Universitatea Tehnica a Moldovei

Lucrare de laborator nr.6

Tema: Determinarea coeficientului de frecare interioară și al

parcursululi liber al moelculelor unui gaz.

A efectuat stundentul grupei: CR-191

Numele si prenumele elevului: Peșterean Marin

A verificat profesorul: Bernat Oxana

Chișinău 2020
 1. Scopul lucrării:
Studiul fenomenului frecării interioare în gaze și determinarea coeficientului de frecare al aerului la mișcarea
prin capilar.Dererminarea parcursului liber al moleculelor gazului.

2. Aparate și accesorii:
Retortă din sticlă, un vas gradat, manometru, un tub capilar, vronometru, barometru, termometru.

3. Schema instalație:

1-fixator
2-robinet
AB-capilar
C-retortă
D-vas gradat

Descrierea experimentului: Partea principală a

aparatului o constituie capilarul AB, prin care aerul din atmosferă trece în retorta C. Aerul este absorbit
în retortă datorită rarefierii aerului la coborârea vasului D legat cu retorta printr-un tub de cauciuc. Vasul
se pune pe masă şi apa din retortă începe să se scurgă în el. Pe măsura scurgerii apei din retortă, în acesta
pătrunde aer prin capilar. Volumul aerului, care trece prin capilar în timpul , se determină după
variaţia nivelului apei din vasul gradat D. Capilarul AB este legat de un manometru cu apă. Fixatorul
separă retorta de vas şi reglează viteza de scurgere a apei (a aerului prin capilar). Robinetul 2 are
două poziţii şi leagă tubul interior al retortei fie cu atmosfera, fie cu capilarul.

4. Formule de calcul:

1
η= ρ<u>¿< λ >;
3 (1)
8 RT
unde: Cunoaştem că:
⟨u ⟩=
√ πM
;
(2)
 - este coeficientul de frecare interioară a MP
⟨ ρ⟩=
aerului; RT (3 )

 - este densitatea gazului la temperatura M –este masa molară a aerului; (M=29∙10 -3

dată. g/mol);

⟨u⟩ P – este presiunea gazului;

- viteza medie aritmeică a
moleculeor.
 3 η π RT
Din (1) şi (3) obţinem:
⟨ λ⟩= ⋅
P 8M √ ;

P – este presiunea atmosferică; (P=106 Pa);

R – este constanta universală a gazelor; (R=8,32 J/mol*K);

T – este temperatura aerului; (T=200C= 293K);

4
ρg(h 2−h1 )⋅πR t
η= ;
8 Vl [Formula de luru]

 - este coeficientul de frecare interioară a aerului;

 - este densitatea apei; (=997,07 Kg/m3);

g – este acceleraţia căderii libere; (g=9,806 m/s2);

h1-h2 – este diferenţa dintre nivelele lichidului din manometru;

R – este raza capilarului; (R=0,5*10-3 m);

l – este lungimea capilarului; (l=289*10-3 m);

5. Tabelul Măsurărilor:

Nr. h1-h2 V t g ρ η Δη έη λ Δλ έλ
10-3m3 10-6m3 s m/s Kg/ m3 10-5 kg/m*s
10-5 kg/m*s
% 10-8 m 10-8 m %
2

1 38 200 13. 9.8 997.07 2.14 0,25 11 11,8 1,71 14

6
2 35 200 13. 2.00 11,07
8
3 32 200 14 1.86 10,29
med 35 13. 2 11,05
8

6. Exemple de calcul:

4
3 η π RT
η=
ρg(h 2−h1 )⋅πR t
8 Vl
; ⟨ λ⟩= ⋅
√
P 8M
;

−3 4
997 , 07⋅9,8⋅38⋅10 ⋅3 .14⋅(0. 0005 ) ⋅13 .6 Kg
η= =2 .14 10*10−5 ;
−6
8⋅200⋅10 ⋅0 . 289 m⋅s
 3⋅2 .14⋅10−5 3 ,14⋅8 , 31⋅298
⟨ λ⟩=
99191 . 9
⋅
√ 8⋅29⋅10 −3
=11. 8⋅10−8 m;

7. Calculul erorilor:
g (h2  h1 )  R 4t
ln  ln ;
8Vl
a. Logaritmăm formula de lucru :
ln   ln g  ln   ln( h2  h1 )  ln   4 ln R  ln t  ln 8  ln V  ln t ;
b. Diferențiem expresia obținută:

d dg d d (h2  h1 ) d dR dt dV dl
    4    ; c. Trecem de la simbolul
 g  (h2  h1 )  R t V l ± d la :
 g  (h2  h1 )  R t V l
    4    ;
 g  (h2  h1 )  R t V l

Δη
εη= ⋅100 %;
Obținem eroarea relativă : η
Calculăm erorile absolute a mărimilor:

 ρ=0. 99707⋅103 kg /m3 ; 3

Δρ=0 . 000005⋅10 kg /m ;
3

m m
g=9. 806 ; Δg=0 . 0006 2 ;
 s2 s
−3
 h2 −h1 =38⋅10 m Δ(h2 −h1 )=0 . 005 m;
 π=3.14 ; Δπ=0.005 ;
−4 −3
 R=10 m ; ΔR=0. 005⋅10 m;
−6 3 −3 3
 V=20 ¿10 m Δ V=0,005 ¿10 m
−3 −3
 l=289 ¿10 m Δ l=0,5 ¿10 m
 t=13.6 s; Δt=0.1s;

Δg Δρ Δ( h2−h1 ) Δπ ΔR Δt ΔV Δl
Δη=η( + + + +4 + + + );⇒
Din formula c obținem :
g ρ ( h 2−h1 ) π R t V l

0 , 0006 0 , 000005 0 , 005 0 , 005 0 , 005 0,1 5 0,5 Kg

Δη=2 .14⋅10−5 ( + + + +4 + + + )=0 . 25⋅10−5 ;
9 , 806 0 ,99707 38⋅10 −3 3 , 14 0 . 1 13. 6 20 289 m⋅s
 Δη −5
0 . 25⋅10
ε= ⋅100 %; εη= ⋅100 %=11 %;
η 2 .14⋅10−5

d. Logaritmăm formula a 2-a de lucru:

3 η π RT
ln ⟨ λ⟩=ln( ⋅
√
P 8M
)⇒ 1
2
1
2
1
2
1
2
1
ln ⟨ λ⟩=ln3+ln η−ln P+ ln π + ln R+ ln T − ln 8− ln M ;
2
e. Diferențiem expresia obținută
d ⟨ λ⟩ dη dP 1 dπ 1 dR 1 dT 1 dM
= − + ⋅ + ⋅ + ⋅ − ⋅ ;
⟨ λ⟩ η P 2 π 2 R 2 T 2 M
+
d
f. Trecem de la simbolul la :
Δ⟨ λ⟩ Δη ΔP 1 Δπ 1 ΔR 1 ΔT 1 ΔM
= + + ⋅ + ⋅ + ⋅ + ⋅ ;
⟨λ ⟩ η P 2 π 2 R 2 T 2 M
obţinem că eroarea relativă este:


 100%;


Calculăm erorile absolute a mărimilor:

kg kg
η=2. 14⋅10−5 ; Δη=0 . 25⋅10−5 ;
 m⋅s m⋅s
 P=99191 .9Pa ; ΔP=133 Pa;
J J
R  8.32  ; R  0.005  ;
 mol  K mol  K
 T =298 K ; ΔT=0,5K ;
g g
M  29  10 3  ; M  0.5  10 3  ;
 mol mol

Calculăm din formula de lucru Δ⟨λ⟩ :

 P 1  1 R 1 T 1 M
              ;
 P 2  2 R 2 T 2 M

0 .25⋅10−5 133 1 0 . 005 1 0 . 005 1 0 .5 1 0 . 5⋅10−3

Δ ⟨ λ⟩=11 . 8⋅10−8⋅( + + ⋅ + ⋅ + ⋅ + ⋅ )=
2. 14⋅10−5 99191. 9 2 3 .14 2 8 . 32 2 298 2 29⋅10−3
¿ 1. 71⋅10−8 m;
 Δ⟨λ⟩ 1 . 71⋅10−8
ε= ⋅100 %; ε ⟨ λ⟩= ⋅100 %=14 %;
⟨λ⟩ 11. 08⋅10−10
η1 =η̄1 ±Δ η̄1 =( 2⋅10−5 ±0 .25⋅10−5 ) kg / m⋅s
−8
⟨ λ⟩=⟨ λ̄⟩±Δ ⟨ λ̄⟩=(11.05±1.71)⋅10 m ;

8. Rezultatul final :

η1 =η̄1 ±Δ η̄1 =( 2±0 .25 )⋅10−5 kg /m⋅s

−8
⟨ λ⟩=⟨ λ̄⟩±Δ ⟨ λ̄⟩=(11.05±1.71)⋅10 m ;
ε ⟨ λ⟩=14 %;
ε η =11%;
Concluzie:

Efectuînd această lucrare de laborator am determinat fenomenul frecării

interioare în gaze, ne-am famialirizat cu metodele teoretice şi experimentale de
determinare a coeficientului de frecare interioară al aerului şi determinarea
parcursului liber al moleculelor. În rezultatul experienţei am obţinut = 11% şi
=14%.

În urma datelor experimentale am obținut η =2 ¿10−5 kg/m⋅s care aproxmativ se

−5
afla in concordanță cu valoarea tabelară de η =1,72 ¿10 kg/m⋅s .
Pentru parcursul liber mediu am obținut valoarea λ =11,05*10-8 m care se află in
concordanță cu valoarea lui tabelara de λ=10,5*10-8 m
Analizând erorile obținute am stras concluzia ca pentru a le micșora trebuie să fiu
mai atent la citirea datelor, și anume trebuie luate cu o precizie mai mare :
-Devierea lichidului in monometru –h.
-Determinarea lungimii capilarului –D.
-Cronometrarea timpului de scurgere –t.