Daniela Cristina Cus

OBIEC
CTIVE

Cursanții vor dobândii un nivel de bază de

înțelegere și cunoaștere (teeoretică și practică) privind
acordarea
d primului
i l i ajutor
j medical
di l de
d urgenta.
 CUPR
RINS
1. Acordarea primului ajutor
2
2. Folosirea trusei de prim ajutor
3. Structura si functiile corpului
4
4. Pericole toxicologice la bordul navei
5. Examinarea pacientului
6
6. Traumatisme ale coloanei vertebrale
7. Arsuri , opariri, degeraturi – efecte alee caldurii / frigului
8
8. Fracturi luxatii,
Fracturi, luxatii leziuni musculare
9. Ingrijiri medicale acordate pesoanelor salvate in urma naufragiului
10
10. Aviz medical radio
11. Farmacologie
12
12. Sterili area
Sterilizarea
13. Resuscitatrea cardiaca, inecul, asfixia
14
14. P bl
Probleme psihologice/
ih l i / psihiatrice
ihi t i
15. Evaluare
 CRITERII DE
E EVALUARE

Teoretica: test tip grila

Aplicatii practice: observare direcctă și realizarea de exerciții practice
¾Alarmarea
¾Evaluarea situației
¾Verificarea siguranței
g ț zonei
¾ABC - RCP
 1 Acordarea primului ajutor
1.Acordarea

¾ Limitată de echipamentele disponiibile – Kit-ul de prim ajutor

¾ Mediu – localizare
¾ Tipul de accidentare
¾ Condiții medicale
¾ Expunerea
E p nerea la factorii de mediu
medi calld/rece
¾ ABC / RCP
 Linii directoare pentrru prevenirea infecțiilor

1. Spălați-vă
p ț ppe mâini - utilizați
ț mănnuși
ș de pprotecție
ț
2. Acoperiți tăieturile și zgârieturile de
d pe mâini cu pansamente
3. Purtați șorț, ochelari si masca de protectie
p
4. Evitați să atingeți o rană /pansameent care este în contact cu o rană
5 Încercați
5. Î ți săă nu respirați,
i ți tușiți
t iți sau strănutați
t ă t ți deasupra
d uneii răni
ă i
6 Aveți grijă să nu vă înțepați cu acee
6.
8. Aruncați
ț toate deșeurile
ș în condiții
ț i de siguranță
g ț
 Instruirea medicala a comandantului si a lucratorilor
desemnati are ca scop insusireaa:

• cunostintelor de baza fiziologic,

fiziologic simptomatologic si terapeutic
• elementelor de medicina preventtiva si a masurilor profilactice
• cunostintelor practice privind proocedurile terapeutice
• cunostintelor privind consultul medical
m la distanta
 D t lii legate
Detalii l t de d protecţia
t ţi sănătăţii
ă ătăţii la
l bordul
b d l navelor
l

• membrii echipajului trebuie să-şi

să şi prrotejeze sănătatea şi să asigure un
standard adecvat al curăţeniei
ţ şşi igie
g enei ppersonale în timpul
p desfăşurării
ş
activităţilor pe navă.

• truse de prim ajutor marcate vizibil,, amplasate în sala maşinilor, în

bucătărie, pe puntea de navigaţie şi la pupa navei.
Acordarea primului aju
utor la bordul navelor

• nava este dotată din punct de vederre medical cu o infirmerie echipată

corespunzator pentru acordarea primului ajutor
• salvatorul este prin definiţie primaa personă pregătită medical care
ajunge la locul incidentului.
• Medevac-ul
M d l - evacuare medicală;
di lă serviciul
s i i l pentrut transportul
t t l de
d
persoane, în special cu elicopterul, într-o locaţie unde pot primi
î iji i medicale
îngrijiri di l specializate;
i li t
 Intervenția medicallă în caz de urgență
Principalele responsabilități pentru acordarea primul ajutor sunt :

• Să raspundă prompt prin prezentare la l locul accidentului

• Să se protejeze
• Să ajungă lângă pacient, să evalueze pacientul
• Să ceară şi apoi să coordoneze ajutorrul din partea martorilor
• Să asigure îngrijirile de urgenţă şi să reevalueze pacientul
• Să mobilizeze pacientul doar când esste necesar
• Să solicite asistenţă adecvată speciaalizată
• Să ajute
aj te personalul
personal l medical
medical, dacă estte necesar.
necesar
• Să comunice eficient cu serviciile medicale
m de la țărm;
 Ce reprezintă ajutorul med
dical de urgență?

- măsurilor care se aplică imediat în cazul unnei urgenţe medicale până la sosirea
serviciului de urgenţă sau intervenţia unui medic
m specialist
- urgenţă poate să survină printr-o îmbolnăviire subită, un accident sau o intoxicaţie.

Obiectivele primului ajutorr

• CONSERVAREA vieții – căi aeriene, respirrația, circulația sângelui (ABC)

• PREVENIREA agravării stării victimelor - pansarea rănilor,
rănilor controlul durerii
• PROMOVAREA recuperării – calmarea durrerii, protejare de cald / frig, asigurarea
condițiilor
di iil pentru recuperarea victimei
i i i
 Cum recunoaştem
ş m o situaţie
ţ de urgenţă?
g ţ
• Zgomote
Z - ţipete,
i gemete, identific
id ificabile,
bil alarmante
l - geam spart
căderea unor structuri
• Mirosuri -mirosuri necunoscute, neobişnuite,
n puternice
• Semne si simptome–
simptome respiraţie difficilă,
ficilă vorbire neclară
neclară, transpiraţie
abundentă fără o cauză evidenţă. 

Ai grijă,
ijă ce i s-a întâmplat
î tâ l t vic
ictimei,
ti i ţi se poate
t întâmpla
î tâ l şii ţie.
ţi
Asigură-te
Asigură te că te poţi apropia în sig
guranţă de victimă!
 2. Folosirea truseei de p
prim ajutor
j
- cutie din material plastic, etansa, cu colturi rotunjite
- foarfece cu varfuri boante,
boante garou
- deschizator de gura
- dispozitiv de respiratie gura la gura, pipa Guedel
- manusi de examinare, pahare de unica folosinta
- batiste de hartie cu solutie dezinfectanta
- atele din material plastic
- fesi din tifon mici ; mari
- bandaj triunghiular
- vata hidrofila sterile, ace de siguranta
- leucoplast, alcool sanitar
- comprese sterile,
sterile plasture
- pansament individual
- pansament cu rivanol
- rivanol / apa oxigenata / alcool iodat/ betadina
- brosura cu instructiuni de prim ajutor
- creion,
creion caiet
 3. Anatomia si fiziologia corpuluui uman
Sistemul osos
Scheletul este alcatuit din 206 oase,
conectate
t t intre
i t ele
l prin
i articulatii,
ti l tii ini major
j ritatea
it t
cazurilor.
Oasele au rol:
• de suport (ancorare muschi)
• sustin greutatea corpului
• de protectie (craniul protejeaza encefalul)
• dde formare
f a globulelor
l b l l rosii
ii sii albe
lb in
i mad
duva
rosie
• de depozitare a calciului.
 Rol principal:
p p
- de a suporta greutatea corpului,
- de a permite mobilitatea acestuia
- de a pproteja
oteja o
organele
ga e e interne
te e

Sistemul osos impartit in:

- schelet cefalic
- schelet axial (cavitate toracica,
stern si coloana vertebrala)
- schelet apendicular (membrele).
(membrele)
 Craniul
- 8 oase (cutia craniana)
- 14 (pentru fata).
Coloana vertebrala
- 33
33-34
34 vertebre:
- cervicale (7)
- toracice (12)
- lombare (5)
- sacrale (5)
- coccigiene
i i (4-5).
(4 5)
 Toracele ‐ stern, coaste si
vertebre toracice
a)) sternul - ppartea anterioara si
mediana a toracelui.
b)) coaste - 12 pperechi,, fac
legatura intre coloana vertebrala
si stern.
- coaste adevarate (in numar de 7)
- coaste false
f l (primele
( i l se
articuleaza cu sternul prin
i
intermediul
di l altor
l coaste iari
ultimele sunt flotante)
 Pelvis - pelvisul osos
(
(centura pelvina)
l i )

Rolurile pelvisului:
- sustinere si transmiterea
greutatii trunchiului in statica
- locomotia bipeda,
- protectia organelor pelvine,
implicat in sarcina si nastere.
 Oasele membrelor
superioare:

- humerus,, radius,, ulna,,

oasele carpiene,
carpiene oasele
metacarpiene,
t i f l
falangele
l
 Oasele membrelor
inferioare:
- femur,, rotula,, tibie,,
fibula, oase tarsiene,
oase metatarsiene,
metatarsiene
falange
 Patologie asociata
- fracturi osoase (accidentari, tumoori maligne)
- osteomalacie (carenta de calciu laa adulti)
- osteoporoza
- tumori benigne
- tumori maligne
 Sistemul muscular
m
Sistemul
Si t l muscular
l - alcatuit
l t it
din aproximativ
p 600 de muschi
scheletici, dintre care aproximativ
125 de
d perechihi implicati
i li i in i
mentinerea ppozitiei si miscarilor
de baza.
Muschii sunt de trei tipuri:
scheletici cardiac si netezi (în
scheletici,
alcătuirea organelor interne , ex.
restul tubului digestiv)
 Musculatura striata din punctul de
vedere al profunzimii:

- muschi
hi superficiali
fi i li - situati
it ti imediat
i di t subb
piele, in momentul in care se contracta , o
deformeaza.

- muschi profunzi - sunt vizibili in

aparitia
iti uneii plagi
l i profunde
f d sau in
i
interventii chirurgicale
 Clasificarea muschilor
scheletici
h l ti i in
i functie
f ti ded localizare:
l li

1. Muschii capului
2. Muschii gatului
3 Muschii trunchiului
3.
4. Muschii membrelor
a) muschii membrului superior:
umarului,
l i bratului,
b l i antebratului
b l i
b)) muschii membrului inferior:
f
bazinului, coapsei, gambei
 Patologii asociate musculatu
urii striate:

- hipertrofia / atrofia musculara

- miastenia gravis (boala autoimuna - slabiciune musculara progresiva)
- distrofia musculara
- atonie musculara
- rupturi musculare (in accidente)
 Sistemul vascular
Inima (cordul) - organ musculo-
cavitar

• Localizare – in cavitatea toracica,

toracica intre
cei doi plamani
• Forma - con turtit cu vârful îndreptat
în jos si spre stanga, iar baza
corespunde marilor vase
• Greutate
G t t - 250-300g
250 300
• Volum - asemanator pumnului drept

• Peretii inimii sunt formati din:

- endocard
- miocard
- epicard
30/03/2020
(pericard) 29
• realizează mişcarea sângelui prin
ȋntreg organismul

• inima şi vasele sanguine - cele

mai importante componente ale
sistemului circulator

• fiecare bătaie ȋmpinge sângele ȋn

vasele de sânge ce transportă:
- O2
- nutrimente către ţesuturi
ţ
30/03/2020 30
SISTEMUL CIRCULATOR:
ARTERELE
• transporta sangele de la inima spre tesuturi
• peretele de consistenta mai crescuta decat a
venelor
• arterele mari (aorta) contin un strat elastic

VENELE
• transporta sangele de la tesuturi spre inima
• peretele mai subtire, consistenta mai
scazuta

CAPILARELE
• la
l nivelul
i l l lor
l se realizeaza
li schimburile
hi b il ded
gaze dintre sange si tesuturi
1. Atriu
A drept; 2. Atriu stâng; 3. Vena cavă superioară; 4. Aorta;
• peretele este foarte subtire 5 Arteră
5. A t ă pulmonară;
l ă 6.
6 Venă
V ă pulmonară;
l ă 7.
7 Valva
V l mitrală;
it lă 8.
8 Valva
Vl
aortiică; 9. Ventricul stâng; 10. Ventricul drept; 11. Vena cavă inferioară;
30/03/2020 31
12. Valva
V tricuspidiană; 13. Valvă pulmonară.
 Hemo
oragia
Sângele circulă în organism printr-u
printr un sistem închis format din artere, vene şi
capilare. Scurgerea sângelui în afara sistem
mului vascular se numeşte hemoragie.

Hemoragia externă - scurgerea sângeluii printr-o leziune a pielii (traumatisme,

uşor de identificat;
Hemoragia internă - sângele se adună în ntr o cavitate a corpului (abdomen,
ntr-o (abdomen foiţele
pleurale ) sau formează o nouă cavitate.
Hemoragia exteriorizată - scurgerea sân ngelui se produce într-un organ cavitar
apoi se elimină la exterior natural (sângele acumulat în stomac se va exterioriza pe
gură prin vomă sau prin materiile fecale)
• Hemoragii arteriale: cauzate de leziunii ale
arterelor, sângele se scurge ritmic, pulsattil
(bătăile inimii),
inimii) culoarea este roşu
roşu-desch
desch
his,
his
se poate pierde un volum mare de sânge în
scurt timp.
i
• Hemoragiig venoase: sângele
g are o culooare
roşu-închis şi curge continuu, dar cu unn
debit mai mic decât în cazul unei
hemoragii arteriale.
• Hemoragii capilare: sângerarea este diifuză
Cauze frecvente ale
h
hemoragiilor
iil
Traumatismele - hemoragii pot
apărea
p frecvent în urma
accidentelor de orice cauză.
Afecţiuni - melena (scaun negru,
lucios) - cancer gastric sau în
ciroza hepatice;
- hemoptizie
h (
(sângele
l se
adună în pplămâni,, eliminat pprin
tuse) - TBC sau cancer pulmonar..
PUNCTELE DE COMPRESIE A ART
TERELOR

• artera temporală - se comprimă cu deggetul mare

la osul temporal
• artera carotidă comună trece lateral dee laringe
şi se comprimă mai jos de lezarea ei (ad
dică mai
aproape de inimă)
• artera
t brahială
b hi lă - se comprimă
i ă în
î cazul uneii
hemoragii abundente dintr-o plagă la brraţ,
antebraţ
t b ţ sau palmă
l ă
• artera ffemurală - se comprimă
p în cazuul unei
hemoragii la membrele inferioare (regiuunea
inghinală)
g )
 Tratamentul hemoragiiloor
- hemoragia este o urgenţă medicală
- hemostaza poate
p fi pprovizorie sau definitiv
vă
- hemostaza provizorie - pansamente comprresive
ce acoperă leziunea (după ce este curăţată)) cu o
compresă (pansament steril, tricou)
- se mai poate aplica un garou,
garou deasupra plăăgii
atunci când sângele este roşu-aprins şi sub b plagă
când sângele este roşu-închis.
roşu-închis
- garoul trebuie luat la fiecare 15 minute
Hemostaza definitiva - se realizează la
spital
p de către chirurg! g
 Sistemu
ul respirator

Plamanii sunt principalul component al

sistemului respirator.
- organe moi, aspect buretos, culoare roz-gri,
putandd ddevenii negriciosi
i i i de
d la
l fumat
f dar
d chiar
hi sii la
l
nefumatori din cauza aerului poluat.
p

- pleura acopera suprafata plamanilor si interiorrul

peretelui toracic (membrana ce contine o peliccula
de lichid lubrifiant (surfactant) intre cele douaa
foite).
 Sistemul respirator

- este alcatuit din cai respiratorii

p sup
pperioare,, inferioare
- functie schimbul de gaze.
- roluri:
l i generarea vocii, ii conditionar
di i rea aerului, l i mirosul.
i l
 Inspiraţia - proces activ, ce coonstă în mărirea volumului cavităţii
toracice datorită contracţiei muşchil
toracice, m şchillor respiratori
Expiraţia - proces pasiv, ce coonstă în micşorarea volumului cutiei
t
toracice,
i datorită
d t ită relaxării
l ă ii muşchilor
hil r respiratori
i t i

Ritmul respirator reprezintă alternanta dintre inspir si expir

- în stare de repaus,
repaus ritmul resp pirator este de :
- 16 respiraţii / minut la bărbaţţi
- 18 respiraţii / minut la femeii
- creşte
ş la efort,, ajungând
j g chiaar la 45 respiraţii/
p ţ minut
 Omul poate trăi :
- 5 săptămâni fără hrană
hrană,
- 5 zile fără apă,
- dar nu poate respira nici măcar
5 minute fără aer
aer.
Creierul şi inima nu pot
suporta lipsa de oxigen!
 Sistemull digestiv
- tubul digestiv - aprox. 9 m lungime,
de la cavitatea bucala pana la anus

- realizeaza
li di
digestia
i sii absorbtia
b bi
alimentelor ingerate si evacuarea
reziduurilor neasimilabile.

- cavitatea bucala - primul segment al

tubului digestiv - locul unde digestia
este demarata.
- faringele – canal de legatura ,
cavitatea bucala in esofag.
- esofagul - aprox. 25 cm, strabate
gatul, toracele si o portiune mica
din abdomen pana la orificiul
cardia, unde se conecteaza la
stomac.
- stomacul - responsabil cu
transformarea bolului alimentar
• Intestinul subtire : duoden, jejunul,
j j
ileonul - portiunea finala a
i t ti l i subtire
intestinului bti ce continua
ti cu
intestinal gros.
g
• Intestinul gros este ultimul segment
al tubului digestiv, cu o lungime de
aprox 1 6 m
aprox.1.6
-pprezinta cecul,, colonul,, rectul
(materiile fecale sunt stocate inainte
d a fi eliminate
de li i prin
i defecatie).
d f i )
 Ficatul
- de sinteză a unor substanțe
indispensabile vieții,
vieții rolul de
detoxifiere.
- funcție
f i secretorie
i - producerea
d
bilei
- funcție imunizantă - rol important
în imunitatea
- depozitează – vit. A , B12
- roll în
î sinteza
i t unor factori
f t i care fac
f
sângele coagulabil;
- sinteza și inactivarea unor
hormoni.
- insuficiență hepatică
 Spllina
FUNCȚII:Ț
• distrugerea eritrocitelor și trombocitelor
bătrâne;
• transformarea hemoglobinei în
bili bi
bilirubină;
• un depozit
p foarte important
p de fier in
organism (rezultat in urma
descompunerii
desco pu e hemoglobinei);
e og ob e );
• poate produce anticorpi (persoanele
cărora le lipsește splina sunt mai
predispuse la anumite afecțiuni
bacteriene);
 A
Aparatul
t l urinar
i
Aparatul urinar (sistem
urinar) : produce, stochează
și elimină deșeurile
organismului prin urină.

- alcătuit din: doi rinichi,

două uretere, vezica urinară,
d i mușchi
doi hi sfincteri
fi i șii uretrăă
 Glandele suprarenale
- suprarenalele
l l - secreta
hormonii ((corticosteroizi ,
adrenalină și noradrenalină) -
responsabili de reglarea
stărilor de stres, rezistența la
infecții și substanțe
antigenice, a metabolismului
și a sexualității ( hormonii
g , masculini și
androgeni, ș
estrogeni feminini)
 4 Riscuri toxicologiice la bordul navei
4.

Masurile de urgenta si intervenntiile in caz de pericol trebuie

adoptate
p in stransa legatura
g cu infoormatiile date de Codul I.M.D.G:

- Fisele individuale ale marfurilor ppericuloase ;

- Ghidul medical de p
prim ajutor
j inn accidentele care implica
p marfuri
periculoase' (First Aid Guide for Use
U in Accidents Involving
Dangerous Goods - M.F.A.G.).
Fiecare fisa de securitate cuprinde 5 sectiiuni :
1. cuprinde numarul fisei de securitate sii grupele de materii prime
2 cuprinde
2. i d echipamentul
hi t l special
i l necesarr in
i caz de
d pericol
i l (costume
( t de
d
protectie si materiale de decontaminare).
3. cuprinde masurile de urgenta.
4 cuprinde actiunile de interventie in cazz de pericol.
4. pericol Recomandarile privind
interventia in caz de pericol sunt diferite si depind de conditiile atmosferice, de
amplasarea la bord (sub punte sau pe pun nte) si de starea de agregare a
marfurilor periculoase.
5 cuprinde
5. i d masurile
il de
d prim
i ajutor
j t ini caaz de
d accident,
id t subb forma
f de
d trimiteri
t i it i in
i
'Ghidul medical de prim ajutor in accidenntele care implica marfuri periculoase' -
M FA G
M.F.A.G.
 Ghidul medical de prim aju
utor

Diagnostic de infestare privinnd:

- intoxicarea,

- metode de identificare a otravii si a partilor anatomice expuse.

- simptomele generale

- stadiile intoxicatiilor rezultate din otravire.

 In cazul tipic de otravire se dissting trei stadii :

1. Stadiul latent - intervalul de timp

1 p intre momentul infestarii si
momentul in care apar primele simpttome sau semne de intoxicare -
timp foarte scurt.
scurt

2. Stadiul activ - semnele si simptom

mele intoxicarii sunt evidente.
 Principalele cai de contact sunnt :
- prin piele, ochi, inhalatie, indigestiie.

Simptomele
p ggenerale :
- dureri de cap, tulburari psihice,varrsaturi,
- durere,
d puls
l rapid
id sii slab,
l b culoare
l i hi a pielii
inchisa i lii (gri-albastru),
( i lb t )
- convulsii, pprobleme serioase ale reespiratiei.
p
 3. Stadiul final - simptomele se rezolva
3 r uzual in majoritatea
cazurilor cu expunere mica in catevaa ore.
In cazull uneii expunerii marii saau daca
d substanta
b este ddeosebit
bi de
d
toxica, simptomele pot persista catevva ore / zile. Starea pacientului se
poate deteriora.
Complicatii :
- asfixiere, edem pulmonar
- bronsita, pneumonie
- infarct, colaps circulator
- blocaj renal si blocaj biliar
 Diagnostice specifice.

Functie de simptomatica prezeentata de catre accidentat putem

stabili cu ajutorul ghidului care este substanta toxica care a cauzat
accidentul, precum si diagnosticul prrezumtiv.
 Primul ajutor la bordul naveii :
- necesar pentru accidentele minore
- pentru a imbunatati starea accidenttatului pana la aplicarea unui
tratament adecvat
- fiecare marinar sa fie instruit in acoordarea pprimului ajutor
j la bordul
navei
 In momentul identificarii unu
ui accidentat trebuie sa se tina
seama de
d urmatoarele
l reguli:
li

- atentie la motivele care au cauzat accidentul

a
- daca
d este necesar, se scoate accide
id ntatull din
di zona periculoasa
i l
- se vor folosi aparate
p de respirat
p daaca se banuieste pprezenta gazelor
g
toxice sau a fumului in zona
- se cheama ajutor
 Sunt prezentate grafic si textual fazele primului ajutor medical
acordat,
d ffunctie i de
d simptomele
i l accidentatului.
id l i
Simptome
p :
- pierderea cunostintei
- ale
l aparatuluil i circulator
i l sii respirat
i tor
- op
oprirea
e respiratiei
esp e dublata
dub de infarrct
c
- metode de respiratie artificiala si resuscitare
r cardiaca
 Complicatii
p ale intoxicatiilorr. In urma contaminarii cu o
substanta pot avea loc anumite compplicatii. Aceste complicatii sunt
prezentate in M.F.A.G. :
p
Exemplu afectiune:
Asfixia (sufocarea)
Identificare : cauzata de lipsa oxig genului in sange (intoxicarea cu
substante chimice).
Diagnostic : dificultati in respiratiee,
e puls rapid (peste 100/min.),
100/min )
culoare inchisa a pielii, pacientul aggitat - devine apatic
Tratament : Tratamentul de urgennta este descris in prezentul cod.
 In continuare sunt prezentate duppa acelasi model :

- edemul pulmonar ; bronsita ; pneumonnia ;

- afectiuni ale aparatului respirator ;
- plurita ; colapsul circulator acut ;
- infarctul miocardic ; starea de coma ; convulsiile
c ;
- tulburarile mentale ;
- afectiuni ale aparatului digestiv ;
- temperatura ; afectiuni renale.
 Tratamente de urgenta
urgenta.
Se descriu procedurile de urgeenta si de acordare a primului ajutor
medical
di l pentru limitarea
li i consecintel
i lor accidentelor
id l cu substante
b toxice.
i
Aceste tratamente de urgenta
g s
sunt structurate functie de zona
anatomica de contact a accidentatuluui :

- contact direct cu pielea sau ochii

- inhalare sau ingestie

Se descrie de asemenea si proceduura de acordare a terapiei cu oxigen.

 Utilizarea Ghidului dee prim ajutor medical
Semne si simptome

Intoxicatii in general

• istoric: istoricul ingerarii,

ingerarii inhalarii,
inhalarii in
njectarii sau absorbtiei unui agent toxic

• respiratia: dificultati in respiratie sau ffrecventa respiratiilor scazuta

• digestiv: greata sau voma,

voma dureri abdo
ominale diaree
ominale,

• SNC: inconstienta sau status mental altterat,

terat dilatarea sau constrictia pupilelor,
pupilelor

• altele: salivatie excesiva

excesiva, transpiratie,
transpiratie cianoza
 Agenti toxici ingerati

- un agent toxic ingerat este adminiistrat pe cale orala

- mai mult de 80 % din intoxicatii sunt
s cauzate de ingestie.
g
- deseori sunt arsuri chimice, mirossuri sau pete in jurul gurii
- pacientul ar putea prezenta: greataa , voma, dureri abdominale
sau diaree
di
p
- simptome intârziate pot
p fi respirat
p tii ineficiente sau anormale,,
pierderea constientei sau crize conv
vulsive.
 Tratamentul ingerarilor agen
ntilor toxici
Sunt trei metode generale de tratament all unei intoxicatii prin ingestie:
• dilutia agentului toxic
• administrare
d i i d carbune
de b activat
i
• provocare de varsatura
!!! nu induceti voma daca pacien
p ntul are istoric de afectiuni
cardiace sau daca nu este pe deplin con
nstient.
 Agenti toxici inh
halati

• intoxicarea prin inhalare apare dacaa o substanta toxica este inspirata si

absorbita de plamâni. Unele substaante toxice sunt foarte periculoase
dar nu iritante.
monoxidul de carbon (co) - gaz
g inodor (fara miros),
miros) incolor si
insipid (fara gust)
• alte gaze toxice: vaporii de Cl si ammoniacul sunt foarte iritante produc
tuse si insuficienta respiratorie severra
ra.
p fi clasificate ca iritante.
Aceste ggaze pot
 Semne si simptome
p - agenti
g toxxici inhalati
• detresa respiratorie
• ameteala, tuse
• durere
d d cap ((cefalee)
de f l )
• raguseala,
raguseala confuzie
• dureri toracice
Una din cele mai frecvente cauzee ale intoxicarii CO sunt instalatiile
d incalzire
de i l i cu combustie,
b ti insuficient
i fi i t ventilate.
til t
 Semne si simptome - intoxicatia
a cu CO
• dureri de cap (cefalee)
• ameteli, greturi, varsaturi
• pacientul este dezorientat,
• tulburari de vedere
• scaderea fortei musculare
• pierderea constientei pâna la coma
• tenta visinie a pielii
 Conduita de urmat:

• scoaterea cât mai rapida

p a ppacientuluii din mediul toxic
• evaluarea functiilor vitale ale pacientuului
• oxigenoterapie
i t i prin
i masca, debit
d bit maree
• monitorizarea functiilor vitale: respira
p atii,, ppuls,, tensiunea arteriala,,
saturatia de oxigen si urmarirea evoluttiei lor
• transportul la o unitate spitaliceasca
Arsurile chimice sunt pproduse de substtanţe ţ ce includ acizii tari sau bazele
puternice.
• substanța toxică pătrunsă în organism m va produce modificări și reacţii
patologice.
• pătrunde pe diverse căi:
- respiratorie: gazele şi substanţele volatile
- cutanată şi prin mucoase (conjunctivvală, nazală, oftalmica): solvenţi
Tratament :
• Îndepărtarea a cât mai multă substanţăă chimică uscată
• Spălaţi zona afectată cel puţin 20 minuute cu apă
• Acoperiţi zona arsă cu o compresă usccată,
cată sterilă sau o folie pentru arsuri.
arsuri
 Balon Ruben
Kitul de Resuscitare contine:
– balon de resuscitare din silicon,
autoclavabil
– 1 masca de resuscitare
– un rezervor cu valva
l
– 3 canule Berman nr 3/4/5
– 1 tub de racord pentru oxigen
– 1 cutie transparenta
p
Baloanul RUBEN pentru
resuscitare
it de
d unica
i utilizare
tili sau
silicon autoclavabil.
1. deschideti gura pacientului si curatati caile aeriene de toate materiile straine
si fluide
fluide. Se recomanda utilizarea unui aspirator de urgenta.
urgenta Se inclina capul
complet in spate si impingeti maxilarullui in sus, cu gatul intins, pentru a
deschide caile respiratorii.
respiratorii
2. tineti masca strans pe fata pacientuluii, acoperind gura si nasul, inclinati
capul complet pe spate tinand masca sii ridicati maxilarul spre inainte.
Stoarceti punga usor si urmariti cum piieptul se extinde.
3. eliberati dintr-o miscare presiunea aplicata asupra pungii si lasati sa se
dezumfle pieptul. Se repeta de 12
12-20
20 ori pe minut.
 5 Examinareea pacientilor
5.

ALGORITMUL DE TRIIAJ

A. Pacientul are risc vital?

B Este periculos sa astepte?
B.
C. Cate resurse sunt necesare?
D. Sunt afectate functiile vitale?
 Categoriile triiajului primar
Rosu – imediat - leziuni tratabille, amenințătoare de viață -
necesită intervenție medicală rapid
dă
Galben – amanat - leziuni poteențial serioase, stabile să aștepte o
perioadă scurtă până la tratamentu
ul medical.
Verde – minor - leziuni minoree ce pot aştepta o perioadă mai
îndelungată pentru tratament mediical
Negru – decedat - decedat sau cuc semne de viață, dar cu leziuni
incompatibile cu viaţa
Albastru - Contaminat
 1. Evaluarea primara - a stării viictimei pentru a se determina
gravitatea leziunilor şi stabilirea priorittăţilor de acţiune.

• A – eliberarea cailor aeriene

• B – verificarea respiraţiei: simt – văd – aud;

• C- asigurarea circulatiei sanguine.

2. EVALUAREA SECUNDARĂ
- cap pana la picioare,
picioare căutându-se
căutându se alte possibile leziuni.
leziuni
- se dezbraca complet pacientul , il protejăm
m de hipotermie.

Secventa D – Examen neurologic g de bază ă:

Marimea si reactivitatea pupilelor – sem mne de leziune craniana sau AVC sau o
supradoza
p de droguri
g
- in cazul pacientilor netraumatizati se folo
oseste scala AVPU (alaturi de Scala
GCS):)
• A (Alert ) → pacient alert, constient;
• V → pacientul raspunde numai la stimuliii verbali;
• P → pacientul raspunde numai la stimulii durerori;
• U → pacient
i neresponsiv i la
l nici
i i un stimul
i l.
 Semne → ceva ce ne putem da seama singuri.
Simptom → tulburare subiectivă percepută de bolnav (durere, greaţă palpitaţii).

Intrebarile pe care le puteti pune:

• Ce vârsta aveti?
• Stiti sa aveti vreo boala? ((boala cardiacaa,, diabet))
• Sunteti sub tratament?
• S t ti alergic
Sunteti l i la l ceva??
Daca pacientul este inconstient, un colleg ar putea raspunde la aceste intrebari.
 Secventa E
- pacient fără leziuni post-traumatice - formula
f SAMPLE:
• S – semn, simptom
i t (care
( este
t principal
i i lal acuza a pacientului?)
i t l i?)
• A – alergii
g ((daca se stie alergic?)
g )
• M – medicamente (ce medicamente utiilizeaza curent?)
• P – probleme
bl medicale
di l (ce
( diagnostice
di i e medicale
di l i-au
i f precizate
fost i
anterior?)
• L – ultima masa (când a mâncat ultimaa data?)
• E – evenimente asociate (ce alte evenim mente care pot influenta starea de
sanatate s-au petrecut in ultimul timp?))
 Tegumentele si temperatura
• Tegumentele pacientului trebuie evaluate in functie de culoare si
umiditate.
Culoare → Termen → Semn
• Rosie → Eritem → Febra sau Arsu ura solara
• Alba → Palid → Soc
• Albastra → Cianotic → Obstructiaa cailor aeriene
• Galbena → Icteric → Boli ale ficaatului
• Temperatura normala a corpului este de 37ºC.
 6 Traumatisme ale coloanei
6. c vertebrale

Pacientul traumatizat se evalueazză într-o ordine strictă, din cap

până în picioare, respectând segmenteele corpului ţinând cont de riscul
hipotermiei
Evaluarea leziunilor capului, gâttului:
- răni,
răni cont
contuzii,
ii hemoragii;
- se examinează urechea, nasul, gura, sccaplul,urechile;
- se verifica gatul , coloana cervicala
Î toate
În t t cazurileil de
d traumă
t ă se are îîn vedere
d posibilitatea
ibilit t existenţei
it ţ i
leziunii de coloană cervicală.
 Cum se manifestă?

- durere la nivelul locului de fraactură, accentuată la mobilizare

- iradiere în membrele inferioarre în caz de afectare radiculară
- afectare
f neurologică
l i - pareză, imposibilitatea
i ibili de
d a mișca
i
picioarele
 Semne si simptome alee leziunii maduvei spinarii

- lipsa de substanta;
- vanatai;
- alte leziuni ale capului, gatului sauu maduvei (coloanei);
- slabiciuni la nivelul extremitatilor;;
- paralizie;
- lipsa senzatiilor tactile;
- slabiciune
l bi i de-a
d lungul
l l coloanei
l i cerrvicale;
i l
- amorteli.
 Tratamentul leziunilor de
d coloana vertebrala

• in caz ca se suspecteaza o fractura de colo oana vertebrala, se va evita mobilizarea

victimei
i ti i
• daca exista un potential pericol si victima trebuie mobilizata, aceasta se va face
cu imobilizarea
i bili coloanei
l i vertebrale;
t b l
• victima va fi culcata pe un plan dur (usa, scandura,
s targa)
• fixata cu legaturi trecute peste coapse, baazin si torace
• imobilizati capul in pozitie neutra
• fixati gulerul cervical si preveniti alte misscari ale capului.
• asigurati ventilatia adecvata victimei,
victimei dacaa victima nu respira incepeti
manevrele de RCP
• administrea O2 cat mai precoce este esenttiala (O2 reduce edemul cerebral)
 Ridicarea directa
Ridi di t a paccientului
i t l i trebuie
t b i evitata
it t la
l
pacientii care au suferit un
n traumatism la nivelul
capului, coloanei sau memb brelor inferioare.
 O leziune la nivelul maduveei poate provoca paralizia
unor muschi respiratori,
respiratori ceea ce
c duce la respiratie
anormala, chiar la stop respirator.

• verificati pulsul pacientului

• monitorizati functiile vitale, sensibilitatea si motricitatea
• examinati si tratati celelalte leziuni exxistente
• pregatiti pacientul in vederea transporrtului
 Imobilizarea coloanei cerv
vicale
- daca se suspecteaza o fractura in zoona cervicala se va imobiliza si
capul victimei cu un guler cervical iarr in absenta acestuia se va trece o
legatura si peste frunte si se vor sprijiini tamplele cu 2 suluri.

- in toate cazurile de trauma se are inn vedere posibilitatea existentei

l i ii de
leziunii d coloana
l cervicala
i l
 Suspiciunea existentei leziunii dee coloana cervicala apare:
- un pacient politraumatizat ( > 2 leziunni, din care cel putin una pune viata
i pericol);
in i l)
- un p
pacient care a suferit un traumatism
m la nivelul capului;
p ;
- un pacient care prezinta traumatism laa nivelul toracelui sau in apropierea
capului;
- un pacient constient, care acuza durerri la nivelul gatului;
- un pacient care prezinta deformari la nivelul gatului;
- un pacient care prezinta un status menntal alterat (aflati sub influenta
alcoolului).
 Lesinul: cauze, riscuri si comp
plicatii

Lesinul apare in momentul in caare creierul nu mai primeste

suficient oxigen si se manifesta prin piierderea cunostintei pentru cateva
secunde sau minute.

Termenul medical care definestee lesinul este sincopa, dar acest

simptom mai este cunoscut si sub denuumirea de inconstienta sau lipotimie.
 Cauzele lesinului
• F i exagerata
Frica t sau traumele
t l emotionale
ti le
• Durerea severa
• Scaderea brusca TA
• Respiratia
p rapida
p si sacadata
• Deshidratarea
• Statul intr-o
intr o anumita pozitie un timp inddelungat sau ridicarea brusca de pe
scaun, pat
• Efort fizic la temperaturi ridicate
• Tuse puternica
• Consumull ded droguri
d i sau de
d alcool
l l ini ex
xces
• Anumite medicamente (antihipertensiveele, antihistaminicele, antidepresivele si
b bl
betablocantele)
l )
 Afectiuni care pot cauza lesin::

- DZ (cetoacidoza diabetica,
diabetica compliicatie grava a diabetului)
- boli cardiace
- hemoragia cerebrala
- ateroscleroza
aterosclero a
- aritmie cardiaca
 Simptomele adiacente lessinului

- sangele
g nu ajunge
j g suficient de rapidp la creier
- deficit de sange , insotit de:
- ameteala,
l slabiciune
l bi i
- tulburari de auz si/sau de vedere;;
- deshidratare
- cefalee;
f l
- tremuraturi;;
- paloare si senzatie de greata cu /fara vaarsaturi;
- transpiratie
i i abundenta
b d sii confuzie.
f i
 Cand reprezinta o urgen
nta medicala ?

- prezinta dificultati de respiratie;

- nu isi revine in cateva minute de la lessin;
- a cazut si s-a lovit, iar rana respectiva sangereaza;
- sufera de diabet;
- prezinta batai anormale ale inimii;
- se plange de dureri in piept ori de connstrictie toracica;
- prezinta tulburari de vedere si de vorb bire;
- nu isi poate misca membrele.
 7 Arrsuri
7.
Arsura - este un tip de
leziune a părţilor moi ce
poate fi cauzată de un agent
termic, chimic sau electric.
• Superficiale (grd. I) - epidierma
reprezintă
i tă stratul
t t l exterior
t i all pielii
i lii
Semnee și
Se ș ssimptome:
pto e:
• Piele roșie , dureri minore- moderatte

• Grosime parțială superficială(grd.II)

II)
- Se extinde la derma superficială
Semne și simptome:
• Vezicule,
V i l dureri
d i moderate
d t – severe
• Grosime parțială, adânci ( grd. II ) -
S extind
Se ti d la
l derma
d adâncă
dâ ă (reticular
( ti l ră)ă)
Semne și simptome:
• dureri moderate – severe
• Grosime totală (grd. III ) - extinnsă
pe toată derma
Semne și simptome:
• Distrugerea terminaţiilor nervoasse
((lipsește
p ș durerea))

• De
D grd.d IV -SeS extinde
i d pe toatăă
pielea, în grăsimea de sub ea, în
mușchi și oase
Semne și simptome:
• Pierdere de fluide în cantităţi marri –
șoc
Regula lui Wallace sau
u regula lui
lui“9”
9
 Tratament/Acțțțiune imediată:

• Răcirea zonei afectate cu apă rece cel

c puţin 10 min
• Scoaterea/tăierea hainelor prea strâânse, ceas, bijuterii (îmbrăcămintea
li it de
lipita d arsură,
ă se lasă
l ă pe loc)
l )
• Aplicarea de comprese sterile / foliie pentru arsuri
• Hidratare cu înghițituri mici de apăă
• NU se aplică unguente
• NU se sparg veziculele
 Arsurile chimice

• sunt produse de substanţe ce inclu ud acizii tari sau bazele puternice.

• substanța toxică pătrunsă în organ nism va produce modificări și
reacţii patologice.
• pătrunde pe diverse căi:
- respiratorie:
i t i gazele l şii substanţel
b t ţ lle volatile
l til
- cutanată şi prin mucoase (conjun nctivală, nazală): solvenţi
 Tratament :

Îndepărtarea a cât mai multă substaanţă chimică uscată

• Spălaţi zona afectată cel puţin 20 minute

m cu apă

• Acoperiţi zona arsă cu o compresă uscată, sterilă sau o folie pentru

arsuri.
 Expunerea la frrig si la caldura

Deshidratarea este o formă de d şoc care apare

p când corpulp ppierde
prea mult lichid şi electroliţi prin trannspiraţii abundente în urma
expunerii la căldură.

Crampele musculare determ

minate de expunerea la căldură:
• spasme dureroase
d reroase ale muşchilor
m şchilor carre apar la cei care transpiră
abundent în mediu cald, beau cantiități mari de apă (nu înlocuiesc
pierderea de sare din organism)
• Hipertermia (care include şi insolaţia) - creşterea rapidă a temperaturii
interne a corpului care are loc atunci câând mecanismele de pierdere a
căldurii sunt depăşite. Temperatura cenntrală este mai mare de 41°C .

• Degerătura este o leziune determinatăă de îngheţarea parţială sau completă

a pielii
i lii şii a ţesuturilor
ţ t il profunde
f d prin
i exxpunere la
l frig.
fi

• Hipotermia este o afecţiune în care tem

mperatura internă a corpului scade
sub 35°C
35 C în urma expunerii prelungite la frig sau dacă o persoană suferă o
imersie în apă rece.
• Persoanele suferinde de hipoterm
mie prezintă extremitățile cianotice
(albăstrui).
(albăstrui)

• Încălzirea necorespunzătoare a coorpului la pacienții cu hipotermie,

va face ca sângele cu o temperatu
ură scăzută să ajungă la nivelul
inimii, ceea ce va conduce la epuiizarea acesteia (insuficiență
cardiacă)

• Reâncălzirea hipotermicilor se facce lent, 1°C / oră atunci când

temperatura internă scade sub 28 °C
 Insollatia
• insolatia reprezinta o situatie de urgentaa in care viata persoanei afectate
poate fi pusa in pericol.

• Manifesta: dureri de cap, incoerenta in vorbire, stari de

lesin, halucinatii, convulsii si chiar com
ma in cazurile foarte grave.

• Temperatura corpului poate ajunge la 40

4 de grade celsius (sau chiar peste).

• Persoana care sufera de insolatie este attat de deshidratata incat pielea sa nu

mai transpira si este uscata si calda la atingere
a
atingere.
 Tratament:
• interventia
i t ti de
d urgenta
t prin
i orice
i mijloac
ijl ce disponibile
di ibil care ar puta
t sa scada
d
temperatura corpului : comprese umedee,
e ventilator sau gheata aplicata sub
axile ((utilizat o pperioada scurta de timpp)

• hidratarea este foarte importanta

p

Tratamentul precoce crestee sansele de supravietuire ale

unei p
persoane care su
ufera de insolatie!!!
 DEGERA
ATURILE
Cl ifi
Clasificare :
- gradul
d l I:
I leziuni
l i i superficiale,
fi i l pielea
i l roosie,
i inflamata
i fl t posibil
ibil descuamata
d t
- gradul II: afectarea e profunda,
profunda pielea rosie,
rosie inflamata , flictene - continut clar
- ggradul III: edem important,
p , ppielea ggrii-albastruie,, flictenele au continut
hemoragic, poate apare necroza si ganggrena in cateva zile;
- gradul IV: cand sunt afectati inclusiv muschii,
m tendoanele, oasele si apare
necroza si gangrena in cateva ore.
 PRIMUL AJUTOR
A

- se introduce victima intr-un mediu incaalzit

- se infasura zonele degerate in haine groase sau paturi

- se poate introduce extremitatea degeraata in apa cu o temp. de 34-37 grd C

- daca
d victima
i i e constienta
i sii nu varsa, i se ofera
f lichide
li hid calde
ld (nu
( fierbinti)
fi bi i)
 NU este recomandat:

- sa se maseze zonele degerate;

- sa se expuna la temperaturi cresscute: calorifere, sobe, apa fierbinte
- sa se dea bauturii alcoolice victimei.
 HIPOTE
ERMIA
- usoara: temperatura corpului intree 35-32 grade Celsius;
- medie: temperatura corpului intree 32
32-28
28 grade Celsius;
- grava: temperatura corpului sub 28
2 grade Celsius.

PRIMUL AJUTOR

• evaluarea functiilor vitale (ABC)

• RCP - toracele victimelor aflate in hipotermie este mai rigid
ceea ce fface mai dificil
f masajul
j caardiac.
 Restabilirea temperaturii norm
male a corpului se face lent (cu
aprox 1 grd /h) !
aprox.

- incalzire pasiva: aducerea victimei inttr-un mediu cald, inlocuirea

imbracamintei ude cu una uscata si inveelirea cu ppaturi;; aceste masuri ppot fi
suficiente in hipotermiile usoare si meddii cu temperaturi peste 31 grd C

- incalzire externa activa: imersie in apaa calda (40 grade Celsius), acoperirea
cu paturi electrice, infasurarea in haine sau paturi calde, pungi / sticle cu apa
calda
 Hipotermicul nu poatte fi declarat decedat pana
ce nu este reincalzit,
reincalzit ressuscitarea se va continua
pana la restabilirea teemperaturii normale a
corp
pului.
l i
 8 Fracturi , luxatii si
8. s leziuni musculare

Fracturile sunt leziuni ce apaar în urma actiunii unui traumatism

puternic asupra osului, constând în înntreruperea continuitatii acestuia:

• fracturi închise - tegumentele în jurrul focarului de fractura sunt intacte

• fracturi deschise - focarul de fractuura comunica cu exteriorul printr-o
plaga
• fracturi directe - în care agentul traaumatizant actioneaza chiar la locul
de producere a fracturii
• fracturi indirecte - traiectul de fracttura apare la distanta de la locul de
actiune
ti all agentului
t l i vulnerant
l t
 Fracturi
• Ruperea sau fisurarea unui os este numita
n fractura
• Este necesara o forta destul de marre pentru a rupe sau fisura un os
sanatos
• Persoanele varstnice sau cu anumitte afectiuni pot suferi fracturi mai
frecvent sau in urma unor traumatisme minore comparativ cu
persoanele tinere si sanatoase
 Cum recunoastem
Cu ecu o s e o fractura
cu ?

• Deformarea zonei fracturate , umflaree si invinetire

• Durere si/sau dificultati in a misca zonna afectata
• Scurtarea extremitatii fracturate ( mai ales a membrelor inferioare )
• Trosnente (crepitatii) la incercarea de a mobiliza zona fracturata insotite
de durere violenta
• Miscari anormale la nivelul zonei fracturate
• O plaga la nivelul careia se pot vedea capetele osoase rupte
• Semne de soc ( mai ales in cazul fractturii oaselor mari : femur , bazin )
 Fracturii inchise

• Sfatuiti victima sa ramana nemiscaata

• Sprijiniti cu ambele maini articulattiile aflate deasupra si dedesubtul

zonei fracturate ppana cand zona va fi imobilizata

• Daca este pposibil imobilizati zona fracturata

f de o zona santoasa a
corpului din apropiere ( membrul innferior fracturat de cel sanatos ,
membrul superior de torace.
• Imobilizati zona fracturata in pozitia in care ati gasit-o

• NU incercati sa realiniati zona fracturatta deformata ( reducerea fracturii ) -

pproduce leziuni ggrave ale nervilor si hem
moragii
g incontrolabile

• Daca folositi atele ( chiar improvizate

p ) imobilizati INTOTDEAUNA o
articulatia aflata atat deasupra cat si deddesubtul zonei fracturate

• Nu lasati victima sa manace si sa bea appa

• Apeleaza Serviciile de Urgenta daca vicctima nu se poate deplasa sau suspectezi

starea de soc
 Fracturi deschise
• In cazul unei fracturi deschise , cel putinn unul din capetele osase rupte va
strapunge piele si tesuturile din jur prod
ducand o plaga ce poate sangera
incontrolabil

• Pentru a controla hemoragia acoperiti palga

p cu comprese sterile

(curate) si aplicati presiune manuala in zoona din jurul plagi (NICIODATA pe

plaga si capetele osoase vizibile )

• Tratati plaga din fractura deschisa ca pee o plaga in care se gaseste un corp
strain de mari dimensiuni
• Imobilizati zona fracturata in pozitia inn care ati gasit-o
• NU incercati sa realiniati zona fracturaata deformata ( reducerea fracturii )
deorece se ppot pproduce leziuni ggrave alle nervilor si hemoragii
g
incontrolabile
• Daca folositi atele ( chiar improvizate ) imobilizati INTOTDEAUNA o
articulatia aflata atat deasupra cat si dedesubtul zonei fracturate
• Nu
N lasati
l ti victima
i ti sa manace sii sa bea
b apaa
• Apeleaza
p Serviciile de Urgenta
g daca victima nu se ppoate deplasa
p sau
suspectezi satrea de soc
 Entorse si
s Luxatii
• Structurile
S il moii din
di jurul
j l articulatiilor
i l iil ( muschi
hi , tendoane
d , ligamente)
li ) pot
fi ranite in situatiile in care forta aplicatta nu este suficient de mare pentru a
produce fracturi.

• Totusi pot exista fracturi insotite de entorse/luxatii

Entorsa reprezinta modificarea po

ozitiei normale a capetelor osoase
intr-o articulatie , revenirea la pozitia norrmala facandu-se spontan

• In cazul entorselor pot exista leziuni alle ligamentelor sau tendoanelor din
j l articulatiei
jurul i l i i functie
f i de
d forta
f care a produs
p d leziunea
l i
 In cazul entorselor puteti constaata :
• Durere si sensibilitate exagerata la nivelul
n zonei lezate
• Dificultati in mobilizarea zonei lezaate
• Umflarea , tumefierea si invinetirea zonei lezate

Procedura pentru ameliorarea siimptomelor :

• S ( sprijin ) – sprijiniti zona lezata
• G ( gheata ) - puneti gheata sau o coompresa rece pe zona ranita
• C ( confort ) – sprijiniti confortabil zona
ona ranita
• R ( ridicare ) - ridicati zona ranita
 Luxatia reprezinta modificarea pozitiei normale a capetelor osoase
intr-o articulatie , revenirea la pozitia noormala facandu-se facandu-se doar
in urma unor manevre efectuate de persoonal emdical specializat

• Leziunile partilor moi din jurul articulatiei afectate sunt de o gravitate mai
mare decat in cazul entorselor

• Capetele osoase dislocate pot strapung

ge pielea si provoca o plaga
asmenatoare cu cea din fractura deschiisa – Luxatie deschisa
 In cazul unei luxatii puteti consstata:
• Semnele unei entorse
• Durere si sensibilitate exagerata la nivvelul zonei lezate
• Dificultati in mobilizarea zonei lezate
• Umflarea , tumefierea si invinetirea zoonei lezate

La care se adauga:
• Pozitia anormala a zonei luxate
• Miscari nefiresti la nivelul articulatiei luxate
• Plaga la nivelul articulatiei luxate in caare se pot vedea capete osoase
 In cazul unei luxatii :

Folositi protocolul de interventie in cazul entorselor :

• SGCR (spijin, gheata , confort, comunicaare)

• Imobilizati articulatia luxata la fel ca in cazul fracturilor

• Luxatia deschisa o veti trata identic ca si o fractura deschisa

• Nu incercati sa repozitionati capetele osoase

• Nu permiteti victimei sa manance sau sa bea

b apa

• Monitorizati
M i i i victima
i i pentru a depista
d i preccoce semnele
l de
d soc
Luxatie membru superior si en
ntorsa membru inferior
ntorsa
 Fractura evoluează către sudura extremităţilor
e fracturate printr-o formaţie
denumittă calus.

• 11. Faza
F h
hemoragică
i ă şii hiperemică
hi i ă (psoud
( d i fl
doinflamatorie)
t i ) – revărsatul
ă t l sanguin,
i
hematomul post fracturar, se retrage

• 2. Faza calusului fibros: unirea fragmenteelor osoase cu un calus fibros, în interiorul

căruia
ă i se găsesc
ă şii insule
i l de d ţesut
ţ t cartilagin
til inos .

• 3. Faza calusului osos primitiv: sapt.3 de evoluţie, calusul fibros începe să se

mineralizeze iar zonele cartilaginoase încep
p să sufere un proces de osificare
encondrală
d lă - cu trabeculaţie
t b l ţi dezordonata.
d d t

• 4. Faza calusului osos definitiv durează până

p la 2 – 3 luni
 9. Asistenta medicala in cazul persoanelor
salvate in urma unui naufragiu

P i l ajutor
Primul j t trebuie
t b i acordat:
d t

- celor care sangereaza puternic, (a se oppri hemoragia cu garouri,

pansamente sterile compresive )
- persoanelor fara cunostinta li se va face respiratie artificiala
- masaj cardiac extern.
 Lipsa pulsului si a respiratiiei nu inseamna neaparat
decesul persoan nei in cauza!!!

P
Proceduri
d i de
d prim
i ajutor
j aplicate
li de
d sinist
i i tratii
ii dintr-o
di ambarcatiune
b i de
d salvare:
l

• hipotermia, cauzata fie de stationarea indeelungata in apa, fie de expunerea

prelungita la frig si intemperii, in lipsa un
nor mijloace adecvate de protectie
termica;
i
• inecul, cauzat de asfixia prin patrunderea apei in caile respiratorii;
• dermatitele, cauzate de expunerea prelung gita la razele solare, vant, stropi sarati
• arsurile, suferite in diferite imprejurari;
• amortirea si umflarea picioarelor;
• lesinul.
lesin l
 HIPOTE
ERMIA

TEMPERATURA TIMPUL MAXIM

APEI MARII D SUPRAVIETUIRE
DE
0 0C 155 min.
2,5 0C 300 min.
5 0C 1 ora
o
10 0C 3 oore

15 0C 7 ore
o
20 0C 16
6 ore
• protejarea impotriva pierderilor de calddura ( temperatura scazuta, vant si
evaporare)
p )
• trebuie dezbracat de hainele ude si imbrracat cu haine uscate
• se va introduce
i d intr-un
i sac de
d dormit,
d i see va acoperii cu paturi,
i folii
f lii de
d
plastic / haine suplimentare.
• daca este constient, i se vor da bauturi calde:
c ceai, cacao, cafea

Nu i se vor da sa bea ba
auturi alcoolice!
Acestea provoaca o vasodilatatie periferica
p ce favorizeaza si mai mult
pierderile de caldura ale corpului.
corpului
 O persoana poate fi atat de rece incat nici macar un doctor sa nu nu-
si poata da seama daca mai este inca inn viata, cu atat mai mult cu cat
hipotermia
p protejeaza
p j temporar
p impotriv
p va deficitului de oxigeng

• tratamentul persoanelor care au suferit o hipotermie trebuie sa fie facut

chiar daca nu sunt semne aparente de viata
v

• persoanele inconstiente vor fi miscate cat

c mai putin

• daca respira singure,

singure ele vor fi asezate
asezate, pe cat posibil,
posibil fie cu fata in jos si
cu capul intr-o parte si ceva mai jos deccat corpul, fie culcate pe o parte,
ppentru a nu se sufoca cu limba sau cu eventualele
e vomismente.
• in cazul salvarii unui pacient hipotermmic inconstient la bordul unei nave
nave,
el nu trebuie dus intr-o camera incalziita prea tare caci va suferi o
vasodilatatie
asodilatatie periferica care-i
care i poate affecta irigarea sanguina
sang ina a organelor
interne esentiale (creier, inima).

• hipotermia este insotita de diferite grrade de degeraturi ale extremitatilor

si fetei.

• daca lichidele tisulare chiar au inghet

g tat in zonele respective,
p avem de a
face cu degeraturi propriu-zise sau froosbite.
• daca lichidele nu au atins nivelul de inghet, avem de a face numai cu o
anoxie (lipsa de oxigen) tisulara loccala, datorita incetarii irigarii cu
sange

• dupa izolarea termica trebuie sa urm meze o reincalzire a zonelor

afectare care,, in nici un caz,, nu trebbuie sa fie masate sau frecate

• reincalzirea
i l i sa se faca
f prin
i bai
b i loca
l ale
l cu apa calda
ld sau prin
i tamponare
t
cu prosoape calde
 AMORTIREA SI UMF
FLAREA PICIOARELOR

• dato
datorita
ta sederii
sede prelungite
p e u g te in pozitie
po t e seeezanda
a da - aamorteala
o tea a a picioarelor
p c oa e o
• se recomanda, pe cat posibil, efectuareea unor miscari periodice de
dezmortire
• din cauza frigului si a umezelii la piciooare, combinate cu o proasta
circulatie a sangelui, picioarele se pot albi si umfla, devenind dureroase
• se recomanda tinerea lor in sus, daca este posibil, si acoperirea lor cu o
patura uscata, mentinand interiorul am mbarcatiunii cat mai uscat.
• exercitiile de glezne si genunchi pot reestabili buna circulatie a sangelui.
sangelui
 DESHIDRAT
TAREA

• pierderile
i d il de d apa prini transpiratie,
i i resppiratie,
i i urinai sii fecale
f l sunt ded
aproximativ un litru pe zi
• in conditiile in care nu se administreazza nici un fel de bauturi sau de hrana.
• corpul omenesc contine cam 40 l de ap pa din care 25 l trebuie mentinuti cu
pa,
orice pret pentru ca viata sa continue.

Oppersoana p
poate deci sa suprav
p vietuiasca fara apa
p cam doua
saptamani.
 Intr-o ambarcatiune de salvare, suurvine o pierdere accelerata de apa
din cauza:

• transpiratiei abundente produsa de eforrt si de emotie;

• varsaturilor si diareei;
• maririi frecventei de urinare, datorita frigului
fr si, adesea, a ingerarii apei de
mare, care obliga rinichii sa elimine sarurile prin urina;
• hranirii
h i ii cu alimente
li t uscate,
t sarate
t sau concentrate.
c t t
• se va renunta la fumat, deoarece fumaatul sporeste senzatia de sete.
Pentru potolirea setei, se pot follosi surse suplimentare de apa:
• sucul de peste obtinut prin stoarcerea pestelui
p crud intr-o
intr o bucata de panza
curata;
• roua colectata
l de
d pe acoperisul
i l plutei
l i de
d salvare
l in
i primele
i l ore alel
diminetii;
• apa de ploaie colectata in acelasi mod etc.
• nu se va dilua apa potabila cu apa de mare,
m
mare deoarece aceasta din urma
contine saruri cu efect diuretic.
 11 FARMA
11. ACOLOGIE

Medicamente și materiale sanitaare - Spațiu de îngrijire medicală -

Medic
• cantitățile de medicamente și de materiial medical care se iau la bord
t b i stabilite
trebuie t bilit în
î funcție
f ți de d caracterist
t i ticile
ti
t il voiajului,
i j l i ținându-se
ți â d seama de
d
porturile de escală și de destinație, duraata voiajului, activitățile care se
d fă
desfășoară ă la
l bord,
b d caracteristicile
t i ti il încăr
î ărcăturii,
ăt ii precum șii de
d numărul
ă l
lucrătorilor.
• conținutul dotărilor medicale, în ceea ce c privește medicamentele și
materialele sanitare,, trebuie să fie detalliat într-un document de control .
• fiecare navă trebuie să dispună, pentru fiecare dintre plutele și bărcile sale
de salvare
salvare, de o cutie etanșă care să con nțină cel puțin materialele sanitare.
sanitare
• farmacia de bord și conținutul acesteiaa, echipamentul medical, ghidul
medical care se păstrează la bord, ar trrebui să fie corect întreținute și
inspectate la intervale regulate, nu maai mari de 12 luni
• se vor controla etichetele, datele de exxpirare, condițiile de conservare și
modul de administrare a tuturor mediccamentelor
• se va asigure funcționarea corespunzăătoare a tuturor echipamentelor
conform recomandările internaționale în materie
materie, incl
inclusiv
si de cea mai
recentă ediție a Ghidului medical interrnațional pentru nave
 PENICILINA

În flaconul de 400.000 u.i. se adaugă 4 ml Na Cl rezultând o concentrație de

100 000 uu.i.
100.000 i /ml
/ml.
Din aceasta soluție se ia 1 ml și se adauggă 9 ml Na Cl, rezultând o concentrație de
10.000 u.i. /ml.
Din soluția de 10.000 u.i. /ml se ia 1 ml și
ș se adaugă 9 ml de Na Cl, rezultând o
concentrație de 1000 u.i. /ml.

Din aceasta soluție, 1000 u.i./ml, se iaau 0,1-0,3 ml și se injectează la adult,

strict intradermic
intradermic.
Daca dupa 15 minute, local, apare hipeeremie, pacientul este alergic la
antibioticul testat.
 12 Ster
12. St rilizarea
ili
C
Care suntt etapele
t l uneii sterilizăr
t ili ării corecte
t șii complete?
l t ?

• presterilizarea presupune imersia penntru un timp optim a instrumentelor

medicale în soluţii p ale,, cu spectru
ţ dezinfectante speci p larg
g de acţiune,
ţ , în
vederea distrugerii viruşilor (HIV, hepatita B, C etc.), bacteriilor, sporilor
sau fungilor. Înaintea acestei etape, insstrumentele sunt spălate şi curăţate
normal.l
• spălarea instrumentelor – după acţiuunea specifică a dezinfectantului,
instrumentele se spală din nou minuţioos. Ulterior, instrumentele se usucă
şi se verifică înainte de ambalarea penttru sterilizare în cutii şi folii
speciale.
i l
• impachetarea instrumentarului în ambalaj de unică folosință.
• sterilizarea p propriu-zisă
p se ppoate facee pprin mai multe metode (fizică,
( ,
chimică, prin radiaţii), dintre care cele mai
m răspândite metode sunt
(p p l)) sau cu căldură umedă
sterilizarea cu căldură uscată (pupine
(autoclav), în funcție de materialul de sterilizat.
s Aparatele sunt verificate
periodic,, prin
p p teste care verifică pparameetrii fiecărui aparat.
p
• inscripționarea zilei și orei la care s-aa efectuat sterilizarea
• depozitarea
d it în
î compartimente
ti t specia
iale.
l
• instrumentarul chirurgical,
g , materialele textile
t şşi alte obiecte sau soluţii
ţ care
pătrund în ţesuturile sterile sau sistemul vascular intră în categoria de
instrumentar critic
 13 INE
13. ECUL.
ECUL

• in cazurile de sinistre marine, inecul esste asociat cu hipotermia sau cu

epuizarea fizica si nervoasa, ceea ce faace ca interventia salvatorilor sa fie
foarte dificila, iar pierderile de vieti om
menesti considerabile.
• numai cazurile foarte recente de inec pot p fi tratate cu succes.
• daca au trecut mai mult de 5-10
5 10 minute de la debutul inecului,
inecului sansele de
reanimare intr-o ambarcatiune aflata pe mare, cu personal nespecializat,
s nt practic nule.
sunt n le

Interventia in caz de inec trrebuie sa fie foarte rapida!!!

 Proceduri:

• scoaterea apei din caile respiratorii ale celu

ui inecat, fie prin culcarea lui cu fata in
j pe un plan
jos l inclinat,
i li t cu capull maii jos
j dedecatt picioarele,
i i l dupa
d care se fac
f maii
multe apasari pe burta si torace, fie prin alte manevre echivalente. Imediat dupa
scoaterea apei, inecatul va fi intors cu fata in sus, cu capul in extensie pe spate

• eliberarea
lib cailor
il respiratorii
i t ii ded ventualele
t l l obstructii
b t tii (limba,
(li b vomismente
i t etc.)
t )

• efectuarea respiratiei artificiale prin metod

da gura la gura

• efectuarea masajului cardiac extern. Se vor alterna manevrele de respiratie

artificiala cu cele de masajj cardiac: dupa
p 5-6
5 ventilari se vor face 2-3 masaje.
j
• Manevrele de respiratie artificiala si ceele de masaj cardiac trebuie
continuate in ritm sustinut cel putin o jumatate
j de ora, indiferent daca sunt
semne de viata sau nu. In paralel, dacaa este cazul, se vor face si alte
operatiuni cum ar fi oprirea unei eventtuale sangerari.

• Sunt interzise injectiile de orice fel, caare nu servesc la nimic sau chiar pot
face rau.
rau

• Sunt interzise, deasemenea, masajele si s frectiile, deoarece se pierde timp

pretios, iar la subiectii inconstienti prooduc irigarea creierului si
declansarea unor reflexe nedorite care compromit reanimarea.
• pentru a nu interveni hipotermia, pacientu
ul va fi invelit cu paturi groase

• lla aparitia
iti primelor
i l semne de
d viata,
i t manev
vrele
l nu trebuie
t b i oprite,
it cii doar
d rarite
it
treptat

• daca subiectul isi revine, vor trebui incuraajate eforturile sale de a tusi pentru
eliberarea
lib completa
l t a cailor
il respiratorii
i t ii

• i se vor da bauturi calde si va fi incalzit

• chiar dupa o revenire completa a functiilorr vitale, mai ales daca ramane
inconstient,, subiectul trebuie supraveghea
p g at ppermanent in orele urmatoare,, ppentru
a nu recidiva
 DERMATITELE

• pe mare, datorita expunerii prelungite la

l soare, vant, stropi sarati,
i
intemperii
ii etc., ca sii a deshidratarii
d hid ii sii subnutririi,
s b i ii apar frecvente
f afectiuni
f i i
ale pielii,
pielii in special pe partile neacoperrite: fata si maini

• datorita luminii solare puternice

puternice, reflecctata si de suprafata marii,
marii poate fi
afectata si vederea.
 Aspectul dermatitelor este varriat si depinde de mai multi factori:

• durata expunerii;
• conditiile meteorologice intalnite;
• felul ambarcatiunii de salvare (acopperita sau descoperita);
• rezistenta
re istenta individuala
indi id ala si mijloacele de protectie folosite de fiecare in
parte.
• se recomanda a se purta ochelari dee soare
• daca exista, pot fi folosite o serie de
d alifii si unguente
• nu se va unge pielea cu vaselina, ulleiuri minerale sau materii grase
de uuz tehnic,
e c, gasite
g s e la indemana.
de .
• bubele aparute nu se vor stoarce saau coji
RESUSCITAREA CARD
DIO RESPIRATORIE
DIO-RESPIRATORIE

Stopul cardiac este principalaa cauză de deces, afectând anual

aprox. 700.000
700 000 de
d indivizi
i di i i în
î Europ
E a şii aprox. 460.000
460 000 de
d indivizi
i di i i în
î
SUA.

Etiologie SCR %
Cardiopatie 82,4
Boli respiratorii
p 4,3
,
Trauma 3,1
Boli cerebrovasculare 2,2
,
Asfixie 2,2
Intoxicaţii medicamentoase 1,9
Alte tentative suicid 0,9
Lantul sup
pravietuirii
 RESUSCITAREA CARD
DIO-RESPIRATORIE

1. Asigurați-vă că puteți acționa în

î siguranță
2
2. Victima nu răspunde? Chemați ajutoare!
3. Eliberați căile respiratorii
4. Verificați respirația victimei
5. Nu respiră normal? Chemați ajjutoare!
6. 30 compresiuni cardiace - 2 respirații artificiale
 “ABC”
ABC –ul RESUSCIT
RESUSCITĂRII
ĂRII C
CARDIO--RESPIARTORII
CARDIO

A is for AIRWAY/Căilee respiratorii

• Prin
P i apăsarea
ă f ții victimei
frunții i ti i șii lux
l xarea mandibulei
dib l i se eliberează
lib ă căile
ăil
respiratorii – această poziție ridică baza
b limbii de la nivelul faringelui;
ca urmare se deblochează căile respiiratorii
iratorii.
B is for BREATHING / respirația
respirația artificială
C is for CIRCULATIION/ masajul
j cardiac
 Victima nu răspunde (Strigați după ajutor)
ajutor)
Algoritmul de Bază al
Suportului Vital
Eliberarea căilor respiratorii ridicarea bărbiei,
luxarea mandibulei

Verificați respirația
respirația,, ascultați,
ascultați, simțiți,
simțiți, vedeti Respirație pre
prezzent
entăă-
(10
( sec)) Poziție de siguranță

• Asigurați
Asigurați--vă că ajutoarele vor veni
veni,
Nu respiră normal
normal?? Chemați ajutoare*
ajutoare* înainte să începeți resuscitarea!
resuscitarea!

Masaj cardiac – 30 de compresiuni Adult

Basic Life Support
S pport
2 respirații artificiale +
30 compresiuni cardiace
 C ti
Continuați
ți până
â ă când:
â d

• Victima începe să respire normal

• Sosesc ajutoarele medicale
• Intervine epuizarea fizică

Situații
ț în care RCP p
poate deveni dificilă:
d

• Plăgi profunde și pe suprafață mare la nivelul feței

• Substanțe chimice/otrăvuri la nivelul cavității
c bucale
• Victima este prinsă cu fața în jos
 European Resus
European Resusscitation Council
scitation Council
FILLM

30/03/2020 159
30/03/2020 160
30/03/2020 161
POZIȚIA LATERALĂ DE
DE SIGURANȚĂ
INTRE
EBARI?