Regimuri alimentare a) | tratamentul - bolilorReginuti: alimentare ‘in tratamentul bollior 5 REGIMURI ALIMENTARE IN TRATAMENTUL BOLILOR Toate ‘organele corpului aman functioneazd pentru realizarea unui mediy intern stabil, reprezentant prin sange, care s& contina toate substantele necesare intretinerii viefii, intr-o cantitate stabila. La aceast@ homeostazie, Intervine flecare organ in parte prin functla sa specificd, producand anurmite substante strict necesare bunei functionari a organis- mulul -uman. Substantele alimentare sunt acelea care prin digestia for fa nivetul tubulul ‘digestiv prin interventia diferitiier ferment! digestivi, salivari, gastricl, duodenali, intestinali $i pancreatici, desfac .aceste alimerite in hidrafi de carbon acizi gragi si acizi aminati,. care ajungand prin absorbiia intestinala 4a nivelul ficatului, sunt transformate gi: metabolizate in substante specifice fiecadrui individ in parte. In-urma acestul metabolism in permaneaté ‘se afla in-sange-o anumitA canfitate de proteine sub forma: de serumalbumine. gi serum@lobu- line, 0 anumitaé. cantitate de acizi. grasi gi de-colesterol 3 oo anumila cantitate de -glucoza, toate fn imitele normale destésurarli viet. celulelor corpulul. Aparaiul respirator asiguré aportul de. oxigen necesat oxidarilor celulare gi In acelagi-timp -eliminarii6 Dr. AUREL POPESCU-BALCESTI bioxidulul.de. carbon tezuitat-in urma’ acestor .arderi celulare. Prin aparatul excretor seprezentat, de rinichi $i calle urinare, organismul se debaraseaza de substantele toxice rezultate in urma metabolismului celular. Sistemul hematopoetic in permanenta fabric glo- bule rosil care transport oxigenul de fa nivelul alveolelor pulmonare, la celule, prin ajutorul aparatulul cardiovascular format din inim&, artere si vene, care transporta sangele in tot organismul, aducand oxigenul $i preluand substantele toxice rezultate. in mod permanent, millarde de celule mor si alte milarde de celule se nasce.. ToatA aceasta activitate functionala. a organismulul nu se. desiasoara intr-un mod haotic, dezordanal, desi aceasta activitate. se desfagoara in mod inconstient, c&ci omul nu. isi da seama de ceea ce se intampla. ia nivelul celuleior organismului sau, cineva trebuie. sa fie in. permanenta informat de aceasta activilate pe care s&.o indrume in scopul mentinerli acestel hemeostazil. Acel. cineva care are.si o inteligenta aparte, pentru @ putea interveni Int-un.sens, sau.altul, acest ,creier” al inconstinetului, desigur. denumire. improprie, se. afla.in. substanta reticulara din teunchiul cerebral, Aceasia. subsianta nervoasa, care nu depaseste mérimea unui .deget, -primeste In -permanenta - prin conexiunile. nervease pe: care je are, atat. din. mediul intern, cat si.din mediul extern prin organele de simt, peste-o.sula de milloane de -bisinformatil pe secunda, pe care. le tiaz& si la masurile de .raspuns cores- punzateare, in- mod inconstient si numaio mica parte a acestor informatii le: trimite ‘scoartel. cerebrale: pentru a fi constientizate, aceasta -o face .atunoi -cand considera ca. este nevoie de. intervenfia voluntara, constienta a. omului pentru a fua masurl in vedereaRegimufi- alimentare in ‘tratamentul bolilor 7 corectarii. -unor-elemente: ce devin deficitare, in acest mediu intern gi cand ea nu: mai reusegie in mod incanstierit 84 a corectéze din. rezervele interne ate corpului, Sa luam de exemplu constanta glicemiel din sarge. Substan{a reticularaé mentine aceasta constanta priry interventia “unor hormoni secretati de pancreas. Aceasta -o face: prin Inférmediul hipotalamusulul care line sub controlul sau° activitatea’ tuturor’ organelor corpulul. Asttel cand cantitatea de zah&r din’ sange creste peste limfa normald, pancreasul secreta un hormon numit insulina, care restabileste echilibru. Cand insa cantitatea de glucoza din organism ce se gasegte depozitata sub forma de-glicogen in ficat 3? mugchi seade foarte mult, atunci substantia — reticular ingtinteazd scoasta cerebralé si intervine senzatia de foame, cafe ne deterring s&@ mancadm cde! aitfel ar interveni moartea’ pri Instalarea: unei come hipaglice- mice. Mecanismul prin care aceasta substanta: nervoas’ reugegie $4 mentinté. corstante substantele ce intra in coiripogitia sangelul, este acela al conexiunil inverse, aceasta Inseanind 0& pentru flecare substanta in parte, existé factor. care determina o-erestere a -ei in sange. silaciori care produc o sc&dere.a-ei, pentru ca astfel s& se poata mentine acest echillbru stabil. Asa. se jnidmpla cu-toate constantele. ce intra. in homeastazie, asa sé intampla gi In mentinerea temperaturll interne la ‘oO ‘constant& sStabilé, “deasémeni aga. se. petrec lucrurile gi-In mentinerea echilibrului acido-bazic, adied a faportului dimtre aéizi si baze, dim s€nge. si in echilibru ‘hidroetectrofitie pentru’ mentinerea constanta a apel in sange, in celule, in spatiiie extracelulare sau interstitiale, precum gi in mentinerea consianta a cantitatilor métalelor si: metaloidetor-ce intra in compo- zitia sangelul.§ Dr. AUREL POPESCU-BALCESTI Toate, aceste .activitati. in interiorul- organismului uman se realizeaza. In mod instinctiv $) automat-prin subconstientul nostry care intervine pentru aceasta prin intermediul. altel .substante nervoase numita: hipotata- mus. Subsilanfa reticulara. este conexatd cu aceasta formafiune nervoasa-gi in permanenta-o.ingtinteaza.de. tot-ce s¢-intampld in. organism, in teatd activitatea sa: metabolismul . glucidic, .protidia, .lipidic, al apei, .al sarurler minerale, al. -sistemulul. termic si chiar al functiel de reproducere. Hipolalamusul. igi exercita aceasta functionalitate prin intermediul glandeior cu. secrefie interna, adica hipotiza; tiroida, suprarenaie, timus, paratiroide, pan- creas gi glandele. sexuale, ovar si-testicul, care. la nevoie secreté mai mult sau mai putin hormoni elaborati-in raed specific, de fiecare din. ele, aceste glande cu secretie interna sunt elementele efectoare ale. comenazilor primite de -hipotalamus. Aceste comenzi pe caré Je primesc. glandele cu secretie interna: cAt. gi erganele :ce alcdtuiegc intre corpul: uman, sunt trans- mise prin. doi neni. vegetativi, oumiti. simpatic si parasimpatic,.care actioneaza. cu rel antagonist, primal find acela de-excitare, de-stimulare a. diverselor functii, lar al dollea-de scadere, de. inhibijie.a lor sau: invers, in. functie de organul -caruia’i.se adreseazd aceasta inervatie, Aceasta .homeostazie .mentinuta prin. subconsti- antul. s. incongtientul nosiru, este rezultatul. evolutiel insasi @ vielli de la-aparilia ei si. pand:la om, caci si plantele au: o -activitate incongtienté care le asigura viata, lafel.o au si .insectele si -animalele. Peste tot unde exist viata, exista. acest mod. de activitate instincitv si automatic gi el-este cel.ce asigurd perpetuarea vietii.Regimuri-alimentare ‘in tratamentul bolitor g Toala aceasta: munca .permanenta a Intregului organism uman.cauté s& mentina constant acest mediu intern al organismulul reprezentat-de sange, din care celulsle sa-gi ia cele necesare vietli jor. Cine. este. beneficiarul in ultima instan{a al. activitatii celulelor intregului nostra corp. omenesc?. S-ar pulea crede. c&acela este .crelerul. uman, constiinta umand, care trebuie. in permanenté s&gi. mentind.o. stare normalé de functionalitate a activitatii noastre mintale, care trebuie sd fie in permanent. treaz& si normala, Daca este aga cu ce ¢¢ alege in. ultima instanta miniea noastd, caci odata cu bdtrénetea urmeazd moariea, iar creierul fiimd o substanta organica este supusa piairii. Ce a famas deci din intregul.cor uman, din icata activitatea pe care a desfagurat-o e} in decursul unel vieti? Din punet de vedere material nu ramane nimic decat amintirea omulul care se padstreaza un anumit tmp dupa care urmeaza’ uitarea ful completa. Atunci’ pentru ce este necesard aceasta viata, numai ca omul sé poaté manca bine sau rau, $A nu-j fie frig gi sa-gi stranga averi? sau s& poaté perpelua viata? sa duc& deci tet ja nimic? . lata c& se impune un al mod de a se explica viata. -scepul’ vielf ‘si sensul creieri ce de caitre Dumnezeu, Omut a venit in. plan -fizic, pe pamAnt din omut astral, odal& cu pacatul luciféric,. c&ci Lucifer a fost cel care a dorit s& trdiascd aceast& viatd fiziod, In materie gi sd sé Inmulfeased pe ‘cale sexuald. PAnd atuncl'omul astral eva androgin st nemuritor, Dumnezeu ba creat pe emul fizic pentru a da posibilitatea Spiritului jueifede ce vine In materie, in coprel fizic. s& poata sd evolueze, sa sufere, s4: moar -gi- SA. revind. in. iumea spirtelor neluciferice, atuncl -cdnd el. va fi puriliciat;10 Dr. AUREL POPESCU-BALCESTI Aceasia inseamna ca intreaga ndastré viata nu are alt rol, decdt-acela de a crea: un corp uiman material cat mai sdndtos,; care $4 fie-uin invelig, 0 camaga acestul spirit, cei corpul fizie fiind muriter fam&ne-din- el odata cu moartea sao entitate nemuritoare reprezentat& de spiritul ornulul, ‘de Eul tui. Daca din punct de védere material viafa este foarte jfecdtoare ca. si materia, iar scopul in sine al vietii nu are nici o ratiune de indaté o¢ tofi trebule sa murim, din punct de vedere spiritual, viata are tocmai rolul de a erea premize si condifii spiritulul sA se poata purifica si agtfel s& avadeze de sub dominatia spiritelor juciferice In care Waim, 8& se poata reintoarce acolo de unde a plecai inainte de.acest, pAcat luciferic. Purificarea ‘spiritulli in_matetie, acesta este singu- ful scop al viet, cAci altfel pentru ce ar mai fi nevoie 8a ne nagiem, daca cu totii trebuie sa, murim. Privind fucrurile sb acest aspect trebuie sa intelegem. ca iriveaga functionalitate a corpulul umar, este condusa.de spiritul omului care doreste sa-si creeze aceasta locuintd materiald, vremelnica si.sa o mentind in conditii c&t mai bune pentru a-gi, putea indeplini misiunea sa, aceea de purificare, cacl aceasta purificare se-.poale face. numai in materie, unde ornul supus inflventei luciferice pe de o parte gi influentei divine pe de all& parte; poale sau mu.s& gregeasca jan negresind s4se poata elibera de aceasta suteringa in materie. Injelegand acest aspect trebuie sa_privim organis- mul uman'din punct de vedere spiritual ca find condus gi tntretinandu-si. viata, . prin. ajutorul unos. enargil speciale pe. care ins&gi. spiritul ce vine la reincarnare gi fe creaz& gi aceasta energie speciala se numegte energie -eterica sau energie vitala.Regimuri-alimentare ‘in ‘tratamentil bolilor 11 Spintul igi creaza- o energie. din -eterul universal, din elementele ce intra in alcatuirea iuminii solare, in specialdin culorila'ce aleatuiese spectrul tuminii. solare. Acest corp -eteric avand o striscturd spatiala ce: fi conferaé memorie,. inteligenta gi o vointa aparte, formeazé matricea-functionala, intormativa, energetica a carpului fizic. Modul specific de tunctionare.al fiecarul otgan in parte al corpulut omenése, ‘este: determinat de informatia energetica ce se. afla in corpul steric at fiecérui. organ in parte. Cu alte cuvinte, structurile nervoase, glandele: cu secretie interna si nucteii nervosi pe-care i-am amintit, talamus ‘gi hipotalamus,’ sunt de’ fapt concentrari: ale acesiul corp eteric: care -poarté. in ele intormatii de funciionate’ Specifice tor. Acest corp eleric, ie timpul viefil- il pretuam aga cum am mai spus, din fluidul solar, dar mai preluam $i din apa si din alimente. Cand-un anumit- corp eateric specific flecdrui organ fizic, se modified, .organismul ndéstru se imbolndvegte. gi apar. diverse afectiuni pe care'le putem trata, fie cu substante medicamentoase ce intervin direct sau indirect in -activitatea. celulard precum si prin:consumarea:unor anumite alimente care prin coprul eterie al lor, corecteaza aceasia deticienta funcfionala energetica a ceprulul uman.- si. acest tatament il facem ptin ‘diverse regimuri alimentare ca Yatament preventiv si curativ ai bolilor. Celulele organismului -uman, pentru’. asi menting vista, au nevoie de substante organice reprezentate prin fidrali de carbon sau glucide; de. proteine, de lpide, precum sl de anomite. oligoelemente reprezen- tate’ de ‘s&ruri minerale intr-o cantitate care s& nu varieze, decat intre anumite. limite, mentinadnd constant mediul intern ai organimsului reprezentat de .sdnge.12 Dr. AUREL POPESCU-BALCESTI in. acelagi timp: rapertul-dintre. cantitatea de acizi si baze,.adica echilibrul: acido-bazic. trebuie de, asemeni s4-se menting ja un. anumit taport fara: de care, viata célulelor nu ar ti. posibita. jn plus-in interloral:.cerpulul uman-trebuie s& fle constanl&.o anumita. temperatura, eaci -vasdatiile- acdmise: ale temperaturit: interne, «sunt foarte Stricte. . * Aceasté- constanté.a substantelor ce. intra In acest mediu-inem,este reprezentald de-sAnge, cdci In sange 88 gasesc toate substantele nutritive de care oelulele au nevoie: Forla vitala. care intervine gi intretine acest curent continuu: energetic al celulelor, este . asigurala de radiatiile electromagnetice ale luminii solare, care prin circuiiul ei continuu fn organism ca..microcesmos, precum gi in urivers, ca macrocosmios, face ca in interiorul selulslor, acest curent continuu s&.antreneze odalé .cu. al gi mmigearea organitelor celulare, care functionéaza. ca o adevarata uzina, Celulele fabric in permanenta aminoacizil necesarl vieti, cu ajutorul -unor enzime exogene pe- care, :le primim din alimentatie. Caldura. intern’ -a .organismului. este data. de arderile. diferitelor principii alimentare, gtiindu-se. cd. un gram de glucide elaboreaz@ peste 4 calorii, un gram de proteine, dezvolt& 3,8-calorii. iar ungram de: lipide — § calori. Cantitatea. minima de cdldura pe care o produce organismul-uman- timp de -o oré pe metru.pétrat de suprafalé corporala sau pe kilocorp, exprimala in calor si care esle necegaré meniinerii viel, prin functiile aparatulul respirator, circulator, excretor. si de mentinere: a tonusulti muscular, reprezinta- metabo- lismul bazal:Regimuri alimentare in tratamentul ‘Golilor 13 Acest metabolism: bazal'.se poate ‘determina prin metode directe sau. indirecte; iar pentru calcilarea-lui sunt necesare anumite conditi: -~ neconsumarea de proteine ih. 24 de-ore, inainte de.examinare: —~ post complet 12 ore: —~ fepaus. complet fizie -gi .psihic; 7, autralilate termina. (nici trig, nich cald), Metabolismul bazal.se poate. determina si prin caloularea. schimburilor respiratorii,, prin aparate de respirat cu .circuit inchis,.prin determinarea cantitatii de oxigen absorbita gi cea de bioxid. de carbon, sliminata int-un. timp. de. 6—8 minute,.cunoscandu-se valoarea ealorica a. oxigenului. in fimpul somnului, cantitatea de oxigen consu- mata scade.cu 6--12%. Acest consum de oxigen este corelat si cu. tnaltimea. individului care. find mai inalt are o Suprafala corporald mai mare si va consuma mai mult. oxigen. Indivizii myseulogi,. consuma mai mult oxigen decét cei grasi, c&ci sediul consumator de oxigen este in muschi. Metabolismul bazai este de 25 de calotti/kilocorp in 24 ofe: — jn repaus culeat, este de 27 de calorii/kilocorp, adica Intre 1750 $i 1890 calori: — ih munca foarte uscara metabolismul este intre 30--35 calorii/kilocorp “in 24 de ore: — in’ munca usoaré metabolismuf este intre 35—40 calorii/kilocorp-in 24 ore; — In muncile cu efort fizic mijlociu, consumul este de 40-45 calorii/kilocorp in 24 ore: ° — in munca grea, consumul este intre 45-60 caiorii/kilocorp In 24° ore; —— in munca foarte-grea, consumul este de 50-60 calorii/kilocorp in 24 ore:14 Dr. AUREL: POPESCU-BALCESTI — in: repausul.culcat. consumul de calorii este intre 1750-1890. de. calorii,. iar la ferneis, este mai mic cu 300 de calorit In 24 ore; — in repaugul gezand- consumul. de calor este intre 2000—2200, iar la femei, este mai mic cu 400 calor in 24 ore; — in munca efectuata sesand. consumul este tnire 2200—2700 dé caloril, jar la femele este mal mic cu 300—400 de ‘calor’ in 24 ore, _: in mufica efectuatd in picioare consumiul este intre 2800—3000 calorli, iar la femei asie mai mic cu 500 calorii' mM 24 ore; — in aclivitate musculara, consumuf ‘este Intre 3100-3500 de caloril iar fa femeie este mai mic cu $00 de calorii in 24 ore; — if munca cu activitate muscularé iniensa. consumui de calorii este de 4000-6000. calor in 24 de ore. Efortul intelectual cregte metabolismul bazal cu 3—4% calori th 24 de ore. La adult inte 20-40 de ari metabolismui bazal ramane aproape constant, iar dupa aceasta varsté, acest metabolism. scade in. mod treptat, Femeile aw metabolismul: bazal mai scazui cu 6—10% decdt barbatii prin tesutul grases. mai dezvoltat ce mu necesita consum:. de- oxigen. Metabolismul bazal cregie cu modificarea mediului extern fa frig si scade. in mediul extern. cald. Pentru. fiecare grad.de temperaturs. corporalé ce depageste 37 grade, metabolismul bazal cregte cu 12%. Modificarile cele mai intense. ale, metabolismului-se gasesc In afeciiunile glandel troide, care pan hormonii sai. activeaza oxidarile celulareRegimuri alimentare tn tratamentul polilor 16 Necesitatea. de energie exprimata-in. calori,. este asigurata de. oxidarea alimentelor, intreg organismul uman, este. init-o. continua transformare. Celulele sale, sunt preschimbate periodic cu. altele noi prin ajutorul alirnentelor pe care ie ingeram. Necesilatea. alimentafiei constA in mentinerea, me- tabolismului bazal si in cheltuieliie de energie pentru executarea..muncilor fizice si. pentru rolul lor in regenerarea celulelor organismului, rolul lor plastic. Prin. oxidarea alimentelor. se elibereaza energil ce se masoara in claorii, caloria flind cantitatea de caidura necesara pentru ridicarea temperaturli unui gram de ap& cu un grad Celsius, Lucrul meeanic pe care fl facem. prin activitatea noastra muscular se poate exprima in caloril,-o calorie mare este egala.ou 425 kg. Prin oxidarea.glucidelor si lpidelor rezulta bioxid de carbon gl apa, prin oxidarea proteineior rezultd bioxid de carbon gi_azot, reprezentati prin uree gi alti compusi azotati. Ratia de intrefinere a organismului uman trebuie 84 cuprinda factori de nutritie plastici, adicd proteine gi factori energetici, reprezentali de glucide si lipide si trebule sa mai cuprinda vitamine, minerale sl apa, care SA Se gaseasca Intro anumila proparie. Cheltulala minima de ‘intretinere a organismului uman este 25 calorii/kilocorp/zi. Gradul de activitaté muséulara mai necesita in plus in ataré de: ele 25 calorii/kilocorp/zi, tate 5—1 8 calorii pe -kilocorp/2t find “deci intre’ 35-48 calorii pe kilocorp/24° ore. Proteinele. sunt: necesare tre cantitate de 1 gr/kila- corp/zi sau alifel exprimat intre 10-14% din necesarul de calorii pe: zi.16 Dr, AUREL POPESCU-BALCESTI Glucidele: sunt necesare intte 4—8 gf/kilocarp/zi, adicd Titre $0--55% din totalitatea de® calorli/24 ore, acestea se asigura din fructe, zarzavaturi, paste {ainoase si dulciuti. — Lipidele sunt necesare in cantitatea fagimul. camplet. Regimul absolut sau regimul de foame, este regimul cand boinavul nu are volé sA-manAnce: nimic si este indicat in urmatoareie afectiiini: ~~ ocluzil intestinale; —~ tulburari acute digestive; —~ In vrs&turile incoercibile: —~ dupa interventii chirurgicale. Acest regim absolut este indicat pe-un-timp limitat jar hidratarea boinavuli:se realizeazé: pe calé paren- terala,: prin: perfuzii.18 Dr. AUREL: POPESCU-BALCESTI Regimul hidric, este. cegiraul-in: cave sunt permise cantitati mici de apa; de obicei apa. fiarta si-racita, bucdtele de ghiaté, sifon'sau apa rrineralaé. Acest regim este un regim de crulare al organismului gi urmaregte in afarA de répausul tubului digestiv si. hidratarea boinavului, find indicat, in, urmatoarelée cazuri: —. dupa interventile chirurgicale pe tubul digestiv: -~ dupa hematemeze; — in timpul varsaturilor. incoercibile; — in gastritele. acute; -~ in, apendicita acuta; ~- in hepatite. cu. intoleranta. gastrica; —~ in_calicie bivare; — dupa hemoptizi. Find un regim Hpsit de calorii gi. de. valoare nutitiva, se prescrie pe un timp. dimitat. Regimul hidrozaharat consta in apa indulcita cu zahar, limonade, sucuri de fructé sau sucuri de zarzavaiuri, supe de zarzavat strecurate, bulioane de ‘cereale, cealuri, zeama de. compot, siropurl, infuzii de calea $i inghetaté de fructe. Acesta este un regim de repaus. si.are o- valoaré caloricé redusA daté numai de -prezenta -zaharului in aceste compozitii alimentare, Este aplicat in urmaigarele siuatii: ~- starile febrile; ~~ apendicita acuta, — colacistita acuta; — colicile biliare; — colicile nefretice; ~~ insulicienta: cardiaca; — insuficienta: renala. acuta. Acest regim nu poate fi aplicat un timp Indeiungat.Regimuri: alimentare in: tratamentul ‘botilor 9 Regimul lactat este alcatuit’ din lapte-si-derivatele sale gi din oud, lapte dulce, laple (dat ou apa, lapte taiat cu ceal sau cu-apa minerala:.japte ‘cu cafea, lapte cu cacao, lapte batut, iaurt, chefit; lapte amestecat cu oud $i zahar, brnz& de vaci, smantana si trisca, Regimul strict lactat, este indicat én: —— ulterul gastric si uleerul “duodenal -- dup& hemoragii digestive: (hematemeza si me- lena); —n-unele boll cardiace; => in boli. infectionase febrile, Regimul fainos: este. compus din. fainoase: .orez, ong, macaroane, titel; spaghete,-care se fierb in apa sau-din supe -de fainoase, este indicat in: —~ enterite, —~ dlaree; — dispepsiide_putrefactie. Regimul facto-féinos cuprinde lapte cu orez, lapte cu grig, lapte cu taitei, lapte ‘cu fulgi ‘de “ovaz, lapte simplu sau cu cafea, cu ‘cacao gi-‘din paste fainoase fierte in apa pregdtite cu unt proaspat sau cu branz& de vaci. Este indicat in urmatoarele afectiuni: — boll: febrile; = In convatescenta; in ulcerui gastro-duodenal: in Continuare dupa: regimut lactat: in ister, In perioada. de stare; In afectiunile cardiace: ~ in afectiunile gastrice. | Ragimul lacto-fairids-vegetarian este compus din lapte ‘sub’ diferite’ forme: duleé; ‘batut, *iaurt, ‘derivate din lapte, branza, unt, smantand, frised, tainoase tierte20 Dr. AUREL: POPESCU-BALCESTI in apa sau Japte cucunt, branza-gi zarzavaturi, fructe proaspele: sau pregatite. Este indicat. in urmatoarele: bolic -- uleerul gastric:si-ulcerul duodenal, in perioada de convalescenta in aceasta situatie zarzavaturite. 91 fructele se tree-prin sila: —~ afectiun: cardiace: —~ afectiuni:hepatice. in. perioada: de. convala- scenta: ~~ alectiuni renale in. perioada de convalescenta. Regimul de crudit Este ‘alcatuit din. zarzavaturi sicfructe nepfregatite, adicd fara 2 fi supuse. caldurii $i gonsidé din’ sucuri. de drucle, sucuri. de zarzavaturl, gaiate din fructe si zarzavaturi, la care se pot adaduga ulei, zeama de lamaie, otet sau sarea-de Jamale, lar jructelor li se poate adauga zahar. . Este indicat in urmatoarele afectiunt: ~~ alectiunireanale; ~--afectiuni cardiace; —_hipertensiune. arteriala: ~~ obezitate — guia: — constipatie. Este un regim hipocaioric, hipoazetat,. hipociorurat si bogat in celuloza, vitamine,.ermenfi si -saruri minerale. Acest regini-flind: bagat in potasiu, este indicat in afectiunile senale gi cardiace intovarasite de edeme in constipatil si obezitate. . Regimul carnat este alcdtuli din came, care poate $A fie. carme.de pasdre. peste, vita: este-un regim. greu de-tolerat si este:indicat-mai-rar, de exemplu in-diareele de.fermentatie.Regimuti alimentare Jn: tratamentul bolitor ai Aegimul complel caré ‘cuprinde zarzavatuti, fructe, oud, carne, lapte si derivate, fainoase, fipide, este indicat oamenilor sanatosi, Din punet de vedere af consistentei lor, regimurile alimentare se pot clasifica in: i regitnur lichide: H regimuri semisolide sau’ dé. piureuri; li regimuri de convalescenta. | Regimuf lichid, este alcStuit din. apa, bucatele de gheata, ape minerale, apa zaharata,.limenade.,. siropuri, sucuri de fructe, sucuri de zarzaval,.ceaiuri;, bulion de cereale. bullion de zarzavat: bullion de came, -cafea, lapte dulce, lapte bAtut. chélir lapte-cu-oud, Japte cu salea, lapte cu. cacao, Inghetata..de. fructe,. Inghetatad de lapte. Il Regimul semisolid sau -regimuri- de -piureuri cuprinde alimente sub forma .depiureuri-— orez si faina de ovaz, fructe, fructe ih lapte, paine -prajita si inmuiata, unt, oud, branza de vaci, creme de ‘Japte cu Ou gi zahar, iaur; zarzavaturl, fructe crude: gi-coapte, trecute prin sita. Hl Regunul de convalesceatd — curpinde alimen- tele din: regimul semisolid; la care. se pot. adauga budinci, biscuit, creme, sufleuri, oua sub orice. forma in afaré de cele prajite, peste alb, fiert sau fript, came de pasare si de vila fierle si locate, ereies, ficat flert sau fript. si focat, O alia clasiticare a regimurilor este cunoscuta sub urmdtoarele torme: —regimurt (a temperatura obignuita care’ se servesc fe temperatur de 40-50 grade:22 Dr.. AUREL, POPESCU-BALCESTL ~~ regimurl reci.care se servesc ja temperatura sedzuta.sau la gheaté, find alc&tuite din limonade, siropuri, sucuri de fructe, comporull, ceaijurd, lapte dulce sau lapte batut, cacao, Inghetate de fructe sau de lapte, taurt. — regimuri ia temperaiui ridicate care se servesc fierbinti si constau din ceai, lapte simpiu_sau lapte cu ou, lapie cu catea, lapte cu.cacao si supe. © alta clasificare a regimurilor alimentare este urmatoarea: ~~ regimutl fra sare; — regimurl hiperciorurate; = fegimurl cetogene: — regimurl -acidificante: —~-regimud: alcalinizante. Regimutite desodate —~ tara sare, sunt indicate in ummatoarele situatit: — edeme renale; — -edeme cardiace: ~~ -ederme hepatica: = hipertensiune. aneriala; 7, obezitate, Regimurile. hiperclorurate, cu exces de. sare .sunt indicate in: — insuticienta corticosuprarenala: ~~ in maladia Addison. Regimuri cetogere — aceste regimuri sunt bogate ine-grasimi. Aegimurile acidificanté sunt alcatuite din carne, oud, cereale si paste fainoase si este’ indicat in alca- lozA gi litiaz€ renala cu fosfati gi carbonafi de caiciu. Regimurile alcalinizarte — sunt formate din zarza- vaturi st lapte.si-sunt indicate.in staile de acidoza si in jliflaza renala. cu, saruri de acid uric $i.urati.Regimurl: alimentaré :in tratamentul bolilor 23 VALOAREA. NUTRITIVA A ALIMENTELOR Valoarea nuiritiva a alimentelor calculaté la 100 gr. aliment. Danumirea, proteine lipide qlucide calor asus Gh CO) nt _ Lapte 3.3 4 5 70 Lapte. de hivolité 75 102 faurtul 3,3 28 3.9 84 Frisca 2,2 40 3,5 382 Unitul 1 85 Q 769 Branza telemea 20,8 28 320 Branza de vaca 20,9 1 43 109 Cagcavalul 2n.4 23 297 Svaiterul 27.6 35 13 430 Gul dé gaina 134 19,5 7O Albusul de ou 42 177 Galbenusul , de ou 25 5,3 SF Carnea slaba de vité 187 8 750 Camea grasa de vita : 15,6 a 345 Muschiul de vacd 18,9 18,5 24224 Dr. AUREL -POPESCU-BALCESTI Denumirea proiine .lipide |” glucide caiorii a produsutls AG) A Camea de” pore slaba 20,3 19 . 282 Carnea de pore grasa 15,1 35 375 Carnea de miel 17,8 26,5 256 Camea de oaie 217 23.2 355 Sucul de care de vaca 4g 0.6 25 Piftia 84.2 0,1 337 Creierul 8 10 122 Ficatut 20,4 45 1,7 122 Limba de vaca 18.9 a2 158 Rinichiul de vaca 16,3 54 125 Carnea de gaina 19,3 16,3 223 Carnea de gaina fripta 21,5 25 108 Camea de gasea 16,3 36,2 394 Carnatul de pore 13 44,2 11 484 Cranvursti 19,6 18.6 Wd 250 Saiarnul 16,6 17.8 232 Sunca siaba 20,2 22,4 282Regimurt alimentare in‘ tratamentul bolilor 25 Denumirea proteine lipide glucide caloril Oe a: Toba 14,2 44,5 ‘4S? Pestele crap 19.8 1g 36 Sardelele in ulei 26 23 287 lorele 20,9 3.8 26 128 lcrale negre 30 187 76 327 Carmmea de raci 16 0,5 1 72 Graul 12 1,8 68,7 339 Faina alba de gray 1112 1 747 362 Faina neagra ‘ de grau 13,8 19 71 356 Paine alba 3,3 1,2 62.2 256 Paine neagra 97 0.9 43,7 245 Paine prajita 11,8 1,6 69,2 305 Paine de secara 9 0,6 52 384 Fulgif de ovaz 164 5.3 67.6 327 Orezul fiert 1,8 0,1 ais 93 Maméaliga 15 0,4 12,4 52 Graul tlert 18 0,2 13 61 Macaroanele fierie 3 1,5 15.8 88 Taéiteil flerti 26 0,2 16.8 79 Biscuit! 1 12 FO 45026 Dr. AUREL: POPESGU-BALCESTI Benumin proteing lipide: glucide calori Drojdia de ; toes bere 13 64 13 107 Orojdia de bere. uscaia 46 16 37 346 Andivele 1,6 O28 .. 4 24 Ardeiul gras verde 1.2 0,2 5,2 2g Castravelii 07 Ot 2,? 14 Conopida 24 0,2 49 3 Dovieceli 3,9 O,4 3,3 19 Fasolea verde 2 4 24, Pallagelele rosii 1 03 4 23 Vinetele 14 02 6,5 28 Ridichile de-o luna 1,2 0,1 42 22 Spanacul 2.3 03 3,2 24 Varza 1.4 0,2 5,3 28 Ardelul gras rosy 13 0,7 8,1 43 Ceapa 1,4 02 10,3 48 Fasolea verde 2,4 02 7,7 42 Dovieacul 16° 0,3 8,8 44 Gullle if 02 74 34 Mazarea verde 58 o4 9.2 71Regimurialimentare jn tratamentul bolilor 27 Denumirea proteine fipide: glucida caloril sa OBUUL A Morcovul 1.2 0,3 9.2 44 Patrunjehd 3,7 4 3 58 Prazul 28 0.4 73 AS Stecla rosie. 16 0,1 73 45 ¥elina 7 0,3 8.8 44 Urziciie 55 OF S41 64 Cartofii 2 Of 19,1 BS Cartofii pra 2A 88 1B7 180 Cartofii piure 2. 6,4 15,7 128 Hreanul 32 0,2 20,4 106 Usturolul 44 2,2 20 99 Ciupercile 41,7 7 30,8 305 Fasolea boabe fiarta 8,7 0.8 17,8 102 Mazarea fiarta 73 0,3 18,6 106 Pepenele gaiben O86 02 48 27 Pepenete verde 0,5 0,2 6,9 31 Capsunile 0:8 0,6 8,1 4 Fragile 08 08 84 44 Lamaile 08 0,6 8,7 Ag Mandarinele 08 6,3 1.3 49 Piersicie = 65 of 12 50 Portocalele 69 0.2 11,2 5028 De AUREL POPESCU-BALCESTI Denuihitea prociusulus Afinele Ananasul Caisele Budele Gutuile Merele Perele zZmeura Struguri Vigine Cirese Prune Smochine Stalide Alunele Arahidele Cacao Cafeaua praja Maslinele verzi Nucile uscate Zanarul Bomboanéie de zahar Marmelada pioteine 1) 0,8 0.4 q 1,2 0.3 03 OF Ww 0.8 1:3 14 Og 43 2.6 15,8 25,8 21,6 13,9 Wt 18,4 0.4 lipide igh a6 02 aa a6 ad GA Ga 0,6 G4 as os 05 a3 33 65,3 38.6 28/9 44 27.68 64,4 glucide ig) 184 13.7 129 16 13,9 149 18,8 14,4 16.7 13,3 17.8 218 74.2 76,1 13 aaa an7 14.4 116 1s 100 90 57.4 calor 68 54 56 66 oF 64 69 87 73 2 80 92 m6 344 700 548 560 300 700 400 380 2658Regimuri: alimentare in. tratarnentul bofilor 29 Denumiree profeine lipide gqiucide calorii produsulul gh (gh ig} Siropus de fructe 0, 68,9 270 Rahatut 1 55 224 Mierea 0,4 812 330 Halvaua 1 30 28 368 Margarina 1.2 83 780 Slanina afurmata 10,5 64,5 820 Uleiul 99,3 896 Untura de pore 100 90030 Dr AUREL POPESCU:BALCESTIRegimuti’ alimentare ‘in: tratameritul bolilor St REGIMURILE ALIMENTARE IN DIVERSE AFECTIUNI REGIMUL ALIMENTAR IN ANEMII Anenuile se pot datora unor pierderi de sange prin hemoragii diverse, printe-o distructie a hematiilor anor- mala in anemille hemolitice sau unei inhibRi medulare care produce 9° scadere a hemaiopoezei la nivelul Maduvei osoase. in aceste anemii regimul alimentar trebuie $8 fie bogat tn vitamina B12, acid folic, fier; acid’ ascorbic {vilamina C) proteine de buna calitate cu aminoacizi esential. : in anemille prin hemoragii cronice se g&seste o pierdere dé fier ‘la’ nivelul hematiel ‘si pentru aceasta alimentele: trebule 84’ cuprinda precursor -hemeglobi- nei: fier, cupru, globina si porfirina, dar regimul sa nu fie. Bogat ih fosfor cacti extesul de fosiar tixeazd tierul sub forma‘ de fosfat-insolubil facandul neutilizabil: Se recomanda ‘ficatul; ‘inichly mugehi ‘de vaca, fructe, ral cu seama caise, piersici,” prune uscate, stafide, caépguni, portocale, ‘struguri, zarzavaturi proaspete chiar crude, laptuel, -patlagele ‘rogii,. varza, ardeigras,. un ou32 Dr, AUREL: POPESCU-BALCESTI pe saptamand, unt -smantana, ulei, piureuri, de cereale, miere si zahar. Simptomele . cele. mai .obignuite ale, anemiei sunt ameteli, o staré de slabiciune, dureri de cap, paliditate si tendinte fa Hpotimie. Este bine ca regimul alimentar sA se inceap& cu o di de post absolut. Pentru refacerea cantitalii de hemoglebind necesaraé globulelor rosii, se recomanda alimenie bogate in clorofila sum sunt: urzicile, spana- cul, salate si sub forma de crudilati, morcovil, sfecia rosie, fructele de paddure, graul incoltit, cura de tije de papadie, infuzie de urzica, de cretlgoara, de turia mare, de coada calului sau de frunze de nuc. Deasemeni.se. poate. folosi. decoctul de teci.de fasole si tinctura de pelin, tinctura de angelica, “care se administreaza inainte de mese precum ¢i vinurile de flor, de saledm gi de roinita. in anemiile héemolitice .exista.o. distructie anormala a_etitracitelor. (hematillor} fie. din cauze unor modifica ale. plasme!. sanguine .care le face mai.putin..viabile, Jn mod normal o hematie traieste 120 de zile. De obicel. acesie anemii hemolitice sunt. consecinta unor tulburari in. metabalismul colesterolului care. este. un. factor. de. protectie al hematiel..Din, aceasta cauza regimul alimentar se va adresa gi ficatului care este raspunzator..de . metabolismul. colesteroluiui, astial oa fegimul. trebuie s&. fle begat. in. factori. lipotrapi: metionina,. colina, betaina, inazitel, a, contina. preteine. de calitate buna, Se. recomanda: ficat, rinichi, carne de vitd, came de pasdre, de peste, iaurt,branzeturi proaspete,: unt, oud, creier, zarzavaturi, feucteproaspete si paine. Se. contraindicad..- in ‘alimentatie: conservele, afuméaturile,. m&nearurile..cu sos, grasimile: in exces, bauturile. alcoolice, cafeaua, ceaiul. si. cacao.Reginiuri. alinentare in tratamentul -bolilor 33 Anemiiie -hipoplastice: se datorese unor tulburaei in ertropoezd fa -nivelul: maduvil osoase, prin defich: de acid folic $i vitamina B12, de precursor ai hemogio- bine: de uviiherale; fer, cobalt, cupru si de proteine fglobina). Etislogic. ele se pot datora. unei insuficiente nipofizaré” a hormonulul inhibitor splenic sau unor toxine ce alacad direct maduva osoasa. Liosa de Vitamina B12 ‘st acid folic sau proasta ior utiizare, se intéinesgie in anemia BiermerAddison eare se manifesta cu glosita, gastrita atraficd, cu hipoaciditate gastricd, gi sindrdame’ neturo-astenice. Anemia este dé tip hipercrom si-se Insoteste de leudcdpenie, neutropenie gi trombocitopenie. Dieta trebuie s& aduca fn alimentatie vitamina B12, acid folic, fier, viiamina -B1, -B2, proteine de ‘buna calitate si trebuie sé ametioreze ‘secretia gasirica prin administrare de acid: clorhidric si pepsina. Se recomanda: ficat, rinichi, inima, carne de vita, de pasare, de peste, branzeturi slabe, 2-—-3 oud pe sapldmana. zarzavaturi proaspete, fructe, paine, jaurt, qrasimi putine si acelea sub forma de ule! si unt: putine paste fainoase gi puting duiciuri concentrate. Se dau supe de carne concentrate gi de peste. supe acrite cu-borg $i cu sare dé jamale si fripturi'la gratar. Se recomanda a se evita dulciurile si prajiturile, fainoasele si grasimile care inhiba secretia gastrica. Anemille hipocrome se datorese unui deficit ali- mentar in fier, cupru- sau ‘cobalt, unei-achili gastrice, tulburari in: sinteza: ‘hemoglobinei la nivelul maduvei osoase sau ia nivelul ficatulul precum gi jn tulburadi, ale. metabolismuiui fierului, in fesutul-reticulo-endotelial, ca In anemille hipocrome ‘din ‘bolle infectioase. Acestea se. inidinesc’ in sarcina si-alaptare unde exista: urrconsum crescut al acestor substante. la copiia4 Ors: AUREL -POPESCU-BALGESTI hraniti -cuslapte de.vaca‘si lapte de capra,.in gastritele ¢ronice; ja bolnavil rezecali gastric. sin. neoplasmele gastrice. Alimentele tebuie sa cortina mult fier si-vitamina C, care ajut&é la metabolizarea fierului prin transforma- fea-lui.din fier trivalent, in fier bivalent, yikamina B12, acid folic. gi. -creascd: secretia gastria’, In acest-scop se recomanda: ficat, rinichi, inima,..came de vita, de pasdre, peste, oud, branzetur, iaurt, zarzavatud. proa- spete, -pdine, supe de came acrite-cu- borg. sau cu zeama de: larmdie: in -anemiile prin hipersplenism, cu: distructie mare a hematilior ia. nivelul. splinel, acestea coexisté.cu o gastita hipoacida sl. hepatitaé cronicd, ce. poate merge pandla ciroza. in atesté anemii,.se. recomanda un regim bogat in acid folic, vlamina 812, acid ascorbic,. VitaminaP, proteine de bund. calitate, facterl fipotropi, puline Jipide si in-general.un segim -hipociorurat, Dintre cruditali, se recamanda in tratamentul general -al anemiilor: caise, alge, ananas, sparanghel, vanala, sfecla.rogie, grau, morcoy, ciuperci, castana, cicoue salbatica, varza, .curmale, spanac, droidi, felica, pepene, galben, nuca, masling, portocale, patrun- jel, papadie, para, praz, mere, prune, frean, struguri, ravent, ghizdei, .pricum gi. argila. REGIMUL ALIMENTAR iN ANGINA: PECTORALA frigarea mugchiulul cardiac cu s€nge este asigu- tata de cele doud.artere coronare si ease face .in timpul diastolet ¢i-mai putin. in timput-sistolel. fn spasme ale arterelar coronare. si in: leziuni metaboliceRegimuri. alimentara ‘in tratamentul -bolllor 35 ale acestora, aga.cum-se Intampla.in ateroscleroza $i ateromatoza, cantitatea de sange ce iriga inima..este redusa, producéndu-se o- ischemie miocardic&. care asta: accentuata.de tabagism. Se produc modifica -electrocardiografice,. cu.mo- dificdd-ale undei T--gi segmentul ST, eresc: in- sAnge fractiunile -globulinice- alfa:si-beta. Regimul: dietetic trebuie. sa ugureze munca. inimii $i 88: aduca:un-aport. suficient de glucide, de: protide, vitamine $i saruri. minerale, Gand. se: produce .o obstructie coronariand apare infarctul de miocard, beinavul are o. durere foarte intensd inv regiunea: precordiald,.retrostemalA sau fn epigastru, ‘insotita.de -o stare: .de -goe: cu sciderea tensiunif varterlale, puls: ‘slab, stare febril si -tulburari dis peptice. Poate aparea zgomotul de galop, frecatura peri- cardicé, leucocitoza ‘ou neutrofilie, cresgterea vilezel de sedimentare. a hematiilor, .cresterea bilirubinogenului,. a testelor de coagulare -si a‘ transaminazelor. in infarctul-de miocard electrocardiagrama arata tulburad de ischemie si. de -necroz&. miocardica, .cu negativarea undei T si modificdrl-ale complexutul QAS. In primul stadiu, care. poate. cuprinde - cateva. zile, s@, calmeaza:durerea,. alimentatia: fiind: foarte. redusa, far@ sa fie ‘nevoie sa: mobilizam boinavul,. se recomanda un regim-hidrozaharat cu sucuri de fructe; ceaiuri duici si zeama de :compot. In staciul unmator, alimentatia lebule sa respecte acelasi deziderat, acela'de a cruta inima de. orice fel de: eafort. Alimentatia. va: consta din mese: mici-si repetate; cu-canttalimici-de lapte. sau-laurt, branzé proaspata, plursu-de fructe si de zarzavaturi,.sucuri| de-tructe, compoturl, miere. gi: dulesala36 Dr. AUREL -POPESCU-BALCESTL urmhedzéal treii¢a stadiu al. balii care Incepe cu disparitia’ febret gi care jime pana la normalizarea laucogramel, in acest stadiu, se admit: in afara alimenielor din stadiui doi, pegtele’slab, carnea fiarta de pasare,-pSine alld, paste fdinoase, aloug de-ou $i iici cantitali-de galbenug, unt proaspat gi ulei. in angina pectoral: se recomanda evitarea frigului, a eforturilor fizice si iritelectuale, umezeala, o&ldura mare, st&tile stresante cum sunt decesele. In famille, divorturile, se va evita tutunul, sé va corecta. obezitatea si Hipertensiunea anerialé, hipercolesterolemia; -care sunt factor agravanii, Se vor-.avita - alimentele cu. .grasimi. animale, conservele, mazarea, fasolea, cafeaua, alcoolul-si sarea in- exces. Alimentele cu continut mare in. .colesteral trebuie evitate, aceste alimente sunt: creierul, care la 100.g. contine 2500 mg. de -colesterol, ‘galbenugul de ou contine 1600 mg. de colesteral fa.100-g, ficatul de vitel-gi-nnichii, contin 400-mg dé colesterol. fa 100 de g cartitate. “Alle: alimente bogate In -colestero! ‘sunt: uhtul su 266-g.100-g, -cagcavalul gras 145° g/100 g, smanténa 80 mg/160.g, si'carmea-de. vitel, care contine 84-g colesterol la 100. g carne. Dintre -plantele -medicinale. se: recomanda. acelea cu’. acliune” vazodilatatoare’ pentru vasele coranare. Acestea sunt: infuzia ‘de paducel, folosindu-se: fructele, flotile si-frunzele de padducel, infuzia’ se. prepara gintr-o fingurita de flori, plus--e lingurila. de fructe fa. 100 mi de-apd, care se bea ‘intro singura 2i, de asemeni.se mai folosesié tincture de paducel-care se. obtine. din 20°-g-de partl ale’ plantel la care. se; adauga’ 160 mi alegol-de:.60 “grade. in care’ se-tin: 10 zile: Dupafittrare, sé beau 15-20 piedturi-de-3 ori pe zi. Se mai -poate folosi infuzia de coaj& de -cdlin, infuzia de talpa gastii,Regimuri: alimentare ‘in: tralamentul bolitor 37 maceratul de vase, tinctura de roinita gi tinctura de usturel. in. crizele de -angind pectorala. se.poate folosi.o infuzie: dintr-un amestec. de plante: talpa gastii 3 lingua, memaé si roinila c&te 2 linguri, radacina.de. valeriana gi-flori. de soc, cate o. lingura. De asemenea cu un efect bun. sunt argila, varza, marul si secara, REGIMUL ALIMENTAR IN ARTERITE Arteritele sunt corelate jm general cu diabetul- si pot évalua spre gangrend uscata’ sau umeda. Arteritele pot apaérea la batrani sub forma dé arterite ateroscle- rotice. Existé si o form&.juvenilA care se intdineste la lineri, ea este de otigine: inflamatorie, aceasta este trombangeita:- ombliterent4-de: tip Barger. Cand arterita se asociazd cu diabetul zaharat, regimul : trebuie. s& fie: cel- indicat in. acea boald, cu scaderea cantiatii de -grasimi si de. colesterol: rece- mandéndu-se.alimeste bogate in vitamina B1, B2 si fructe, de asemenea Jactor lipotropi iar regimul. in general tebuie sé fie hipocaloric. La arteritele senile. din .ateroscleroza, _ regimul alimentar. este cel: descris la aceasta. boal&, sdrac in grdisimi. gi. colesterol. dar bogat in. proteine. gi. vitamina Bi; .B2, PP,. gi factori lipatropi. In. regimul.de vial& se vor. evita frigul, ummezeala, statui prelungit.pe. scaun sau in picioare, se vor evita incdéilamintea stransa, furnatul si cafeaua. Se, recomanda.sucul de mercevi, sucui de telina, sucul de.-stecl&. rosie si o.cura de drojdie de bere. Dintre plantele. medicinale, se recomanda infuzii. din38 Dr. “AUREL ‘POPESCU-BALCESTI: urmaloarelé ‘plante: “macege, lem -dulee, papadie, e&tind alba, coacdze negre si lumanarica. Deasemeni se'mai poate folosi’ decaetul de ghimpe, maceratul de vaso, precum- si -siropul de -calind alba’ si siropul. de coacdze negre, Ca uz extern se poate. folosi cataplasma cu argila; cu varga, sau cu hrean fas. Se. poate aplica: pe tegumentele picioarelor tinctura de iataneasa gi uleiul de peste sau crema cu galbenele, deasemeni se pot folosi procedeele de gimnastica -recomandate de Burger: bolnavul -aflat- cuicat pe spate va ridica morbrele inferioare intr-un unghi de 45 grade gi le va mentine astiel 3 minute, apoi.se va aseza In. gezut, cu gambele atérnate ta. marginea-.patuiui, tot un timp. de rei. minute, dupa care se revine la pozitia inijiala. REGIMUL ALIMENTAR IN. ATEROSCLEROZA Ateroscleroza — aceastd boalé este intricata. de obicei cu’ hipertensiunea arténala. in aterascleroza. se produce 6 infilttare a stratului intin af arterelor gi sub acest: Strat, cu fipoizi sf depunere de. calciu, . care allereaz@ perelele vaselor. Placile-de ateroame formate din ‘ipide gi colesterci, se depun primele, dupa ele depunanciese gi ¢alciu. Deasemeni foarte trecvent toala se asaciaza cu obezitatea’ sau-cu diabetul si ca se datoreste unei perturbari in metabolismul lipopre- teinelor si unor tulburaér de coagulare ‘filnd prezenta o stare dé hipercoagulabilitate si-G crestere: a betalipo- proteinelor. in aterascleroza asociaté cu diabetut zaharat, regimul -alimentar ‘este la fel cu cal indicat in aceasta boala, cu sedderea lipidelor si colasterolului dinReginiurt: alimentare “in: tratameritul bolilor 39 alimentatie, cu alimente bogate in factor Hpotropi, colina, inozitoi, betaind si metionina; factori ce se gasesc ii stecla ‘si branza. In’ at@roscleroza. asociaté cu obezitate, ‘se reco: manda tratamentul descris la obezitate. Regimul diate: lic, trebuie s@ fie sarac-in lipide ‘si -colasteral, in aterosieroza $i hipertensiune arterial, regimul trebuié s4‘fie: hipocaloric, sarac In proteine curscAderea sari, din. alimentatie, -bogat In -zarzavatuti, ‘fructe si produse Jactate degresate., in. ateroscleroza. fara alte boll. asaciate se..reco- manda un regim s&rac in-tipide si-colesterol, sarac in vitamina A si bogat in proteine; viiamina B1 si B2.Se administteaza deasemeni factorii lipotropt, colina, ino- zitol, -betaina, rietionina si lécitina,. care: stabilizeazad colesterolul plasmatic. Cealurile colagege, cum sunt sundtoarea, boldo, anghinarea, reduc nivelul.colesterolulur din sange. Grésimile. sunt permise. numal.jn- preportie de 20-86. gizi, Regimul trebuie s& fle sarac in calorii-si begat in proteine si glucide; Se recomanda: ~a branzeturi -sérace in grasimi, cum.este urda si bianza. de vacd, jin santitate de 150: g/zi, —- laptele dulce sau batut 200—300-miszi, o~ Carnea:slabaé de pasdre, vita gi peste flerte sau ifipte in cantitate de 100g/zi, —~unul sau-doua albusuri. de -ou/zi, ~~ zafzavaturi gi fructe crude fierte. sau. coapte in cantitate ‘de 800—S00. g/zi, ——~ painea neagré 160 gyi, “— paste [dinoase sau orez 100 -¢/zi, —Miare, marmelada sau dulceata 30 g/zi,40 Dr. AUREL :POPESGU-BALCESTI —~ gahar 30 g/zi — lei 15 g/zi: in acest regim care se va consuma-in timpul unei zie de gasese 90--100 g proteine, 280-290: glucide si 24 g lipide, care dezvolté 1700--1760. calorii, Se mai pot ada@uga sucuri de fructe, .budincl de cereale gl sufleuri de tructe. Se. contraindica: galbenugul.de ou, crejerul, ficatul, rinichil, untul, fdgca, smanténa, cadrnurile grase, pestele gras, icrele, supele de carne, supele .cu unt. gl smantand, ‘branzeturile. grase. margarina, praéjiturile cu unt, ou Trigea@, ou grésimi vegetaie, uleiurile in exces, sdsuriie grase; maslinele, nucile $i alunele. Valotile normale ale. colesterolului din sange sunt de 23:80 g/1000,la barbali, si de.2-—2,5 g/1000-la femei. Pentra:-uz intern se foloseste.uleiul de masline care se poate: amestecd cu miere sisuc de lamaie in partivegale, din care se vor bea Z linguri pe zi, sau se poate folosi sucul de ceapa ragie SO ml cu 3 Hinguri de rilere, care se hea intr-o zi Se mai recomanda: tinctura de paducel 30 picaturi de 23 ofi/zi, maceratul de vasc din: care se vor bea 100ml de. 2 ori pe zi. infuzia- de: paducel sau o cépatand de usturol, o laméle talat& tn felii care se opresc, race se adaugdo lingura de vasc ‘si apoi se lasi sé se macerezs. 6—10 ore, dupa filtrare se beau 3—6 linguri pe 2i. Se maj pot folosi urmatoarele plante medicinale: traista. clobanulul, sub forma de infuzie, care se prepara din 30 g planta, ja. 200. mi.de apa gi.din care se beau irel linguri.pe: zi — infuzia. din coada ecalului care se obtine in aceleasi cantitali ca si la. infuzia din traista ciobanului.Regimuri: alimentare in tratamentul bolilor At — frunzeie de: anghinare,.sub forma de. infuzie, care se.obtine din. 10—1S g frunze, la 500-mi.de apa, din care se bea in cursul diminetii si apoi inaintea mesei cu 30 de minute. Pentru “dliminarea -eolesterolujul se. pot . folosi urmatoarele plante: frunzele de mesteacan sub forma de infuzie, care. se obtine. din 30. g. frunze la. 100 ml de apa, la care dupa racire se pot adauga 3g de bicarbonat de sodiu,.se administreaza 1—~2 -cani pe zi. Papadia — se folosese frunzele de papadie, sub forma da infuzie. care se obline din.5—10 9 .de planta, ja 100 mi.de apa, din care se administreaza. 2—3. cani pe. zi. jar cura dureaza 2—-3. saptamani- Frunzele de patlagina, se folosese sub. forma. de infuzie, care se olbtine dintr-o lingura de frunze, la 100 mi de apa. din care se bea cate o linguré la 2—3 ore. Deasemeni se mal pot folosi urmatoarele plante medicinale; frunze de coacdz negru, taipa gdastii, frunzele de mentaé, radacina.de valeriana, florile de amica, frupzele de roinita, fructele de lenupar. si radacina de osul iepurelul, Efect bun in aterescieroza fi. au algele, ananasui, graul, morcovul, cireasa, varza, fragile, feticd, afin, nuc&, praz, mar, pruna, secard, soja, regia, floarea soarelui $i polenul. REGIMUL ALIMENTAR IN. ATONIA: GASTRICA In atonia. gastrica gi ploza gastrica, regimul trebuie 8& fie hipercaloric cu proteine de calitate, bogate in vitamine si excilanle ale secrellel gastrice, cu: putine42 Dr. (AUREL POPESCU-BALCESTI lipide folesindu:se pranzud. dese: in -cantitati. mici, iar in timpul meselor se vor: consuma: putine -lichide. REGIMUL ALIMENTAR IN APENDICITA In-apendicitA acut& cé- se manifest& pfin dures in fosa iliaca ‘dreapla (zona apendiculara) frisen, febra, geil si vars&turi, regimiul éste un regim “hidrozatiarat rece, sau la ghiala $i apoi progresiv se ajunge la un regim normal. in-apendicita cronioa, se intdinese tulburdr disehi- netice, gastrobiliate si tulburari’ digestive variate. Ali mentatia trebuie $4 urmareasca normalizarea tanzitulul intestinal si disparijia stazei cedale: REGIMUL ALIMENTAR IN ALERGII Starile alergice sunt foarte frecvente, unii autor Je citeaza o freoventa de 10% din totalul bolllor, Alergia este ovseactie anormala a organismului, fala de un antigen dat. La un nou contact cu antigénul respectiv organis- mul reaciioneaza In mod anormal, Acegti agent alergeni pot fi interni sau externi, adicd exoalergene Sau endoalergene. Antigenele externe pot ti respiratorii, alimentare, de contact, medicamentease sau fizice. Antigenele interne pot fi. toxine sau de origine parazitara, Acaste manifestari alergice se. datorese contactului dintre antigen si anticorp, se produce in aceastA situatie o liberare de bistamina, de aceiilcolind gi de heparind, care determing o' infiltrate seroasa..o reactie euzinolilica gio degenerescenté fibtinoida:Regimuri. alimentare. in: tratamentul. bolilor a3 Apare 6 euzinofilie, neutropenis, leucopenie, finto- monocitoza gi trombopenia. Se poate manifesta prin tulburari de tip spastic, ‘dischinetic: hiperséecretor a mucoasei cailor respiratorii, edem Guincke, urticarie, sindromul de purpura alergic& Schoniein-Henoch, ex- zeme gi reumatism, In unele cagurl starea elergica se datoreste unel insuficiente hepatice sau suprarenale si unel sidri de parasimpaticotonie. in allmentatia acestor bolnavi se exclud alimentele cu potential alergic cum sunt conservele, oudle, faptele Icrele crustacee, ciocdiata, cacao, fragi, cépguni, grau si varza. Se va trata jnsuficienfa hepatica si gastrica, intdinindu-se mai ales oo hiposecretie gastica si secundar o insuficlen(é pancreatica..in aceasta situatie, proteinele nu.-sunt complet. dicerate, .ramanand. la Stadiul. de nucieine, sinionine. gi aibumaze. Se pot folosi cele patru regimuri. ale Jui. Rowe. Regimui | ~~ este alc&tult din zarzavaturi, salate verde, spanac, sfectd, doviecei, fasafe verde, rosii, mazare verde. Fructe — lamai, mere, strugurl, pepene verde, cirese, vigine, caise, prune. si. plersici. Cereale —: orez, secara,. piureuri, paste faincase, dar numai cand boinavul suporta proteinele. din: grau, in general este un. regim fra cereale. Ca. duleiuri se folosesc -—. “miered,. zaharul, siropuri, marmelada, compoturile Proteinele -se. obtin.din camea de pasdre, care se da flartaé, deasemeni mai este permis uletul. Regimul 1? — esie compus din regimul | la care se adauga cartofil; varza, conopida si carnea de. vité. Este un regim fara: lapte.44 Dr. AUREL POPESCU-BALCESTI Regimul #-este format-din regimul-| gi il ja care se adaugé laptele, branza gi. oudle Regimul 4¥ este. fra. fructe. Alimentele se dau crude, fierte $i. coapte, iar zarzavalurile. cu ulel sau sub forma de supe, orezul se da fier in supa de zarzavat. Regimul Ill este..un regim tara legume verzi. La un. bolnav ce, prezinté o stare alergica la divergi alergeni, sensibilitatea organismului asypra alergenului in. cauz@ se. poate deduce daca se observa pulsul boinavului. Acesta va creste cu 10—15 batdi pe minut cand in organism a patruns alergenul care a delerminat slarea de sensibilizare, in general alimentatia la bolnawi alergict, trebuie sA fie una de crufare a ficatului. Manifestarile alergice cum: sunt exemele, urticaria, ademele. pruritul; astmul bronsic, brongita astmatiforma si rinitta alergicd, pot beneficia de un iratament cu plante medicinate. Se pot iolosi astfel urmatoarele plante medicinale: — Trei frati patati —- sub forma de infuzje, care se obtine dintr-o lingurila de planta la o cana de apa, pulandu-se: bea 2—3 cani pe zi: ~— Flori de coada soricelulul — suo forma de infuzie, & lingura de planta lao cana de apa din care sé vor bea 2—2 c&ni pe zi; — Turia mare-— sub forma de infuzie, o lingurit& de planié la o cana de apa, putandu-se bea 2—3 cani pe zi, ~~ Radacina de iarba.mare.-— sub forma de decocl care sé prepara.din 2—3 lingurl de radacina ja Oo cana de apa, din care se vor bea 2--3 linguri pe zi. Deasemeni se mai pot folosi; cealurile din hamel; din urzicaé sau din veronica, precum si infuzille dinRegimuri alimentare ‘ia tratarnentul bolilor 46 _busuioc, anason, verbing, ozmarin si cimbru.——- care sé amestecd ‘in parti egale si din care se bea 2—3 pahare pe zi, infuzitie ‘mat .pot it din levanticd,. talpa . g&stii. si radacind de brusture, . din care se bea 2-3 pahare pe zi Pentru uz extern se folosesc in caz de -urticarie sau de exzeme, spalaturl cu-macerat la rece de nalba. Pentru maini se pot folosi bai de wsturoi; flori-de paducel, pir si crengl de mesteacan. $-a recomandat gi tratamentul starif- alergice ‘cu cantitali extrem de mici, chiar din ‘alergenul care este responsabil de ‘starea alergicad. Astiel se. armmesteca substanta respectiva alergena in-cantitaie de o lingurité su 10 lingutite de zahar care se freaca timp de 30 minute, apoi din acest amestec se ia ‘o lingurita si se amesieca cu alte 10 lingurile de zahar, din nou se ireaca 30 de minute procedand in continuare inca de trei ori in acelagi fel. Se pastreaza cantitatile din fiecare preparat si tratamentul incepe ‘cu ultima concentrare care dupaé ce se va consuma, se continua in ordine descrescanda, pana se ajunge la prima concenttratie. Acesia este un traiament de desensibilizare care. in unele situatii. poate s& dea. rezultate oune. REGIMUL. ALIMENTAR IN. ARTEROSCLEROZA RENALA Aceasté boalé duce in timp fa hipertensiune arterialé de origine renala.. Ea se datoreste -siecrozei vaseior renale, care scad.debitui circulator la nivelul rinichiutut.46 Dr. AUREL -POPESCU-BALCESTI Aceasté’ scddere- a--debitului.-cireulator, face .ca finiéhiul sa.secrete -o substantia numité renina, care are scopul de a creste debitul circulator, in rinichi, dar in acelasi timp ea produce spasmearteriale In. circulatia generala. conducand: fa-aparitia hiperiensiunti-de -origine renala. Ragimul -alimentar la acest! bolnavi trebule.sé fle hiposodat, fara excitante. ale sistemulul nerves: alcool, calea, ceai, cacao, ciocolata. C4i timp capacitatea de. concentrare a. rinichiului este bund, nu-se reduc-lichidele din. alimentatie, Regimul. trebule. sa .contina 50.9 proteine. dintre care, .25 g- de. origine vegetala. gi 26 -g de. origine animala. El trebuie..s& tie. hiperglucidic flind. admise mierea, dulceala, slropurlle, zarzavaturile, cartofli, mor- covul,. fructele, .struguril. In. special. sl pepene. verde. Lipidele sunt admise in. cantitate de 40-60. g, si ale se folosesc.sub forma de unt, smantana, irigea si ule. Se interzic alimentele bogate in oxalati cum sunt: mécrisul, sparanghelul,. spanacul, ciocalata, cacao, ceal, bauturiie alcoolice, conservele de carne gi de peste, mazelurile, branzeturle fermentate, supelé dé carne gi condimentele, in scleroza’ renala malign& cu retentie mare azotala, este admis laptele dulce, laptele batut sau iauriul in cantitate de 160 g/zi, branzé de vaci, cagul proaspat si.urda,, in cantitate de. 50 g/zi, carnea fiarta 50 g/zi, mierea 160 g, zaharul 150° g, fructe proaspete sau copate 300° g/zi; zarzavatun 600° 9/zi, paine fara sare 200 g/ai, unt 30 o/zi, ulel 20g/zi, smanténd sau friged- 30 g/zi. Acest regim aduce un aport de'50.-q:proteine, 360 gq glucide $i 60-g lipide care au-o valoaré-nutritiva de 2300 calor.Regimuri alimentare: jn. tratamentul: bolilor a7 REGIMUL ALIMENTAR IN COLECISTITA Aiectiunile veziculei biliare, sunt frecvente si ele sunt cunoscute sub forma de dischinezie billiard gi inflamali ale veziculel care determina colecistita alitia- zica sau fazica. Dischineziile caller -biliate ‘se pot datora unor ltulburarl de contractile gi dé evactiare a veziciilei biliare, acesiea Se datorese freovent unor nevroze gi sunt mai trecvente la‘ fémei, cate mai prezinta gi tulburari hormonale, Se produc spasme durerdase-ale sfincterelor Oddi, Lutkens, sau-ale. vezioule? billaté. Regimul alimentar in aceste situa{ii va evita alimentele care sunt excitante ale sistemuiul nervos: alcoolul, cafeaua, cacao, cioco- lala, carnea, supele da came si alimentele colagage: gailbenugul “de ou, graésimie, sunca gras& cate pet provoeca. contract dureroase ale ‘veziculei biliare. fn dischinezia hipertond, sé vor evita excesdle ce grasimi, oudle si malonezele. ‘In dischineziile biliare: cu coiecistatonie, allmentele trebulé s& cuprinda oud si grasimi, cael acestea ajuta la gontractia veziculei si asigura-un dreriaj biliar normal. ' Colecistita acuté se manifesté prin dureri intense in zona ficatulul, cu- gretur 91 varsaturi bilicase; frisoane $i febra, levcocitozé si, unieori contractura: musculard localizaté in hipocondrut drept. Cauza este o infectie Garé ‘poate s& fle cu: colibacil, stfeptacoc, stafilococ gi-enterococ: * . Forma acut@ gangrenoasé ‘se datoreste .unei infectit anerobe ou: bacilll fundulifornis. sau perfringens, In -formele - grave alimentatia: este suprimata: in primele. ore, bolnavul trebuie s4-primeasod un regim hidrozaharat rece, Dacd bolnavul prezinta varsdturi48 Dr):AUREL: POPESCU-BALCEST! frecvente, rehidratarea lui. se face pe cale parenteralaé prin perfuzii cu solutiiclorurate- gi giucozate izatonice. Daca simptomele se amelloreaza, se trece la un regim hidrozaharat. si se. permit zarzavaturile, fructele si fainoasele. Colescistitele cronice pot in evolutia lor s& imorace si pusee acute cu stare subfebrild, dureri_in hipocen- drul. drept, iftate in omoplatul. drept, Ja umarul drept sau pe partea Jateralé dreapta. a. gatulul, Acesie pusee acute le.gasim.mai frecvent la cei ce. prezint&é un. gindrom enterobiliar .prin exacerbarea Yorel intestinale formate de collbacil, enterecoc gi streptococ . gi de asemeni: ta. -boinavil ce _prezinta tuilburari..de tranzit, diaree sau. constipatie gi la cei cu tiflocolite. . Alimentatia la acest bolnavi este. foarte important& caci-baza tratamemtului in formele. subacwie,..in, afara antibioticelor. o- constituie regimul alimentar. Alimentatia treguie. s&. excite secretiile gastrice, pancreatice gi intestinale, care se traduc fie prin constipatie fle prin diaree, ea trebuie. sa fie compusa din-proteine de lbund.calitate. Se .recamanda. supe de..zarzavat. in. cantitate redusa, acrite cu. jamie sau: cu-borg sau salate. acrite cu lamaie. Sunt -permise de. asemeni iaurtul, branzeturile proagpete, carnea proaspéta de peste, de pasare, de vaca, de- vitel. fiearta sau- fripta. Glucidele se: dau in cantitate. de. 350--400.g sub forma de miere, dulceaté, paste fdinoase, -cereale, carol, zerzavaturi.si fructe, Cand -boinavul prezinta balonari,. alimentele nu trebuie SA -contina: un bogat-rezidiu de celuloza adica: varza, tidichile, -guliile, ceapa, fasclea: verde, mazarea verde,Regimuri- alimentare in tratamentul. bolifor 49 Lipidele sunt. permise in. cantitate de 50—60. 9/zi, emuisionate odatd-sau. de. doud ori. pe saptamana. Zatzavaturile si. tructele aduc. aporiul de vitamine si: s&curi -minerale, find permise.deasemeni sucuri. de thicte -si-de. salate. in. colecistita-asociata cu dispepsie..de fermentatie nu se cecomanda glucidele. ci.se.day:mai-ales. proteine, jar daca colecistita se insoteste cu dispepsia de putrefactie::regimul. va: fi mai bogat-in -glucide. Cand -colecistita se asociazd cu constipatia, ali- mentele trebuie. 84 aib&-celuloza.in. cantitate:mai mare. Sé-admite'laptele fermentat sicichidete.in. cantitate mai mare: “Se contraindica : alimentele: prajite, -alimentele grasé, ‘conservele, afumaturile, .condimentele; bauturile alcoolice si bauturile excitante, Cand ‘procesul inflamator ‘intereseaza caile..biliare intahepatice apare ‘angidcolita, care’ de’-cele mai -muite on este o coleciste-colangit’. Aceasta se ‘manifesta cu star febrile, stare: dé Subicter, leucocitoz& ‘gi hapate- megalie, Se’ produc ‘obstructil alé ‘cBilor ‘bilare intrahepatice cu dopuri mucopurulerite care determina a colestaza cu mérirea dé volum a ficatulut, Tn cazurile mai grave, sunt permise humal regimu- file hidtice iar cand bolnavul’ prezinia ‘si warsatuti, reechilibrarea hidricA” se “face pe ‘cale parenterald, Ultetior se iece lao alimentatie. progresiva, hidroza- harata, lactaté cu iaurt $i brAnza, zarzavaturi suby formA de_.piureuri, fructe si fainoase. in general .regimul alimentar in colecistita cronica trebuie sa. evite. carnea, grasa, branzeturile grase si fermentate, conservele, varza, fasolea, mazarea, con- dimentele, ovale tati sau prajite, rantagurile -gi_prajelile in general.50 Di. AUREL POPESCU-BALCEST Sé vor consuma “sucurl ‘dé Aiorcovi, de telind, salata, slécla rogie, ‘castraveti, papadie “gi inzica. Ca traiament naturist se recomanda ur decoct format din 6 fAguri trate de grau, 3 linguri seminte de in, care se lasd la macerat in 800 mii-de' apa, timp de 12 ore, apot Se mai ferb ines 20 de minute. Se fierb apoi 400g de-cartofl intrun litru de ‘apa timp de 26 minute. Ambelé ichide se) sirecoaraé, «se amesteca gi se bea in cursub une zie: Pentfr ai se.ofed un gust Mai pldcut’se-peate: adauga suc de: lamaie. Se reécomanda- deasemeni: ufmatoarele -plante medicinale sub forma de-infuzii-anghinaria, rozmariaul, papaidia, galoenelele, turlja-mare gi fragile, din care..se¢ bea 2-3 pahare pe Zi. Se mial pototolesi frunzele de menta, matasea de porumbesi omacegele sub -forma,.de infuzii.ce .se-obtin dire una-doua: linguri din aceste plante Ja 100..c1 de apa-din: care..se. bea 2—3:..cani.pe. zi. Alte. .plante medicinale folosite sunt urmatoarele. —~-Maddeinile-da -brusture,.se bea sub fooma de decost-obtinut.din-trel linguri.de. radacina de brusture, la un iitru de apa care -se.bea. in..decurs deo: zi. ~- Rostopasca, se -folsegte. sub forma. dé. infuzie, dintr-o. lingurité de .costopasca. 1a 4.00 mi de apa. — Coada. soricelului gi florile.de albasttele “se folosesc sub forma de. intuzie oblinute din una-doua lingurite la j00°mi de apa, din, care se bea 2—3 cani pe zi. Se recomandé deasemeni $4 se foloseasca uleiul de Mmasiine si ulelul de floarea soarelul, pe care dupa Ge bolnavul le bea, va sta culcat pe parea dreapta timp. de 30 minute. Sub forma de infuzil sé mai folosesc urmatoarele plante medicinale: sunatoarea, musetelul, florife. deRegimurs. alimentare in tratamentul -bollor 541 simini¢, franzele de stroscot;trigiut cer balta precum gi maceratul la-rece din. radacina..de sapunaritadin care sé ja o lingura gi se adaugd 250 mi apa: rece,.se lasa & ore la-macerat si se-bea 100 mi.pe: zi. Un -efect- bun. i are:si decactul- de-ovaz, din. care sé beadeua:eanipe zi : Colecistita dtiazicad-se: datoreste-Jornaril.de-cateuli ditiari, cel mai frecvent in vezioula billiard, dar care mai pot apare gi in coledoc sau chiar in cile biliare intrahepatice : Calcullf se. formeazd prin depuneri..succesive de bilirubinal. de ‘caloiu. sau’ din’ colesterdl, Aceasta fillazd’" biliard “este Javorizdta de ‘staza biliaré si de inflamatillé cronice: alé canalelor biiare. Calculll se formeaz& prin depuneri succesive de bilirubidat de’ calciu;: fie’ din--eclesterel: Acesth Gaiculi pot Ti -pigmentati-cand “sunt: formali din-bilirubinat-de caiciu, find mullipli gi cu fetete si mai rar pot fi formati din colesterol: : . Sunt $i cazuri cand bolnavii suporta acest caleuti fara aici un simptom clinic si Prezenta: lor este descoperité cu totul intamplator ia un examen general de rutina. ino mod tecvent, Yitiaza billarase manifesta prin dureré in‘ hipocendrul drept, care’ apare jn timpul napti, in general dupa ora’ dowd sau dupa meése:.abundente, @a' “se asociaza::cu.-o-hipe : sau -anaclarhidrie sl se manifesta ‘prin tulburarl dispeptice, Regimul-alimentar: va evita alirnentela colagoge.si colecistochinetice “care pot provoca: oO. cortractura brutal a veziculei‘biliare, a-stincterelor sau.a canalelor billare, Alimentatia va consta din: pranzuri:mies gi freevente cuv proteine’: in: -carititaté. normal adiea de--4 gikito- corp/zi, sub forma de iaurt si lapte, deasemeni sunt52 Dr AUREL: POPESCU-BALCESTI permise duleeata, siropurile, cerealele, pastele fainoa- se; cartofii; zarzavaturile; fructele, iar lipidele se-dau in cantitate ‘redusa: Se vor evita grasimile incinse, maionezele,. alimeri- tele: prajite,-untul, smantana, galbenugul: de-ou, ficatul, dnichii, creierul, sl@nina, icrele; legumele: uscaie, alu- nele, “alcoolul, cafeaua, Giocolata.‘si. cacao. REGIMUL ALIMENTAR IN. COLECISTITA SUBACUTA, IN _ COLESTAZA.SI-DIZCHINEZIA BILIARA HIPERTONA Scopul. acestul:regim-este: combaterea procesulul inflamator: gipunerea in. repaus : ac&ilor’ biliare: intra si extra hepatice: Specificul acestui regim este urmatorul: —~ hipocalaric; — pormoprotidic; ~«, Ripolipid; — normoglucidic. Almentele permise in aceasta dieta sunt: jaurt, branz&.dée-vaci, cag, urda, camea.de. pasére, pui-sau vitel 100 g/zi,-sub forma. de rasol sau. toeata, sau-fiana la aburi peste slab sub forma de rasol.Ouéle sunt permise sub forma de. albug de.ou,-spume de-aibug cu:zahar,-bezele.Pdinea.este permisa sub: forma de paéine alba- prajité. Ca fainoase se recomanda: spume culapte-si-apa; din-grig, din: orez; altel terciuri, sufleuri cu albus sau chisel. Legumele. se -recomanda: sub forma: de ‘supe-cre- me, piuteuri, sotéeur, “budinel din-piureuri de fjegume: si cartofi-copti.Regimuri alimentare in tratamentul bolilor 53 — Fructele sunt admise sub forma de gelatine din sucurl, piureuri de fructe coapte, fructe cu spuma de albus sau compot pasat. — Ca dulciuri se pot da: gelatine, chiseluri, spume de gris cu lapte si bezele. — Grasimile se vor asigura prin 20 g de unt pe Zi. — Ca bauturi se recomanda: ceaiuri calde din mugetel, sundtoare, macesi, citronade cu apa. — Sarea este permisa in -cantitate de maximum 2,5.g sodiu pe zi. 1g de clorura de sodiu este echivalentul a 0,4 g sodiu. 1g de sodiu este. egal cu 2,5 g clorura de sodiu. — Vitaminele sunt asigurate din citronade cu apa, ceaiuri de macesi si decoct de tarate. — Condimentele permise sunt: vanilie si coaja de lamaie, —Ca gustari se recomanda numai_ brAnzeturi nefermentate. — Supele se pot da sub forma de supe de legume, acrite cu lamaie, supe de fainoase, supe de cartofi. — Sosurile se recomanda din sos de rosii si iaurt cu sos. in puseul acut, cu colica biliara si stare febrila, se da un regim hidrozaharat astfel: in primele 24 de ore se dau limonade, siropuri, ceaiuri gi bulion de legume, dupa 48 de ore se adauga mucilagii din fainoase gi paine prajita. Recapituland regimul alimentar in colecistita cro- nica, acesta are scopul de a aduce un raport caloric echilibrat, de a stimula functia biliara a ficatului si de a evita iritarea mucoasei canalelor hepato-biliare.54 Dr. AUREL POPESCU-BALCESTI Specificul. dietei este: — normo sau hipocaloric; — normoprotidic; — normo sau hipolipidic; — normoglucidic. Alimentele permise: — lapte batut, iaurt, branzeturi nefermentate. — carne slaba fiarta, fripta, tocata sau Ja cuptor, peste alb slab sub forma de rasol sau fript. — oudle: in preparate sub forma de sufleuri, budinci, papanasi, omleta la abur, crema de ou la ceasca si ou moale. — painea se recomanda a fi alba sau intermediara si trebuie servita rece sau prajita. — ca fainoase se prefera faincase cu lapte sau sub forma de budinci. — legumenele: toate, cu exceptia ridichilor, castra- vetilor, guliilor, a verzei gi a cepei — Se pot da ca dulciuri: peltea, marmelada, gelatine, aluat fiert si tarta. Sunt interzise. aluaturile calde dospite. — Grasimile sunt permise numai sub forma de unt in cantitate de 10 g/zi sau de ulei-in.cantitate de 30 g/zi. — Bauturile se pot-asigura din ceaiuri, lapte taiat cu ceai, sucuri de fructe si legume. citronade si oranjade. — Sarea este permisa in. cantitate normala. — Alimentele pot fi condimentate cu urmatoarele condimente: cimbru, tarhon, dafin, verdeturi, vanilie si scortisoara: — Pentru gustari. sunt permise. branzeturi_ nefer- mentate, tartina cu gunca slaba sau pate dietetic.Regimuri alimentare in tratamentul bolilor 55 — Pentru. supe se. folosesc: supe-creme de legume. supe de fainoase, supe slabe de carne, supe de rosii. bors rusesc sau bors de sfecia. — Sosurile. trebuie sa fie neaparat dietetice, fara rantaj sau ceapa prajita si fara prajeli, REGIMUL ALIMENTAR DUPA OPERATIA DE EXTIRPARE A COLECISTULUI Colecistetocmia este operatia prin care se extirpa pe cale chirurgicala, vezicula biliara si ea este indicata in litiaza veziculara, in colecistitele acute nelitiatice sau in anumite afectiuni ale veziculei biliare numite. cole- cistoze: vezicula septata sau biloculata, vezicula de portelan sau vezicula calcicd, colesteroloze sau vezi- cula fraga si. cisticita. Regimul alimentar trebuie sa previna aparitia unei litiaze coledeciene sau hepatice, prevenirea dischine- zillor coledociene sau. duodenale, Dieta este aceea recomandata. in. tratamentul dietetic. din litiaza biliara. Sechelele care pot aparea dupa operatia, de extripare a veziculei biliare, pot sa fie sub forma de durere, tulburari dispeptice, inflamatorii, subicter, sau tulburari de digestie ce pot duce la un sindrom de denutritie. Durerile se datoresc unor spasme ce apar pe canalul coledoc sau pe duoden gi deasemeni se pot datora unor inflamatii ale acestora. Aceste inflamatii apar in sepcial cand bolnavul prezinta.o hipoaciditate gastrica, o duodenita, constipatie, diaree sau o colita cronica,56 Dr. AUREL POPESCU-BALCESTI Icterul; poate s& apara atunci cand boinavul face 0 agiocolita sau el poate fi si de ordin mecanic, prin aparitia unei litiaze coledociene. Denutritia duce la astenie, ja scadere ponderald, la o hipotensiune arteriala si la hipovitaminoze. REGIMUL ALIMENTAR iN COLITA CRONICA Prin colitaé se intelege inflamatia intestinului gros si ea se manifesta cu dureri abdominale localizate pe cadrul colic, prin constipatii sau diaree, prin balonari. Colita cronica este de doua feluri: colita de fermentatie’ si colita. de putrefactie. in colita de: fermeniatie se vor evita mancarurile prajite, mezelurile, branzeturile fermentate, legumele si fructele crude. in colita de putrefactie care este mai grava datorita unor substante toxice ce rezulta in urma procesului de putrefactie cum sunt: indolul, fenolul si scatolul care afecteaza functia de detoxificare a ficatului. Se vor evita in alimentatie: carnea, japtele, sfecla rosie, patlagelele, ridichiile gi.deasemeni nu se vor consuma lichide in timpul meselor. Boinavii pot beneficia de tratament naturist care consta din: —o cura de argila; — cura de grau incoltit sau infuzii din urmatoarele plante medicinaie: flori de musetel, flori de coada soricelului, cimbrigor si cimbrul de cultura, sunatoare. obligean&, iurita mare, roinita, galbenele, frunze de mur, menta, din care se pot bea 2—3 pahare/zi, sau decocd din radavina de cerentel, din ghinda de stejarRegimuri alimentare in tratamentul bolilor 57 macinata, care se obtine dintr-o jumatate de lingurta la 50 ml de apa care se fierbe 3 minute si din care se bea 2—3 cesti pe zi, deasemeni se pot folosi urmatoarele decocturi: decoct din faina de rogcove ce se obtine dintr-o jumatate de lingurta la 300 ml de apa care se fierb trei minute, sau din decoct din seminte de macris ce se obtine din 10 seminte in 200 ml de apa care se fierb 10 minute si din care se bea 2—4 linguri pe zi. Deasemeni. decoct. din coaja de lamaie si portocale care se obtine-din 5—10 g la 200 ml de apa, se fierb 10 minute si se bea apa doua pahare pe Zi. in colita in care predomina flora microbiana de fermentatie, scaunele sunt galbene aerate si acide si contin resturi de. amidon nedigerate. Cand predomina colita de putrefactie scaunele sunt cafenii si alcaline si contin resturi de fibre musculare. Cand inflamatia intereseaza colonul drept, adica este vorba de o tiflita, durerile apar in zona cecala si deasemeni se poate instala un sindrom. enterobiliar, entero-renal sau enteropancreatic. De subliniat ca alimentele trebuie administrate la temperatura camerei. Cu rezultat bun se poate folosi supa de morcovi in caz de diaree, supe de zarzavaturi strecurate, supe de carne degresate si zeama de orez. Painea trebuie folositaé sub forma de paine alba, prajité sau se pot manca biscuiti. Cand simptomele se amelioreaza se poate adauga carnea fiarta sau fripta, carnea tocata, ouale fierte sau omleté pe aburi, branzeturi proaspete, mere piure, piure de zarzavaturi: doviecei si morcovi. Sunt con- traindicate: bauturile reci, alimentele excitante cum sunt cafeaua, ciocolata, cacao, ceaiul si alcoolul, tapteie dulce, jaurtul si laptele batut, conservele, branzeturile fermentate, mezelurile si alimentele cu multa celuloza,58 Dr. AUREL POPESCU-BALCESTI sparanghel, castraveti, gulii, ridichii, hrean, ceapa uscata; legumele. uscate, nucile, alunele, painea ne- agra, alimentele prajite $i condimentele. REGIMUL ALIMENTAR IN COLITA MUCOMEMBRANOASA Aceastaé boala se caracterizeaza printr-o consti- patie indelungata intrerupta de false scaune diareice, cu colici intestinale. In perioadele de falsa diaree, scaunele au muco- zitati_ din abundenta. in timpul perioadelor de faisa diaree, se reco- manda lichide calde sub forma ‘de ceaiuri si supe, i in afara acestor perioade de diaree cand bolnavul are constipatie regimul alimentar este cel recomandat in constipatie, la care se va adauga o cantitate mai mare de calciu.Calciu se aduce in alimentatie prin branzeturi proaspete, urda, cas proaspat, branz& de vaci, tele- mea, iaurt, supe de zarzavat, sucuri de fructe, sucuri de zarzavat, zarzavaturi fierte sau coapte sub forma de piureuri, fructe fierte. sau coapte sub. forma de piureuri, compoturi, paine alba prajita, biscuiti, unt proaspat, frigca, ulei, oua fierte sau-omplete pe abur, budinci, sufleturi, carne fiarta sau fripta si carne. tocata. Se. contraindica cafeaua, cacao, ciocolata, ceaiul tare, alcoolul, alimentele prajite, conservele gsi alimen- tele bogate in celuloza. Mesele trebuie sa fie in cantitate mica si dese, iar dupa mese se pot consuma ceaiuri calde. REGIMUL ALIMENTAR iN CONSTIPATIE Constipatia trebuie diferentiaté de absenta scau- nului,. care se intaineste. in. ocluzia. intestinala,. candRegimuri alimentare in tratamentul bolilor 59 bolnavul are dureri intense abdominale, nu emite gaze si. prezintaé varsaturi. Aceste cazuri trebuie consultate de urgenta de medic, caci ocluzia intestinala este o boala ‘chirurgicala de urgenta. in constipatia cronica, bolnavul prezintaé scaune de obicei tari, la 3—4—5 zile interval. Aceasta boala se insoteste de inapetenta, greturi, amaraciune in gura, astenie, balonari, flatulenta, cefalee, care se datoreste unei intoxicatii cu toxine rezultate prin digestia protei- nelor. 5 Constipatia se poate complica cu colite, rectite, hemoroizi, fisuri anale. si tulburari.toxice. in alimentatie se.exclud alimentele ce accentueaza constipatia cum sunt: afinele, ceaiul. tare, painea alba, carnea, gelatina, branza, zeama de orez, ouale, fainoasele, mezelurile,. bauturile . alcoolice, fructele astringente si conservele. Bolnavilor li se dau lichide in cantitate mai mare si reci, Apa trebuie bauta rece, lapte dulce, lapte batut rece, siropuri reci, inghetate. Sunt indicate alimentele. bogate in celuloza cum sunt: varza, ridichile, mazarea, cartofii, guliile, painea neagra, fructe uscate, salata cu cruditati, legume uscate boabe. Deasemeni se recomanda mierea, dulceata, iar ca grasimi. se recomanda unt, frisca, smantana, ulei, care excitand secretia bilei, favorizeaza peristaltismul intesti- nal. . Sunt deasemeni recomandate alimentelé bogate in potasiu care si ele accentueaza migcarile peristaitice. Ca tratament naturist, se administreaza dimineata pe stomacul gol, 2—3 linguri de tarate de grau in lapte sau in apa, deasemeni se recomanda urmatoarele sucuri: suc de varza proaspata si suc de varza murata,60 Dr. AUREL POPESCU-BALCESTI morcovul ras pe stomacul gol, 1—2 linguri de ceapa cu ulei de masline, grau fiert-sau incoltit 100 g pe zi, 10 prune uscate tinute opt ore in apa, dimineata se pot lua trei smochine’ si 10 stafide fierte in lapte. in constipatiile mai rebele la tratament se reco- manda decoctul din coaja de crugin care se obtine dintr-o lingura de coaja la 100 ml de apa ce se fierbe 20 de minute. Se poate’ folosi si pulberea de coaja de crugin 2—3 g/zi. Alte plante medicinale folosite ca purgative sunt urmatoarele: volbura ce se poate folosi ca infuzie cu 2 lingurite la 100 ml de apa, ca pulbere 2—3 g/zi sau tinctura care se obtine din 20 g de planta macerata 10 zile gi din care se bea 100 ml pe Zi. — Se mai foloseste decoctul de orz, decoctul de radacina de nalba mare, siropul de prune in cantitate de 4—6 linguri pe zi. : — Frunzele de anghinare care este si coleretic sub forma de infuzie o lingurité la 100 ml de apa ‘din care se bea 2—3 cani pe Zi. — Radacina de cicoare, sub forma de infuzie obtinuta dintr-o lingurité de radacina de cicoare la 100 ml de apa din care se bea 2—3 cAni pe Zi. — Frunze de frasin, sub forma de infuzie obtinuta din 1—2 linguri la 100 ml de apa din care se bea 2—3 c&ni pe Zi. — Flori de porumbar, infuzie obtinuta dintr-o lingu- rita la 100 mi de apa, se bea tot 2—3 c&ni pe Zi. — Flori de soc sub forma de infuzie cu o lingurita la 100 mi de apa, se bea 2—3 pahare pe Zi. — Seminte de in 1—2 lingurite de in cu putina apa care se bea seara, sau seminte de mustar o lingurita pe zi.Regimuri alimentare in tratamentul bolilor 61 REGIMUL ALIMENTAR IN CIROZA HEPATICA Girozele hepatice se pot datora unor carente alimentare, unui. deficit sau exces alimentar, pot fi de cauze toxice prin intoxicare cu plumb, arsenic, cupru, benzen, sau de origine infectionasa virotica, bacteriana sau parazitara si:deasemeni se pot datora unor cauze de origine endocrina, unui hipersplenism sau hiperfo- liculinemie. Cele de cauza virotica, urmeaza de obicei, dupa o hepatita epidemica tratata incorect. Sunt si ciroze de cauzé secundare de origine cardiaca sau datorate unei staze biliare, sau consecu- tive unor inflamatii ale cailor biliare. Regimul alimentar la bolnavii cu ciroza hepatica trebuie s& cuprinda proteine de buna’ calitate cu rol de regenerare a celulei hepatice, cu factori lipotropi care s& se opuna depunerilor de grasimi in ficat, alimente care s& contina vitamine, mai cu’ seama din complexul B, care intervin in metabolismul celulei hepatice. Regimul alimentar trebuie sa fie bogat in proteine in cantitate de 2 g proteine/kilocorp pe zi sau 120—140 g proteine pe zi, de buna calitate necesare regenerarii celulei hepatice se recomanda proteinele din urmatoa- rele alimente: lapte, branz@-slaba, albus de ou, carne slaba de peste, carne de vaca, carne de pasare. Regimul trebuie s& cuprinda ‘glucide in cantitate de 350°g pe zi, care se pot obtine din dulceturi, siropuri, cereale,: paste fainoase, fructe, zarzavaturi, fructe si sucuri. Alimentatia trebuie s@ cuprinda grasimi in cantitate foarte redusa, in asa fel incdt sa nu depaseasca62 Dr. AUREL POPESCU-BALCESTI 40—50 g pe zi, acestea sunt date sub forma de ulei si unt in formele de ciroza cu ascita se recomanda a fi tedusa sarea din alimentatie si deasemeni safie redusa cantitatea de apa ingeraté. Se dau cantitati mici de supe. sucuri de fructe, sucuri de zarzavat si compoturi. in general alimentatia boinavilor cu ciroza trebuie sa fie bogata in proteine. si glucide, cu multe vitamine din complexul.B,, vitamina A, K, C, dar, cu. grasimi reduse. Cand ciroza se insoteste de icter, regimul alimen- tar este hidrozaharat, apoi lactat, iar ulterior alimentatia este cea recomandata la bolnavii-cu icter in perioada de stare si de convalescenta. in. cazurile de ciroza asociata. cu anemie, trebuie sa corectam aceasta anemie, tinand cont de. cauza care a determinat anemia, deasemeni. sa-corectam tulburarile dispeptice, anaclorhidria, fhemoragia prin hipertensiune portalé sau anemia datorata unor. tul- burari plasmatice sau prin hipersplenism. Se corecteaza secretia gastrica, se administreaza alimente care ajuté la regenerarea tesutului hepatic bogate in vitamine. in cazurile de ciroz& avansaté cénd boinavii devin foarte astenici, cu o stare de torpoare sau..chiar subcomaioasa, cu :hematemeze sau melena: prin ruptura de varice esofagiene sau. varice gastrice, regimul bogat in: proteine nu mai poate: fi suportat bine de boinavi si de aceia in aceste cazuri se recomanda un regim:cu multe glucide, sucuri, supe de zarzavat, compoturi, fructe rase, cartofi copti si putine proteine ce se pot administra numai sub forma de iaurt si lapte batut.Regimuri alimentare in tratamentul bolilor 63 Ciroza hepatica se manifesta prin simptome de insuficienta hepatica, cu inapetenta, greturi, balonari, oboseala, epistaxis, si gingivoragii. in. general sunt interzise in alimentatie carnea grasa, maruntaiele, conservele, branzeturile grase si fermenetate, grasimile animale, |eguminoasele uscate, painea proaspata, duiciurile-concentrate,. condimentele si grasimea prajita. Regimul alimentar. in ciroza hepatica. decompen- sata cu ascita si edeme are urmatorul specific: — hipercaloric —normo:sau hipoprotidic — normo sau hipeglucidic — normo sau hipolipidic Alimentele permise in general sunt urmatoarele: — Lapte si derivate din lapte sub forma de: lapte desodat, branza desodata, branza de vaci fara zer. — Carne si peste sunt admise 100 g pe zi, mai intai fiarta si apoi fripta, se contraindica carnea de vitel, carnea de miel si viscerele. — Qudle sunt admise un ou pe zi sau la doua zile, sub forma de ompleta dietetica sau in preparate. — Painea este indicaté sub forma de paine alba fara sare. — Fainoasele se vor folosi toate sub forma de budinci, sufleuri cu lapte fara sare si terciuri. — Legumele sunt admise toate cu exceptia celor foarte bogate in cleuloza si a celor bogate in sodiu, precum si a leguminoaselor. — Legumele se administreaza sub forma de piureuri, soteuri sau sufleuri. — Cartofii sunt permisi intr-o cantitate sub 200 g pe Zi.64 Dr.. AUREL POPESCU-BALCESTI -—, Fructele trebuie sA fie proaspete, bine coapte gi se pot folosi ca atare, in piureuri, in spume, gelatine si compot pasat. Nu se recomanda a se consuma fructele uscate. — Dulciurile se recomanda sub forma de fainoase cu lapte, aluate fierte de casa, dar fara bicarbonat, bezele, patiserie, biscuit, bomboane fara ciocolata. — Grasimile se recomanda sub forma de ulei, in cantitate de 50 g pe zi sau unt desarat 50 g pe zi. — Vitaminele se procura din fructe crude si din sucuri de fructe. — Ca bauturi se folosesc sucuri de fructe si ape minerale, dar sunt strict interzise bauturile alcoolice. — Sodiul este recomandat in cantitate de 3—3,5 g pe zi. Condimentele sunt permise sub forma de boia, tarhon, dafin, cimbru, cuisoare, ierburi aromate, vanilie, scortigoara si lamai. — Pentru gustari. este permisa branza desodata. — Ca supe se folosesc supe-creme de legume, supe din fainoase, acrite cu bors, sau lamdie. — Sosurile sunt admise numai cele dietetice fara sare. in. general ,se prefera .proteinele. lactate celor carnate care cresc amoniemia. Se recomanda sa se consume prune, struguri, cirese, visine, pepene verde, sucuri de morcovi si sucuri de. castraveti. Se pot folosi urmatoarele cure: cura de lamai, cura de jienupar,..cura de. struguri.si.cura de orz verde. Urmatoarele plante medicinale se folosesc sub forma. de intuzii: rostopasca, catina alba, anghinarie, obligeana, papadie gsi cicoare, deasemeni. un efect bun. au tinctura de ghintura galbena 5 picaturi de 3 ori pe Zi.Regimuri alimentare in tratamentul bolilor 65 in uz extern se recomanda comprese cu infuzie de coada calului pe regiunea ficatului, cataplasme cu ridichii rase care se pun pe abdomen si cataplasme cu foi de varza. Urmatoarele plante. medicinale au deasemeni o actiune hepatoprotectoare. -— Fructele de armurariu, sub forma de infuzie ce se obtine dintr-o lingurita la 100 ml de apa din care se bea doua cani pe zi o perioada de doua saptamani. — Cimbrul de cultura sub forma de infuzie o lingurita la 100 ml apa din care se bea 1—2 pahare pe Zi. — Sunatoarea sub forma de infuzie obtinuta din 2 lingurite de planté la 100 ml de apa, din care se bea 2 pahare pe Zi. — Flori de coada soricelului sub forma de infuzie obtinuta din doua linguri la 500 mi de. apa, din care se bea 3—4 pahare pe Zi. REGIMUL ALIMENTAR IN DUODENITE De cele mai multe ori, aceasta boala se asociaza cu tulburari hepatobiliare, pancreatice sau. gastrice. Boala se produce prin inflamatia mucoasei duodenale gi acesta poate duce fie la un peristaltism accentuat, fie la o staz@ bulbara, cu sau fara miscari de brasaj. Clinic boinavii acuz&a durere, o stare subfebrila, tulburari dispeptice, inapetenta, greturi, si varsaturi. Afectiunea duce ia o pierdere in greutate si o stare de astenie, care se datoresc in special lipsei de absorbtie a fierului si vitaminei C, care are loc, la acest nivel, precum si prin tulburari in secretia unor hormoni66 Dr. AUREL POPESCU-BALCESTI cum sunt: (sescretina si incretina duodenala) secreti- nele intestinale si enterogastronul. iritatia’ mucoasei duodenale poate determina o hipersecretie de enterogastron, care duce la o inhibitie a secretiei gastrice. Apar tulburari de tip pancreatic, cu dispepsii de fermentatie si de putrefactie grasa. De obicei duodenitele apar la boinavii cu hipoaciditate gastrica, de aceea regimul alimentar trebuie sa cuprinda alimentele ce se recomanda in gastritele hipoacide cu_insuficienté pancreatica, intestinala si hepato-biliara. . Regimul alimentar se afla inscris, la gastrita hipo-acida. REGIMUL ALIMENTAR iN DIAREE in forma acuta, se incepe cu zeama de orez, supa calda groasa de morcovi, care se obtine prin fierberea timp de 2-3 ore.a 500 g morcovi, intr-un litru de apa, care se strecoara prin. sita de doua ori si se recompleteaza cu apa pana la un litru, se adauga 3—5 g de sare si se fierbe din nou 2—3 minute. Se recomanda deasemeni mere coapie, trecute prin sita, carne fiarté si tocana, branzeturi proaspete si oua fierte tari, apoi se continua cu ceiuri calde putin indulcite, sucuri de afine, supe de zarzavaturi, supe de carne degresate gsi sucuri de fructe astringente, adaugandu-se apoi treptat piureuri de zarzavat si de fructe. in forma cronica a diareei, se vor evita alimentele grase.