C8 – Anatomie, 2016

CUPRINS
1 INTRODUCERE – REGIUNILE FEŢEI ............................................................................................................ 2
2 PERETELE EXTERN AL VESTIBULULUI BUCAL ............................................................................................. 2
2.1 BUZELE (REGIUNEA ORALĂ) .......................................................................................................................... 2
2.1.1 Buzele ................................................................................................................................................ 2
2.1.1.1 Stratigrafia buzelor ................................................................................................................................... 3
2.1.1.2 Suprafaţa buzelor ..................................................................................................................................... 4
2.1.1.3 Muşchii periorali ....................................................................................................................................... 4
2.1.1.4 Artera facială, arterele labiale .................................................................................................................. 4
2.1.1.4.1 Artera labială inferioară ....................................................................................................................... 5
2.1.1.4.2 Artera labială superioară ..................................................................................................................... 5
2.2 OBRAZUL (REGIUNEA BUCALĂ) ...................................................................................................................... 6
2.2.1 Stratigrafia regiunii bucale ................................................................................................................ 6
2.2.2 Conţinutul lojei geniene ..................................................................................................................... 6
2.2.3 Spaţiul canin ...................................................................................................................................... 7
3 SPAŢIUL MASTICATOR ............................................................................................................................. 7

1
1 INTRODUCERE – REGIUNILE FEŢEI

15. regiunea orbitală;

16. regiunea nazală;

17. regiunea orală: buzele + perilabial;

18. regiunea mentală: menton (bărbie);

19. regiunea infraorbitală;

20. regiunea bucală: obrazul;

21. regiunea zigomatică: pometul obrazului, corespunde

osului zigomatic.

2 PERETELE EXTERN AL VESTIBULULUI BUCAL

2.1 BUZELE (REGIUNEA ORALĂ)

Regiunea orală cuprinde totalitatea ţesuturilor care intră în alcătuirea buzelor.

Regiune nepereche a feţei.

Se învecinează:

- superior cu regiunea nazală: limita este planul tangent la septul nazal;

- inferior cu regiunea mentală: limita este şanţul cutanat mentolabial (şanţul dintre buza
inferioară şi relieful protuberanţei mentale);
- lateral: cu regiunea bucală: limita este dată de linia convenţională care trece la 1 cm. extern
de unghiul gurii, unind extremitatea posterioară a nării cu şanţul mentolabial.

2.1.1 Buzele
1. superioară şi inferioară;
2. formaţiuni cărnoase, moi, mobile;
3. se unesc la extremităţi formând unghiurile gurii:
a. în grosimea unghiului gurii fibrele muşchilor periorali ai mimicii decusează şi
formează comisura labială;
b. în structura comisurii labiale intră nodulul comisural sau modiolul, fibros, traversat
de artera facială
4. cu gura închisă buzele realizează peretele anterior al vestibulului bucal şi între ele se
delimitează fisura orală.
5. cu gura deschisă, buzele se îndepărtează între ele şi delimitează orificiul gurii (orificiul oral,
apertura orală).

2
2.1.1.1 Stratigrafia buzelor
a. piele:
i. la nivelul buzei superioare prezintă un şanţ median vertical numit philtrum,
cuprins între două margini sau pilierii philtrum-ului;
1. philtrum-ul se termină inferior la un tubercul cutanat, proiectat
inferior;
ii. la nivelul buzei inferioare prezintă o mică depresiune deasupra şanţului
mentolabial;
b. ţesut subcutanat:
i. cu foliculi piloşi şi glande sebacee şi sudoripare
ii. cu rr.cutanate ale nn.senzitivi labiali:
1. n.infraorbital furnizează nervii senzitivi ai buzei superioare;
2. n.mental furnizează nervii senzitivi ai buzei inferioare şi mentonului.
iii. venele labiale se dispun subcutanat:
1. v.labială superioară drenează în v.facială;
2. vv.labiale inferioare = multiple, drenează în v.facială şi în
vv.submentale
iv. aici se formează reţeaua limfatică labială subcutanată.
c. plan muscular (orbicularul buzelor, cu o parte labială cu funcţie de sfincter şi o parte
marginală intricată cu dilatatorii orificiului bucal)
i. planul muscular asociază rr.motorii ale n.VII
1. în proximitatea găurii infraorbitale anastomozele nn.VII şi infraorbital
realizează un plex mixt, plexul infraorbital;
2. în proximitatea găurii mentale anastomozele nn.VII şi mental
realizează un plex mixt, plexul mental.
d. plan submucos, conţine:
i. arcadele arteriale labiale formate de arterele labiale, ramuri ale arterelor
faciale;
ii. rr.mucoase ale nervilor senzitivi labiali:
iii. glande labiale: glande salivare mici, pot forma tumori şi chiste, frecvent cu
potenţial malign
iv. aici se formează reţeaua limfatică submucoasă
e. mucoasa labială: activ mobilă
i. mucoasa orală:
1. activ mobilă dacă acoperă muşchi
2. pasiv mobilă dacă acoperă ţesut moale non-muscular
3. fixă: acoperă periost/os
ii. mucoasa labială se reflectă continuându-se cu mucoasa fundului de sac
vestibular, unde se găseşte frenul labial; protezele se montează evitând
frenul labial.

* limfaticele buzei superioare drenează în limfogg.submandibulari iar cele ale buzei inferioare
drenează în limfogg.submentali şi în cei submandibulari.

3
2.1.1.2 Suprafaţa buzelor

Suprafaţa buzelor are 4 zone:

I. pielea cu foliculi piloşi;

II. marginea vermillion-ului: bordură cutanată uşor mai decolorată, la limita dintre pielea buzei
şi roşul buzei;
a. marginea vermillon-ului cu tuberculul labial superior desenează arcul lui Cupidon
(Cupid’s bow) care, în situaţii extreme, poate fi foarte accentuat, sau poate lipsi.
III. vermillion-ul (roşul buzei): epiteliu scuamos stratificat; poate prezenta foveole:
a. foveole comisurale: în comisura labială;
b. foveole labiale: de regulă paramedian, la nivelul buzei inferioare; pot fi conectate
prin fistule la glande labiale inferioare.
IV. mucoasa labială.

2.1.1.3 Muşchii periorali

Sunt mm.constrictori şi mm.dilatatori ai orificiului bucal.

Inervaţi de n.VII.

Doar m.orbicular al gurii realizează constricţia orificiului bucal, restul mm.periorali

(mm.orofaciali) au un rol important în mimică şi în diverse acte fiziologice.

Mm.dilatatori ai orificiului bucal, după acţiunea lor, se împart:

1) mm.ridicători ai buzei superioare

 m.ridicător al buzei superioare şi al aripii nasului
 m.ridicător al buzei superioare
 m.zigomatic mic
2) mm.care trag supero-lateral comisura labială
 m.zigomatic mare
 m.ridicător al unghiului gurii
3) mm.care trag postero-lateral comisura labială
 m.rizorius
 m.buccinator
4) mm.care trag infero-lateral comisura labială
 m.platysma
 m.coborâtor al unghiului gurii
5) mm.coborâtori ai buzei inferioare
 m.coborâtor al buzei inferioare
 m.mental

2.1.1.4 Artera facială, arterele labiale

Origine: a treia ramură colaterală anterioară a arterei carotide externe.

Traiect: artera facială are un traiect ascendent oblic, superior şi anterior. Cuprinde două
porţiuni:

4
 1. porţiunea cervicală: urcă pe peretele faringelui, până ajunge profund
de glanda submandibulară, ocoleşte glanda pe deasupra, înconjoară
bazilara mandibulei, şi se continuă la faţă;
2. porţiunea facială: din şanţul premaseterin de la nivelul mandibulei,
urcă spre modiol, apoi în şanţul nasogenian către comisura
palpebrală medială.

Ramuri:

 din porţiunea cervicală pleacă: a.palatină ascendentă, r.tonsilară,

a.submentală şi rr.glandulare
 din porţiunea facială pleacă aa.labiale, superioară şi inferioară, r.nazală
laterală şi a.angulară.

În funcţie de ramura prin care se termină la faţă, distingem mai multe tipuri de arteră
facială:

(a) tipul angular (22%, terminată prin a.angulară);

(b) tipul nazal (60%, terminată prin r.nazală laterală);

(c) tipul alar (12%, terminată prin r.alară a a.labiale superioare);

(d) tipul labial superior (4%, terminată prin a.labială superioară) şi

(e) tipul hipoplazic (2%).

2.1.1.4.1 Artera labială inferioară

• se dispune ȋntre planul muscular şi mucoasa labială inferioară

• se poate anastomoza cu cea din partea opusă realizând arcada arterială a buzei inferioare.

• poate pleca din artera facială precum trunchi labiomental, din care va lua naştere a.mentală
superficială (alternativă la a.mentală plecată din alveolara inferioară în canalul mandibular).

• se poate anastomoza cu aa.mentală şi submentală.

2.1.1.4.2 Artera labială superioară

• trece ȋn grosimea buzei superioare, ȋntre mucoasa labială şi orbicularul gurii.

• se poate anastomoza cu cea de partea opusă realizând arcada arterială a buzei superioare

• trimite ramuri ascendente, la nivelul nasului extern:

• ramura alară;

• ramura septală nazală – conectată la corpul cavernos septal (pata vasculară a lui
Kisselbach).

• din artera facială poate pleca trunchiul labionazal divizat ulterior ȋn a.labială superioară şi
r.nazală.

5
2.2 OBRAZUL (REGIUNEA BUCALĂ)

Regiunea bucală este o regiune pereche ce ocupă partea centrală a obrajilor participând la
formarea pereţilor laterali ai vestibulului bucal.

Ea este despărţită anterior de regiunile mentală şi orală prin linia convenţională care coboară de
la extremitatea posterioară a nării spre unghiul gurii, faţă de care trece la 1 cm. lateral, prelungindu-
se apoi până la marginea inferioară (bazilară) a mandibulei. Limita posterioară a regiunii bucale este
dată de marginea posterioară a muşchiului maseter. Superior este despărţită de regiunile zigomatică
şi infraorbitală prin linia la nivelul marginii inferioare a osului zigomatic, prelungită până la nară
(narină).

2.2.1 Stratigrafia regiunii bucale

1. tegument
2. SMAS cu planul muscular superficial:
a. m.ridicător al buzei superioare şi aripii nasului
b. m.ridicător al buzei superioare
c. mm.zigomatici, mic şi mare
d. m.rizorius
e. m.platysma
f. m.coborâtor al unghiului gurii
3. loja geniană (loja bucală, spaţiul bucal): între SMAS şi fascia bucofaringiană
4. planul muscular profund:
a. m.buccinator: acoperit de fascia bucofaringiană, componentă a porţiunii viscerale a
lamei mijlocii a fasciei cervicale profunde (LMFCP)
b. m.ridicător al unghiului gurii (m.canin, cu origine în partea superioară a fosei canine)
5. mucoasa obrazului (mucoasa bucală, activ mobilă).

2.2.2 Conţinutul lojei geniene

Cuprinsă între SMAS şi m.buccinator, loja geniană conţine:

1. corpul adipos bucal (bula lui Bichat)

2. pediculul anterior parotidian, care soseşte peste fascia maseterică şi peste corpul adipos,
alcătuit din:
a. ductul parotidian Stenon, proiectat pe linia de la lobulul urechii la aripa nasului:
i. ductul parotidian ocoleşte anterior corpul adipos şi va perfora buccinatorul;
continuă apoi pe o mică porţiune submucos şi se deschide în mucoasa bucală
la papila parotidiană din dreptul M2 superior;
b. (±) prelungirea parotidiană anterioară şi glande parotide accesorii
c. vasele transverse ale feţei (ramuri ale vaselor temporale superficiale): superior de
ductul Stenon
d. rr.bucale superioare şi inferioare ale n.VII
i. prin anastomoză cu rr.n.bucal realizează un plex mixt: plexul bucal;
e. r.marginală a mandibulei a n.VII (r.mandibulară a n.VII) – traiect la nivelul bazilarei
mandibulei, acoperită de platysma:
i. trece peste vasele faciale la nivelul şanţului premaseterin şi trebuie evitată în
ligaturile a.faciale la acest nivel

6
 3. mănunchiul vasculonervos bucal: soseşte din fosa infratemporală, via spaţiul pterigo-
temporomandibular, dintre:
 intern: fasciculul inferior al m.pterigoidian lateral, apoi fasciculul
superficial al m.pterigoidian medial
 extern: coronoida mandibulei şi tendonul m.temporal
a. mănunchiul vasculonervos bucal se localizează apoi pe buccinator, profund de corpul
adipos al obrazului:
i. n.bucal este nervul senzitiv al obrazului, din n.mandibular:
1. distribuit la pielea obrazului prin rr.superficiale
2. distribuit la mucoasa obrazului prin rr.profunde ce perforează
buccinatorul însă NU inervează muşchiul
3. distribuit la mucoasa şanţului vestibular inferior în dreptul lateralilor
(eventual până la PM2), apoi mucoasă alveolară şi gingie bucală
4. (±) distribuţie eventuală la molarul 3, printr-un filet în canalul
retromolar
4. vasele faciale urcă din şanţul premaseterin pe buccinator, anterior de corpul adipos bucal,
către comisura labială şi, apoi, şanţul nasogenian; au pe traiect limfogg.bucali

Glande salivare mici ale obrazului:

1. glande bucale: între m.buccinator şi mucoasa bucală;

2. glande molare: între mm.maseter şi buccinator, în raport cu ductul
Stenon.

2.2.3 Spaţiul canin

Este un spaţiu potenţial (virtual) localizat între:

- profund: m.canin (m.ridicător al unghiului gurii, ataşat pe fosa canină a maxilarului)

- superficial: m.ridicător al buzei superioare, coborât de la marginea infraorbitală

Corespunde extensiei anterioare a regiunii bucale şi regiunii infraorbitale.

Infecţiile în spaţiul canin:

- se pot extinde din loja geniană/spaţiul bucal, unde sunt difuzate de regulă de la dinţii laterali,
mai ales cei superiori;
- pot fi infecţii odontogenice, pornite de la caninul superior sau de la premolarul 1 superior, cu
condiţia ca apexurile să fie la nivelul ataşamentului osos al m.canin
- dacă infecţia din spaţiul canin este diseminată pe calea venei oftalmice inferioare, se
transmite la venele sinusului cavernos; tromboflebita de sinus cavernos are risc vital.

3 SPAŢIUL MASTICATOR
Lama superficială a fasciei cervicale profunde (LSFCP) se dedublează la nivelul
marginii inferioare a mandibulei iar foaia superficială rezultată acoperă muşchiul maseter şi
se prinde pe arcul zigomatic. Foaia profundă rezultată acoperă pe faţa profundă muşchiul

7
pterigoidian medial iar apoi fuzionează cu fascia interpterigoidiană şi se continuă până la
baza craniului.
Cele două foi rezultate prin dedublarea LSFCP fuzionează la nivelul marginilor
anterioară şi posterioară ale ramurii mandibulei şi închid astfel spaţiul masticator în care
sunt conţinuţi muşchii masticatori.
Cum foaia profundă a LSFCP urcă până la baza craniului, iar cea superficială urcă până
la arcul zigomatic, conţinutul fosei infratemporale este cuprins în spaţiul masticator
(ex.n.mandibular şi artera maxilară, cu ramurile lor).