c
c



 

cc 



cc 



 


 :
S.C. ECOM SA.

 :

2001



  
:
S.C.ASESOFT S A. - acţ io nar major it ar



 

 cc 

ECOM este o companie din România care se ocupă cu vânzarea online de echipamente şi
componente IT. eMAG şi-a început activitatea în anul 2001 ca un magazin online de sisteme de
calcul şi produse de birotică. În anul 2009, 51% din acţiunile companiei au fost cumpărate
de Asesoft. În anul 2008, ECOM avea aproximativ 1.250.000 de vizite lunar, şi deţinea o cotă de
piaţă de 70% din comerţul online din România. În octombrie 2009, compania avea 700.000 de
vizitatori unici pe lună. eMag deţine şi 6 showroom-uri, în Bucureşti, Iaşi, Ploieşti, Cluj-
Napoca, Timişoara şi Constanţa.

Echipa eMAG are aproximativ o suta cincizeci de angajati, organizati in mai multe
departamente: vanzari retail, vanzari corporate, logistica, programare, marketing, service, servicii
clienti, administrative.

Departamentul Logistica asigura intreg lantul de aprovizionare - gestiune stocuri - livrari, astfel
incat comenzile sa fie onorate in maxim 24 ore.


 c
 




Comerţul electronic a devenit parte integranta a cotidianului. El ocupă un loc principal în
mozaicul afacerilor electronice din cadrul economiei digitale, o economie centrată pe dezvoltare
ascendentă a pieţei electronice ce constituie contextul virtual în care cumpărătorii şi vânzătorii se
descoperă reciproc şi tranzacţionează bunuri şi servicii graţie reţelei Internet.
Fiind vorbă de comerţ,fie el şi electronic,automat se pune şi problema protecţiei
Securitatea informaţiilor aduce în discuţie aspecte noi care afectează relaţiile de afaceri în
mediu web. Este vorba despre confidenţialitate,integritate şi disponibilitate,elemente foarte
importante pentru mentinerea compativităţii şi imaginea firmei în economia digitală.
c

  trebuie înţeleasă în sensul asigurării accesului la informaţii numai
pentru persoanele autorizate
!


 înseamnă asigurarea corectitudinii şi completitudinii procesului de prelucrare
electronica a datelor şi ale schimbului electronic de date.
" #

 se referă la faptul că informaţia trebuie să poată fi accesată de
utilizatorii autorizaţi oricând aceştia solicită acest acces, în conformitate cu permisiunile şi
restrictiile stabilite de proprietarul datelor.
Auditorul va examina integritatea,exactitatea şi opurtunitatea informaţiei furnizate pentru
înregistrarea şi procesarea în rapoartele financiare ale agentului economic (integritatea
tranzacţiei). Natura şi nivelul sofisticat (complicat) al activităţiilor comerţului electronic ale
agentului economic.
Controalele referitoare la

$  #


Certificarea standardelor de securitate revine ca sarcină auditului comerţului electronic,
respectiv al sistemelor infomatice suport.
Riscurile şi ameninţărilor care expoatează vulnerabilităţile sistemelor deschise de comerţ
electronic vin din partea viruşilor, a hackerilor şi crackerilor şi altor persoane care iniţează
atacurile distructive ce au ca scop compromitera, blocarea şi chiar prăbuşirea sistemelor
hardware şi software ce asigură suportul tehnic ai site-urilor de comerţ electronic.
% #
Auditul comerţului electronic are in atenţie sa urmăroarea arie de probleme conexe cu
managementul riscurilor privind securitatea datelor:
- accesul neautorizat
- sisteme de monotorizare- audit trail
- criptarea datelor
- gestiunea sigură a tranzacţiilor
- răspunsurile provocate
- protectia împotriva viruşilor
- contolul blocării şi a disponibilităţii sistemului
- politica de contabilitate necorespunzătoare referitoare la capitalizarea cheltuielilor, cum ar fi
cheltuieli de dezvoltare a web site-ului,interpretări eronate ale angajamentelor contractuale
complexe
- analiza reducerilor pa baza volumului de oferte
Auditorul utilizează cunoştinţele obţinute privind bussiness-ul pentru identificarea acelor
evenimente,tranzacţii şi practici referitoare la riscurile comerciale provenite din activităţile
comerţului electronic ale agentului economic,care conform opiniei auditorului,pot reyulta dintr-o
denaturare semnificativa a rapoartelor financiare sau au o influeţă semnificativă asupra
proceduriilor de audit, sau raportului auditorului.
Controalele referitoare la integritatea tranzacţiei subt adesea proiectate pentru:
- Validarea intrărilor
- Asigurarea respectării termenilor acceptaţi de comerţ inainte de a fi procesată o comandă
- Prevenirea procesării incomplete prin asigurarea finalizării şi inregistrarea tuturor paşiilor
- Asigurarea că rapoartele în mod corespunzător sunt pastrate,menţinute si securizate

În unele circumstanţe, auditorul poate decide să testeze sistemul prin încercarea de a pătrunde
neautorizat în sistemul de securitate al agentului economic.
Cunoaşterea clientului de către auditor este esenţială pentru evaluarea importanţei
comerţului electronic asupra activitătilor agentului economic,precum şi a efectelor asupra
riscului de audit.Auditorul trebuie să ia in considerare schimbările în mediul de afaceri al
agentului economic,referitoare la comerţul electronic şi la riscurile identificate ale activităţii
comerţului electronic, şi inflenţa acestora asupra rapoartelor financiare.La obţinerea
cunoştinţelor privind domeniul de activitate al agentului economic, auditorul trebuie să ia in
considerare masura în care afectează rapoartele financiare
- Economia şi ramura de activitate a agentului economic
- Comerţul electronic al agentului economic
- Extinderea activităţii comerţului electronic al agentului economic
- Furnizorii externi de servicii ai agentului economic

&


  

Pot să nu existe rapoarte scrise, legate de trazacţiile comerţului electronic, iar rapoartele
electronice pot fi uşor de distrus sau de modificat,decât cele scrise,fara a lăsa dovada destrugerii
sau modificării.Auditorul examinează dacă politicile de securitate a informaţiilor agentului
economic şi controalele de securitate, aşa cum sunt implementate, sunt adecvate pentru
prevenirea modificărilor neautorizate ale rapoartelor contabile sau ale sistemelor care furnizează
date sistemului contabil
Auditorul poate testa controalele automatizate, cum ar fi verificarea integritaţii
datelor,ştampilelor cu dată electronică, semnăturilor digitale.
c
%!'$('!)$ *! +
'$(  +!, 
)! c! $-


Situaţiile financiare cuprind informaţiile necesare pentru efectuarea analizei financiare, al
căror obiectiv este de a oferi o imagine fidelă a poziţiei financiare, a performanţelor înregistrate,
a modificărilor capitalului propriu şi a fluxurilor de trezorerie în cadrul unui exerciţiu financiar.
Ele reprezintă un set complet de documente (situaţii financiare) care includ:
- Bilanţul;
- Contul de profit şi pierdere;
- Situaţia modificărilor capitalului propriu,care prezintă fie:
(i)toate modificările capitalurilor proprii;
(ii) modificările capitalurilor proprii, altele decât cele care apar din tranzacţii de
capital cu proprietarii, care acţionează în calitatea lor de proprietari de capital;
- Situaţia fluxurilor de trezorerie;
- Note explicative, care cuprind un rezumat al politicilor contabile semnificative şi alte
note explicative.
Aceste informaţii sunt utile pentru:
‡ Anticiparea capacităţii întreprinderii de a genera numerar ;
‡ Anticiparea nevoilor de creditare, a şanselor de a primi finanţări în viitor :
‡ Evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor pe care întreprinderea le va controla în viitor ;
‡ Posibilitatea întreprinderi de a genera fluxuri de trezorerie.
Utilizatorii situaţiilor financiare sunt:
- Investitorii, preocupaţi de riscul inerent tranzacţiilor şi profitul adus de investiţiile lor;
- Angajaţii, interesaţi de stabilitatea şi profitabilitatea întreprinderii;
- Creditorii financiari, interesaţi de lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii pentru ram- bursarea creditelor şi plata dobânzilor;
- Furnizorii şi creditorii comerciali;
- Clienţii, preocupaţi de continuitatea activităţii întreprinderii cu care colaborează pe ter-men lung sau de care sunt dependenţi;
- Guvernul şi instituţiile sale, în vederea determinării politicii fiscale şi calculul unor indicatori statistici;
- Publicul, interesat în aplicarea politicilor fiscale locale .

%  

Această analiză are loc la nivelul Bilanţului contabil care, în cazul nostru a fost retratat şi
prezentat sub forma Bilanţului financiar. Acest lucru ajută la realizarea unei analize mai
relevante deoarece datele reflectate în Bilanţul financiar permit o apreciere mai reală a activităţii
faţă de cel contabil.

% 


.
/

Ratele de structură ale activului reflectă aspecte privind patrimoniului întreprinderii,
apartenenţa sectorială şi natura activităţii desfăşurate.
 În continuare, vom prezenta în tabelele de mai jos calculele efectuate asupra elementelor
de activ, calcule ce ne sunt utile în determinarea nivelului şi evoluţiei acestora.











Nr.rd. Specificare\ an 2008 2009 2010

1
#
. / 01%1 222 &1%3
2 Variaţia absolută a Ai - -829.118 3.931.601
3 h
     - 92,99% 135,74%
4


 &%4&500% %&%15% 523&43%
5 Variaţia absolută a At - -9.217.252 25.944.942
6 Indicele de creştere al At - 78,83% 175,58%
$

#
.  /
‘
‘ ' * 100
7 ‘ 3617 %62&7 &6337
8 Indicele de creştere a   - 114,80% 77,31%
9 !#  &5 &050 %2%4
10 Variaţia absolută a In - -92.445 -35.646
11 h
    h
- 34,49% 26,78%
$
# ( $! )
12 RIn = In/At x 100 26%7 26&7 2627
13 Indicele de creştere al $! - 43,76% 14,29%
14 !#  2&350% 105452 %44&01
15 Variaţia absolută a Ic - -646.123 3.724.929
16 h
    h - 93,83% 137,91%
$
# .$! /
17 RIc = Ic/AT x 100 &6247 0657 6&07
18 Indicele de creştere al $! - 119,02% 78,55%
20 !#  4&24&2 &002 %5310
21 Variaţia absolută a If - - 415.660 242.318
22 h
    h - 73,02% 121,54%
$
# .$!/
23 RIf = If/AT x 100 %64&7 %607 637
24 Indicele de creştere al $! - 92,62% 69,22%
25 h
     -  
Nr.rd. Specificare\ an 2008 2009 2010
Nr.rd. Specificare\ an 2008 2009 2010
Nr.rd. Specificare\ an 2008 2009 2010




h



  ale societăţii se compun dinconcesiuni, brevete, etc. iar
valoarea acestora nu este semnificativă în detrimentul obiectului de activitate. h



  deţin o pondere cea mai mare în totalul Activului. h
 

  ale
societăţii sunt constituite din titlurile deţinute la alte societăţi din cadrul grupului în urma altor
împrumuturi acordate acestora. Nivelul acestora poate fi considerat normal, având în vedere
faptul că ele sunt aducătoare de beneficii economice.
"  Pe parcursul celor trei ani de activitate ponderea 
 
  în total
active oscilează, în 2009 crescând în proporţie de 14,80% faţă de anul 2008, iar în 2010 ajunge la
un nivel cu cca 13% mai mic decât în 2010. Această oscilaţie a Ai se datorează modificării
elementelor sale componente (imobilizări necorporale, corporale şi financiare) direct
proporţional, precum şi a modificării activului total, indirect proporţional.


 
se modifică în sens descrescător de la un an la altul în activul total. Astfel, din
2008 până în 2009 ponderea In scade în total active în proporţie de 56,24. În 2010, diminuarea In
este şi mai accentuată, proporţia acestora ajungând la 0,02% din At.
Prin urmare, modificarea aceasta poate fi determinată de vânzarea sau cedarea unei părţi
din imobilizările necorporale care fie nu erau necesare, fie constituie un obiect al creării de
numerar disponibil.
Valoarea  oscilează uşor, în 2009 scade cu 6,17%, iar în 2010 creşte cu 37,91% faţă de
2009. Cum indicele de creştere al Ic este mai mare decât cel al Ai rezultă că Ic se modifică mai
rapid decât Ai.
Pe parcursul celor trei ani nivelul 

 

  scade datorită unui singur
motiv: au fost restituite împrumuturile de către unităţile la care se deţin participaţii. Astfel,
ponderea If în AT scade în 2009 cu 7,38%, iar în 2010 scade cu 30,78% faţă de 2009. Această
diminuare este determinată în principal de diminuarea valorii imobilizărilor financiare, activul
imobilizat înregistrând o creştere, în special în anul 2010. Acest lucru este evident din
compararea indicelui de creştere al Ai mai mare decât cel al imobilizărilor financiare.

În perioada 2008-2009 indicele de creştere al activelor celor mai lichide este inferior
indicelui At şi al Ac, prin urmare valoarea lor (Disp) scade într-un ritm mai lent decât cel al At
(Ac). În 2010, scăderea ratei este determinată exclusiv de diminuarea valorii disponibilităţilor, în
timp ce valorile activelor cresc semnificativ.

% 

 .
 /

Analiza structurii pasivului indică ce surse de finanţare utilizează societatea comercială,

cum ar fi: surse proprii, reprezentate de capitalul social şi rezultatele obţinute; surse împrumutate
obligatare sau bancare (pe termen lung, mediu şi scurt) şi surse atrase (credite comerciale).
Ratele de structură ale pasivului permit aprecierea politicii adoptate de întreprindere în domeniul
financiar, prin evidenţierea unor aspecte privind stabilitatea financiară, autonomia financiară,
precum şi gradul de îndatoarare.
 

  
8#


Nr.rd. Specificare\ an 2008 2009 2010
1    

  13050%5 2240044 053042
2 Indicele de creştere al Cpm - 67,34% 142,97%
3   
  &%4&500% 

 


4 Indicele de creştere al PT - 78,83% 175,58%
$

#
 .$/
5 RSf =Cpm/PT x 100 506&27 406&%7 &36407
6 Indicele de creştere al $ - 85,42% 81,43%
7 ] 
   
 ] %3522&3 &32335 %415%%
8 Indicele de creştere al Dts - 103,71% 221,41%
$
   
.$ /
9 Rsc = Dts/PT x 100 %6527 &6437 46&7
10 Indicele de creştere al $  - 131,56% 126,10%

. În anul 2008 societatea prezintă un nivel adecvat al stabilităţii, însă, cu trecerea de
la un an la altul, se înregistrează o diminuare a ratei stabilităţii financiare ceea ce evidenţiază
faptul că societatea dispune de surse de finanţare permanente mai mici şi poate întâlni dificultăţi
în contactarea de împrumuturi cu exigibilitate ridicată.
La începutul perioadei rata surselorure
te se află sub nivelul adecvat ceea ce reflectă
faptul că sursele curente nu au o contribuţie semnificativă la formarea surselor totale de
finanţare. În 2009 această rată se află în parametri normali, dar în 2010 depăşeşte nivelul maxim
admis, lucru ce compromite stabilitatea societăţii.
" . În perioada 2008-2009 diminuarea    ! 

  se datorează
diminuării capitalurilor permanente (cu 32,66%) şi implicit a datoriilor pe termen mediu şi lung
(cu 100%) şi a capitalurilor proprii (cu 32,29%), precum şi a pasivelor totale (cu 21,17%). Este o
situaţie favorabilă fiindcă are loc o reducere a Dtml, fără ca acest lucru să determine o scădere a
nivelului ratei sub nivelul minim stabilit. Diminuarea capitalurilor proprii are loc prin acoperirea
pierderii din anul precedent.
Referitor la perioada 2009-2010, se observă o scădere a ratei sub nivelul minim acceptat
cu toate că atât capitalurile permanente cât şi pasivul total înregistrează creşteri, lucru ce
afectează stabilitatea financiară a societăţii. Această modificare nefavorabilă este dată de ritmul
superior de creştere al pasivului total faţă de ritmul capitalurilor permanente. Creşterea
capitalurilor permanente este dată de contractarea de datorii pe termen mediu şi lung, precum şi
de creşterea capitalurilor proprii (cu 42,67%) prin înregistrarea unui profit aferent perioadei
precedente. În acelaşi timp, pasivul total înregistrează o creştere datorită creşterii datoriilor pe
termen scurt cu aproximativ 121,41%, într-un ritm superior ritmului de creştere al capitalurilor
permanente. Această situaţie prezintă inconveniente deoarece se doreşte obţinerea unei stabilităţi
pe termen lung în timp ce datoriile pe termen scurt nu conferă acest avantaj.
Creşterea nivelului ratei resurselor curente este dată de creşterea valorii datoriilor pe
termen scurt într-un ritm superior celui al capitalurilor permanente şi, în acelaşi timp, de
diminuarea pasivului total ca urmare a diminuării capitalului permanent. Este o situaţie
favorabilă atâta timp cât prin contractarea datoriilor pe termen scurt se obţine o relaxare a
termenelor de plată fără ca aceasta să afecteze relaţiile pe care societatea le are cu furnizorii săi.
În acelaşi timp, diminuarea capitalurilor permanente afectează stabilitatea financiară a societăţii
prin scăderea surselor stabile necesare desfăşurării activităţii. Dacă în perioada 2008-2009
creşterea datoriilor pe termen scurt a fost de 3,71%, până în 2010 valoarea acetora creşte cu
121,41% datorită creşterii considerabile a creditelor bancare pe termen scurt şi a datoriilor faţă
de furnizori. Acest lucru determină o creştere a ratei peste nivelul maxim admis, afectând
stabilitatea financiară a societăţii. În măsura în care pentru achitarea datoriilor faţă de furnizori
nu se solicită termene scurte de plată se poate beneficia de acest lucru prin folosirea acestor surse
curente pentru desfăşurarea activităţii de exploatare. Se urmăreşte prelungirea termenelor de
plată fără însă a afecta relaţiile cu furnizorii.

c   9

:
- Din analiza    
 
  deducem faptul că acestea deţin o pondere
foarte mică în ansamblul activelor, în cadrul lor o pondere semnificativă fiind deţinută de
imobilizările corporale urmate de cele financiare. De aici concluzionăm că firma foloseşte utilaje
specializate pentru desfăşurarea procesului de producţie iar imobilizările financiare sunt
concretizate în participaţiile pe care aceasta le deţine în cadrul grupului dina care face parte.
- Din analiza    
  
 evidenţiem faptul că societatea deţine o valoare
mare a stocurilor şi creanţelor, situaţie favorabilă în sensul existenţei unui rulaj foarte mare de
stocuri.
- Din analiza financiară efectuată asupra     observăm un nivel normal al stabilităţii şi
autonomiei financiare deşi acestea sunt valabile mai degrabă pe termen scurt, în sensul că firma
îşi finanţează activitatea din surse proprii şi curente, cele din urmă având un nivel foarte ridicat
iar stabilitatea financiară pe termen lung este asigurată predominant din capitaluri proprii,
datoriile pe termen lung fiind de valori foarte mici, evitându-se riscul insolvabilităţii.
%  ;# 

În cadrul acestei analize vom determina gradul asigurării surselor de finanţare necesare
acoperirii nevoilor de finanţat.

  ;# 
Nr.rd. Specificare\ an 2008 2009 2010
)
.)$/
1 FR = Cpm ± Ai 3143413 12403%& %3&540
2 Variaţia absolută a FR - -8.898.863 4.687.794
3 Indicele de creştere al FR - 50,45% 151,75%
)
.)$/
4 FRp = Cpr ± Ai 33144& 12403%& %505325
5 Variaţia absolută a FRp - -8.736.807 4.627.972
6 Indicele de creştere al FRp - 50,90% 151,09%
)

.)$ /
3 FRs= Cpm ± Cpr 5245 2 410
8 Variaţia absolută a FRs - -162.056 119.643
9 Indicele de creştere al FRs-bz.fixă - - 36,91%
  
.)$/
10 NFR = (St + Cr) ± Dets 3&&420 5&321 442431
11 Variaţia absolută a NFR - -5.502.799 9.908.870
12 Indicele de creştere al NFR - 67,90% 185,12%
'
.'/
% Tn = FR ± NFR 0%201 <40134 <302&24
14 Variaţia absolută a Tn - -3.396.064 -5.221.076
$
 c.$ /
5 Rfs = Cpm/Ai x 100 4607 06%47 16257
$
 c.$ /
3 Rfsp = Cpr/Ai x 100 426&%7 06%47 16557
$
   .$ /
0 Rfc = Dets/(St + Cr) x 100 &2637 &0637 46247
$
)$)$.$/
1 Rfg = FR/NFR x 100 2&63&7 33607 5%6317

 Pe parcursul celor trei ani 

     
 înregistrează valori pozitive ceea ce
înseamnă că activele permanente (Ai) sunt acoperite integral din resursele permanente. Această
valoare în plus a capitalurilor permanente reprezintă fondul de rulment ce poate fi folosit de
societate pentru finanţarea nevoilor curente, altfel spus, el poate fi Ärulat´ pentru reînnoirea
activelor circulante. Astfel, societatea dispune de o marjă de securitate financiară care îi permite
să facă faţă riscurilor generate de activitatea de exploatare.
"    

 de rulment prezintă valori pozitive în cei trei ani ai analizei ceea ce
semnifică faptul că există un surplus de nevoi temporare (active ciclice) în raport cu resursele
temporare (pasive ciclice) posibil de mobilizat. Prin urmare, este necesară finanţarea nevoilor
curente din resursele permanente ale societăţii.


 la nivelul celor trei ani se prezintă astfel: în 2008 Tn este pozitivă ceea ce
evidenţiază faptul că excedentul de finanţare se regăseşte sub forma disponibilităţilor băneşti
astfel asigurându-se o autonomie financiară pe termen scurt; în perioada 2009-2010 se
înregistrează valori negative ceea ce exprimă un dezechilibru fianaciar prin insuficienţa finanţării
necesarului de fond de rulment din surse permanente şi apare dependenţa societăţii faţă de
sursele externe, fiind limitată şi autonomia financiară pe termen scurt a societăţii.
#   

!  
 
  
    

 este mai mare de
100% ceea ce evidenţiază faptul că activele stabile sunt finanţate integral din surse stabile,
degajându-se un surplus de surse permanente costituite sub forma fondului de rulment. Prin
scăderea ratei pe parcursul celor trei ani apare posibilitatea de degradare a echilibrului pe termen
mediu şi lung.
#   

!  
 
  
    
 înregistrează un nivel
superior de cel de 100% ceea ce înseamnă că activele imobilizate sunt finanţate integral din
capitalul propriu, existând astfel şi un fond de rulment propriu. Însă diminuarea valorii acestui
indicator reflectă faptul că are loc o diminuare a participării capitalului propriu la finanţarea
nevoilor permanente.
#   

!  "$# 
$# ajunge la finele perioadei la o valoare subunitară, prin
urmare NFR este finanţat parţial din FR şi parţial din credite pe termen scurt, iar trezoreria netă
este negativă. Faptul că această rată scade de la un an la altul semnifică scăderea participării FR
la finanţarea nevoilor ciclice şi creşterea aportului în finanţare a creditelor de trezorerie.
 c    ;# :
? nevoile permanente sunt integral acoperite din resursele permanente de aici
rezultând şi un excedent de fond de rulment care, la rândul său este utilizat pentru
finanţarea nevoilor curente ale activităţii de exploatare.
? această acoperire nu se realizează integral, rezultând o trezorerie negativă şi un
necesar de finanţare din exterior prin contractarea de credite de trezorerie. Prin
urmare, situaţie favorabilă iniţial devine nesatisfăcătoare ulterior tocmai prin acest
inconvenient, necesarul de resurse financiare externe pentru finanţarea nevoilor
curente ale activităţii.

%  


% 



În cadrul analizei rezultatelor dorim să evidenţiem nivelul şi dinamica cifrei de afaceri, a
valorii adăugate şi a tuturor rezultatelor obţinute din desfăşurarea activităţii de către SC ECOM
SA. În acest scop vom utiliza ca surse de informaţii pentru analiză următoarele documente
contabile: Contul de profit şi pierdere şi Tabloul soldurilor intermediare de gestiune.

% 

 8




  
Nr.rd. Specificare\ an 2008 2009 2010
1 Cifra de afaceri(CA) 58.121.454 45.401.307 77.505.702
2 Variaţia absolută a CA - -12.720.147 32.104.395
3 h
     %  
4 Abaterea indicelui CA < -21.89% 70,71%
5 Cheltuieli variabile totale CV 41.852.759 34.201.696 59.644.146
6 Cheltuieli fixe totale CF 18.567.825 12.215.649 18.027.888
Marja cheltuielilor variabile
7 Mcv = CA - CV 16.268.695 11.196.611 17.861.556
Rata marjei cheltuielilor variabile
8 Rmcv = Mcv / CA 0,28 0,25 0,23
Pragul de rentabilitate aferent CA
9 CAprg = CF / Rmcv 66.313.660 48.862.596 78.382.124
Marja de siguranţă (măr.absolute)
10 Msa = CA - CAprg -8.192.206 -3.461.289 -876.422
Marja de siguranţă (măr.Relative)
11 Msr=Msa/CAprgX100 -12,35% -7,08% -1,12%
Marja de siguranţă în zile
12 Msz=360-CAprgX360/CA -51 -27 -4
Coeficientul de elasticitate
13 e = Mcv/Pe 2,52 -3,56 3,10

 În perioada 2008-2010 cifra de afaceri oscilează, înregistrând cea mai mare
valoare în anul 2010, adică la finele perioadei de analiză. Pragul de rentabilitate se situează mult
peste valoarea cifrei de afaceri, ceea ce semnifică faptul că nivelul realizat de firmă este sub cel
critic, generând o marjă de siguranţă (absolută ţi relativă) negativă. Prin urmare firma se
confruntă cu un risc de exploatare, iar marja de siguranţă în zile negativă semnifică faptul că
atâtea zile i-ar mai trebui firmei să atingă nivelul cifrei de afaceri critice. Coeficientul de
elasticitate calculat este sub nivelul optim (e<6) ceea ce evidenţiază o multiplicare mai lentă a
rezultatului exploatării odată cu sporirea volumului de activitate dar şi o multiplicare mai lentă a
pierderilor înregistrate la nivelul anului 2007, atunci când volumul scade, deci expunere la risc
mai redusă.



 
  :
ü Creşterea productivităţii muncii a personalului
ü Diminuarea costurilor variabile totale prin asigurarea unui stoc de materii adecvat
necesarului şi la costuri de achiziţie şi aprovizionare cât mai mici.
ü Creşterea cifrei de afaceri prin elaborarea unei strategii de marketing pentru promovarea
produselor şi atragerea clienţilor.

% 


 8
#





 Diferenţierea rezultatelor la acest nivel constă în politicile abordate de managementul
societăţii, finanţatori şi stat.


 8
#




Nr.rd. Specificare\ an 2008 2009 2010
1 $

#
8
 3&%12& <140%& 554440
2 Variaţia absolută a Rbe - -9.619.738 8.851.362
3 $

8
 5&55&0 <%&3&% 435&5
4 Variaţia absolută a Re - -9.613.831 8.908.829
5 $

 
 5144 <%&151 435&%0%
6 Variaţia absolută a Rc < -9.791.802 9.260.674
7 $


 &32%111 <%&151 4%245&
8 Variaţia absolută a Rn < -8.200.290 8.801.933
#       &
 surprinde cel mai bine capacitatea întreprinderii de a genera
profit deoarece nu e influenţat de politica de amortizări şi provizioane, politica financiară şi cea
fiscală a statului. La nivelul anilor 2008, respectiv 2007 s-a înregistrat excedent brut de
exploatare iar în anul 2009, un deficit de exploatare. Profitul sau pierderea înregistrată exclude
veniturile şi cheltuielile de natură nemonetară, şi anume cheltuielile şi veniturile afr. amort. şi
prov.
Dacă mergem mai departe şi determinăm     &
 prin însumarea veniturilor
din provizioane şi deducerea cheltuielilor cu amortizările şi provizioanele din rezultatul brut al
exploatării, vom identifica în ce mod politica de amortizare şi de constituire a provizioanelor
abordată de conducere influenţează profitabilitatea întreprinderii. Astfel, nivelul rezultatului de
exploatare este mult sub nivelul celui brut, ceea ce semnalează cheltuieli mari cu amortizările şi
provizioanele. Prin urmare conducerea a adoptat fie o metodă de amortizare accelerată pentru
recuperarea mai rapidă a investiţiei în scopul reînnoirii sau retehnologizării, fie deţine imobilizări
de valori mari, valoarea cărora nu a fost adaptată la inflaţie.
#     
 al firmei este aproximativ apropiat de cel al exploatării, semn că
managementul societăţii nu a mizat foarte mult pe finanţare externă ce implică anumite costuri.
#   
 este influenţat de politica fiscală a statului, iar în cazul firmei ECOM SA
acest lucru este cel mai evident la sfârşitul anului 2008, când valoarea impozitului pe profit este
mare.


 



:
? Creşterea volumului de activitate prin utilizarea la maxim a capacităţilor de producţie
disponibile, lansarea produselor pe noi pieţe, atragerea de noi clienţi;
? Modificarea structurii producţiei în sensul creşterii produselor pentru care valoarea nou
creată este mai mare;
? Adecvarea politicii de salarizare cu capacitatea întreprinderii de a crea valoare adăugată;
? Reevaluarea imobilizărilor corporale în scopul adaptării valorii acestora la inflaţie;
? Modificarea politicii de amortizări şi provizioane pentru diminuarea cheltuielilor implicate
de acestea;

%%
 

  < 

În cadrul acestui subcapitol vom identifica punctele slabe, punctele de incertitudine şi

punctele forte ale activităţii economico-financiare desfăşurate de SC ECOM SA până în prezent.



:
 Structura financiară (a Pasivului). Din analiza financiară rezulta un nivel normal al
stabilităţii şi autonomiei financiare deşi acestea sunt valabile mai degrabă pe termen scurt,
în sensul că firma îşi finanţează activitatea din surse proprii şi curente, cele din urmă având
un nivel foarte ridicat iar stabilitatea financiară pe termen lung este asigurată predominant
din capitaluri proprii, datoriile pe termen lung fiind de valori foarte mici, evitându-se riscul
insolvabilităţii.
 Lichiditatea. Analiza efectuată asupra lichidităţii evidenţiază faptul că în acest moment
firma este capabilă să-şi achite datoriile pe termen scurt din activele lichide fără să
întâmpine dificultăţi, în schimb, valoarea foarte mică a disponibilităţilor pe care le deţine
nu-i perminte o plată a datoriilor pe termne scurt într-un mod imediat.
% Solvabilitatea. Societatea nu ce confruntă cu riscul de a nu fi capabilă sa-şi plătească
datoriile pe termen lung deoarece aceste datorii sunt înregistrate la valori mici iar
posibilitatea lor de acoperire este foarte mare. 
& Riscul de faliment. Societatea nu se confruntă cu o astfel de situaţie, din contră poate să
contracteze împrumuturi pe termen mediu sau lung.


 

:
 Structura patrimonială (a Activului). Structură necorespunzătoare prin nivel ridicat al
stocurilor şi creanţelor (în principal) şi nivel foarte scăzut al disponibilităţilor.
 Echilibrul financiar. Din analiza efectuată a rezultat o trezorerie negativă şi un necesar de
finanţare din exterior prin contractarea de credite de trezorerie. Prin urmare, situaţie
favorabilă iniţial devine nesatisfăcătoare ulterior tocmai prin acest inconvenient, necesarul
de resurse financiare externe pentru finanţarea nevoilor curente ale activităţii.
 % Rentabilitatea. Aceasta este puternic diminuată de nivelul accentuat al inflaţiei, scăzând
astfel şi modul de remunerare şi reînnoire al capitalului total. Politica de preţ abordată de
firmă influenţează în mod negativ rentabilitatea financiară, afectând astfel şi nivelul
profitabilităţii. 


 #:
 Gestiunea resurselor. Gestionarea necorespunzătoare a activelor ciclice prin imobilizarea la
nivelul stocurilor şi blocajul de disponibilităţi la nivelul creanţelor (în principal), în sensul
că ansamblul eforturilor depuse de societate pentru derularea activităţii concretizate în
costurile mari de producţie, nu determină obţinerea unor rezultate rezonabile.
 Profitabilitatea. În perioada analizată remarcăm o politică defectuasă a preţurilor, prin
prisma marjelor de profitabilitate calculate, costurile efectuate fiind mari cu efecte negative
asupra profitului înregistrat de firmă. De asemenea şi politicile de amortizare aplicate
determină o dezavantajare a proprietarilor şi investitorilor în ceea ce priveşte rezultatul
degajat de activitate.
% Riscul de exploatare. Din analiza efectuată asupra cifrei de afaceri am remarcat faptul că
aceasta este depăşită de cifra de afaceri prag, respectiv pragul de rentabilitate ceea ce
evidenţiază existenţa unui anumit risc pentru activitatea de exploatare. Prin urmare am
concluzionat că 
   


 

          &
 

  

  
 ' 
    (
   
 ! 

  )


%%


A) În ceea ce priveşte activele , 
  
 
 
 

 
  
 *

 al acestora prin implementarea următoarelor măsuri:
ü Renunţarea la produsele care nu reprezintă obiectul cererii şi de aceea sunt considerate
produse nevandabile;
ü În cazul în care cererea pentru unele produse a stagnat sau este solicitată de către clienţi o
linie de produse mai noi şi mai calitative, se urmăreşte înlocuirea celor dintâi cu altele care
să satisfacă în mod calitativ cererea, urmărind implicarea unor costuri cât mai mici;
ü În situaţia imposibilităţii înnoirii gamei de produse, societatea ar putea recurge la abordarea
unei strategii de promovare a produselor deja existente pentru a obţine creşterea cererii;
ü Un aspect la fel de important este asigurarea cantitativă a stocurilor;
B) În ceea ce priveşte gestionarea datoriilor pe termen scurt se urmăreşte   


 !   

  !

)
ü Diminuarea costurilor fixe totale. Costurile fixe totale se compun din cheltuielile cu
salariile datorate. Pentru diminuarea valorii acestor costuri propun: analiza nivelului
salariilor datorate angajaţilor pentru a determina dacă acesta este adecvat cu munca prestată
de aceştia.
ü Diminuarea costurilor variabile totale prin asigurarea unui stoc de materii adecvat
necesarului şi la costuri de achiziţie şi aprovizionare cât mai mici.
ü Pentru creşterea vânzărilor este necesară elaborarea unei strategii de marketing pentru
promovarea produselor şi atragerea clienţilor.
Toate aceste măsuri ar putea determina îmbunătăţirea activităţii din exploatare şi
dezvoltarea pe ansamblu a acesteia.