Cum acționează în corp

Intermitența postului poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină și poate reduce

rezistența la insulină, rezistență ce a fost asociată cu mai multe tipuri de cancer.
Există, de asemenea, dovezi că postul induce celulele corpului să înceapă
procesul de autofagie - inclusiv autofagia neuronală și generală - pentru a curăța
astfel "gunoiul" celular, adică celule care nu își mai îndeplinesc normal funcțiile.

Testele umane arată că pacienții tratați cu chimioterapice și care nu mănâncă

nimic pentru perioade lungi de timp au o scădere semnificativă a numărului de
leucocite. Se crede că, restricția calorică determină reciclarea celulelor imune
deteriorate.

Postul reduce activitatea enzimei PKA, care este asociată cu progresia tumorii,
îmbătrânire și cancer. Într-un studiu clinic pilot efectuat pe pacienți care au postit
timp de 72 de ore înainte de chimioterapie, autorii au concluzionat că postul
protejează împotriva toxicității chimioterapiei. Rezultatele studiului au mai arătat și
că postul provoacă ameliorarea efectelor secundare ale chimioterapiei.

În timpul postului, este scăzută sinteza hormonilor, circulația colesterolului LDL, și

este stimulată activitatea sirtuinelor – hormoni de protecție, produși în condiții de
restricție alimentară.

Scăderea în greutate asociată postului este determinată de scăderea depozitelor

de grăsime, grăsimea fiind precursorul estrogenului, un hormon cunoscut pentru
rolul în apariția diferitelor forme de cancer. Grăsimea este, de asemenea, un
solvent minunat pentru toxine și astfel un organism cu mai puține grăsimi conține
mai puține toxine. Grăsimea depozitată în jurul organelor interne le expune
constant la toxinele care se depozitează acolo. Cercetările privind exercițiile fizice
au arătat că grăsimea viscerală începe să lichefieze după numai 15 minute de
exerciții fizice.
 Procedura medicală

Postul este definit ca procesul de limitare și control al actului de a mânca. El

presupune abținerea de la mâncare pentru o perioadă de timp. Postul este diferit
de înfometare.

Una din modalitățile de a implementa această formă de terapie este cea de a nu

mânca pentru 12-16 ore. În prezent, este studiat ca o modalitate de a reduce
riscul de cancer mamar.

Recomandări

Printre altele, postul este recomandat pentru creșterea duratei de viață,

reducerea leziunilor oxidative, sporirea rezistenței la stres și întârzierea /
prevenirea îmbătrânirii și a bolilor asociate, cudar și a cancerului.

Beneficii

Cercetătorii sunt de acord acum cu faptul că postul - nu doar reducerea

consumului de alimente, dar și alimentarea la intervale mai rare - poate afecta o
gamă largă de funcții și sisteme biologice, printre care se numără (dar nu se
limitează la acestea):

 prevenirea inflamației și reducerea stresului oxidativ și a leziunilor celulare,

 reducerea nivelului colesterolului LDL (sau "colesterolul rău") și a nivelului
colesterolului total,
 îmbunătățirea funcției pancreatice și a sistemului imunitar,
 reducerea nivelurilor de grăsime viscerală,
 reducerea tensiunii arteriale,
 creșterea sensibilității la insulină și leptină,
 stimularea metabolismului lipidic.
Studiile au arătat faptul că persoanele care postesc au redus riscul de a dezvolta
cancer. Cercetătorii au remarcat, totuși, că mulți dintre acești oameni nu numai că
au postit, dar s-au abținut ulterior și de la alcool, tutun și carne.
Postul poate încetini și chiar opri progresia cancerului și creșterea tumorală,
poate distruge celulele canceroase și îmbunătăți semnificativ eficacitatea chimio-
si radioterapiei. Postul stimulează sistemul imunitar, funcția hepatică și a
pancreasului.

Studiile efectuate pe animale demonstrează că postul prelungit influențează

pozitiv carcinogeneza și procesele metabolice care sunt asociate cu riscul și
prognosticul cancerului de sân. Un studiu, publicat în JAMA Oncology 2016, a
studiat o cohortă de 2400 de femei care au fost diagnosticate cu cancer de sân în
stadiu incipient. Rezultatele au arătat că pacientele care au postit mai puțin de 13
ore în fiecare zi, au avut o șansă de 36% mai mică de recurență a cancerului.

Studiile au indicat că animalele cu cancer care au postit au supraviețuit mai, spre

deosebire de animalele care nu postiseră.

Un studiu publicat în revista Cell Metabolism a constatat că șoarecii cărora li s-a

administrat o dietă cu conținut scăzut de calorii timp de patru zile au avut o
regenerare remarcabilă a mai multor organe. Acest lucru a ajutat și la reducerea
grăsimii abdominale viscerale și a redus riscul de cancer și al altor afecțiuni
inflamatorii. S-a îmbunătățit și funcția sistemului imunitar și cerebral, ceea ce le-a
sporit durata de viață.

Un alt studiu a testat efectele postului periodic asupra oamenilor și a constatat că

postul a fost capabil să contribuie la scăderea factorilor de risc și biomarkerilor
pentru diabet, îmbătrânire, boli cardiovasculare și cancer, fără a determina
apariția de efecte adverse. Potrivit autorilor studiului, postul ajută la reducerea
riscului de cancer prin scăderea nivelului IGF-1, un hormon care este corelat cu
îmbătrânirea și susceptibilitatea la cancer.

Cercetările efectuate asupra îmbătrânirii la Institutul Național din Baltimore au

concluzionat că postul pentru 1 sau 2 săptămâni poate preveni apariția efectelor
bolilor Alzheimer și Parkinson. De asemenea, se constată că reducerea aportului
zilnic de calorii la 500 de calorii timp de 1 sau 2 zile în loc de 7 zile poate fi
benefică pentru creier.

Efectul antitumoral

Metabolismul a numeroase celule maligne este caracterizat de efectul Warburg

(scăderea utilizării piruvatului de către condriozom, creșterea producției de lactat
etc.), efect controlat de supraexpresia HIF-1a (hypoxia-induced factor 1 alpha) și
Myc.

Condițiile excepționale, precum postul, determină o scădere sau chiar stopare

temporară a creșterii și diviziunii celulare, energia fiind redirecționată spre
mecanisme de supraviețuire și reparare celulară, în vederea maximizării șanselor
de supraviețuire. La oameni, mecanismele responsabile de efectul protector al
postului împotriva efectelor toxice imprimate de chimioterapie nu sunt încă deplin
înțelese. Ele implică reducerea nivelului hormonilor anabolici și a factorilor de
creștere precum, insulina și IGF-I (insuline-like growth factor 1), dar și a reglării
anumitor proteine implicate în adaptare și rezistență la stres. Mai exact, studiile
pe modele murinice au demonstrat că, animalele cu deleția genei IGF-I (ce a
determinat o scădere cu 80% a IGF-I circulant) și afectarea receptorului IGF-I
(knockout heterozigot IGF-IR +/-), sunt mai rezistente față de tratamentul
chimioterapic și stresul oxidativ.

Unul din factorii responsabili de efectul postului asupra sensibilizării celulelor

tumorale este creșterea nivelului speciilor reactive de oxigen (ROS), creștere
datorată, în parte, hiperactivării Akt și a căilor (TOR)-S6K. Activarea Akt și a
TOR-S6K susține starea de stres oxidativ și sensibilizează celulele la efectele
acestuia, în parte prin inactivarea factorilor de transcripție stres-rezistenți. Aceste
condiții prooxidante/oxidative determinate de postul negru pot, la rândul lor, să
stimuleze afectarea integrității ADN-ului și apariția proceselor apoptotice.

Rezultatele studiilor realizate pe culturi celulare și modele animale indică faptul că

postul poate reduce efectele adverse ale chimioterapiei, protejând, în mod
selectiv, celulele sănătoase. Unul din mecanismele cruciale de supraviețuire la
care celulele apelează este autofagia, ce poate fi, de asemenea, activată ca
răspuns la stresul celular (ex., chimioterapie). De exemplu, privarea celulelor de
nutrienți esențiali (precum glucoza) și factori de creștere (serul) induce instalarea
autofagiei. Procesul de autofagie este controlat de anumite gene precum, AMPK,
mTOR și sirtuinele, care sunt, la rândul lor, controlate de vârstă și rezistența la
stres. Numeroși stimuli oncogenici (de ex., PI3K și Akt) exercită un efect inhibitor
asupra procesului de autofagie, în timp ce moleculele tumorale supresoare (de
ex., PTEN și TSC2) declanșează autofagia. În mod surprinzător, în numeroase
celule tumorale sunt observate procese de autofagie, cel mai probabil, mediată
de prezența amoniacului, un produs de reacție al glutaminolizei ce are loc, cu
precădere, la nivelul mitocondriilor celulelor maligne caracterizate de efectul
Warburg. Prin urmare, autofagia declanșată de postul negru este benefică în
cazul celulelor sănătoase, dar nu și în cazul celor maligne.

De asemenea, rezultatele a numeroase trialuri clinice au arătat că pacienții care

postesc în timpul tratamentului antitumoral medicamentos prezintă efecte adverse
mult mai slabe, spre deosebire de pacienții care, urmând același tratament
chimioterapic, nu fac acest lucru.