Sunteți pe pagina 1din 8

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

I.P. CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN INFORMATICĂ ŞI


TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE

CATEDRA DE INFORMATICĂ APLICATA

LUCRARE DE LABORATOR
Nr.13

LA DISCIPLINA:
Protocoale de rutare

TEMA: Ierarhizarea rutelor. Distanța administrativă.

Grupa: R-1742
Elev (ul/a):
Baltean Sergiu
Profesor:
Arcan Petru

Chişinău 2020
Cuprins
Ierarhizarea rutelor ........................................................................................................................................................ 3
Distanța administrativă................................................................................................................................................ 5
Selectați cea mai bună cale ................................................................................................................................ 5
Tabelul valorii distanței implicite .................................................................................................................. 5
Alte aplicații ale distanței administrative ........................................................................................................ 7
Concluzie ........................................................................................................................................................................ 8
Mersul lucrării

1. Identificați Ierarhizarea rutelor.

2. Identificați distanța administrativă pentru rute şi fiecare protocol.

3. Concluzii, opinii, sugestii.

Bibliografie / Webografie.
Termen : 22.10.2020.

Ierarhizarea rutelor
Rutarea ierarhică este procedura de aranjare a ruterelor într-o manieră ierarhică. Un exemplu
bun ar fi luarea în considerare a unui intranet corporativ . Majoritatea intranetelor corporative
constau dintr-o rețea principală de backbone . Conectați la această coloană vertebrală sunt
routerele care sunt la rândul lor conectate la un anumit grup de lucru. Aceste grupuri de lucru
ocupă o rețea LAN unică . Motivul pentru care acesta este un aranjament bun este că, deși ar
putea exista zeci de grupuri de lucru diferite, intervalul ( numărul maxim de hopuri pentru a
ajunge de la o gazdă la orice altă gazdă din rețea) este 2. Chiar dacă grupurile de lucru și-au
împărțit rețeaua LAN în partiții mai mici, intervalul ar putea crește doar la 4 în acest exemplu
particular.
Luând în considerare soluțiile alternative cu fiecare router conectat la orice alt router, sau dacă
fiecare router a fost conectat la 2 routere, arată comoditatea rutare ierarhică. Scade
complexitatea topologiei rețelei , crește eficiența de rutare și provoacă mult mai
puțină congestie din cauza reclamei de rutare mai puține. Cu rutare ierarhică, numai routerele de
bază conectate la coloana vertebrală sunt conștiente de toate rutele. Ruterele care se află într-o
rețea LAN știu doar despre rute în rețeaua LAN. Destinațiile nerecunoscute sunt trecute la ruta
implicita
Ierarhia și rutarea în OSPF.

Din moment ce LSA este inundat de efectuarea actualizărilor declanșate și a


tuturor routerelor în interiorul domeniului de aplicare ar trebui să se recalculeze tabelele
lor de rutare, apoi numărul de routere din interiorul zonei autonome folosind protocoale
de stare a legăturilor ar trebui să fie limitată.

Pentru a reduce dimensiunea bazelor topologice de date despre routere în


protocolul rețelelor mari, OSPF utilizează o ierarhie a rețelei pe două niveluri (Fig. 1).

Există trei elemente principale în această ierarhie:

1. Sisteme autonome (AS) (Autonomous Systems): care sunt rerezentate


printr-un set de rețele cu administrare comună și strategie de rutare. Un sistem
autonom poate fi subdivizat logic în mai multe domenii.

2. Aria (Area)- este a diviziune logică a unui sistem autonom.

3. Aria coloanei vertebrale a reţelei (backbone zone) este coloana vertebrală


(nucleul) a fiecărui AS, spaţiul prin care rutele tranzitează şi prin care interacționează
toate celelalte AS. Toate celelalte AS – chiot (stub) trebuie să fie conectate cu zona
backbone.

Zonele ciot pot fi opțional configurate ca zone fără fund, complet zone fără fund sau
zone deloc interzise not-so-stubby area (NSSA) pentru a reduce dimensiunea bazei de
date de stare a rutelor și evident, a tabelelor de rutare.

Routere care rulează intern pe ierarhia rețelei pe două niveluri (Fig. 1.), au
diverse scopuri.

• Sunt numite routerele R2 și R3 routere de frontieră de zonă (Area Boarder


Routere - ABR). Lucrează în mai multe domenii, mențin baze de date separate pentru
starea rutelor pentru acele zone la care sunt conectate și rutează traficul între aceste
zone.
ABR transmite informații de rutare între zone numai despre numerele de rețea,
ceea ce reduce sarcina pe routere interne.

• Sunt numite routerele R4-R5, R7-R9 routere interne. Aceștia susțin baza
date topologice în zona în care sunt situate.

• Router R1 - router de frontieră Router de limitare a sistemului autonom -


ASBR) care îl conectează la domenii externe rutare sau sisteme autonome.
Rețeaua poate fi împărțită în zone ierarhice pentru limitarea cantității de
informații despre actualizări a tabelelor de rutare. Aceasta oferă o rutare mai eficientă
decât protocoalele vector distanță sau rute statice.

Distanța administrativă

Selectați cea mai bună cale


Distanța administrativă este primul criteriu pe care un router îl folosește pentru a
determina ce protocol de rutare să utilizeze dacă două protocoale furnizează informații
despre rută pentru aceeași destinație. Distanța administrativă este o măsură a fiabilității
sursei informațiilor de rutare. Distanța administrativă are doar o semnificație locală și nu
este promovată în actualizările de rutare.
Notă: Cu cât valoarea distanței administrative este mai mică, cu atât protocolul este
mai fiabil. De exemplu, dacă un router primește o rută către o anumită rețea atât de la
Open Shortest Path First (OSPF) (distanță administrativă implicită - 110), cât și de
Protocolul de rutare a gateway-ului interior (IGRP) (distanță administrativă implicită -
100), routerul alege IGRP deoarece IGRP este mai fiabil. Aceasta înseamnă că routerul
adaugă versiunea IGRP a rutei la tabelul de rutare.
Dacă pierdeți sursa informațiilor derivate din IGRP (de exemplu, din cauza unei opriri de
alimentare), software-ul folosește informațiile derivate din OSPF până când informațiile
derivate din IGRP reapar.

Tabelul valorii distanței implicite

Acest tabel listează valorile implicite ale distanței administrative a protocoalelor


acceptate de Cisco:
Valori implicite la
Sursa traseului distanță
Interfață conectată 0
Traseu static 1
Traseul rezumat al protocolului
de rutare îmbunătățit al
gateway-ului interior (EIGRP) 5
Protocolul de frontieră externă
(BGP) 20
EIGRP intern 90
IGRP 100
OSPF 110
Sistem intermediar-la-sistem
intermediar (IS-IS) 115
Protocol de informare de rutare
(RIP) 120
Protocolul Gateway Exterior
(EGP) 140
Rutare la cerere (ODR) 160
EIGRP extern 170
BGP intern 200
Necunoscut* 255
* Dacă distanța administrativă este de 255, routerul nu crede sursa acelei rute și nu
instalează ruta în tabelul de rutare.
Când utilizați redistribuirea rutei, ocazional trebuie să modificați distanța administrativă
a unui protocol, astfel încât acesta să primeze. De exemplu, dacă doriți ca routerul să
selecteze rutele învățate RIP (valoarea implicită 120), mai degrabă decât rutele învățate
IGRP (valoarea implicită 100) către aceeași destinație, trebuie să măriți distanța
administrativă pentru IGRP la 120+ sau să micșorați distanța administrativă a RIP la o
valoare mai mică de 100.
Puteți modifica distanța administrativă a unui protocol prin comanda distanță în modul
de subconfigurare a procesului de rutare. Această comandă specifică faptul că distanța
administrativă este alocată rutelor învățate dintr-un anumit protocol de rutare. Trebuie
să utilizați această procedură în general atunci când migrați rețeaua de la un protocol
de rutare la altul, iar acesta din urmă are o distanță administrativă mai mare. Cu toate
acestea, o modificare a distanței administrative poate duce la rutare bucle și găuri
negre. Deci, aveți grijă dacă modificați distanța administrativă.
Iată un exemplu care arată două routere, R1 și R2, conectate prin Ethernet. Interfețele
loopback ale routerelor sunt, de asemenea, publicitate cu RIP și IGRP pe ambele
routere. Puteți observa că rutele IGRP sunt preferate față de rutele RIP din tabelul de
rutare, deoarece distanța administrativă este de 100.
R1 # arată ruta ip

Poarta de acces în ultima instanță nu este setată

172.16.0.0/24 este subrețea, 1 subrețele


C 172.16.1.0 este conectat direct, Ethernet0
I 10.0.0.0/8 [100/1600] prin 172.16.1.200, 00:00:01, Ethernet0
C 192.168.1.0/24 este conectat direct, Loopback0

R2 # arată ruta ip

Poarta de acces în ultima instanță nu este setată

172.16.0.0/24 este subrețea, 1 subrețele


C 172.16.1.0 este conectat direct, Ethernet0
C 10.0.0.0/8 este conectat direct, Loopback0
I 192.168.1.0/24 [100/1600] prin 172.16.1.100, 00:00:33,
Pentru a permite routerului să prefere rutele RIP față de IGRP,
configurați comanda distanță pe R1 astfel:
R1 (config) # router rip
R1 (config-router) # distanța 90
Uită-te acum la tabelul de rutare. Tabelul de rutare arată că routerul preferă rutele
RIP. Routerul învață rute RIP cu o distanță administrativă de 90, deși valoarea implicită
este 120. Rețineți că noua valoare a distanței administrative este relevantă doar pentru
procesul de rutare a unui singur router (în acest caz R1). R2 are încă rute IGRP în
tabelul de rutare.
R1 # arată ruta ip

Poarta de acces în ultima instanță nu este setată

172.16.0.0/24 este subrețea, 1 subrețele


C 172.16.1.0 este conectat direct, Ethernet0
R 10.0.0.0/8 [90/1] prin 172.16.1.200, 00:00:16, Ethernet0
C 192.168.1.0/24 este conectat direct, Loopback0

R2 # arată ruta ip

Poarta de acces în ultima instanță nu este setată

172.16.0.0/24 este subrețea, 1 subrețele


C 172.16.1.0 este conectat direct, Ethernet0
C 10.0.0.0/8 este conectat direct, Loopback0
I 192.168.1.0/24 [100/1600] prin 172.16.1.100, 00:00:33,
Nu există linii directoare generale pentru atribuirea distanțelor administrative, deoarece
fiecare rețea are cerințe variate. Trebuie să determinați o matrice rezonabilă de distanțe
administrative pentru rețeaua în ansamblu.

Alte aplicații ale distanței administrative


Un motiv obișnuit pentru a modifica distanța administrativă a unei rute este atunci când
utilizați Rute statice pentru backup și ruta IGP existentă. Acest lucru este utilizat în mod
normal pentru a afișa un link de rezervă atunci când principalul eșuează.
De exemplu, să presupunem că utilizați tabelul de rutare de la R1. Cu toate acestea, în
acest caz, există și o linie ISDN pe care o puteți utiliza ca o copie de rezervă în cazul în
care conexiunea principală eșuează. Iată un exemplu de statică plutitoare pentru acest
traseu:
ruta ip 10.0.0.0 255.0.0.0 Dialer 1 250

Dacă interfețele Ethernet nu reușesc sau dacă coborâți manual interfețele Ethernet, ruta
statică plutitoare este instalată în tabelul de rutare. Tot traficul destinat rețelei 10.0.0.0/8
este apoi direcționat din interfața Dialer 1 și prin legătura de rezervă. Tabelul de rutare
apare similar cu acesta după eșec:
R1 # arată ruta ip
Poarta de acces în ultima instanță nu este setată
172.16.0.0/24 este subrețea, 1 subrețele
C 172.16.1.0 este conectat direct, Ethernet0
S 10.0.0.0/8 este conectat direct, Dialer1
C 192.168.1.0/24 este conectat direct, Loopback0

Concluzie
Ierarhizarea și stabilirea de distanțe administrative contribuie la simplificarea rutării și
selectarea celor mai bune rute pentru rețeaua noastră.

Bibliografie
https://www.cisco.com/c/en/us/support/docs/ip/border-gateway-protocol-bgp/15986-admin-
distance.html#:~:text=Administrative%20distance%20is%20the%20feature,reliability%20of%20a%20rou
ting%20protocol.

https://en.wikipedia.org/wiki/Administrative_distance

S-ar putea să vă placă și