc Biserica

7. Formulați un punct de vedere referitor la întemeierea statului medieval Moldova și susțineți-l cu

două informații din sursa B 4 puncte

8. Formulați un punct de vedere referitor la rolul acțiunilor pe plan extern în formarea Țării
Românești și susțineți-l cu două informații din sursa A

9. Argumentați printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia in a doua jumătate a sec.
XIV statele extracarpatice se consolidează pe plan intern.

Citiți textele de mai jos:

A. ”Asemenea măsuri aspre luate împotriva clasei boierești, ca și faptul că Vlad Țepeș își recruta
dregătorii nu numai din rândul vechii boierimi, ci mai ales din acelea ale oamenilor devotați lui, au
ca urmare încordarea relațiilor dintre domn și marea boierime, care a căutat să-l înlocuiască din
domnie.”
B. „Introducerea în titulatura domnilor înaintea numelui lor a cuvântului Io, prescurtare a lui
Ioannes, „cel ales de D-zeu” afirmă răspicat sursa divină a puterii domnești. Această calitate,
domnii o dobândeau prin ceremonia religioasă a ungerii și încoronării, care le transfera harul divin
și confirma sprijinul divinității pentru puterea lor. Cooperarea dintre puterea centrală și biserică,
una dintre realitățile majore ale sistemului politic al ȚR și M, încă de pe vremea constituirii statelor,
a avut în această ceremonie de tradiție bizantină, expresia ei simbolică supremă.”

Pe baza textelor răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți un domnitor precizat în sursa A Vlad Tepes

2p

2. Menționați, din sursa B, o informație referitoare la originea divină a puterii domnești

Io, prescurtare a lui Ioannes cel ales de Dumnezeu afirma raspicat sursa divina a puterii domnesti
3p

3. Numiți o categorie socială prezentată în sursa A Boierimea

4p

4. Menționați din sursa B, două instituții centrale din spațiul medieval românesc DOmnia Biserica
4p

5. Selectați din sursa A două informații aflate în relația cauză-efect C-Vlad Țepeș își recruta
dregătorii nu numai din rândul vechii boierimi, ci mai ales din acelea ale oamenilor devotați lui, E-
au ca urmare încordarea relațiilor dintre domn și marea boierime,

6p

6. Menționați pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la la relația dintre biserică și domnie,
susținându-l cu o informație selectată din sursă. 7p

7. Argumentați afirmația conform căreia procesul de întemeiere a statelor românești

extracarpatice a fost rezultatul unor evoluții similare și susțineți-o prin prezentarea a două asemănări
și a unei deosebiri de fapte istorice. 4p