Riga Crypto și lapona Enigel

Opera Riga Crypto şi lapona Enigel  aparține scriitorului Ion Barbu și este considerată un poem alegoric,
publicat de către autor în perioada interbelică. Textul face parte din cea de-a doua etapă a creaţiei barbiene,
mai exact, din ciclul baladic-oriental, caracterizându-se printr-o structură narativă aparte, creionată
sub forma povestirii în ramă, şi prin amestecul epicului cu liricul şi dramaticul.
Tema principală a poemului Riga Crypto și lapona Enigel este, la fel ca în cazul Luceafărului eminescian,
incompatibilitatea dintre două fiinţe care provin din lumi diferite. Poezia este structurată în două părți,
fiecare dintre ele prezentând câte o nuntă, formula compozițională fiind cea a povestirii în ramă.
Introducere
 În partea introductivă a eseului trebuie să menţionezi curentul literar în care este încadrată opera lui
Ion Barbu şi perioada publicării poemului. Aceste precizări sunt esenţiale deoarece modernismul
interbelic influenţează viziunea despre lume ṣi creaţie a poetului.
 De asemenea, trebuie să specifici etapa de creaţie căreia îi aparţine „Riga Crypto şi lapona Enigel”,
deoarece fiecare etapă are anumite caracteristici care se oglindesc în construcţia poemelor.
 Prin urmare, dacă analizăm poezia mai sus numită, observăm că toate elementele compoziţionale
(tema, titlul, elementele de versificație, limbajul artistic, secvenţele poetice etc.) reflectă împletirea
armonioasă a modernismului interbelic cu romantismul tipic etapei baladic-orientale.
Exemplu
„Riga Crypto şi lapona Enigel” este un poem alegoric publicat de Ion Barbu în perioada interbelică. Acesta
face parte din cea de-a doua etapă a creaţiei barbiene, mai exact, din ciclul baladic-oriental şi ilustrează
viziunea despre lume şi creaţie a autorului, atât prin tema aleasă, cât şi prin imaginarul poetic. Astfel, putem
spune că poemul oglindeşte concepţia barbiană asupra limitelor existenţiale de nedepăşit, dar şi orientarea
sa modernistă, cu accente romantice, specifică acestei etape de creaţie.
Tema
Pentru a identifica tema poeziei „Riga Crypto şi lapona Enigel” trebuie să ai în vedere relaţia dintre personaje,
atmosfera creată la nivelul poeziei, dar şi viziunea despre lume şi viaţă a poetului.
De asemenea, este bine să menţionezi faptul că viziunea barbiană poartă amprenta etapei baladic-orientale,
poezia amintită fiind produsul îmbinării ingenioase a concepţiilor moderniste cu un romantism de inspiraţie
medievală, acesta din urmă fiind specific etapei de creaţie în care se încadrează poemul.
Prin urmare, poţi spune că „Riga Crypto şi lapona Enigel” oglindeşte concepţia barbiană asupra limitelor
existenţiale de nedepăşit, dar şi orientarea sa modernistă, cu accente romantice, specifică poeziilor din ciclul
baladic-oriental.
Exemplu
Tema poemului – iubirea interzisă a două fiinţe provenind din lumi diferite – este una de factură modernă,
ea reflectând viziunea poetului potrivit căreia nimeni nu poate evada din limitele propriei existenţe. Mai
mult, concepţia modernistă, cu accente romantice, este observabilă încă de la începutul poemului.
Prologul conţine rugămintea unui „nuntaş fruntaş” adresată menestrelului de a cânta despre povestea
laponei Enigel şi a rigăi Crypto. Menestrelul este un personaj care aminteşte de atmosfera romantică tipică
epocii medievale, denumirea fiind direct relaţionată cu muzicienii din acea perioadă. ,,Menestrelul trist” şi
dorinţa nuntaşului referitoare la ton „Azi zi-mi-l stins, încetinel” conferă acestei prime secvenţe o uşoară
melancolie, propice relatării unei poveşti de dragoste neîmplinite. Astfel, viziunea romantică a autorului,
specifică etapei baladic-orientale, este vizibilă din primele strofe.
Tema poemului şi viziunea despre lume a poetului sunt ilustrate nu doar de incipit, ci şi de finalul baladei.
Crypto devine o ciupercă otrăvitoare, fiind astfel pedepsit pentru îndrăzneala de a visa la împlinirea erotică
alături de o fiinţă superioară, deci, pentru încercarea de a ieşi din limitele impuse de propria natură. Nunta lui
Crypto cu „măsălariţa-mireasă” evidenţiază ideea că este posibilă doar însoţirea cu o fiinţă care face parte
din aceeaşi lume. Prin urmare, este pusă în lumină concepţia modernistă a autorului, dar, totodată, este
valorificată şi tema poeziei privind iubirea interzisă de legile firii.

Semnificația titlului
Exemplu
Titlul baladei anticipeaza relaţiile de opoziţie pe care este construită poezia prin menţionarea personajelor
principale, nişte fiinţe care aparţin unor lumi opuse: riga Crypto – reprezentant al regnului vegetal – şi
lapona Enigel – reprezentantă a umanităţii. Astfel, titlul evidenţiază rolul central pe care îl au cele două
personaje în transmiterea mesajului poetic.

Secvenţe poetice
Exemplu
Structura narativă este creionată sub forma povestirii în ramă. Astfel, din punct de vedere compoziţional,
textul poetic are la bază două părţi: prima este nunta oamenilor, ea reprezentând rama poveştii de dragoste
dintre Crypto şi lapona Enigel, spusă de menestrel.
Prima parte a poemului barbian reprezintă cea dintâi poveste şi cuprinde patru strofe. Având rolul unui
prolog, această parte a baladei este rama poveştii spuse ulterior de menestrel. Acesta din urmă este un
cântăreţ popular care, „La spartul nunţii, în cămară.”, e rugat de un „nuntaş fruntaş” să cânte despre povestea
laponei Enigel şi a rigăi Crypto. Epitetul ,,trist” atribuit menestrelului şi dorinţa nuntaşului referitoare la ton
„Azi zi-mi-l stins, încetinel” conferă acestei prime părţi o uşoară melancolie, propice relatării unei poveşti de
dragoste neîmplinite.

Cea de-a doua parte este cea corespunzătoare poveştii spuse de menestrel, fiind formată dintr-o serie de
secvenţe poetice care urmăresc evoluţia relaţiei dintre cele două personaje. Primele secvenţe poetice
surprind portretul rigăi şi al laponei, dar şi o scurtă creionare a lumii din care provine fiecare, relaţiile de
opoziţie dominând aceste descrieri. Astfel, aflăm despre Crypto că „Împărăţea peste bureţi”, acest statut de
fiinţă superioară în cadrul lumii sale nefiindu-i însă suficient, căci Crypto se opune destinului care i-a fost
hărăzit şi refuză să înflorească.

Epitelele „sterp” şi „nărăvaş” atribuite lui Crypto de către „răi ghioci şi toporaşi” evidenţiază tocmai
împotrivirea ciupercii şi pun în lumină tema modernă a baladei. Asemenea lui Crypto, lapona este stăpână a
regnului său, superioară celorlalte făpturi, însă, spre deosebire de acesta, epitetele specifice ei sunt „mică,
liniştită”, semn că e înzestrată cu înţelepciune. Mai mult, dacă riga Crypto locuieşte într-o lume supusă
umidităţii şi a umbrei permanente, lapona merge „Prin aer ud, tot mai la sud”, în căutare de soare şi lumină.

În continuare, semnificative sunt cele trei chemări prin care Crypto încearcă s-o atragă pe lapona în lumea lui,
dar şi refuzurile acesteia, ea conştientizând imposibilitatea unei astfel de relaţii. Antiteza, procedeu de
factură romantică, evidenţiază diferenţele dintre cele două lumi. Rugată de Crypto să renunţe la drumul său
înspre soare – „Lasă-l, uită-l Enigel” –, lapona mărturiseşte „Eu de umbră mult mă tem”, lucru care marchează
neputinţa de a se adapta mediului de viaţă prielnic lui Crypto. Crescută în zonele nordice, lapona doreşte o
apropiere de soare: „Mă-nchin la soarele-nţelept”. Drumul spre soare – simbolul idealului, al aspiraţiei spre
absolut – se află în antiteză cu statutul de element vegetal al rigăi.

Finalul pune în lumină tema baladei şi viziunea modernistă a autorului. Întâlnirea se finalizează, iar Crypto
devine o ciupercă otrăvitoare, fiind astfel pedepsit pentru îndrăzneala de a visa la împlinirea erotică alături
de o fiinţă superioară, deci, pentru încercarea de a ieşi din limitele impuse de propria natură. Nunta lui
Crypto cu „măsălariţa-mireasă”, mai exact, cu o plantă toxică, marchează simetria cu nunta din incipit şi
evidenţiază ideea că este posibilă doar însoţirea cu o fiinţă care face parte din aceeaşi lume.
Versificație
Poemul are la bază douăzeci şi şapte de strofe, acestea nefiind, însă, alcătuite din acelaşi număr de versuri.
Măsura variază de la 5 la 9 silabe, ritmul este interior, iar rima nu este nici ea constantă, predominând rima
încrucişată şi cea împerecheată. Modernismul barbian îşi pune amprenta asupra elementelor de versificaţie,
subordonându-le necesităţilor conţinutului ideatic.
Exemplu
În ceea ce priveşte elementele de versificaţie, putem spune că acestea sunt influenţate de viziunea
modernistă a autorului. Astfel, regulile prozodiei clasice nu sunt respectate, întrucât, deşi în prima parte a
poemului întâlnim doar catrene, în cea de-a doua parte strofele sunt formate dintr-un număr inegal de
versuri (de la 4 la 7 versuri). Mai mult, ritmul este interior, subordonat ideilor şi sentimentelor transmise, iar
rima variază, predominând rima încrucişată şi cea împerecheată. Măsura este inegală, versurile având de la 5
la 9 silabe.
Apartenenţa la modernism
Tema condiţiei omului supus limitelor impuse de destin, multiplele interpretări la care textul se pretează,
ambiguizarea poeziei prin intermediul caracterului alegoric şi al substratului de semnificaţii sunt dovezi ale
apartenenţei textului la modernism. 
Exemplu
Poezia lui Barbu poate fi încadrată în modernismul interbelic, trăsăturile acestui curent literar fiind observabile
la nivelul poemului. Astfel, deşi la o primă citire poezia pare o baladă romantică, analizând textul poetic în
profunzime vom realiza faptul că nu transformarea lui Crypto într-o ciupercă otrăvitoare e ideea centrală, ci
imposibilitatea fiinţei de a-şi depăşi propria condiţie. Prin urmare, tema poemului – iubirea interzisă a două
fiinţe provenind din lumi diferite – este una de factură modernă, ea reflectând concepţia poetului potrivit
căreia nimeni nu poate evada din limitele propriei existenţe. Caracterul alegoric al poemului ascunde o
problematică modernă şi controversată, aceea a imposibilităţii fiinţei umane de a se sustrage destinului
hărăzit.
Influenţe romantice
De asemenea, trăsăturile romantice identificate la nivelul poeziei trebuie susţinute cu argumente, mai exact,
cu exemple relevate din text. Folosirea antitezei, prezenţa menestrelului, iubirea imposibilă dintre două
fiinţe diferite, amestecul genurilor, sunt doar câteva dovezi ale influenţei romantismului asupra textului
barbian.
Exemplu
Dialogul oniric dintre riga Crypto şi lapona Enigel aminteşte de „Luceafărul”, mai exact, de dialogul astrului
eminescian cu fata de împărat. Numit chiar de autor „Luceafăr întors”, poemul „Riga Crypto şi lapona Enigel”
prezintă o iubire imposibilă între două fiinţe total diferite. Dacă în „Luceafărul” fata (umanul) nu îşi putea
depăşi limita pământească, fiind inferioară astrului (non-umanului), în poemul barbian lucrurile stau invers,
lapona (umanul) fiind cea care reprezintă raţiunea, iar ciuperca (non-umanul) este prizonieră a
materialităţii.
Prin intermediul antitezei, procedeu de factură romantică, sunt evidenţiate diferenţele dintre cele două
personaje. Rugată de Crypto să renunţe la drumul său înspre soare – „Lasă-l, uită-l Enigel” –, lapona
mărturiseşte „Eu de umbră mult mă tem”, lucru care marchează neputinţa de a se adapta mediului de viaţă
prielnic lui Crypto. Crescută în zonele nordice, lapona doreşte o apropiere de soare: „Mă-nchin la soarele-
nţelept”. Drumul spre soare – simbolul idealului, al aspiraţiei spre absolut – se află în antiteză cu statutul de
element vegetal al rigăi.
Concluzie
Exemplu
Concluzionând, putem spune că tema, dar şi maniera de valorificare a acesteia (structura textului poetic,
expresivitatea) oglindesc viziunea despre lume şi creaţie a autorului, prin împletirea romantismului cu
modernismul interbelic. Incompatibilitatea dintre o fiinţă vegetală şi o fiinţă umană este creionată într-un
mod original de-a lungul tablourilor poetice, poezia lui Barbu reuşind să impresioneze cititorul şi să treacă
astfel proba timpului.