Universitatea “SPIRU HARET”

Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Bazele teoretice ale evaluării psihologice

-Evaluare 1-

“Propuneti un proiect care sa evalueze diferentele de agresivitate

dintre baietii si fetele de 7 ani, precum si abilitatea parintilor de a le
evidenţia” 

Studenta: Ralichi (Ghitulescu) Ana-Maria

An I, Semestrul II

1
 Agresiunea relațională și fizică a copiilor aflați la începutul scolarității

Am ales să dezbat această temă, deoarece agresiunea în școală a luat amploare într-un
ritm alert și se regăsește foarte des printre școlari indiferent de gen. Aceștia tolerează acest
comportament și devine chiar acceptat. Copiii nu sunt conștienți de urmări, iar părinții pot
influența comportamentul agresiv prin diferite metode.

În afară de casă, școala este cel mai important loc în viața majorității copiilor. Experiența
lor școlară va juca un rol vital în viața lor și le va determina viitorul academic, social și
ocupațional.

La începutul școlii, majoritatea copiilor au avut o oarecare experiență într-un cadru

preșcolar sau creșă. Ei s-au întâlnit deja cu unele mari provocări : plecarea de acasă cu oamenii
familiari și modurile de a se comporta, gestionarea pe cont propiu - independență, întâlnirea cu
oameni diferiți, atât copii, cât și adulți, care învață noi abilități și îndeplinesc sarcini noi,
concurează și se compară cu ceilalți.

Orice schimbare este stresantă, iar mersul la școală pentru prima dată este un eveniment
important pentru copii, indiferent de experiența lor anterioară.

Criza de 7 ani, reprezintă o etapă de depășit înainte de adolescență. În acest timp, copiii
încep să își reafirme personalitățile si experimentează schimbări majore în modul în care percep
lumea din jurul lor. Copilul ajunge în şcoală, într-o lume competitivă unde există deja o
diferenţiere în funcţie de competenţe. Competiția între elevi, sub aspectul îmbunătățirii
performanțelor școlare, poate avea efecte benefice, însă sunt implicate și anumite riscuri.
Dezavantajele sunt resimțite, mai ales de elevii mai slab dezvoltați din punct de vedere
intelectual, sau de către copiii care se dezvoltă în condiții improprii succesului școlar.

Comportamentele agresive manifestate în mediul şcolar sunt deviante, deoarece încalcă

normele şcolii, sunt neconforme şi stârnesc sancţiuni și dezaprobare.

2
 Tradus din latină, “agresiune” înseamnă atac. Agresivitatea la copii nu este doar un
fenomen alarmant, ci o problemă socială, psihologică și pedagogică foarte gravă. Copiii agresivi
sunt ușor excitabili, iritabili, intratabili, încăpățânați și ostili față de ceilalți. Relațiile lor cu
familia, colegii și profesorii sunt întotdeauna tensionate și ambivalente. Studiul agresivității în
vârsta școlii primare este o problemă reală a psihologiei și pedagogiei moderne.

Problema agresivității este abordată în lucrările fundamentale ale oamenilor de știință

străini: A. Adler (1908). A. Bandura și R. Walters (2000), AG. Bass (1976), L. Berkowitz
(2002), R. Baron & D. Richardson (2001), Z. Freud (1912), H, Heckhausen (1986), V. Hollicher
(1975) și alții.

Agresivitatea se poate defini ca „ansamblu de conduite ostile care se pot manifesta în

plan conştient, inconştient sau fantasmatic în scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării
sau umilirii unei persoane, unui obiect investit cu semnificaţie socială sau orientate spre propria
persoană (autoagresivitate), cum sunt conduitele autodistructive întâlnite în unele tulburări
psihice sau chiar în afara lor (suicidul raţional)”.

Buss (1961), citat de Moser, identifică trei dimensiuni caracteristice agresiunii :

1) fizică – verbală;

2) activă – pasivă;

3) directă – indirectă.

Diferenţierea între agresivitatea verbală şi cea fizică, aceasta din urmă fiind mult mai
gravă, atât prin consecinţele asupra celui agresat, cât şi datorită probabilităţii mai mari de a
declanşa o ripostă agresivă şi deci, de a duce la o escaladare a conflictului.

Pe de altă parte, în raport cu forma de manifestare a agresivităţii distingem:

1) agresivitatea violentă şi agresivitatea non-violentă;

2) agresivitatea latentă şi agresivitatea manifestă.

În ceea ce priveşte terminologia, în domeniul agresivităţii există mai multe concepte ce

aparţin fenomenului agresiv: agresiune, agresivitate, violenţă, ostilitate, furie, abuz,

3
prejudiciu, rănire, impulsivitate, vandalism etc. (Marian, 2011, p. 10).

În scoală, termenul cel mai întâlnit se numește bullying și desemnează un gen de violenţă
pe termen lung, atât fizică, cât şi psihologică,iniţiată de un individ sau de un grup şi direcţionată
împotriva unui individ care nu poate să se apere în contextul respectiv. ( Neamţu, 2003,p.220)

În ziua de azi şcoala este un loc în care elevii apelează foarte des la agresivitate prin
diferite mijloace. Formele de manifestare ale agresivităţii sunt tot mai numeroase şi mai
variate (Marian, 2011, p. 9).
Climatul şcolar a fost recunostut ca o influenţă importantă în ajustarea comportamentului
elevilor (Aspy et al., 2012; Brand, Felner, Shim, Seitsinger şi Dumas, 2003 apud Klein, Cornell
şi Konold, 2012). Gilligan (apud Adams şi Berzonsky, 2009) a afirmat că moralitatea băieţilor
este orientată spre reguli, drepturi şi sine ca factor autonom, în vreme ce moralitatea fetelor este
structurată prin prisma grijii, atrăgând după sine responsabilitatea faţă de alţii, nevoia de a evita
răul şi sinele văzut ca parte integrantă a relaţiilor (Adams şi Berzonsky, 2009, p.287).

Comportamentul agresiv al copiilor poate avea un impact negativ asupra procesului

şcolar, incluzând procesul de învăţare, performanţele academice şi relaţiile între colegi (Moffitt,
1992 apud Kim, Kim şi Kamphaus, 2010, p.45).

Cercetările au relevant faptul că băieţii sunt mai agresivi decât fetele de-a lungul etapelor
dezvoltării (Archer, 2004; Hyde, 2005, apud Kim, Kim şi Kamphaus, 2010, p.45).

Aşadar, agresivitatea este considerată trăsătură internă, care ţine mai mult de instinct
(însuşire) şi asupra căreia nu se poate acţiona, dar şi dimensiune externă, ce ţine de învăţare, o
dimensiune construită, elaborată şi care poate fi controlată.

Copiii învață agresivitatea, din primii ani de viață, de la părinți, persoanele apropiate
familiei și ceilați copii cu care interacționează. De asemenea, ei învață despre agresivitate și din
filme, televiziune și desene animate. Odată ce copilul a învățat un comportament agresiv și
acesta funcționează și aduce beneficii, el devine un tipar comportamental.

Copilul de 7 ani înţelege şi resimte tot ceea ce se întâmplă în familie (conflicte, certuri,
despărţiri). Relaţiile afectuoase dintre părinte şi copil, cât şi relaţiile dintre părinţi conduc la
structurarea pozitivă sau invers a personalităţii.

4
 Relaţiile defectuase dintre părinţi şi copii au efecte negative (agresivitate,
hiperemotivitate, instabilitate, anxietate etc). Toate acestea se răsfrâng negativ la nivelul întregii
activităţişcolare.
Băieții sunt implicați în situații de violență mai des decât fetele: bătăi, hărțuire, bullying
direct, în rol de gresori/abuzatori, victime și martori. Băieții recurg mai des la agresivitate fizică.
Fetele, în schimb, preferă violența verbală. Aceasta este legat de particularitățile socializării de
gen ale fetelor și băieților.

Manifestarea agresivității din partea fetelor scade din popularitatea lor atât în rândurile
fetelor, cât și ale băieților. De aceea, fetele recurg mai des la bullying indirect. Agresivitatea
fetelor se poate manifesta în formă închisă și poate purta în principal un caracter verbal. Ele râd,
manipulează, răspândesc bârfe, creează condiții pentru excluderea victimei din cercul de
comunicare, incită alți copii. Sub influența reprezentărilor tradiționale despre feminitate, fetele
încep să-și folosească „neajutorarea”nu doar pentru a atrage atenția băieților asupra lor, dar,
cunoscând dorința băieților de a se manifesta în rol de apărător și protector, ele îi pot implica în
realizarea violenței fizice împotriva unor terțe persoane. Totuși, aceasta nu înseamnă că fete
însele nu se bat cu băieții și nu îi atacă. Totodată, fetele-agresori/abuzatori sunt mai predispuse
să-și corecteze comportamentul agresiv, sub influența opiniei negative a părinților și intolerării
violenței din partea profesorilor. Fetele victime ale violenței, într-o măsură mai mare decât
băieții, sunt orientate spre căutarea și primirea ajutorului din partea unor terțe persoane. De
asemenea, fetele mai des decât băieții povestesc adulților despre violența trăită.

Comportamentul copiilor privind violența (inițierea și reacția, forme și tipuri) diferă în

funcție de vârstă. Elevii claselor primare cel mai des sunt supuși violenței, deposedării și
discriminării din partea elevilor mai mari. Pentru victime, consecințele se pot manifesta în
decursul multor ani, sub forma tulburărilor de stres posttraumatice, anxietății, neliniștii, izolării
sociale, comportamentului asocial.

Agresivitatea copilului poate avea legătură cu afirmarea în colectivul clasei sau poate fi o
formă de manifestare a unei supărări din familie sau poate indica probleme psihice.

Copilul violent din ciclul primar insultă, batjocorește, șicanează, amenință, minte,
manipulează, răspândește minciuni sau zvonuri denigratoare la adresa altor copii, pune piedică,

5
distruge, lucrurile colegilor cu care e în conflict, șifonează foaia- rupe caietul, le ia obiectele
personale (creionul, guma etc) mușcă, lovește, îmbrâncește, trântește, terorizează colegii.

Astfel, vom distinge

 violența fizică – bătaie, lovire, îmbrâncire,

 violența verbală- țipete, jigniri, tachinări (bullying)
 violența psiho-emoțională – amenințări, ironie, umilire.

În situaţii obişnuite agresivitatea băieţilor se manifestă prin tachinarea unul altuia, ghiontiri,
împinsături, porecle obijduitoare, înjurări vulgare, ameninţări verbale sau demonstrarea
intenţiilor agresive fără vre-un scop vizibil.

Începând cu copilăria timpurie, băieții sunt mai predispuși să se aventureze în jocuri brute;
întrucât fetele se joacă de obicei mai puțin fizic și mai mult în diade. Băieții tind să se
compenseze după o luptă cu un alt băiat mai repede decât o fac fetele atunci când luptă cu alte
fete.

Conflictul dintre băieți este de obicei mai puțin perturbatoare a activității de grup în
desfășurare decât în rândul fetelor.

Fetele sunt mai predispuse să se supere atunci când sunt victime ale agresivității relaționale
(slăbiciuni, căderi, răsucire a ochilor, semne de respingere socială). Fetele prezintă, de asemenea,
mai multă vinovăție, remușcări și comportamente prosociale. numit un tipar de răspuns
„tendința și prietenia”, mai degrabă decât un tipar comportamental „de luptă sau fugă”.

Părinții, precum și profesorii, tind să descurajeze agresiunea fizică la fete și tolerează și

încurajează la băieți. Fetele tind să se retragă din situațiile competitive mai mult decât băieții.
Fetele tind să depășească tendința către un comportament opozițional la o vârstă mai timpurie
decât băieții. Când apar probleme de comportament, acestea sunt inițial similare pentru ambii,
băieți și fete. Vârsta de debut a comportamentului violent este mai târziu pentru fete decât pentru
băieți. Fetele sunt cele care care își exteriorizează emoțiile negative chiar în cazul micilor
perturbări. Ele sunt mai irascibile și impulsive.

6
 Alături de premizele biologice în diferenţele dezvoltării sexuale, un rol important îl au
stereotipurile sociale şi cultural, legate de concepţia maturilor despre comportamentul fetelor şi
băieţilor, bazate, în principiu, pe stereotipurile masculine şi feminine, acceptate în societate.
Băieţii şi fetele sunt educate diferit, băieţii cresc independenţi, siguri pe sine, violenţi şi orientaţi
spre performanţe, iar fetele – responsabile, grijulii, blânde, empatice.

Obiectivele propuse ale cercetării

1. Să descopăr dacă băieții sunt mai agresivi decât fetele

2. Să identific cauze posibile ale unui comportament violent

3. Să descopăr dacă familia încurajează comportamentul agresiv al copilului

4. Să descopăr dacă agresivitatea copiilor ascunde tulburări de neurodezvoltare, precum deficitul

intelectual, autismul sau ADHD-ul.

În acest proiect de cercetare, am plecat de la ipoteza că băieții sunt mai agresivi decât
fetele.

Prin aplicarea chestionarului, îmi propun să aflu dacă această ipoteză mi se confirmă sau
nu.

Ca si metode de cercetare, am folosit chestionarul, aplicat la un lot de 60 de copii dintr-

o scoală din București. Acest chestionar se adreseazǎ școlarilor, în scopul identificării formelor
de agresivitate în şcoalǎ, a cauzelor care o determinǎ şi a masurilor ce se pot lua.

Vârsta …

Sex

 M
 F

La întrebǎrile cu semnul “M”, puteţi alege mai multe variante de raspuns.

7
1. Ce crezi ca este “agresivitatea” ?
 ameninţǎri/ intimidǎri;
 lovire, bătăi, răniri;
 injurii, cuvinte amenințătoare; M
 distrugerea de bunuri;
 bătaia de joc a colegilor

2. Existǎ acest comportament în şcoala ta ?

 Foarte des ;
 Des;
 Uneori;
 Deloc

3. Aceste situaţii apar cel mai frecvent între:

 Elevi;
 Elevi şi profesori;
 Pǎrinţi şi profesori

4. Unde se petrec aceste tipuri de agresivitate ?

 În ore;
 În pauze;
 În afara programului şcolar.

5. Ti s-a intamplat vreun comportament agresiv ?

 Da
 Nu

8
6. Cum ai reacţionat în aceastǎ situaţie:
 Am raspuns cu agresivitate;
 Am spus unui profesor/părinte;

7. Ai avut un comportament agresiv față de un coleg ?

 Da

 Nu

8. La cine ai apela dacǎ ai fi agresat fizic în incinta şcolii ?

 Parinţi;
 Profesori;
 Conducerea şcolii;

9. Daca esti agresiv, ai parte de :

 Autoritate;
 Admiraţie;
 Respingere;

10. Din ce cauza crezi ca sunt oamenii agresivi ?

 Neîntelegeri cu colegii;
 Influenţa anturajului;
 Relaţii conflictuale în familie; M
 Dorinţa de a se impune;
 Influenţa mass- media( TV, internet, reviste)

9
11. Ce iti place sa faci in timpul liber ?

 Televizorul;
 Computerul;
 Lectura;
 Sportul;

12. Ai imitat scene de agresivitate?

 Da;
 Nu

13. Dacǎ da, de unde te-ai inspirat?

 TV;
 Internet;
 Familie;
 Şcoalǎ;anturaj;

14. In general, cand nu-ţi place ceva la şcoalǎ, cum reacţionezi?

 Exprimand ceea ce crezi cu calm;

 Ridicand tonul pentru a- ti impune parerea;
 Devenind violent;
 Abandonand sarcinile fǎrǎ nici o explicaţie;

15. Ce anume te poate face sǎ te enervezi?

 Jignirile unui coleg;

10
 Bǎtǎile dintre pǎrinţi;
 Ameninţǎrile unui profesor;
 O evaluare incorectǎ;

16. Ce anume te reţine sǎ reacţionezi agresiv:

 Educația din familie;

 Teama de urmǎri la nivelul şcolii;
 Pedeapsa din partea parinţilor;
 Nimic

17. Cum crezi cǎ pot fi prevenite comportamentele agresive:

 Discuţii la ora de dirigenţie;

 Mai multe activitǎţi extra- şcolare;
 Supraveghere mai atentǎ din partea profesorilor;
 Discuţii cu părinții ;
 Jocurile în cadrul școlii

18.Te simţi în siguranţǎ în şcoalǎ?

 Da
 Nu

19. Ce părere au părinţii dumneavoastră dacă veniţi acasă cu o notă proastă?

 Sunt înțelegători
 Mă pedepsesc

11
Chestionar pentru părinți

1. Sexul părintelui:
       Masculin
       Feminin

2. Starea civilă:
       Căsătorit
       Necăsătorit
3. Familie monoparentală ( dacă este cazul) datorată:
a)      Decesului
b)      Divorţului
c)      Necăsătoriei

4. Studiile efectuate:
a)      Şcoala primară
b)      Şcoala gimnazială
c)      Liceu
d)      Studii superioare

5. Profesia:............................................................

6. Cât timp petreceți zilnic cu copilul dvs.?

1 oră 2-3 ore 4-5 ore Cel puțin 12 ore.

7. Copilul dvs. a manifestat vreodată un comportament agresiv?

12
 Da. Nu.

8. Cum s-a comportat?

 A vorbit urât.
 A împins un alt copil.
 A lovit un copil.

9. Cum ați reacționat?

o L-am certat.
o I-am explicat că nu este frumos să se comporte astfel.
o L-am sfătuit să procedeze la fel, data viitoare

10. Copilul dvs. urmărește excesiv programe TV sau jocuri cu conținut agresiv?

Da. Nu.

11. Câte ore vizionează aceste programe?

o 1-2 ore
o 2-4 ore
o Mai mult de 4 ore.

12. Încercați să-l implicați cât mai des în activități comune?

o Da.
o Nu.

13. Considerați că acest comportament agresiv ar putea fi controlat?

o Da.

13
o Nu.

14. Cum ați încercat să gestionați o situație când copilul dvs. a fost violent?

15. Sunteți dispus să cereți un ajutor specializat?

o Da.
o Nu.

16. Există motive de sănătate, precum ADHD-ul, autismul sau alte boli, din cauza cărora
credeți că s-ar putea datora acest comportament violent al copilului dvs.?
o Da.
o Nu.

14
Bibliografie

 Adams, G. și Berzonsky, M. (coord.) (2009), Psihologia adolescenței, Editura

Polirom, Iași.

 C. Gorgos, Dicţionar enciclopedic de psihiatrie, Bucureşti, Edit. Medicală, 1987, p. 110–

111.

 G. Moser, L`aggression, Paris, P.U.F., 1987.

 N. Mitrofan, Agresivitatea, în Manual de psihologie socială, A. Neculau (coord.), Iaşi,

Edit. Polirom, 2003.

 Marian, C., (2012), Agresivitatea în şcoală. Determinări, mecanisme şi traiectorii, Editura

Limes, Cluj.

 P. Iluţ, Comportament prosocial – comportament antisocial, în Psihologie socială, I. Radu

(coord.), Cluj-Napoca, Edit. Exe, 1994.

 Prevenirea violenței în instituția de învățământ. Ghid metodologic / sub redacția V.

Adăscăliță, R. Josanu, I. Moldovanu, T. Epoian – Chișinău, 2017

 https://iite.unesco.org/files/news/639352/Prevenirea-violen%C8%9Bei-%C3%AEn-
institu%C8%9Bia-de-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt-Ghid-
metodologic-2017.pdf , accesat la data de 20.11.2020

15
 http://www.humanistica.ro/anuare/2006/ANUAR_2006_humanistica/art05Florea.pdf ,
accesat la data de 2.11.2020 .

 https://www.iejme.com/download/managing-and-preventing-aggressiveness-in-primary-
school-children.pdf , accesat la data de 21.11.2020 .

 https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Violenta%20scolara_studiu
%20comparativ.pdf accesat la data de 20.11.2020

 https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-din-oradea/psihologia-
educatiei/eseuri/dezvoltarea-morala-si-comportamentul-prosocial/3169788/view , accesat
la data de 20.11.2020

 http://childhub.org/sites/default/files/1.9_particularitatile_de_varsta.pdf , accesat la data

de 22.11.2020

 https://edict.ro/agresivitatea-scolarului-mic/ , accesat la data de 22.11.2020

 https://www.melissainstitute.org/documents/2006/Meich_06_genderdifferences.PDF ,
accesat la data de 22.11.2020

 http://www.understandingchildhood.net/posts/the-childs-experience-of-primary-school/ ,
accesat la data de 22.11.2020

16
17