Metode/ tehnici moderne valorificabile în

lecţiile de Limba şi literatura română/

Comunicare în limba română.

Responsabile seminar:
Armene Denisa-Elena
Panțiruc Andreea
Țimpău Ana- Maria
Rebeca
PIPP, AN III, GRUPA 3
Îndrumător:

Iași, 2020
prof. grd. I. drd. Eugenia DRIȘCU

Iași, 2020
Noțiunea de metodă de învățământ
Termenul metodă provine din limba greacă (metha= „după”, și odos= „cale”, „drum”), limbă
în care desemna așadar orientarea către un drum sau orientarea în spațiu, într-un sens mai larg.

Metodele de învățământ reprezintă căile, modalitățile, procedeele, tehnicile și mijloacele

adecvate pentru desfășurarea procesului instructiv-educativ.
Mai mult decât „căile folosite în școală de către profesori pentru a-i sprijini pe elevi să
descopere viața, natura, lumea, lucrurile, știința”, ele sunt mijloace prin care se formează și se
dezvoltă priceperile, deprinderile elevilor, dar și capacitatea acestora de utiliza roadele
cunoașterii în așa fel încât să-și formeze și să-și dezvolte personalitatea. (Ilie, 2020, pag. 73)

Metodele de învățământ sunt un element de bază al strategiilor didactice, în strânsă relație cu

mijloacele de învățământ cu modalitățile de grupare a elevilor.
Metodele interactive de grup sunt modalități moderne de stimulare a învățării și dezvoltării
personale încă de la vârstele timpurii, sunt instrumente didactice care favorizează
interschimbul de idei, de experiențe, de cunoștințe.

Metodele moderne sunt definite ca acţiuni pedagogice prin care se permite copilului
satisfacerea trebuinţelor sale de activitate, de cercetare, de creativitate, de comparare şi de
înţelegere a cunoştinţelor prin el însuşi sau în colaborare cu alţi copii.
Metodele şi mijloacele moderne produc schimbări în planul gândirii (idei, opinii), în plan
verbal şi acţional, activează elevii și îi motivează.

Variate şi etapizate, aceste metode trebuie să fie aplicate ca un joc cu reguli. Prezentate ca
nişte jocuri de învăţare, cooperare, distractive, nu cu efort de concentrare, metodele moderne
determină elevii să rezolve în grup problemele cu care se confruntă, să ia decizii, şi să
aplaneze conflictele ce pot apărea.
Astfel, ei descoperă o noua experienţă interrelaţionând în grupuri de învăţare activă:
aceea de a studia, de a investiga împreună şi capătă încredere în forţele proprii, dar şi în ale
grupului.

3
Descrierea metodelor moderne
Metodele moderne solicită mecanismele gândirii, ale inteligenţei, ale imaginaţiei şi
creativităţii, aducând în faţa dascălilor o multitudine de metode interactive.

Prin utilizarea acestor metode, ,,îi ajutăm pe elevi să-și asume responsabilitatea de propria
învățare, să-și formeze opinii argumentate, să înțeleagă logica argumentelor, să sintetizeze
idei din surse diferite, să respecte opiniile altora, să lucreze în colaborare cu alții” (Mândru,
Borbeli, Filip, 2010, pag. 24).

Un învăţământ modern, bine conceput permite iniţiativa, spontaneitatea şi creativitatea

copiilor, dar şi dirijarea, îndrumarea lor, rolul profesorului căpătând noi valenţe, depăşind
optica tradiţională prin care era un furnizor de informaţii.

Utilizarea metodelor interactive depredare– învăţare în activitatea didactică contribuie la

îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv- educativ, având un caracter activ–participativ şi o
reală valoare activ–formativă asupra personalităţii elevului.
Clasificarea metodelor moderne:
- Metoda cubului
-Metoda mozaicului(Jigsaw)
-Metoda piramidei
-Metoda pălăriilor gânditoare (Thinking hats)
-Diagrama Venn
- Metoda Lotus
-Metoda cadranelor
-Explozia stelară
-Metoda R.A.I.
-Tehnica 6-3-5
-Brainstorning-ul
-Cvintetul
- Metoda „Știu/vreau să știu/am învățat”

4
Metoda cubului-este folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect/ a unei
situaţii din mai multe perspective – oferă posibilitatea de a dezvolta competenţele necesare
unei abordări complexe şi integratoare.
Etapele metodei:
• Se realizează un cub pe ale cărei feţe se notează cuvintele: DESCRIE,
COMPARĂ,ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ.
• Se anunţă tema/ subiectul pus în discuţie.
• Se împarte grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvând una dintrecerinţele
înscrise pe feţele cubului.
• Se comunică întregului grup, forma finală a scrierii.
• Lucrarea în forma finală poate fi desfăşurată pe tablă sau pe pe foi albe A3.

Metoda mozaicului sau „metoda grupurilor interdependente” – cum o numeşte A.

Neculau (1998), este bazată pe învăţarea în echipă(teamlearning).
Fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină ,,expert”. El are înacelaşi timp
şiresponsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate, celorlalţi colegi.
Metoda piramidelor -sau metoda ,,bulgărelui de zăpadă”
Are la bază împletirea activităţiiindividuale cu cea desfăşurată în mod cooperativ, în
cadrul grupurilor.
Ea constă în încorporarea a 4activităţi fiecărui membru al colectivului într-un demers colectiv
mai amplu, menit să ducă lasoluţionarea unei sarcini sau a unei probleme date.
Metoda ,,Pălăriilor gânditoare’’-aceată metodă stimulează creativitatea participanţilor carese
bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă.Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare
având câte o culoare: alb,roşu, galben, verde, albastru şi negru.
Membrii grupului îşi aleg pălăriile şi vor interpreta astfel rolul precis, aşa cum consideră mai
bine. Rolurile se pot inversa, participanţii sunt liberi să spună ce gândesc , dar să fie în acord
cu rolul pe care îl joacă.
Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul.
Cum se folosește această metodă?
Se împart cele 6 pălării gânditoare elevilor şi se oferă cazul supus discuţiei pentruca fiecare
să-şi pregătească ideile. Pălăria poate fi purtată individual – şi atunci elevulrespectiv îi
îndeplineşte rolul - sau mai mulţi elevi pot răspunde sub aceeaşi pălărie. Înacest caz, elevii

5
grupului care interpretează rolul unei pălării gânditoare cooperează înasigurarea celei mai
bune interpretări. Ei pot purta fiecare câte o pălărie de aceeaşi culoare, fiindconştienţi de
faptul că:
• pălăria albastră – CLARIFICĂ
• pălăria albă - INFORMEAZĂ
• pălăria verde – GENEREAZĂ IDEILE NOI
• pălăria galbenă - ADUCE BENEFICII
• pălăria neagră – IDENTIFICĂ GREŞELILE
• pălăria roşie – SPUNE CE SIMTE DESPRE
Metoda EXPLOZIEI STELARE- este o metodă de dezvoltare a creativității, al cărei scop
este de ,,a obține cât mai multe întrebări și cât mai multe conexiuni între concepte” (Mândru,
Borbeli, 2010, pag. 50), pe o temă dată.
Descrierea metodei:
1. Copiii așezați în semicerc propun problema de rezolvat. Pe steaua mare se scrie sau se
desenează ideea centrală.
2. Pe cele 5 colțuri se scrie câte o întrebare de tipul: CE? CINE? UNDE? DE CE? CAND?, iar
cinci copii din grupă extrag câte o întrebare. Fiecare copil din cei cinci își alege câte trei-patru
colegi organizându-se astfel în cinci grupuri.
3. Grupurile cooperează în elaborarea întrebărilor.
4. La expirarea timpului, copiii revin în semicerc în jurul steluței mari și comunică întrebările
elaborate, fie un reprezentant al grupului, fie individual, în funcție de potențialul
grupei/grupului. Copiii celorlalte grupuri răspund la întrebări sau formulează întrebări la
întrebări.
5. Se apreciază întrebările copiilor, efortul acestora de a elabora întrebări corecte precum și
modul de cooperare și interacțiune.
Metoda 6/3/5 este asemănătoare brainstorming-ului. Ideile noi însă se scriu pe foile dehărtie
care circulă între participanţi, şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting.
Tehnicase numeşte 6/3/5 pentru că există:
6- membri în grupul de lucru, care notează pe o foaie de hârtie câte
3-soluţii fiecare, la o problemă dată, timp de
5- minute
Metoda R.A.I. -are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a comunica(prin
întrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au învăţat.

6
Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor: Răspunde – Aruncă – Interoghează
Se desfășoară astfel:
La sfârşitul unei lecţii sau a unei secvenţe de lecţie, institutorul împreună cu eleviisăi, printr-
un joc de aruncare a unei mingi mici şi uşoare de la un elev la altul.
Cel care aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare din lecţia predată celui care o prinde.
Cel care prinde mingea răspunde la întrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg, adresând
onouă întrebare.
Metoda CVINTETULUI- este o tehnică ce constă în crearea unei poezii cu cinci versuri, cu
ajutorul căreia sesintetizează și condensează informațiile, inclunzându-se și reflecții ale
elevilor, care pot lucra individual, în perechi sau în grup.

Cvintetul are o structură algoritmică:

 - Primul vers conține cuvântul-cheie, subiectul poeziei;
 - Al doilea vers este format din două cuvinte, care descriu subiectul poeziei;
 - Al treilea vers este format din trei cuvinte, care exprimă acțiuni ale subiectului;
 - Al patrulea vers este format din patru cuvinte, care exprimă sentimentele autorului
 față de subiectul abordat;
 - Al cincilea vers este format dintr-un cuvânt care exprimă esența subiectului.

Brainstormingul -este una din cele mai răspândite metode în formarea elevilor în educaţie, în
stimularea creativităţii, în domeniul afacerilor, al publicităţii, etc.
Etimologic, brainstorming provine din engleză, din cuvintele „brain”= creier şi „storm”=
furtună, plus desinenţa „-ing” specifică limbii engleze, ceea ce înseamnă „furtună în creier”-
efervescenţă, o stare de intensă activitate imaginativă, un asalt de idei. Este „metoda
inteligenţei în asalt.”
Etapele metodei
1. Se alege tema şi se anunţă sarcina de lucru.
2. Se solicită exprimarea într-un mod cât mai rapid, în enunţuri scurte şi concrete, fără
cenzură, a tuturor ideilor – chiar trăznite, neobişnuite, absurde, fanteziste, aşa cum vin ele
în minte legate de rezolvarea unei situaţii-problemă conturate. Se suspendă orice gen de
critică, nimeni nu are voie să facă observaţii negative. În acest caz funcţionează principiul
„cantitatea generează calitatea”.
3. Totul se înregistreză în scris, pe tablă, flipchart, video, reportofon, etc.

7
 4. Se lasă o pauză de câteva minute pentru „aşezarea” ideilor emise şi recepţionate.
5. Se reiau pe rând ideile emise, iar grupul găseşte criterii de grupare a lor pe categorii -
simboluri, cuvinte - cheie, imagini care reprezintă posibile criterii.
6. Grupul se împarte în subgrupuri, în funcţie de idei listate, pentru dezbatere. În această
etapă are loc analiza critică, evaluarea, argumentarea şi contraargumentarea ideilor emise
anterior. Se selectează ideile originale sau cele mai aproape de soluţii fezabile pentru
problema pusă în discuţie. Se discută liber, spontan, riscurile şi contradicţiile care apar.
7. Se afişează ideile rezultate de la fiecare subgrup, în forme cât mai variate şi originale:
cuvinte, propoziţii, imagini, desene, cântece,coleje, joc de rol, pentru a fi cunoscute de
ceilalţi.

Diagrama Venn
Presupune compararea de către elevi a două elemente: idei, concepte, evenimente, obiecte,
etc. Sunt evidențiate atât elementele comune, cât și cele care le diferențiază. Se prezintă sub
forma a două cercuri care se intersectează.
În primul cerc se notează elementele specifice primului obiect, în al doilea cerc, cele ale
celuilalt obiect, iar în zona de intersecție, elementele comune celor doi termeni.
Metoda LOTUS
Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni între idei, concepte, pornind de la o
temă centrală.
Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc în jurul celei
principale, asemenea petalelor de nufăr.
Cele 8 idei secundare sunt trecute în jurul temei centrale, urmând ca apoi să devină la rândul
lor idei principale, pentru alte 8 flori de nufăr.
Metoda cadranelor
Urmărește implicarea elevilor în realizarea unei înțelegeri cât mai adecvate a unui conținut
informațional. Se împarte spațiul de lucru în patru cadrane și în fiecare cadran se propune câte
o sarcină de lucru.
Metoda ȘTIU/VREAU SĂ ȘTIU/AM ÎNVĂȚAT
Aplicarea metodei Știu/ Vreau să știu/ Am învățat presupune parcurgerea a trei pași:
accesarea a ceea ce știm, determinarea a ceea ce dorim să învățăm și reactualizarea a ceea ce
am învățat. Primii doi se pot realiza ora, pe bază de conversație, iar cel de-al treilea se

8
realizează în scris, fie în timp ce se lecturează textul, fie imediat ce textul a fost parcurs
integral.
Concluzie
Implementarea acestor instrumente didactice moderne presupune un cumul de calități și
disponibilități din partea cadrului didactic: receptivitate la nou, adaptarea stilului didactic,
mobilizare, dorință de autoperfecționare, gândire reflexă și modernă, creativitate, inteligența
de a accepta noul și o mare flexibilitate în concepții.

Bibliografie:
• Hobjilă, Angelica, Limbă și comunicare-perspective didactice, Aplicații pentru
învățământul primar, Iași, Editura Universității, Alexandru Ioan Cuza, 2016
• Cucoș, C., (2006), Pedagogie, Ediția a II- a revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași
• Popa, N. L. Teoria și metodologia evaluării, Curs pentru Învățământ la distanță
• Silvia, Breben, Elena, Gongea, Georgeta, Ruiu, Mihaela, Fulga ( s.a.) - Metode
interactive de grup. Ghid metodic pentru învăţământul preşcolar, Editura Arves,
Craiova, 2006.
• Ioan, Cerghit - Metode de învăţământ, EDP, Bucureşti, 2005;

Recenzie

Norel, Mariana, Metodica limbii și literaturii române, Editura Art, 2010, Brașov

„Metodica predării Limbii și literaturii române în învățământul primar” a apărut la editura

Art, în Brașov în anul 2010 și are un număr de 247 pagini.

Cursul este structurat în șapte unități de învățare, aproximativ egale ca întindere și timp alocat
studiului individual.

Cele șapte mari unități sunt:

I.METODICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL

PRIMAR LA ÎNCEPUTUL MILENIULUI III

II.PROIECTAREA DIDACTICĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ÎN

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR .

9
III.MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE A CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A
MESAJULUI ORAL ŞI A CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ

IV.STRATEGIILE ÎNVĂŢĂRII CITIRII ŞI SCRIERII ÎN CLASA I

V.MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE A CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI

SCRIS ŞI A CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

VI.MODALITĂŢI DE INTEGRARE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE A

COMUNICĂRII ÎN CADRUL LECŢIILOR DE LIMBA ROMÂNĂ

VII.METODE DE EVALUARE FOLOSITE LA DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA

ROMÂNĂ

Sunt propuse trei teme de control, la finalul unităților de învățare 2, 5 și 6.

Discipline necesare a fi parcurse înaintea acestui curs sunt:

 Teoria și metodologia curriculumului

 Teoria instruirii
 Teoria și metodologia evaluării
 Metodica domeniului experiențial Limbă și comunicare

„Metodica predării Limbii și literaturii române în învățământul primar” este un curs care
oferă studenților, viitorilor profesori pentru învățământul primar, o sursă utilă de formare și
informare, în vederea pregătirii optime a propriului demers didactic la disciplina Limba și
literatura română pentru clasele I- a IV-a.

După finalizarea acestui curs, studentul va fi capabil să utilizeze corect terminologia de

specialitate, să proiecteze unități de învățare la disciplina Limba și literatura română în
învățământul primar, să utilizeze metode și procedee didactice potrivite orelor de limbă și
literatură română, să valorifice situațiile pedagogice care permit dezvoltarea competențelor
lingvistice ale elevilor și cultivarea limbii române literare.

Această carte este utilă cadrelor didactice care doresc să susțină examene de definitivare,
obținere a gradelor didactice, dar și studenților care au nevoie de un sprijin și de informații
corecte și actualizate cu privire la predarea limbii și literaturii române.

10
11