11.XI.

2020

Mãnãstirea Putna
legendã popularã
Mãnãstirea Putna este prima ctitorie a domnitorului
Moldovei, Ștefan cel Mare. Aici este înmormântat marele
domn și familia sa. Legenda spune cã, odatã, într-o noapte
foarte întunecoasã, întorcându-se învins dintr-o bãtãlie,
Ștefan a ajuns prin Valea Vișeului. Prin locurile acelea trãia
un bãtrân pustnic, credincios pe nume Daniil Sihastru.
Acesta l-a gãzduit, l-a ospãtat cu mãlai fiert și rãdãcini
culese din pãdure. La miezul nopții, pustnicul l-a luat de
mânã pe Ștefan, ar fi ieșit cu el din chilie și i-a arãtat
frumoasa vale a Putnei și l-a sfãtuit ca în acel loc sã ridice o
mãnãstire, „pentru ca Dumnezeu sã-i ajute la toate treburile
lui“.
Dupã un timp, Ștefan Vodã, întors victorios din mai multe
bãtãlii, s-a hotãrât sã înalțe o mãnãstire mare și frumoasã
cum nu se mai pomenise. Așa cã, împreunã cu mai mulți
oșteni a plecat în cãutarea locului de ridicare a bisericii.
Ajungând pe malurile Putnei, în frumoasa Bucovinã, porunci
celor mai iscusiți arcași sã-și încerce puterile. Voinicii își
pregãtirã sãgețile, încordarã arcurile și traserã. Sãgețile lor s-
au dus ca vântul de nu s-au mai zãrit. Apoi însuși domnul
mare al Moldovei, cu brațele sale vânjoase și-a încercat
puterile. Sãgeata s-a dus departe, departe. S-a oprit într-un
paltin bãtrân frângându-l în douã. Acolo a fost ales locul în
care s-a zidit mãnãstirea.
Un fragment din trunchiul unui paltin, în care, dupã
legendã, s-ar fi înfipt sãgeata lui Ștefan cel Mare când a tras
cu arcul din vârful muntelui, se pãstreazã și astãzi la
Mãnãstirea Putna.
 1. Marcheazã cu X casetele care corespund numai informațiilor
desprinse din text:
Ștefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei. El a domnit între
anii 1457-1504.
Daniil Sihastru era un pustnic credincios. Domnitorul este
înmormântat la mãnãstirea Putna.
Din porunca lui Ștefan cel Mare s-au construi 47 de mãnãstiri.

2. Povestește pe scurt conținutul legendei.

3. Identificã adjectivele din al doilea paragraf al textului.

4. Scrie propoziții în care sã folosești substantivele proprii din text.

 SA/S-A
Cuvintele s-a și sa se rostesc la fel. Scriem sa când îl putem
înlocui cu unul dintre cuvintele ei sau lui.
S-a sunt douã cuvinte care nu pot fi înlocuite printr-un singur
cuvânt.

1. Citește enunțurile. Observã scrierea cuvintelor

subliniate. Precizeazã în câte silabe se rostește sa. Dar
s-a?
• Ștefan cel Mare s-a rãtãcit prin pãdure.

• Daniile Sihastru l-a gãzduit în chilia sa.

2. Citește propozițiile date înlocuind :

a) cuvântul sa cu ei sau lui;
• În curtea sa au venit toți prietenii.

• Am primit salutãri din partea sa.

• Pãrerea sa a contat.

b) cuvintele lui sau ei cu sa.

• Haina lui era nouã.

• Am luat cartea ei de vizitã.

• Starea lui de sãnãtate era foarte bunã .

 Exerseazã!

1. S
crie cuvinte potrivite alãturi de
cele date, ca în exemplele date.
s-a hotãrât plecarea sa
s-a.......................................sa
s-a.......................................sa
s-a.......................................sa

2. Încercuiește varianta
corectã dintre s-a și sa în propozițiile de mai jos.
În oraș s-a/sa construit un nou cinematograf.
Vocea s-a/sa mi se pãrea cunoscutã.
S-a/Sa stabilit cã nu fusese vina s-a/sa.
S-a/Sa întâmplat sã primeascã
vestea chiar de ziua s-a/sa. Meciul de fotbal s-a/sa
terminat la egalitate.
• Omul s-a oprit la marginea • Pe sora sa o cheamã ªtefania.
drumului. • Cursul de astãzi s-a terminat la ora
A B
• Mama sa s-a angajat la o fabricã. trei.
• Ea s-a întors din concediu. • Sala s-a umplut de spectatori.
• Locuinþa sa este nou construitã. • Prietena sa s-a nãscut la Suceava.

Verificã-þi cunoºtinþele!

1. Scrie în spaþiile punctate sa ori s-a, dupã cum este cazul.

haina ................ • ................ dus • ................ grãbit • cererea ................
bucuria ............ • ............ bucurat • ............ mirat • iubirea ............ •......plimbat
2. Completeazã spaþiile punctate cu sa ori s-a.

Limba [i literatura român\ IV 15

• ...... lãsat întunericul. • Copilul......rãtãcit în pãdure.
• Oastea ...... era numeroasã. • Rugãmintea......a fost ascultatã.
• Privirea ...... era caldã. • Dupã trei ani ...... întors în localitatea.....natalã.

Limba [i literatura român\ IV 16

Lucreazã mai mult

1. Recunoaºte adjectivele care exprimã însuºirile obiectelor

denumite de substantivele subliniate. Completeazã apoi tabelul
dat.

Luna se oglindea într-un lac mare ºi limpede sa seninul cerului.

Pe o insulã de smarald se ridica un mândru palat de o marmurã
ca laptele, lucie ºi albã. O luntre auritã veghe pe undele limpezi
ªtiaþi cã… ale lacului.
(Mihai Eminescu, Fãt-Frumos din lacrimã)

Substantivul Genul Numãrul Adjectivul corespunzãtor

Oltul ºi Mureºul izvorãsc din
Munþii Hãºmaºu Mare din
judeþul Harghita?
2. Scrie pentru fiecare substantiv adjective cu înþeles opus celor date.

dimineaþã – rãcoroasã apã – tulbure încãpere – luminoasã

dimineaþã – .................. apã – încãpere – ..................
..................

3. Completeazã proverbele de mai jos cu adjectivele potrivite din

paranteze.
Vorba...............................mult aduce. (ºoptitã, politicoasã, dulce)
Mâþa ...................................... zgârie rãu. (blândã, neagrã,
sãlbaticã). Buturuga ......... rãstoarnã carul (vechi, micã,
mare)
Omul ......... ,.......de pâine nu duce dor. (harnic, bogat, muncitor)
Statuie – ªtefan cel Mare
 4. Transformã substantivele de mai jos în adjective, dupã modelul dat. strãlucire –
strãlucitor, strãlucitoare, strãlucitori, strãlucitoare;
luminã – bunãtate – prietenie –

5. Transformã grupurile substantiv-adjectiv, trecând substantivele de la singular la plural.

mamã grijulie – glob argintiu –
ªtiaþi cã… bucurie mare – om curajos –
copil nãzdrãvan – piaþã aglomeratã –
ªtefan cel Mare a purtat în
cei 47 de6.aniScrie
ai domniei 47 de o descriere a unui prieten/prietenã. Foloseºte în text cel puþin
în 3-4 enunþuri
bãtãlii, din care, aºa cum spune
trei adjective.
istoria , ar fi pierdut doar douã ?
El a ridi-7.cat 44 de biserici
Formuleazã ºi în care sã foloseºti grupurile de cuvinte: viaþa sa, s-a mutat, s-
propoziþii
mãnãstiri, dintre care
a întors, s-a odeschis,
mare cãlãtoria sa, plimbarea sa.
parte existã ºi în prezent.