Sunteți pe pagina 1din 6

1.

Conceptia despre lume si caracteristica ei Putem urmari modificarea obiectului la urmatoarele etape întrebării fundamentale a filosofiei materialiştii socot că
Conceptia despre lume –este un sistem de reprezentari ,idei istorice : realitatea ca stare poate fi cunoscută. În opoziţie cu
despre lumea inconjuratoare,despre om si locul lui in acest 1. In antichitate la origini filosofia se constituie ca un mod de materialismul, datele ştiinţei şi practicii, idealismul consideră,
univers. Conceptia despre lume determina actiunele individului gindire si de explicare rationala a lumii radical contrar că spiritul a existat înaintea naturii, că materia este determinată
sau a grupului social prin principiile care se inplun. explicarii mitice-religioase. de către conştiinţă. Afirmînd, că lumea este o creaţie a
Exista 2 forme de cunoastere: 2. In Grecia antica Aristotel defineshte filosofia ca metafizica spiritului, idealiştii recurg la ultima instanţă la explicaţia lumii
Cunoasterea senzoreala :-1.senzatia,2.reprezentare; (meta-dupa,dincolo;fizis-natura) Stiinta prima care elaboreaza prin actul creaţiei divine. Idealismul explică existenţa
Cunoasterea logica ,abstracta : notiunea,judecata,rationamentul principii generale folosite apoi in stiintele particulare; obiectelor şi fenomenelor lumii exterioare prin activitatea
Structura conceptiei despre lume: 3. in Evul Mediu legatura cu hegemonia conceptiei religioase conştiinţei, considerînd, că esenţa lumii este spirituală. Dar
1. Cunostinta
filosofia este redusa la logica si este folosita c mijloc pentru
inchegarea si formularea principalelor dogme religioase
după felul cum este conceput spiritualul curentele idealiste din
filosofie se împart în două variante principale: idealismul
4. in Epoca moderna Descartes defineste filosofia ca obiectiv şi idealismul subiectiv. Idealismul obiectiv consideră
fundamentul tuturor stiintelor al caror trunchi il constituie că lumea este creată de o conştiinţă obiectivă (existentă înafara
Independenta de modurile de cunoastere destingem fizica. In analogie cu stiintile matematice ( in deosebi cu lumii). Idealismul subiectiv consideră că lumea ar fi creată de
geometria) se considera ca filosofia trebuie sa elaboreze un conştiinţa omului individual, de subiectul cunoaşterii.
principiu sau o lege universala cu ajutorul careia sa se explice Răspunsul pe care idealismul îl dă la cea de-a doua latură a
a) Conceptia despre lume obisnuita,bazata pe si sa se deduca cu necesitate si exactitate matematica intreaga problemei fundamentale a filosofiei trebuie privit în strînsă
cuostintele capatate din experienta cotideana lume ; legătură cu răspunsul dat la prima latură a acestei probleme.
5. La etapa contemporana odata cu constituirea stiintelor Idealiştii obiectivi admit posobilitatea cunoaşterii lumii, numai
pozitive,filosofia este redusa la probleme etice ,estetice, că după ei, lumea este de natură spirituală.
b) Conceptia despre lumea stiintifica,bazata pe epistemologice
Filosofia este o stiinta complexa ,alcatuita din 5. Apariţia şi dezvoltarea gîndirii filosofice în India antică.
cunostinte teoretce mai multe compartimente bazate pe reflectia problemelor Cultura Indiei antice îşi are specificul său: corelaţia strînsă
filosofice. Aceste probleme sunt : dintre credinţă şi reflecţia filosofică. Întradevăr, în gîndirea

2. Convingerile – reflectarea cunostintelor sub 1. Problema ontologica (ontos-existenta,logos-


indiană antică hotarele dintre religie şi filosofie sunt greu de
stabilit, deoarece filosofia antică indiană este o teosofia (Theos
prisma constientului si subconstientului invatatura) analizeaza principiile fundamentale ale existentei; – Dumnezeu şi sophia - înţelepciune), adică un amestec de
gîndire raţională şi credinţă mistică, religioasă. Filosofii erau în
acelaşi timp preoţi. Filosofia indienilor antici, Arya, cum o
3. Valorile general umane 2. Problema gnoseologica (gnoseos-cunoasterea) numeau ei înşişi, a fost preţuită multă vreme ca icoana unei
înţelepciuni misterioasă a unui adevăr absolut revelat de însuşi
analizeza principiile si structura procesului de cunoashtere; Dumnezeu. Acest mister era poruncit de păstrătorii ei, preoţi
brahmani, care socoteau drept o pîngărie a dezvălui secretele
4. Idealurile
3. Epistemologica (episteme-stiinta) analizeaza
acestor învăţături, celor străini de casta lor preoţească, chiar
dacă aceia erau de acelaşi neam cu ei. De abia pe la mijlocul
probleme cunoasterii stiintifice a lumii; sec. XIX, englezii au reuşit să facă cunoştinţe cu scrierile
indiene şi să le publice. Astăzi le poate cunoaşte oricine, în
5. Actiunele orientate spre realizarea idealurilor traducere şi în original. Primele izvoare informaţionale despre
4. Problema axiologica ( axiul-valoare) estimeaza
viaţa societăţii antice indiene se coţin în aşa numita literatură
vedică. Vedele cuprind diferite scrieri religioase, care creează
2.Tipurile istorice de conceptie despre lume existenta prin prizma valorilor cartea sfîntă a indienilor. Conform cercetărilor istorice, această
Independenta de criteriul cunostintei ,care este diferit atit pe carte sfîntă s-ar fi format de 9 secole (1500-600 î.e.n.). în
parcursul istoriei omenirii dupa volum si complexitate cuprinsul său se găsesc pe scurt reguli şi dogme religioase,
destingem 3 tipuri istorice de conceptie despre lume: 5. Problema praxiologica (praxis-practica) slujbele sfinte, rugăciuni, proverbe şi învăţături morale.
1. Conceptia mitica analizeaza existenta incluzind activitatea umana ca factor Tradiţional literatura vedică se împarte în cîteva grupe de texte.
În primul rînd, cele patru Vede: Rig-Veda, Sama-Veda, Atarva-
primordial.
Veda şi Iadjur-Veda. În al doilea rînd, Brahmanele, care sunt o
continuare a Vedelor şi reprezintă nişte comentarii a acestor
2. Conceptia religioasa Functiile: texte. În al treilea rînd, Vedele au dat şi o direcţie în filosofie, o
adevărată doctrină care s-a numit Vedanta – în traducere
sfîrşitul Vedelor, adică etapa de încheiere a perioadei vedice în
3. Conceptia filosofica 1. Metodologica-analizeaza si elaboreaza noi cai si cultura indiană. Nivelul Vedantei îl constituie Upanişadele
(teoria misterelor) – nişte tratate cu un caracter filosofic-
metode de cercetare religios, care au fost calificate ca fiind adevăratul izvor al
filosofiei indiene. Cronologia operelor filosofice indiene este
Conceptia mitica este forma cunostintei sociale caracteristica
anevoioasă, totuşi, ţinînd cont de dezvoltarea firească a gîndirii
celor mai timpurii perioade in istoria omenirii. Conceptia mitica
se caracterizeaza printr-un nivel jos al gindirii logice abstracte
2. Functia conceptuala-filosofia nu numai ca da indiene, se poate stabili următoarea ordonare în timp a
cunostinte noi ,dar si formeaza la om o anumita atitudine fata momentelor filosofice indiene: prima perioadă, din timpuri
si prin absenta autoconstiintei. Mitul include in sine preistorice pînă la anul 1000 î.e.n., din care ne-a rămas opera
de aceasta lume
cunostintele prin care omul incearca sa explice fenomenele cea mai veche a omenirii, Biblia indienilor: Rig-Veda, care
naturii. Principalele caracteristice ale concept.mitice sunt: precede cu puţin sau e aproape contemporană cu Geneza lui
Moise(1300 î.e.n.). Caracterisitic pentru această perioadă este
3. Functia explicativa a universaliilor culturii. In faptul că în aceste texte vechi nu se întîlneşte încă reflecţia
1. Antropomorfizmul legatura cu aceasta filosofia elaboreaza categoriile
fundamentale prin intermediul carora explicam existenta.
filosofică asupra lumii. A doua perioadă, de la 1000 î.e.n. pînă
la anul 500 î.e.n. – este o continuare a Vedelor, tălmăcirea lor
de către preoţi brahmani. Din această perioadă ne-au rămas
numeroase texte, Upanişadele (teoria misterelor) şi Vedanta
2. Zoomorfizmul In filosofia se cunosc 2 metode de cercetare: (sfîrşitul Vedelor). Upanişadele reprezintă caracterul meditaţiei
în singurătate. Filosofia în India nu se reduce la citirea,
înţelegerea şi scrierea ărţilor – ci la realizarea şi depăşirea de
3. Sincretizmul
1. Metoda dialectica care reflecta existenta in sine prin eforturi cotidiene, prin practică. Gînditorul practică o
permanenta miscare,schimbare,transformare viaţă ascetică, singuratică deoarece a devalorizat complet
bucuriile existenţei, printr-o totală răsturnare de valori.
Sentimentul durerii existenţei e comun spiritualităţii indiene, e
Conceptia mitica provine de la cuvintul grecesc “mitos” –
legenda,poveste 2. Metoda metafizica care reflecta existenta ca ceva
fundamentul speculaţiei şi e mediul său pragmatic.
Conceptia religioasa este forma constiintei sociale care prin
constant neschimbat. 6. Şcolile filosofice în India antică
credinta postuleaza existenta absolutului ,care si constituie
În India antică distingem două tipuri de şcoli:
originea existentei
Caracterist. Conc.religioase sunt: 1. Şcolile neortodoxe, care nu accept supremaţia
-credeinta
Brahmei şi autoritatea ei:
-dogma
-ritualul cult. 4. Problema fundamentală a filosofiei şi aspectele ei.
Conceptia filosofica este forma constiintei sociale care spre
deosebire de religie pune accentul pe necesitatea explicarii La baza funcţiei conceptuale a filosofiei stă problema relaţiei
- Buddismul
rationale a existentei dintre gîndire şi existenţă. Modul rezolvării acestei probleme de
către filosofi determină conţinutul sistemei lui filosofice. Marea
3.Filosofia ca stiinta ,obiectul ei de studiu si functiile
Ce este filosofia? Filosofia este stiinta despre principiile
problemă fundamentală a întregii filosofii, mai ales a celei - Jainismul
moderne este problema raportului dintre materie şi conştiinţă,
fundamentale conform carora existenta este conceputa ca gindire şi existenţă. Problema fundamentală are două laturi.
-unitate
-integritate
Prima ei latură se referă la problema esenţei lumii, apariţia ei,
constituind aspectul ontologic. Există materia, natura, realitatea - Carvaca
-totalitate veşnic ori a fost creată de o forţă divină? Latura aceasta se
Principiile fundamentale filosofice ale existentei sunt: formează în felul următor: care este factorul prim, determinant,
-principiu unicitatii existentei (universului)
-principiu unitatii universului
materia sau conştiinţa? A doua latură, constituind aspectul
gnoseologic, presupune răspunsul la întrebarea: Poate oare
2. Şcoli ortodoxe, care accept supremaţia Vedei şi
-principiul dezvoltarii lumii a Brahmei:
gîndirea noastră să reflecte în mod adecvat lumea exterioară?
-principiul luptei si unitatii frontale După modul cum rezolvăm prima latură a problemei
Obiectul filosofiei il constituie principiile fundamentale ale ale fundamentale a filosofiei, toate curentele filosofice se împart în
existentei . două tabere radical opuse: materialismul şi idealismul. - Sankya
In filosofia se petrec lucrurile care nu intilnim la alte stiinte in Rezolvînd problema fundamentală a filosofiei în conformitate
legatura cu obiectul sau. cu datele ştiinţei şi practicii, materialismul demonstrează, că
Daca in celelalte stiinte pe parcursul istoriei lor
s-au modificat conceptele despre obiect, in filosofia pe
lumea este prin natura sa materială, că materia este unicul izvor
a tot ce există, e necreată şi indistructibilă, că lumea materială
- Vaisheshica
rarcursul istoriei ei s-au modificat atit conceptele despre e guvernată de propriile sale legi, conştiinţa este un produs al
obiect ,cit si opiniile asupra obiectului. Deacea schimbarea dezvoltării istorice a materiei, o funcţie a creierului uman, ce
obiectului filosofiei pe parcursul istoriei constituie insusi esenta
acestei stiinte deaceea filosofia si este istoria obiectului sau. I
are capacitatea reflectării lumii înconjurătoare. Aceste teze stau - Nyaya
la baza concepţiei materialiste. Răspunzînd la a doua latură a
- Mimans
Atomii au forma rotunda. Toate lucrurile au o esenta comuna,
deoarece ele constau din substante(dravia), care exista in numar 2) texte-comentarii care iniţiază în folosirea acestor
de noua. Exista substante cu baza materiala( apa, focul, figure geometrice în scopuri magice
pamintul etc) si substante fara baza materiala – sufletul , care
- Yoga constau din calitati psihice.
Sufletul este nematerial, vesnic si infinit. El exista in doua Treptat gîndirea chineză evoluează, din textele – comentarii
forme, absolute(paramatman ) si sufletul individual(atman) sunt eliminate momentele subiectiv-mistice, astfel aceste texte
Nyaya se trensformă în cele 64 de categorii care vor alcătui
- Vedanta Este un sistem filosofic care completeaza pe sistemul fundamental naţional filosofic chinez.
Întreaga filosofie chineză este preocupată de problemele
precedent, vaisheshika. Este sistemul care se bazeaza pe
cercetarea problemelor logice si gnosologiei, in deosebi comportamentului uman, problemele ordinii sociale şi
Budismul cunoasterii sigure si veridice, neidoielnice. La acest sistem se problemele cosmosului.
Prin sec. VI i.e.n, cind monopolul ideologic in India il detineau introduce citeva izvoare de cunoastere, care sunt simtirea, În mitologia chineză se susţinea ideea apariţie cosmosului care
brahmanii, apare un reformator religios, Buddha, care se concluzia si concluzia prin analogie, demonstrarea. Se întruchipa ordinea din haos. Existenţa nu este altceva decît
adreseaza la toate castele . Aceasta invatatura noua, introduce, de asemenea, si notiunea de ilogism, care este perindarea ciclică a ordinii şi haosului. Cosmosul este compus
buddhismul, a devenito religie care s-a raspindit mai ales peste necesar pentru confirmarea corectitudinii concluziei. din elemente ţi. Se disting 2 elemente radical contrare yanţi şi
hotarele Indiei, in China, Japonia, Tibet. Cunoasterea bazata pe aceste izvoare este socotita veridica. De ynţi. Yanţi semnifică elemental pozitiv, luminos, active şi care
Buddhismul este o religie ciudata, fara Dumnezeu, dar cu cu rind cu aceasta cunoastere mai exista cunioasterea indoielnica, este de gen masculine, yanţi este identificat cu cerul. Ynţi
un sfint (Buddha) si 4 adevaruri sfinte: care se bazeaza pe memorie, indoiala, gresala,si argumentul semnifică elemental negative, pasiv, întunecat de gen feminine.
Yinţi este identificat cu pămîntul.
1. Ce este suferinta? Nasterea este suferinta, si ipotetic.
Nyaya a creat invatatura despre Dumnezeu ca creator, ocrotitor
batrinetea, si boala, si moartea. Legatura cu ceea ce iubesti este si distrugator a lumii. Intelepciunea lui Dumnezeu ii ajuta 8. Scolile filosofice in China antica
suferinta, de asemenea si despartirea de ceea ce iubesti. Daca omului care poseda o voita libera si deci are posibilitatea Conform filosofiei chineze cosmosul este în veşnică schimbare,
alegerii intre bine si rau, si care prin intermediul cunoasterii pe transformare, izvorul schimbării îl constituie lupta dintre yanţi
doresti ceva si nu-l ai – e suferinta
sine poate sa ajunga la perfectiune. şi ynţi.
Mimans În perioada înfloritoare a Chinei au existat peste 100 de şcoli
2. Cum se naste suferinta? Din pofta de placer, Este un current filosofic care s-a format ca rezultat a cercetarii filosofice, dintre care cele mai originale sunt:

noutate, putere
vedelor.
Mimans este un sistemm filosofic care proclama intoarcerea la
- Confucianismul

Veda. Conform acestei invataturi unica cale de eliberare din


mrejele carmei si samsarei consta in indeplinirea coerenta a
3. Cum se inlatura suferinta? Prin inabusirea acelei ceea ce invata Vedele. Mimansa nu numai ca percepe textele - Daoismul
vesnic neindestulate dorinte de fericire, iar idealul este vedice ca pe o autoritate superioara, dar si vede in ele o
Nirwanam, adica fericirea prin renuntarea la lumea inselatoare substanta universal suprasensibila care exista vesnic si este
sensibila.
absoluta. Mimans considera ca cu ajutorul teoriei cunoasterii se
poate ajunge nu numai la intelegerea corecta a esentei
- Moismul
lucrurilor, dar si la intelegerea unor notiuni metafizice
fundamentale. Astfel Vedele devin practice unicul izvor al
4. Care este calea spre inlaturarea suferintei? Este cunoasterii. Sufletul este o substanta vesnica si infinita. El este - Legismul
credinta dreapta, gindirea dreapta, vorbirea dreapta, hotarirea legat de corp, dar nu moare odata cu el.
dreapta, nazuinta dreapta si concentrarea dreapta. Vedanta
Este unul dintre cele mai cunoscute sisteme
filosofice,continutul acestui sistem este reflectat in insasi - Şcoala nominalistă
Buddhismul , care fagaduia tuturor o grabnica izbavire de denumirea sa. Vedanta inseamna etapa de incheiere a perioasei
suferinta, gasi un mare rasunet in popor, dar si o nemiloasa vedice.
persecutie din partea Brahmanilor, ca si la crestini, iar adeptii
lui fura nevoiti a fugi din India si a se imprastia in Tibet, China
Acest sistem neaga teza conform careia lumea este rezultatul - Şcoala natur-filosofică
interactiunii unor puteri material cu o unica realitate, din care
si Japonia, unde au ramas pina azi. reiese si recunoaste brahma, tratind-o ca esenta sufleteasca
Jainism absoluta a lumii. Confucianismul
Invatatura jainismului , in care speculatiile religioase se Conform Vedantei lumeas fenomenelor pe care o cunoastem cu Abordează problemele morale, problemele sociale nereflectind
impletesc cu rationamentele filosofice, - proclama dualismul. ajutorul simturilor, este provocata de influienta iluziilor cu asupra problemelor cosmosului naturii de aceea concepţia
Reprezentantii jainismului cred, ca omul cu ajutorul esentei sale calitatile lor inerente. Lumea fenomenelor este numai confucianistă este antropocentrică. Însăşi Confucius considera
sufletesti poate controla esenta materiala si o poate conduce. imaginara, cauza carora consta numai in nefiinta. Nefiinta duce că idealul societaţii chineze se găseşte nu în viitor, ci în trecut
Numai omul singur hotaraste ce este binele si raul si la ce se la aceea ca omului i se pare adevarata, iar brahma – o fiinta atunci cînd comportamentul omului era determinat de norme
refera tot, ce el intilneste in viata. Dumnezeu este doar sufletul, personificata superioara. Iesirea din succesiunea se nasteri morale si urmate de simţul dreptăţii, ruşinii, sovestei. În present
care cindva a trait intr-un corp material si s-a eliberat din consta in stiinta, adica examinarea a tot ce ne inconjoara din aceste lucruri sunt pierdute, de aceea elaborează un system de
mrejele carmei punct de vedere a adevarului absolute. Pe baza ei se ajunge la legi morale ly, care au scopul de a educa tineretul în spiritul
Eliberarea sufletului de sub influienta carmai si a samsarei este cunoasterea faptului ca lumea care este o inselaciunesi ca o respectării obiceiurilor şi tradiţiei. Se consideră că prin aceste
posibila numai prin intermediul ascezei si a infaptuirii faptelor realitate neschimbatoeare este brahma cu care se identifica legiconcepţia lui Confucius este conservativă, care nu accepta
bune sufletul individual. Calea realizarii unei asemeneacunostinte elemental nou. Confucianismul elaborează conceptual
Calea eliberarii sufletului de samsara – este grea si multifazica. consta in respectarea codului moral,si inainte de toate, in bărbatului nobil. Nobletea nu este o insusire transmisa prin
Scopul consta in eliberarea personala, deoarece omul se poate meditare, sun care se intelede cugetarea concetrata despre ereditate, ea poate fi capatata prinn instruire si educatie.
elibera numai el singur, si nimeni nu poate sa-l ajute. problemele ascunse ale Upanisadelor. In procesul meditarii un Principiile barbatului nobil sunt jăni(umanismul) şi
Influienta jaianismului treptat scade, cu toate ca el se pastreaza rol important il are invatatorul. Scopul eforturilor depuse de seao(respectul fata de cei mai invirsta , fata de mama, surori si
in India pina astazi. individ este de a de elibera de existent materiala, scop care se cei care ocupa un rang mai inalt in ierarhia sociala).
Carvaca atinge prin activitate spirituala, cunoasterea lui Brahma si Daoismul
Carvaca este unul dintre multele curente filosofice, materialiste dragostea fata de el. In central invataturii daoistilor se afla natura,cosmosul si omul,
din India antica, insa date despre viata si operele sale lipsesc insa aceste inceputuri pot fi intelese nu pe cale rationala, dar
completamente. Se presupune ca acest curent a fost intemeiat 7. Apariţia şi dezvoltarea gîndirii filosofice în China antică prin patrunderea directa cu ajutorul notiunilor in natura
prin anul 500 i.e.n. Caracteristica fundamentală a filosofiei chineze constă în existentei. Lumea se afla in permanenta miscare si schimbare,
Comun pentru toate directiile materialiste este principiul negarii legătura ei strînsă cu gîndirea mitică. De către Confucius se dezvolta, traieste si activeaza in mod spontan, fara vreo
vietii de apoi, legii carmei si a samsarei. Conform acestei teorii literatura antică chineză a fost clasificată în cărţi clasice ji şi cauza oarecare. Scopul gindirii in opinia daoistilor, consta in
omul este alcatuit din 4 elemente- pamint, apa, foc si aer. cărţi literatură filosofică zi. “contropirea” omului cu natura, deoarece el este o parte a ei.
Unindu-se ele formeaza corpul, organele sensitive sip e baza Literatura clasică include cele 5 cărţi care împreună alcătuiesc Ideea central a scolii daoistilor este invatatura despre dao, adica
lor apare sufletul. Deoarece in om nu se gaseste nimic, c ear Biblia chinezillor. Acestea sunt: calea, vesnica lege de aspiratie spontana, de dezvoltare si
suprevetui dupa moartea lui, reprezentantii carcavei vorbesc
despre necesitatea folosirii de viata reala, de primit totul ce ea 1. Cartea cîntecelor şi poeziei – aici întîlnim
disparitie a universului. Dao este o lege impresionala a lumii
careia I se supun toate lucrurile si fetomenele naturii si a
adduce cu constiinta ca laturile bune ale vietii pot echilibra raul diverse modalităţi de rezolvare a problemei etnologice asocietatii , o lege atit de cosmic, cit si etica. Dao este compus
si suferinta. din 2 parti contrar opuse, initial dao este neant din cauza ca n-
Aceste idei erau orientate asupra sistemului de caste, cit si are nume, daca le dam nume se preface in fiinta. Despre neant
asupra autoritatii textelor sfinte.
Sankya
2. Cartea ritualurilor – include procedee prin care de poate vorbi numai negativ, neantul naste Fiinta.
Deci un dao are nume si altul nu. Dao ce are nume apare din cel
Unul dintre cele mai vechi sisteme filosofice din toate sistemele este încoronat împăratul şi prin care se infăptuiesc ritualurile
ce n-are. Dao fara de nume este inceputul la toate lucrurile
induismului este sankya. Sankya invata ca exista o prima cauza cultice existente, inclusive a cerului si pamintului, acest dao este mai
materiala a lumii – practiti(material, natura). La inceput practiti principal cine il cunoaste stie multe, stie cauza aparitiei
a existat intr-o stare amorfa, iar transformarea ei in lumea lucrurilor. Insa pe acest dao este imposibil sa-l cunoasca toti, il
vietatilor si a lucrurilor, care se percep prin senzatii a avut loc 3. Cartea istoriilor – documente despre cunosc numai inteleptii.
prin influienta a trei elemente calitative: radjas – aspiratie, Scoala nominalistillor
evenimentele străvechi din istoria chineză
tamas – intuneric, sattva- claritate, in fiecare lucru in dependent Scoala nominalistilor este un curont filosofic care s-a orientat
de caracterul sau, predomina unul di aceste trei elemente. spre rezolvarea priblemelor ce tin de limbajul exprimarii
Sankya este un system filosofic dualist. El a influentat si alte
sisteme filosofice religioase. 4. Cronicile statului In
realitatii. Reprezentantii acestei scoli au cercetat relatiile dintre
lucruri si insasi exprimarea acestor relatii, iar pe urma
Yoga corespunderea rationamentelor si denumirilor lucrurilor. Scopul
Yoga este didtemul filosofic care a elaborate o intreaga principal era de a cerceta problemele legate de corectitudinea
cimplexitate de procedee pentru dobindirea unei stari sufletesti
deosebite. Intemeietorul acestui system a fost Patandjali.
5. Cartea transformărilor – este compusă din 2 lucrurilor. Ginditotii acetsei scoli atrageau atentia asupra
necesitatii lamuririi denumirii lucrurilor, reiesind din insasi
Categoria principal a sistemului yoga este citta, care primeste tipuri de texte:
lucruri, si nu pe baza a numai unor semne sensitive.
forma tuturor starilor psihice potentiale. Un alt element Legismul
important al acestui system il constituie descrierea regulilor
unui antrenament psihologic orientat. Unele trepte ale ei contin 1) texte iniţiale alcătuite la rîndul său din 64 figuri
Este o invatatura etico-politica in care sunt abordate problemele
omului, statului si a societatii. Legismul s-a intemeiat si s-a
stapinirea de sine(asana), izolarea sentimentelor de influienta geometrice, numite hexagrame. Hexagrama prezimtă o dezvoltat in conditiile unei confruntari permanente de idei cu
exterioara(pratiahara), concentrarea gindului(dharama), combinaţie unică a 2 tipuri de linie: liniecontinuă – care confucianismul timpuriu. Daca confucianismul reiesea din
meditarea(dhiana) si starea de uzurpare(camadhi) – eliberarea calitatile morale, legismul accentua primordialitatea legilor,
semnifică eternitatea şi permanenţa, şi linia întreruptă care
de invelisul corporal. demonstrind ca politica este incomparabila cu morala.
Yoga recunoaste existent unei finite absolute Isvara, care ajuta semnifică schimbarea, transformarea
Scoala legistilor a creat conceptia statului despotic, bazat pe
pe discipolii scolii sale in a izbuti sa-si elibereze sufletul din egalitatea tuturora in fata legii, cu exceptia cirmuitorului, el
mrejele carmei si samsarei. fiind considerat unicul creator de legi. In conceptia legistilor,
Vaisheshika cirmuitorul trebuie sa cunoasce bine psihologia oamenilor,
pentru a –I putea guverna, iar principal metoda de influienta Anaximene pune la originea lumii aerului,astfel inkit atomii se credea sunt indivizibili şi nu se pot transforma
trebuie sa fie reconpensele si pedepsele. dilatindu-se aerul se preface in fok,condensindu-se proportional niciodată. Această concepţie a apărut prin anii 500 î.Hr. adepţii
Moismul se preface in apa,pamint,pietre. ei fiind filozofii greci Leucip şi Democrit, care a fost dezvoltată
Atentia principal in invatatura acestei scoli este orientat spre mai departe în secolul IV î.Hr. de Epicur. Filozoful şi poetul
problemele eticii sociale. Mo Di pune la baza conceptiei sale 12.Filosofia lui Pytagora roman Titus Lucretius Carus în versurile lui din „De rerum
filosofice ideea despre iubirea generala, si prosperare, a Filosofia lui Pitagora era o construcţie despre o lume perfectă, natura” foloseşte sinonimul atomism - epicurism. O teorie mai
profitului reciproc. Obligatoriu pt toti oamenii in societate în care raţiunea, frumuseţea şi armonia muzicală se bazau pe o veche din secolul VI î.Hr. din timpul lui Empedocle şi
trebuie sa fie masura generala de omenie reciproca, toti trebuie ordine geometrică. Ea interesa pe mulţi pentru că scopul ei viza Aristotel, considera materia ca elementul de origine a
sa se gindeasca la folosul reciproc. Reprezentantii moismului o viaţă bună aici pe pămînt şi o certitudine a nemuririi. Această universului şi care este formată din pământ, foc, aer şi apă.
socot, ca fata de traditii trebuie de atirnat critic, deoarece in filosofie se sprijinea pe ideea de număr. Numerele erau
traditiile trecului exista si unele elemente negative. In aceatsa exprimate ca rapoarte şi aceste rapoarte guvernau totul în lume, Elev al lui Zenon de Eleea, Leucip fondează după 450 î.Hr. la
ordine de idei ei neaga invatatura lui Cofucius, conform careia de la zei pînă la oameni. Abdera propria sa şcoală filosofică (Democrit i-a fost discipol).
in comportare omul trebuie sa se conduca de traditie. Invatatura Aristotel ne spune că în concepţia pitagoreică „numărul Consecvent materialist, Leucip este fondatorul teoriei atomiste,
maoista mai abordeaza si unele problem ce tin de teoria constituie substanţa tuturor lucrurilor” şi că „lucrurile constau continuată apoi de Democrit, Epicur, şi Lucreţiu. Teofrast
cunoasterii. din imitaţia numerelor” , adică numărul este un fel de menţionează două din lucrările lui Leucip: Megas diakosmos
Scoala naturfilosofica paradigmă a cărei imitaţie sînt lucrurile. (Marea ordine universală) şi Peri nou (Despre spirit), care
Pt aceasta scoalafilosofica este caracteristica abordarea Considerind k muzika inobileaza sufletul,pitagoreicii sunt aşează la baza macrocosmosului şi microcosmosului ca şi a
problemei elementelor initiale ale devenirii si formarii lumii. Se primii kare au dezvaluit legile matematice ale armoniei perceperii umane, mişcarea atomilor, desfăşurată potrivit
spune ca initial exista o ingramadire nebuloasa de substante cu coardelor lirei. De al armonia muzicii ei au parkurs la legilor mecanicii.Din tratatul "Despre spirit" a supravieţuit o
character uniform, compus din particule material. Ele sunt de 2 cercetarea matematica a armoniei cosmosului. Datorita acestui frază celebră:”Nimic nu se naşte din întâmplare, ci toate
feluri: unele au caracter pozitiv si se numesc ian-ti, altele au fapt pitagoreicii intemeiaza ca exitsa 10 planete(nr 10 prezinta lucrurile dintr-un motiv şi din necesitate”.
caracter negativ si se numesc in-ti. Ca urmare a ciocnirii acestor perfektiunea). In mijlok se gaseshte o planeta fok(soarele
Democrit a preluat teoria atomistă a dascălului său, Leucip,
feluri de particule materiale se produc schimbari, astfel apare presupunem), iar in jurul ei se rotesk celelalte 9. In konceptia
dezvoltând-o într-un adevărat sistem filosofic, conform căruia
lumea cunoscuta de noi . . Ian-ţi semnifică elemental pozitiv, pitagorika kosmosul este finit. Prblema abordata de Pitagora shi
la baza lumii se află atomii, care coincid cu realul - plinul (to
luminos, active şi care este de gen masculine, ian-ţi este de muzicienii sai este problema esentei cosmosului.
on), şi vidul, neantul - golul (to menon). Atomii sunt particule
identificat cu cerul. In-ţi semnifică elemental negative, pasiv,
solide, indivizibile, imperceptibile, necreate şi eterne, în
întunecat de gen feminine. In-ţi este identificat cu pămîntul. 13.Invatatura filosofica a lui Heraclit
continuă mişcare; din combinarea lor, iau naştere toate lucrurile
Alternanta dintre in si ian se numeste dao, adica calea, drum, si A fost un filozof grec presocratic. El nu a fost de acord cu
care alcătuiesc universul (atât corpurile materiale cât şi sufletul
aceasta cale o urmeaza toate lucrurile. Thales, Anaximandru şi Pitagora în legătură cu substanţa
uman). Spre deosebire de alţi filosofi care credeau într-o lume
fundamentală şi considera că elementul fundamental din care
unică, având pământul în centru, Democrit formulează teza
9. Premisele aparitiei gindirii filosofice in Grecia antica derivă toate celalalte este focul, în locul apei, aerului sau
lumilor infinite. Democrit a primul care a afirmat că forţa
1.Premisa subiektiva care reflekta specifikul intelegentii pământului, cum considerau filozofii care l-au precedat. Acest
motrice a istoriei omenirii este nevoia (chreia), necesităţile
elenului.Aceasta se carakteriza prin: imaginatia plastika si lucru a dus la convingerea că schimbarea este un lucru real şi că
oamenilor. Democrit a emis ideea dezvoltării ascendente a
reflektie critika. Cu toate ca grecii au imprumutat multe stabilitatea este iluzorie. Pentru Heraclit, totul este "într-un
societăţii omeneşti. Poziţia lui Democrit era anti-teza mitului
kunoshtintse de la popoarele orientale, originalitatea flux", după cum spune binecunoscutul său aforism "Panta Rei".
despre epoca de aur şi decăderea permanentă a umanităţii.
intelektului grek face posibila transformarea cunostintelor De asemenea a devenit cunoscut pentru că a afirmat: "Nici un
Eleaţii au pregătit drumul spre atomismul materialist, prin
orientale empirice nesistematizate, determinate de skopuri om nu poate să intre în apa aceluiaşi râu de două ori, deoarece
viziunea lor despre o materie constantă şi imobilă, care nu
utilizate in kunoshtinte sistematizate,fundamentale pe legi si nici râul şi nici omul nu mai sunt la fel." Această afirmaţie
poate fi sesizată decît de gândire, aceasta fiind singura
principii sigure,adika in cunostinte shtiintifice.Rodul exemplifică punctul culminant al credinţei materialiste. Materia
modalitate care este există cu adevărat şi care se deosebeşte de
intelektului elen este shtiintsa europeana. lucrurilor se transformă tot timpul şi singurul lucru constant
schimbarea înşelătoare a aparenţelor senzoriale. Pitagoreii au
2.Specifikul religiei grecilor care konsta in formalizmul este forma, care poate fi exprimată în limbajul atemporal al
pregătit de asemeni drumul spre ideea că toate calităţile
ei,adika orientata spre respektarea ritualuriloe cultice.Datorita formulelor matematice.
senzoriale trebuie să fie reduse la anumite relaţii numerice între
acestui fapt,raminea liber cugetul.Libertatea gindirii constituie
Punctul de vedere al lui Heraclit, prin care explicarea formele corpurilor. Atomiştii au putut să formuleze, datorită
conditie principala a filosofiei.
schimbării ar trebui să fie baza oricărei teorii naturale se acestor idei, un concept clar despre cum trebuie gândită materia
3.Avintul economik al grecilor prin comert maritim si industrie.
opunea foarte puternic lui Parmenide, care considera că ca ultimul fundament al tuturor apariţiilor. Cu formularea
4.Demokratie,forma de guvernare specifika grecilor care se
schimbarea este o iluzie şi că totul este static.Unica sa scriere acestui concept, materialismul a fost desăvârşit ca teorie
bazeaza pe principiul libertatii cetateanului.
care s-a păstrat, căreia posteritatea i-a dat titlul de Peri physeos consecventă a apariţiei lucrurilor din materie. Pasul acesta a
5.Ashezarea geografika prin care Grecia la rasarit marginea cu
(Despre natură), nu este o lucrare sistematică, ci mai degrabă fost îndrăzneţ şi cu urmări importante pentru istoria filozofiei şi
orientul de la care imrpumura elementele progresive din cultura
un jurnal în care autorul şi-a consemnat, sub formă de maxime, a ştiinţei. Este pasul pe care l-a făcut Democrit.
si civilizatie popoarelor orientale.
concluziile asupra unor probleme-cheie ale filozofiei.
10. Caracteristica generala a gindirii filosofice in Grecia si Interpretarea celor 130 de fragmente rămâne şi astăzi subiect de
16.Problema cunoashterii in invatatura sofishtelor
Roma antica dispută. Totul în univers şi societate se supune unei ordini
Sofistii sunt cei care invatau lucruri trebuincioase si practice
necesare, desemnate de Heraclit cu numele logos. Gândirea lui
pentru viata.Ei predau retorica si dealectica in scolile lor.
Parerea celor mai multi cercetatori este ca in Grecia Antica a Heraclit a avut în antichitate o puternică influenţă asupra
Sofistii sunt primii care inainteaza problema cunoasterii: Cum
existat o filosofie riguroasa, originala si nu se confirma opinia stoicilor; a exercitat o constantă fascinaţie pentru Hegel, Marx,
omul cunoaste universal?
dupa care grecii au dat putin si au luat mult. Engels şi Lenin. Referitor la limbajul lui Heraclit, Socrate i-ar
Protagora va da o prima dezlogare a problemei gnosiologice. El
fi spus lui Euripide: "Partea pe care am înţeles-o e minunată şi
Filosofia in Grecia Antica a aparut in perioada genezei a sustine ca nu exista nici bine, nici rau, nici adevar, nici eroare.
îndrăznesc să cred că e la fel şi cea pe care n-am înţeles-o; dar
aparitiei relatiilor de productie scavagiste, ca o reflectie Nu avem cunostinte general obiective. Cunostintele depend de
este nevoie de un cufundător din Delos spre a înţelege totul".
implicita mai mult sau mai putin in mitologie, dar ea incearca om, depend de constitutia simturilor lui. Deci cunostintele sunt
sa se desprinda treptat de mitologie. Asfel in Iliada si Odiseea a subiective si relative.
lui Homed gasim primele incercari de interpretare filosofica a Sofistii alcatuiesc cotitura radicala in problema filosofiei. Daca
lumii, primele intrebari si primele raspunsuri cu privire la lume. 14.Filosofia shcolii din Eleea pina la ei in cunoasterea cosmosului este cunoscut atunci cu
sofistii cunoastere omului duce la cunoasterea cosmusului.
Ca si gindirea altor tari, gindirea stiintifica greaca vine din A fost o şcoală filosofică presocratică din secolul V î.Hr. Cele
mitologie, care mai apoi s-a divizat in gindirea religioasa si mai multe surse îl citează ca întemeiator al şcolii pe Parmenide 17.Invatatura filosofika alui Socrate
realista, stiintifica. Spre deosebire de mitologie, care era dar sunt şi altele care îl citează pe Xenofan din Colofon. Socrate preia problema ridicata de sofişti - elementele iniţiale
preocupata mai mult de trecut, de problema creatiei si a Denumirea şcolii provine de la colonia Eleea din sudul Italiei, şi stabile cu care gindirea se desfâsoarâ. Analiza întreprinsă de
creatorului lumii, de zei, eroi, stiinta si-a propus problema aproape de golful Neapole. sofişti ii adusese la concluzia câ ideile nu sunt dectt nişte nume.
evidentierii cauzei generale a aparitiei lumii, substantei cosmic, Socrate arată ca noţiunile generale sunt bine definite, şi câ ele
Referindu-se la eleaţi, Platon nu-l ia în seamă pe Xenofan, ci
adica de a evidential substanta, din care isi iau viata toate pot fi construite in mod logos.
pe Parmenide. Apoi, s-a spus că Xenofan prin scepticismul,
fenomenele si procesele, din care apar toate lucrurile si in care De aici problema filosofiei lui Socrate este formarea şi natura
prin teologia lui nu poate fi socotit întemeietor al spiritualităţii
se intorc prin disparitie. conceptelor generale, care potrivit lui, sunt pnncipiile
eleatice. Alte surse spun că „începutul învăţăturii eleatice vine
fenomenelor.
Spre deosebire de mitologie care in fond este o serie de de la Xenopfanes din Colophon” iar „Parmenide a fost elev al
Pentru aceasta Socrate se ridică împotriva teoriei sofistice a
istorisiri legendare, filosofia incepe unde gindirea se defineste lui Xenopfanes”.Alţi reprezentanţi ai şcolii sînt Zenon din
cunoaşterii, care puse la bază opinia individuala a subiectului.
in propria sa natura atunci cind enunta principia abstracte, Eleea şi Melissos din Samos.Pentru eleaţi nu există nimic
Opiniei Socrate ii contrapune cunoştinţele si spune ca in
notiuni generale, care pot fi gindite independent de realitate, iar altceva decît Existenţa (to einai) unică, indivizibilă, nenăscută
activitatea sa subiectul trebuie să tindă spre cunostinţe, nu spre
mecanismul realitati poate fi explicat prin aceste concepte şi nepieritoare, omogenă, nemişcată şi neexpusă dezvoltării şi
opinie personala. Şi cunoştinţele nu sunt date iniţiale care pot fi
abstracte. Acesti pasi de tranzitie ii fac primii filosofi greci: transformării.Filosofii din Eleea au fost influenţaţi de
transmise prin instruire, dar sunt un ideal spre care trebuie să
Thales, Anaximandru, Anaximene pitagorism, ei fiind numiţi uneori chiar „bărbaţi pitagoreici”.
ajungi in decursul disputului. De aceea activitatea lui era
Teza lui Xenofan, totul este unu este de provenienţă
îndreptată nu spre a transmite la alţii cunoştinţele sale, ci la
pitagoreică. Însă totul lui Xenofan era considerat în acelaşi timp
căutarea adevărului împreună, la bază stătea convingerea câ
11.Naturfilosofia si cosmologia shcolii din Milet gîndire şi raţiune.
există o normă care este mai mult decit individul şi anume ea
Shtiintsa shi-a propus problema evidentierii cauzei generale a
Parmenide se întreabă cum este cu putinţă să gîndim trebuie găsită prin discuţie.
aparitiei lumii,substantei kosmice,adika de a evidentia
existentul sau non-existentul? Noutatea în metoda de Activitatea lui Socrate decurge în formă de dialog, în
substantsa din kare ishi iau viata toate fenomele si procesele,din
raţionament a lui Parmenide faţă de predecesorii săi, care decursul careia prin intermediul criticii reciproce şi a
kare apar toate lukrurile si in kare se intork prin disparitie.
intuitiv credeau că un lucru poate fi imposibil de gîndit dar nu scliimtului de opinii trebuie găsit ceea, ce trebuie să recunoască
Filosofia incepe unde gindirea se defineshte in propria sa
încetează să existe, este că Parmenide evidenţiază legătura toţi. Socrate crede intr-o lege a raţiunii care determină adevărul.
natura atunci kind enuntsa principii abstrakte,notiuni
dintre gîndire şi existent. Gîndirea este identică cu obiectul El intriga concetăţenii catre autocunoaştere, pentru a găsi
generale,are pot fi gindite independent de realitate,iar
gîndirii. Ceea ce nu există nu poate fi gîndit pentru că gîndirea această lege.
mekanismul realitatii poate fi explikat prin aceste concepte
are ca obiect ceva care există. Socrate socoate că adevărul nu se găseşte in lucruri, ci în
abstrakte.Aceshti pashi de tranzitie ii fak primii filosfi greci:
concepte. Prin urmare el isi propune nu studiul lucrurilor, ci a
Thales, Aximandru, Anaximene.Filosofii Grecii Antice toti
Zenon, prin metoda reducerii la absurd intenţionează să ideilor, Pe Socrate il interesează adevărul lucrurilor care există,
erau cosmologi si fizicieni,cercetau tainele naturii si a
dovedească tezele parmenidiene şi îşi foloseşte dialectica ci nu insasi lucrul care exista. Adevarul devine esenţa
kosmosului.
împotiva celor care explică faptul că dacă ar exista un singur conceptului, principiul lucrurilor.
Thales afirma k inceputul tuturor lukrurilor este apa,totul iese
existent, ar rezulta din aceasta multe consecinţe ridicole. Pentru a ajunge la adevăr socrate considera, ca trebuie de
din apa si totul in apa se deskompune. Thales primu a pus
Negînd realitatea plurităţii, Zenon arată că ea este definit conceptul. Prin aceasta el pune baza metodei inductive
intrebarea “ce este totul?”. El s-a okupat ku cercetari konkrete
contradictorie. Melissos susţinea principalele teze eleate şi a de definire a conceptelor.
in astronomie si matematika.A incerkat sa determinea ordinea
adus argumente noi în favoarea descrierii parmediene a Primul moment al definirii conceptului si al discuţiei în acelaşi
korpurilor cereshti.
realităţii dar cu cel puţin una din caracteristici a intrat în timp este destrămarea opiniilor, mai ales a sofiştilor, către care
Anaximandru, in comparatie ku Thales el konsidera k
contradicţie cu Parmenide. se adresează. Pentru aceasta el foloseşte ironia - arta de a pune
substantsa primara din kare au aparut toate lukrurile este
intrebâri si de a-1 sufoca in contradicţii pe interlocutor.
apeieronul(infinitul).Datorita temperaturii si rotatii, din
Al doilea moment este legat de următorul fapt: după ce au
apeieron sau format alte substante,apa aer fok pamint. Cu
15.Filosofia atomista a lui Leucip si Democrit fost înlăturate poziţiile iniţiale ale sofiştilor, el se stăruie să
timpul toate substantele se vor transforma inapoi in apeieron,iar
definească ideile generale valabile pentru toate cazurile
ptr acesta separare vor fi pedepsite. Anaximandru a fost
Atomismul sau „Atomismus” este o teorie cosmologică, după posibile.
preokupat de cerecetari in geografie,fizika,astronomie, bilogie.
care universul este compus din atomi (greacă atom - indivizibil)
Se poate spune câ Socrate a fondat metoda inductivă in ştiinţă Aristotel începe critica teoriei ideilor prin urmatoarele constatat cu raţiunea. Lucrurile nu le puten cunoaşte. Nici
şi a definiţiei generale. Sfera, unde Socrate folosea metoda sa, argumente: cunoaşterea senzorială, nici cunoaşterea ratională nu ne dau
era viaţa umana. Metoda ştiinţifică ii era necesară pentru Ideile lui Platon sunt pur şi simplu copii ale fenomenelor şi cunoştinţe adevărate. Despre lucruri nu se poate face nici o
desâvîişirea personalităţii umane, pentru perfecţionarea nu se deosebesc de ele prin conţinut. concluzie, deci trebuie de obţinut de la orice judecăţi. Iar
moralei. Adevărul general ii trebuia pentru tăria conştiinţei Aşa cum Platon a separat lumea ideilor de lumea fenomenelor, aceaste va duce la o linişte netulburată (ataraxia) şi lipsa de
morale. atunci lumea ideilor nici decum nu poate explica ori ajutora suferinţe (apateia). Aenesidemos formulează zece obiecţii
In cercetarilile etice Socrate se conduce de o teza râspinditâ in existenţa lucrurilor. (tropi) ce argumentează scepticismul, argumente contra
Grecia, cum ca cunoştinţa şi virtutea sunt identice. Afirmmd ca ideea este şj esenţă şi non-esenţâ în ac;laşi timp judecăţilor despre realitate: că lucrurile sunt diferite, unul şi
(esenţă pentru lucruri şi ideile particulare şi non-esenţâ pentru acelaşi lucru poate să provoace diferite efecte; că oamenii sunt
18.Filosofia idealista alui Platon ideile generale), Platon nimereşte în contradicţie. diferiţi şi despre unul şi acelaşi lucru pot face diferite concluzii;
Obiectul cercetărilor este etica. Pentru explicarea lucrurilor Platon permite existenţa organele de sinţ ale omului tot sunt diferite; obiectele se percep
Centrul învăţăturii lui Platon este o concepţie metafizico - unui rind infinit de idei, ceea ce este din nou un lucru în diferit mod în dependenţă de starea omului etc.
gnoseologica, care, după cum se ştie, poartă numele de caraghios.
învăţătură despre idei. începutul îl are in critica teoriei Separind lumea ideilor de lumea lucrurilor, latonoa;e explica 23.Scolile filosofice medievale:neopytagoreismul si
cunoaşterii lui Protagora, bazata pe relativismul lumii mişcarea, aparenta şi moartea lucrurilor. neoplatonismul.
senzoriale. Platon, ca şi învăţătorul său Socrate, pune întrebarea Platon identifică teoria ideilor cu principiul cauzalităţii, adicn Neoplatonismul – ultima şcoală filozofică integrală, apărută
studieii conceptelor, care ar da o cunoştinţă adevarată despre cu cauza apariţiei lucrurilor. în antichitate (sec. II î.e.n. – III – V e.n.). Neoplatonismul se
esenţa lucrurilor. Creind metafizica sa, Aristotel pune problema reunirii celor formează pe aceeaşi bază socială ca şi creştinismul.
Cerinţa aceasta venea din necisitatea morală de a studia două lumi separate de către Platon. El socoate, că aşa o unire, Asemănător celorlalte şcoli filozofice iraţionaliste din clasica
normativele generale de comportare întro societate învăluită de contopire :;e petrece în iucruri (adică în unul), care conţin atît tîrzie este manifestarea refuzului de la filozofia raţionalistă
contraziceri, iscate între reprezentanţi ai diferitor neamuri, care esenţa cit şi temporarul. Principiul mişcării, devenirii lumii precedentă. Neoplatonismul este reflectarea specifică a
se convergeau 111 polisul grec. Era necesară o cunoaştere Aristotel se stăruie să+l intoarca in lume cu ajutorul categoriilor degradării relaţiilor sociale pe care se baza imperiul Roman.
adevărată, care s ar fi deosebit de opiniile mulţimii despre materia şi forma, cauza şi Fondatorul acestei şcoli a fost Plotin ( a.205 – 270) – unul din
virtute, bazată mai mult pe obicei. scopul. cei mai mari filozofi ai antichităţii ce se apropie de filozofiy
Din punct de vedere al logicii şi teoriei cunoaşterii este pusă In lucruri, in devenire se petrece contopirea formei (ca un clasică (de care se desparte mai mult de 500 ani). A fost elevul
problema reabilitării conceptului ponosit de sofişti şi punerea moment ideal, ca o esenţă) cu materia (corporarul). Forma lui Amonias Saccas (care a vrut să unească platonismul cu
bazei cunoaşterii conceptuale. există real, iar materia numai ca posibilitate. Pentru a explica aristotelismul). Plotin este mai mult un mistic religios, teosof,
Pentru aceasta Platon face analiza cunoaşterii şi stabileşte două acest moment foloseste activitatea tehnică. Un olar pentru a decît filozof ori savant. El considera, că la baza lumii stă un
grade: confecţiona un ulcior ia o Bucata de lut (adica materie), căreia, principiu divin supranatural, suprasensibil, supraraţional –
Opinia, care se datoreşte simţurilor; în principiu, i se poate da orişice forma. Forma este dată de Unicul (sau Binele), care pătrunde materia (întunericul) ca
Ştiinţa, care se datoreşte inteligenţei. olar. Materia este doar posibilitate de a se formaliza. lumina. Principiul divin există în trei ipostaze. Cel mai superior
Opinia este o cunoaştere aproximativă, şovăitoare, foarte utilă Iniţial pentru Aristotel exista două extremităţi: forma este Unicul, apoi urmează Ratiunea (inteligenţa) şi Sufletul.
şi pudica Ea ne oferă o cunoaştere a lumii sensibile, care, ca şi formelor si materia primara. Obiectile insa sunt simbiozul Natura este treapta inferioară a acestei iposteze. Sufletul este o
această lume, nu are nici un fundament. Opinia are două materiei şi al formei. De aceea lumea prezintă o ierarhie, unde punte de la divin la material. Neoplatonismul pune accent pe
moduri de în partea de jos este materia neoformata, apoi diferite clase dc spiritual (Binele) ce duce la reprimarea a tot ce este corporal şi
cunoaştere: obiecte, în care de acuma s-a realizat forma. Iar in partea de sus material (Răul), la ascetism. Unica cunoaştere este cunoaşterea
Opinia, ce se bazează pe credinţă (atunci ciiul se oferă la se găseşte forma formelor, care, pe de altă parte, este principiului divin, însă aceasta nu poate fi realizată nici prin
obiecte); Dumnezeu. treapta senzorială, nici prin treapta raţională. Plotin consideră
Opinia, ce se bazează pe conjectură, cind se referă la imaginile că unica modalitate de a se apropia de principiul divin este
lucrurilor sensibile. 21. Problema omului si sufletului in filosofia lui Aristotel. extazul, care poate fi realizat numai prin concentrarea
Deasupra lumii sensibile există o lume inteligibilă, dincolo de Aristotel (384 – 322 î.e.n.) eminent filozof din antichitate, s-a spirituală, meditarea şi reprimarea dorinţelor corporale.
tot ce este pieritor şi instabil; în lumea sensibilă cunoaşterea născut în Stagira (Macedonia), a fost elev în academia lui Neopytagoreismul - reinvie mistica si credinta religioasa in
acestei lumi inteligibile se face pe baza ştiinţei, care are două Platon. În 335 î.e.n. a întemeiat în Atena şcoala sa proprie – existenta Dumnezeului-unu si reinvie reinterpretarea mistica a
modalităţi: liceul. Este creatorul unui sistem filozofic cel mai original din numerelor.Ideea centrala este axata pe nemurirea sufletului si
1.facultatea de a raţiona, care deschinde raţional de la o idee la antichitate. A scris mai mult de 150 de lucrări ştiinţifice, dintre necesitatea mantuirii lui.
toate consicintele ei. care Organon, Metafizica, Fizica, Despre suflet, Etica lui
2.intuiţia intelectuală - act direct şi imediat, prin care se Nicomah, Politica, Ritorica, Poetica, Istoria animalelor, 24.Caracteristica generala a gandirii filosofice in Evul
contemplă inteligibilul. Meteorologia s.a. Mediu.
Problema, pe care o pune Platon, este găsirea drumului, care sa Aristotel formulează şi teoria despre om. Omul după părerea Pentru filozofia medievală este caracteristic:
conducă subiectul cunoscător de la aparent la realitate, de la lui este o fiinţă socială (zoon politicon), compusă din trup şi 1. Orientarea generală şi caracterul religios – teocentrism.
iluzia existenţei la existenţă însăşi. Aceasta este o problemă suflet. Sufletul se concepe ca formă organizatoare, care dă sens Religia se bazează pe monoteism (în comparaţie cu antichitatea
raţională, o stare a nusuluii. Şiinta va pune pe cei ce cunosc şi orientare vieţii. Suflet posedă toate fiinţele vii. În suflet unde era politeism – fiecare localitate avea zeul său, fiecare
intro altă stare a firei. Astfel o cunoaştere înseamnă a fi. evidenţia trei părţi componente: vegetală, animală şi raţională. profesie deasemanea avea zeul său, zeii erau cava obişnuit şi se
Omul este fiinţă raţională, predestinat pentru viaţa în comun, găseau între oameni, în natură). In perioada medievală se
19.Problema kunoashterii in filosofia lui Platon numai în societate se pot forma calităţile lui morale. realizează trecerea la un zeu unic şi puternic, care se ridică
Aceste două lumi ale lui Platon nu există numai în deasupre naturii. Dominaţia religiei şi bisericii (iar din sec XI
gnoseologie, ele-s şi ontologice, adică există şi-n realitate. Una 22.Scolile filosofice biserica catolică formează detaşamente paramilitare care cu
este lumea ideilor - lumea adevărată, iar lumea lucrurilor antice:stoicismul,epicureismul,scepticismul si eclectismul. sabia şi focul întroduceau credinţa şi luptau cu păgînismul) a
senzuale este o lume neadevâratâ. Lumea ideilor este eternă si Stoicism şcoală din sec. III î.e.n. fondată de Zenon din dus la aceea, că orice problemă era privită din punctul de vede
imuabilă. Ideile sunt principiile lucrurilor, cauzele existenţei Chitium, reprezentanţi au fost Cleanf, Crisipp, Seneca, Marc re a religiei, se coordona cu învăţătura bisericii.
lor. Ştiinţa nu constă decit in a iesi din lumea sensibilă şi a intra Aurelius. Ei considerau filozofia ca um “antrenament” în 2. Pentru filozofia medievală important era ideea
în lumea ideilor. Acest act de contact cu lumea ideilor este un îţelepciune. Principalul conţinut şi metodă pentru ei era logica. creaţionismului – creării omului şi naturii de către Dumnezeu.
proces intuitiv şi este posibil, fiindcă este luare de contact cu Fizica era considerată de ei ca filozofia naturii, etica – filozofia Lumea este compusă din două părţi : lumea lucrurilor, naturii şi
sine însuşi. vieţii. Ei critică epicurismul deoarece abuzul de plăceri duce la lumea supranaturală, divină. Adevărata lume este lumea divină.
Platon socoate ca toate lucrurile păminteşti sunt umbre ale partea contrară – neplăceri. Scopul vieţii – de a trăi în Ideea creării este temelia ontologiei medievale, iar ideea
lucrurilor eterne. ,deacea data Platon o descrie in renumitul sau concordanţă cu natura şi virtutea. Omul trebuie să se supună revelaţiei este baza teoriei cunoaşterii. Omul deasemenea avea
tragment uespre peştera, omul a trăit cindva in lumea ideilor, ordinii cosmice, el nu trebuie să dorească aceea ce nu-i în o natură dublă: el avea ceva de la Dumnezeu şi era chipul şi
dar a căzut din ea, iar acum este in stare sa-şi amintească acea puterea lui. Idealul stoicismului – liniştea netulburată (ataraxia), înfăţişarea lui, avea suflet, iar din altă parte el era animal
lume Deci, cunoaşterea pentru el nu-i altceva decit o reamintire toleranţă. Fericirea constă în aceea ca să nu doreşti nici o raţional, fiinţă păcătoasă, sclavul dorinţelor şi pasiunilor sale.
(reminiscenţă). Acesta reamintire :ste de fapt o deşteptare, care fericire. Stoicii socoteau că soarta îl conduce pe acel care de Trupul era ceva josnic şi tot ce era trupesc trebuia suprimat şi
pune sufletul in posesiune la ceea ce a cunoscut odată - bunăvoie se supune ei cu forţa îl tîrîe pe acel care neraţional şi negat. Prin aceasta se lămureşte ascetismul care era mod de trai
cunoaşterea ideilor, principiilor. nechibzuit se împotriveşte ei. Etica stoicismului este refuzul popular în acea perioadă.
Deci drumul cunoaşterii, potrivit lui Platon, nu-i altceva decît conştient de totul şi o împăcare conştientă cu soarta. Ea abate 3. Din teocentrism şi creaţionism reesă interpretarea
întoarcerea in lumea ideilor. Dupa el pentru fiecare multitudine atenţia omului de la problemele lumii exterioare şi o orientează simbolică şi alegorică a realităţii, concepţia religioasă obliga de
de lucruri acolo, in lumea idciilor, există o idee distinctă, ce eitc spre lumea internă. Numai în sine omul poate găsi principalul şi a vedea în toate obiectele şi fenomenele lumii înţelepciunea şi
un principiu, ce uneşte multitudinea cu toate contradicţiile ei. unicul sprigin. creaţia lui Dumnezeu. Spre exemplu, boala era interpretată nu
Există unica idei diverse cite multitudini exista in lumea Epicurismul – şcoală filozofică fondată în 306 î.e.n. de către ca proces patologic, ci ca o încercare ori pedeapsă.
senzorială. Epicur (342 – 271 î.e.n.) în împrejurimile Atenei. 4. Filozofia medievală purta un caracter retrospectiv,
Prin urmare, adevărul este ideea, care este universalul. Pentru a Reprezentanţii acestei şcoli au fost Metrodor, Ghermarh, principala autoritate era antichitatea şi cu cît mai vechi, cu atăt
ajunge la adevărul absolut, trebuie de trecut din etapa in etapă, Polistrat, Filodem, Lucreţius ş.a. Epicur dezvoltă o teotie mai important. De aici conţinutul ei scolastic. Suprema
adică de la idei simple la idei mai vaste, mai generale. Cea mai despre realitate conform căreia toate lucrurile sunt alcătuite din autoritate se considera cărţile sfinte, Biblia şi operele părinţelor
generală idee, adică şi principiul tuturor lucrurilor este atomi şi vid. Însă el a devenit vestit prin concepţia sa etică care bisericii.
BINELE. Binele este temeiul existenţei, el este transcedental. se sprijină pe fizică şi epistemologie. Epicur considera că 5. În filozofia medievală maximal se excludea subiectivitatea
De ce binile e numit timeiul lucrurilor, idee transcedentala. filozofia este o învăţătură despre înţelepciune, iar înţelepciunea din procesul creaţiei. Ultima se înţelegea ca activitate inspirată
Pentru câ Platon a fost preocupat dc etică, conduita. este un mod de viaţă moral. Etica lui Epicur poate fi apreciată de Dumnezeu, subiectul, individualitatea se ignora. Noi nu
Putem avea urmatoaiea schemă a lumii lui Platon: ca hedonism. El considera că scopul vieţii şi binele suprem cunoaştem pe autorii multor icoane, sculpturi, biserici ş.a. Tot
Cea mai inferioară este lumea sensibilă. Ea constă din lucruri este fericirea (evdemonia). Ea se atinge prin satisfacerea ce era subiectiv trebuia dat lui Dumnezeu.
multe, ea este trecătoare, schimbătoare, neadevăratâ, ireală. necesităţilor naturale, prin delectare şi atingerea liniştei 6. Filozofia medievală nu era ceva abstract, rupt de realitate,
Lutnea lucrurilor cu ajutorul procesului cunoaşterii se poate netulburate a sufletului (ataraxia). Aceste cerinţe morale el le ea avea un caracter sentenţios, propovăduitor, în ea este
deduce la unitaţi raţionale ori, cum se spune, la idei - unităţi. considera naturale, care reese din esenţa umană. Epicurismul nu exprimat momentul instructiv.
Ideile se deduc la ultima idee - Binele. întotdeauna a fost înţeles corect. Mai des această concepţie era
interpretată superficial ca o teorie despre plăcerile corporale 25.Invatatura filosofica a lui A.Augustin.
20.Sistemul filosofic al lui Aristotel nelimitate. Aceasta şi concepţiile ateiste au provocat ostilitate Filosoful care a ordonat invatatura crestina in perioada
Unul din punctele dc bază ale filosofici lui Aristotel este şi critică aspră din partea stoicilor, scepticilor şi altor filozofi a patristica a fost Aureliu Augustin.Cele mai originale lucrari
tendinţa de transformare a filosofiei socrato-platonice de epocii elenismului. Într-adevăr delectarea despre care vorbeau sunt “Teologia” si “Confesiuni”.punctul de plecare in filosofia
concepte intro teorie care a explica lumea fenomenelor. epicuriştii era o dispoziţie moderată a sufletului, o linişte nobilă lui este scepticismul.El este in cautarea unui adevar absolute
Aristotel a înţeles că teoria ideilor creată de Platon pe baza şi echlibrare raţională. Filozofia epicurismului este o activitate mai presus de orice indoiala.Dupa Augustin,filosofia si teologia
filosofiei conceptuale ale lui Socrate nu-i in stare să explice care duce la o viaţă fericită a omului. in esenta lor sunt aceleasi,deoarece una este in cautarea
fiinţa (existenţa). Cauza principala a acestui eşec, constată Scepticism altă şcoală deasemenea foarterăspîndită, apare la intelepciunii,cealalta in cautarea fericirii prin intelepciune.El
Aristotel, este tendinţa de atestare a lumii ideilor cu o existenţă sfîrşitul sec.IV î.e.n., a fost fondată de Pyrrhon. Reprezentanti a sustine ca adevarurile rationale sunt o confirmare a credintei,de
deosebită de lumea senzorială. Această transcedenţâ ideala acestei şcoli au fost Timon, Aenesidem, Sext Empiric. Ei aceea esenta filosofiei este exprimata:”intelege pentru a crede si
trebuie abandonată şi atunci lumea nu va fi separată in două puneau la îndoială verdicitatea oricărei cunoaşteri. La crede pentru a intelege”.Credinta dupa Augustin care este
lumi - ideală şi senzitivă, care, după părerea lui Aristotel, sunt scepticism au dus ideele despre caracterul schimbător al confirmata prin ratiune,totusi este superioara ei.
identice. lucrurilor (Heraclit – panta rei), caracterul relativ al obiectelor Care este acel adevar superior?Acesta este sufletul,impreuna
Cu aceasta Aristotel începe critica teoriei, deci şi a filosofiei lui percepute, lipsa unui criteriu suficient ce ar îndreptăţi alegerea cu simturile si gandurile sale.Dar care este valoarea unui astfel
Platon. Cum spune posteorioritatea, cică Aristotel ar fi spus, ca între două judecăţi contrare. Grecii au observat contradicţia de adevar incarcerat in trup si care nu are iesire in afara?Acest
Platon imi este prieten, dar adevărul e mai aproape. dintre lucrurile schimbătoare (aparente după părerea lor) adevar capata valoare numai daca printre ideile din suflet
percepute cu senzaţiile şi caracterul neschimbător al existenţei intalnesc si ideea de Dumnezeu Absolut.
Dumnezeu este principiul existentei din nimic creaza Dumnezeu si Univers - Lumea este o desfasurare multipla a bacin este explicarea prin cauza. Cauza la bacon semnifica
totul;Dumnezeu este principiul Binelui.Principiul Binelui este divinitati unice.Precum din numarul unu decurg toate celelalte forma, caliatate.Prin aceasta notiune Bacon nu poate infaptui
unul pozitiv.El confirma existenta,prezenta creatiei enumere prin aditiune,tot asa multiplicitatea lumii reforma stiintei, de accea el nu depaseste sir amine in hoatre
dumnezeiesti.Raul este principiul negative;este sensibile,decurge din misterioasa Unitate suprema.Dumnezeu stiintei scolastice.
nonexistenta.Pentru ca lumea create sa nu se prabuseasca in este stiinta,vointa si puterea,el este maximum,deoarece Dar meritul, pe care şi-1 atribuie Bacon lui însuşi este
nonexistent sau neant,Dumnezeu permanent o creaza. cuprinde totul,dar este si minimum,fiindca se afla in lucrul cel descoperirea unei noi metode de investigare ştiinţifică: metoda
Problema de care este preocupat Augustin este problema mai mic. inductivă. Logica de până la Bacon, aşa cum fusese întemeiată
fericirii omului.Sufletul este nemuritor,este partea divina in Acest mare protagonist al Renasterii care din ratiunea unei de Aristotel, nu reuşise să descopere o metodă menită să ducă
om.Sufletul nu preexista inaintea corpului,cum sustineau gindiri de tranzitie na ajuns la un sistem perfect la cunoaşterea faptelor reale. Metoda logicii tradiţionale era o
neoplatonicii,ci el este creat odata cu trupul.Creind omul dupa inchegat,cuprinde in opera sa idei generale,cer au gasit pretuire metodă de demonstrare, iar nu una de investigare. Cum Bacon
chipul si infatisarea sa,Dumnezeu i-a dat libertatea abia mai tirziu,dar care nu au fost roade immediate la voia să facă din filosofic o ars inveniendi, o "metodologie a
vointei,libertatea de a allege intre bine si rau.Omul prin Adam Bruno,Campella,Leibniz si altii. ştiinţelor naturii", el nu putea realiza acest lucru decât prin
si Eva a ales raul-pacatuind.Astfel omul este privat in descoperirea unei metode cu adevărat revoluţionare. în ce
continuare de libertatea vointei,iar pacatul este fatal.Aici se 30. Conceptiile naturofilosofice ale lui N Copernic, G . constă metoda inductivă, aşa cum a fost ea determinată de
impune o intrebare:”Cine are dreptul sa mantuiasca odata ce Bruno,si G.Galilei Bacon? Pentru a descoperi inductiv cauzele fenomenelor, care
toti santem pacatosi?” N.Copernicus(1473-1543) ginditor din perioada după Bacon stau în "formele" sau "naturile" lucrurilor, trebuie să
In lucrarea ‘Imparatia cereasca si imparatia Renasterii.Intemeietorul unui nou sistem cosmologic si anume ne folosim de enumerare şi excludere şi să trecem în nişte tabele
pamanteasca”,Augustin sustine ca acest drept il primesc fetele sistemul heliocentric (helios-soarele).Aceasta noua creatie este ceea ce observăm. După ce s-au făcut toate aceste operaţii,
bisericesti printr-o viata monahala inchinata lui reflectata de marele savant in lucrarea despre miscare cailor Bacon spune că trebuie stabilite instanţele prerogative, adică
Dumnezeu.Astfel,Augustin devine ideologul Bisericii,care ceresti si lucru ciudat.Conceptia lui Copernicus are o acele cazuri care îngăduie să se descopere imediat însuşirile
sustine hegemonia ei asupra celorlalte sfere sociale si asupra insemnatate epocala,ea a constituit un act revolutionar,prin care reale ale noţiunii în chestiune. Astfel, "natura" sau "forma" este
statului. studiul naturii si-a proclamat independenta fata de Dumnezeu ceea ce e totdeauna unde e căldură, ceea ce lipseşte totdeauna
in fata religiei.Ea a rasturnat contrapunerea miscarii corpurilor unde nu e căldură, ceea ce e mai tare unde e mai multă căldură
ceresti celor pamintesti,formulate inca de Aristotel si sustinuta şi mai slab unde e mai puţină căldură. Cu toate influenţele
26.Problema “universaliilor” in filosofia medievala de scolastici. scolastice de care e dominat încă în stabilirea acestei metode
Universaliile-notiunile generale,sunt generalul.Au aceasta Giordano Bruno(1548-1600) Miezul filosofiei lui Bruno il totuşi Bacon era pe un drum bun.
realitate?In ce raport de gaseshte generalul de singularul? constituie conceptia coperniciana a naturii,al caror apostol
Aceasta peoblema va capata dezlegare care la rindul sau va devine.Insa este adevarat ca Copernicus desi inlocuise vechea
duce la inkegarea conceptiilor originale din perioada. sistema geocentrica printr-una heliocentrica,nu izbuteste sa 33.Conceptiile filozofice a lui Locke,Berkley si Hume.
Aceste dezlegari,rezolvari: depaseasca hotarele lumii.Bruno a afirmat ,sprijinit de Locke este empirist prin abordarea originii cunostintei. Dupa
1.realizmul oficial sustinut de biserica catolika(in sensuk lui Cusanus,infinitatea lumii.ca cosecinta insusi soarele situate de locke originea cunoasterii este experienta. Noi cunoastem cu
Platon).Universaliile exista separat de lukrurile singulare Copernicus in centrul universului se transforma intr-un siguranta marginile experientei ca rezultat al afectarii simturilor
inainte acestora in ratiunea sevina ca idei-modele dupa care astru,care se pierde in spatial infinit al lumii.Lumea este de catre lucrurile exterioare. Locke este impotriva teoriei ideilor
Dumnezeu creaza lumea; una,fiindca Dumnezeu este Unul,Dumnezeu este inima lumii.El inascute ale liu descartes. Constiinta unui nou nascut este lipsita
Realism moderat (sensul lui Aristotel) universaliile sunt este cauza ,principiul substratul unic,forta primordiala din de contunut este „Tabula rasa” pe suprafata cereia se inscriu
generalul din lukruri care nu este separat de lume. cunostintele capatate prin experienta. Cunostinta numai la
lukruri;universaliile sunt esentele din lukruri. Galileo Galilei(1564-1641) cel mai mare cercetator Italian al prima vedere pare directa, in realitate ea este indirecta
2.conceptualismul sustine ca universaliile exista dupa lukruri ca naturii.Vechea conceptie scolastica este pe deplin ruinata si cunostintelor, Locke distinde:
sesnsuri logice,concepte in ratiunea individului; noua coceptie coperniciana este definitive intemeiata.Galilei 1- idei simple capatate prin senzatii-simt extern,
3.nominalismul sustine ca universaliile nu exista sunt kuvinte datorita telescopului perfectionat in 1610 a descoperit satelitii 2-idei compuse capatate prin refletie-simt extern
pe kare le atribuim lukrurile ptr ale distnge.Existenta reala o au lui Jupiter,inelul lui Mercur si Venus.Pentru Galilei cartea este Asadar exista 2 izvoare de cunostinte-Senzatia si Reflexia, prin
numai lukrurile singulare.Asa dar generalul nu exista ,exista inscrisa in cifre si figure geometrice,pentru a intelege natura reflexie filosoful subintelege orce proces intern de cunostinta.
doar singularul. este necesar de ai descoperi ordinea matematica,raporturile Reflexia este insusirea de a oglindi propriile noastre operatii
Nominalismul este conceptia filosofika care din interior va generale,legile.Dupa Galilei cauzele naturii sunt mecanice si sufletesti. Ideile simple si ideile compuse nu sunt cunostinte
contribui la distrugerea scolasticii.Negind existentsa necesare,nu niste puteri insufletite,care lucreaza pentru a deveni sunt prelucrate de ratiune prin:
universaliei a notiunilor generale ai neaga insashi existentsa lui arbitrar,asemenea omului, in vederea realizarii unor scopuri. -comparare
Dumnezeu. -abstractizare
31.Carecteristica generala a gindirii filosofice in epoca -denumire
27.Invatzatura filosofia a lui Th.d'Aquino moderna. Daca marginile cunostintei sunt marinile experientei, atunci
Tomas d’Aquino (1225-1274) a fost fara indoiala,doctoral Fundamental filosofiei modern il constituie noua stiinta a apare intrebarea care este valoarea cinostintei? In legatura cu
cel mai zelos si cel mai fidel al bisericii catolice.Autor a naturii care care sa format in rezultatul fuziunii calculului aceasta subinfluienta filosofiei lui hobbs, Locke infaptuieste
numeroase scrieri- comentarii asupra lui Aristotel,tratate si altor mathematic cu experienta. Noua stiinta a naturii sfirseste urmatoarea clasifiacare a insusirilor lucurilor:
lucrari.Spre deosebire de alti scolastici el vrea sa se impuna nu conceptia teledogica si fundamenteaza o noua conceptie – 1.Insusiri secundare- subiective care nu reflecta lucrurilo asa
prin elanul emotiei,a unei pledori patetice,ci prin o conceptia mecanicista. Conceptia mecanicista sustine ca in cum sunt ci felul cum sunt oglindite in noi(miros gust sunet)
sistematizare extrema a continutului. natura domina ordinea reprezentarea de lege, iar legea universal 2. insusiri primare obiective(Intinderea miscarea rezistenta)
Rationamentul in materie de credinta – spunea d’Aquino – si necesara a naturii este legea cauzalitatii. Noua stiinta a naturii Locke fundamenteaza conceptia subiectiva, relativa a
nu-si poate permite sa demonstreze adevarurile relevate,ci este obiectiva, necesara, impresionala. Cunostinta nu sa mai cunoasterii. El distinge lucrurilwe care sunt cunoscute si le
numai sa traga consecintele care pot si trebuie sa rezulte din inpune prin respectful autoritatii persoanei. Cunostinta moderna numeste FENOMENEsilucrurile care nu sunt cunoscute si le
cunoasterea lor.El admite teza aristotelica conform careia este rezulttul experientei si nu a experientei brute, subiective, ci numeste lucruri in sine. Locke distinge urmatoarele trepte de
cunoasterea incepe de la simturi,pentru a sustine insa mai a experientei masurate. Masurarea devine conditia principala a cunoastere:
departe ca tocmai datorita ca intelectul incepe de la simturi,el noii stiinte a naturii, prin ea se produce fuziunea calculelor 1.senzoriala-cunostinta probabila despre lumea din jur.
este incapabil sa sesizeze existenta si natura divina.Tomas matematice cu experienta. Intreaga stiinta anterioara cauta sa 2. treapta demonstrativa- cunostinta sigura directa.
d’Aquino considera ca divinitatea a creat universul dezvaluie in natura substante oculante , magice. Pionerul In dependenta de treptele cunoasterii distingem:
material,natura,din nimik,prin propria sa vointa.Natura
formeaza o ierarhie in care fiecare treapta este “forma”treptei
stiintei modern este Copernic care a inaintat o fundamentare
matematica a noii conceptii cosmologice-conceptia a) Judecati demonstrative-
inferioare si “material”treptei superioare. heliocentric.
Filosofii moderni pun intrebarea”cum di fuziunea calcullui
28.Gindirea filosofica in epoca Renasterii: caractersistica mathematic si a experientei capatam o cunostinta obiectiva ”. b) Judecati intuitive.
generala pentru a raspunde la aceasta intrebare filosofii incep a analiza
Dupa Evul mediu urmeaza o perioada in istoria gindirii metodele de cercetare stiintifica, plasind problema metodelor
umane,numita de istoricii care au studiat-o mai departe aproape pe tarimul teoriei cunoasterii, care devine problema principal a Matematica are judecati demonstrative care dau cunostinte
– Renastere. Insusi cuvintul a fost intrebuintat mai intii de filosofiei modern. Procesul cunoasterii folosofiei modern se sigure insa judecatile matematice nu pot fi aplicate la cercetarea
francezi- Renaissance si era aplicata la caracterizarea impart in 2 mari curente: lumii de accea amine o stiinta ideala. Dumnezeu este o judecata
artei,indeosebi a arhitecturii.Intelesul stiintific,asa cum il avem
astazi a fost stabilit de I.Burckhardt in cunoscuta sa opera 1. current empiric-izvorul unic al cunostintei esye
mijlocita de credinta. Prin credinta capatam incerdere in
existenta lui dumnezeu, iar Dumnezeu este siguranta existentei
Cultura Renasterii in Italia care a aparut in BASEL in 1860. experienta lumiii.
Manifestarile Renasterii sunt prea bogate si variate pentru a se George Berkley- dupa el cunoastem perceptie care este o
face definitia generala a acestei epoci.Renasterea este mai intii cunostinta particulara, singulara, pe cind notiunea care este o
de toate o laicizare intelectuala a omenirii.Idealul Renasterii
devine libertatea fata de autoritatile traditionale,libertatea in
2. current rationalist- sustine experienta sub orce cuostinta generala, nu este altceva decit o fictie a mintii, deci nu
este cunoscuta . Noi cunoastem perceptia lucrurilor si nu insusi
stiinta,in arta,in viatza morala,dezvoltarea omului intreg ca forma este subisctiva si relatiav de accea ea nu poate constitui
lucrurile. Orce lucru este un complex de perceptii.
suflet si corp impotriva idealului medieval ascetic,care dezvolta fundamental cunoasterii stiintifice. A exista inseamna a fi perceput, a fi perceput inseamna a fi in
numai spiritual si mortifica corpul.Viata peminteasca incepe a suflet. Lumea independent de sufletul meu nu exista ,chiar
fi pretuita in sine,ca un bun,ca o valoare ,nu ca o pregatire 32.Filosofie empirista a lui Fr. Bacon. Critica”erorilor ” si dacaar exista nu as cunoasste-o. Aceasta conceptie conform
pentru viatza “de dincolo”. metoda inductiva. careie existenta sigura o are Eul si constiinta lui, poarta numele
Fr. Bacon formulaeza constient problema despre necesetatea de solipsism.
29. Invatzatura filosofica alui N .Cusanus elaborarii nei noi metode stiintifice de cunoastere. Bacon Se schiteaza in legatura cu aceasta o problema cauza
Nicolaus Cusanus(1400-1464) este primul cugetator situat la neaga filosofia ca contemplare si o prezinta ca stiinta despre cunostintei. Pentru a depasi solipsismul Berkley rezolva
rascrucea evului Mediu cu epoca moderna,de aceea si domeniul lumea reala, intemeiata pe cunoasterea experimental. El problema data in felul urmator : cauza are aceeasi natura cu
sau de activitate este intermediar intre filosofie si teologie.Prin metioneaza ca sarcina suprema a cunoasterii consta in cucerirea efectul. Perceptia este de natura spirituala deci cauza ei trebuie
latura teologica el ramine adept a lui Dionisie Pseudo – naturii si perfectionarea vietii umane. In elaborarea conceptiilor sa fie de acceasi natura. Cauza cunostintei dupa Berkley este
Areopagitul,gindirea sa gravitind intre coordonatele”teologiei sale el porneste de la experienta. Bacon deosebeste doua tipuri ratiunea divina, care impune in sufletul nostru idei despre
mistice” ale acestuia. de experienta “Rodnice”scopul carora consta in ameliorarea lumea inconjutratoare. Daca locke sustine existenta atit a
Dintre sistemele filosofice antice,Cusanus arata o deosebita conditiei umane in mod nemijlocit si de “iluminare” care insusirilor secundare cit si celot primare , atunci Berkley le
dragoste pentru mistica neopythagoreica a numerelor,sub urmareste cunoasterea legilor. Bacon elaboeaza conceptia suprima si la reduce numai la cele secundare, subisctive.
indemnul careia el aplica marimile matematice la realitate. “caracterul dublu” al sufletului uman. Filosoful deosebesste Berkley sustine: lucrurile nu exista in mod obiectiv ci numai in
Originalitatea lui Cusanus consta in modul cum el lamureste pe sufletul rational care intra in om datorita inspiratiei divine, al gindirea noastra. Noi nu avem si nu putem avea perceptii
de o parte raportul dintre om si Dumnezeu,pe de alta parte doilea tip- sufletul sensorial, are toate caracteristicile senzoriale ale materiei in genere , noi percepem numai lucrurile
raportul dintre Dumnezeu si Univers. corporalitatii. In lucrarea “Noul Organon”sustine necesitatea aparte fiecare perceptie prezinta suma senzatiilor aparte. Nu
Dumnezeu si omul – omul se afla in legatura cu Dumnezeu reformarii stiintei prin reforma metodei. Noua metoda a stiintei exista o idee abstracta a materiei. Ideile reflecta calitati date in
prin constiinta,care are trei trepte de perfectiune: dupa bacon etse experienta care se deosebeste de stiinyy perceptia subiectului.
1.sensibilitatea-care reflecta confuz,adica prin simturi scolastica e carei metode este dialectica. Bacon infaptuieste o David Hume-dezvolta teoria empirista subiectiva a
realitatea,esenta lucrurilor. noua clasificare a stintelor :1.memoria este temelia ISTORIEI, cunoasterii pina la forma extrema-SCEPTICISM. Fiind intrebat
2.ratiunea-care intelege lucrurile mai bine,prin separarea 2. Imaginatia este temelia ARTEI,3. Ratiunea este temelia „Care este esenta Universului?”raspunde nu stiu. Dupa Hume
elementelor lor si prin reducerea acestor elemente le numar. FILOSOFIEI. In procesul cunosterii dupa Bacon constiinta cunoasterea autentica poate fi numai cea logica care este
3.intuitia-o viziune nemijlocita care reuneste intr-un tot infaptuieste unele erori, numiti idoli, pentru depasirea lor exprimata prin judecati necesare si obiective. Insa orce
lucrurile si elementele separate de ratiune. trebuia sai analizam si sai clasificam:1-idolii pesterii, 2- idolii cunostinta este o cunostinta particulara a faptului siea se
pietei, 3- idolii teatrului, 4- idolii tribului. Scopul stiintei dupa bazeaza pe experienta simturilor, iar aceasta este o cunostinta
subiectiva-particulara, relativa.Asadar cunostinta capatata prin -cunoasterea senzoriala care este confuza prin afecte. Aici Fr. Voltaire
experienta simturilor nu poate fi fundamentalalogic si nu este o natura domina asupra sufletului. Eliberarea se infaptuieste la Reprezentant de vaza a iluminismului francez, scriitor, filosof,
cunostinta autentica. Cunostinta logica este cea matematica insa celelalte doua trepte; psiholog. El cunostea bine operele predecesorilor si
judecatile matematice nu se refera la lucruri ci la raporturi -cunoasterea rationala, sigura si adevarata deoarece obiectele contemporanilor sai, mai ales operele lui Bacon, Loke, Hobbes,
dintre judecati de accea chiar daca matematica este o stiinta sunt notiunile care reprezinta insusirile esentiale ale substantei. Descartes, prelungind traditiile lor.
sigura ea nu poate fi aplicata in cunoasterea lumii. Dumnezeu Aici cunoastem lucrurile in legatura lor complexe si necesara. Succesele stiintelor naturale si a filosofiei, sustinea el, ne
care este esenta, cauza prima a existentei nu poate fi cunoscuta -intuitia- cunoasterea diirecta a cauzei prime. Cunoasterea demonstreaza realitatea si obiectivitatea naturii, ca lucrurile,
deoarece orce cunostinta este cunostinta lucrurilor –efectelor si lumiica efect necesar a substantei- Dumnezeu. Cunoasteea lui obiectele si sistemele, prezinta pur si simple diferite forme ale
nu cunostinta cauzei lor. Stiinta pe care reprezentantii Dumnezeu insotita de dragoste altruista ne elibereaza de afecte materiei. In continuare ginditorul arata ca corpurile si toate
empirismului doresc so fundamenteze prin dezvoltarea teoriei si ne uneste cu Dumnezeu. celelalte organizari materiale, sint alcatite din parti
cunoasterii bazata in exclusivitate pe experiente divine . Analizind omul ca parte componenta a naturii, spinoza componente mai mici, si asa pina la atom, care nu poate fi
Concluzia empirismului- no cunoastere stiintificaa lumii nu subliniaza ca corpul si sufletul sunt reciproc independente, distrus. De aici reiese principal concluzie filosofica, ca material
poate avea loc. datorita independentei ontologicea doua atribute ale substantei. nu poate fi nimicita, ca ea fiind active numai se transforma in
Aceasta idee se coreleaza la Spinoza cu tendinta materialista de alta forma.
34. filosofia rationalista a lui Descartes. explicare a activitatii de gindire a omului. Folosoful subliniaza Ch. Montesquieu
El cauta sa fundamentezenoua stiinta in analogie cu stiinta ca gindirea omului depinde de starea corpului doar la treapta El a studiat operele filosofilor din grecia si roma antica, din
matematica, care se inalta pe un fundament sigur axiomatic. cunoasterii senzoriale. El sublinia ca cunoasterea senzoriala epoca evului mediu, renastere, moderne, si a contemporanilor
Dupa descartes stiinta sigura este matematica deoarece obiectu prezinta reflctarea neadecvata a obiectului. Despre religie sai. Montesquieu este unul dintre reprezentantii timpurii ai
ei este produsul pur al ratiunii este abstract ideal. De accea Spinoza vorbeste in contextul eliberarii savantului. El sublinia deismului francez desi accepta crearea lumii de catre
metoda matematic, deductia combinativa trebuie sa devina ca religia trebuie sa ofere savantilor libertate deplina a Dumnezeu, argumenta faptul despre neamestecul acestuia in
metoda generala a stiintei. Dupa descartes deductia matematica gindurilor si a cercetarilor lor, afirmind ca morala adevarata si chestiunile ei de mai departe. Mare atentie dadea problemelor
terbuie aplicata la cercetarea naturii, prin aceasta ordinea sociala se afla in pericol acolo unde religia si statul de caracter social. Studiind istoria el evidentiaza si rolul
fundamenteaza mecanica. Aplicind deductia matematica la limiteaza libertatea savantilor. economiei, in viata societatii la baza careia sta munca
cercetarea celei mai generale insusiri ale materiei- intinderea- Un alt reprezentant este Leibniz. Filosofia sa este influientata: J.-J. Rousseau
descartes fundamenteaza o noua stiinta –geomertia analitica. -de nominalism- sustinea existenta numai a singularului Cugetar despre provenirea si temelia neegalitatii intre oameni,
Deductia matematica trebuie aplicata in filosofie in cercetarea - reinvierea atomismului lui democrit despre contactul social, sau despre educatie si altele care l-au
existentei lui dumnezeu; omului. -critica subst. Materia din filosofie lui Descartes, consecintele facut sa fie recunoscut ca filosof si scriitor. Conceptiile lui
Aceasta intentie este nereusita, a fi depasita descartes apeleaza metafizice ale calculului infinitizimal. filosofice s-au format sub influienta deismului englea si
la metoda sceptica-indoiala. Totul este supis indoielii: siguranta Leibniz critica notiunea de substanta , materia lui Descartes francez. El recunostea existent reala si obiectiva a materiei,
cunostintelor fie chiar de matematica din sufletul rational ; care are insusirea „intinderea”, iar de aici divizarea infinita a influienta ei asupra organelor de simt, ce da nastere denzatiilor.
siguranta existentei in exterior a lucrurilor, a lumii.In procesul materiei si deci forma ei complexa. Dupa Leibniz substanta este Dupa parerea sa, material enerta si nu este in stare sa duca la
indoielii intilnesc un obstacol care este mai presus de indoiala simpla si nedivizibila. Acolo unde trece peste divizibilitate aparitia constiintei, ratiunii. El recunostea existent lui
si acest obstacol este insusi indoiala. Ce este indoiala? Este spatiala, ajungem la substanta simpla, nedivizibila spatiala, dumnezeu ca vointa, ratiune universal si sursa a caritatii. In
cugetare, gindire. Dar daca cuget inseamna ca exist. Prin datatoare de spatiu, iar insusirea principala activitatea. In plan conceptiile lui locul central il ocupa ideile social-politice.
aceasta capat siguranta existentei ca gindire suflet. Insa eu am fizic aceste puncte sunt numite forte, in plan metafizic- Societatea este privita ca dezvoltare ascendenta. El arata ca
nevoie de un criteriu care sami dea siguranta existentei unei MONADE. despotismul prezinta ultima instant a inegalitatii, a fardelegilor
lumi in afara constiintei. Pentru aceasta am nevoie, de un Prin introducerea notiunii de forta in fizica Leibniz rezolva unde dispare dreptul, politica, etica, si domneste numai
criteriu absolut care dupa descartes este existenta lui cea mai dificila problema filosofica „Cauza miscarii” formind voluntaristul, ambitiile, capriciile dictatorului.
dumnezeu.”Care este originea lui dumnezeu?” Descartes prin aceasta un compartiment al fizicii- dinamica. Miscarea este
spune : emanenta materiei. Monoda are insusire , activitate care este 38.Materialismul mecanicist francez in sec. XVIII: J.
1. Idei imaginare a caror origine este imaginatia –
reflectare, gindire. Dupa Leibniz monodele se clasifica in
dependenta de claritate:
Lamettrie, P. Holbach si Cl. Helvetius
Ginditorii materialishti ei sustineau si argumentau principiul
sunt ideale; -monade confuze- caracterul materiei vii materialitatii lumii,adika a naturii si societatii,ca materia
-monade confuze si clare –caracter animal prezinta faktorul primordial,iar conshtiintsa cel sekund,ca
-monade confuze, clare si aperceptive- caracter. Omului. insushire a materiei organice. Materie o intelegeau k substantsa
2. Idei senzoriale a caror origine este sinzatia –sunt Leibniz distinge monada monadelor-Dumnezeu, care are
reprezentari aperceptive .
ce exista veshnik,nelimitata,fara inceput si fara sfrishit,ne
creata de nimeni, temelie a tot ce a fost,este si va fi, izvor din
confuze; Dezvoltarea rationalismului in filosofia lui Leibniz, atinge kare a luat nashtere toata varietatea compusa de
punctul extrem care este spiritualism, prin care se admite ca lukruri,fenomene,organisme ale lumii. Ei au generalizat
materiei ii este imanenta spiritul. Prin Leibniz se admite cunoshtintele despre materie si au elaborat notiunea folosofika
3. Idei inascute. cunoasterea rationalaA PRIORI, libera de experienta. a materiei.. In sistema naturii, Holbach mentioneaza,ca
Orogonalitatea sistemului filosofic , elaborat de Leibniz este “materia este tot ceea ce exista si actioneaza intr-un fel sau altul
concentrata in afirmatiile:monadele sunt aspecte ale asupra organelor de simt, iar calitatile ce le atribuim noi
Concluzia lui descartes este dualista : universului, fiecare include in sine univesrul intreg; nomadele diferitor lukruri materiale,se bazeaza pe diferite impresii sau
1. Substanta materia- insusirea principala materia nu lasa nimic in afara de sine.acest unul singur exista de un
numar infit de ori si constituia numai unul din nesfirsitele
skimbari,produse in noi de catre aceste lukruri.”

aspecte ale realitatii vazute din puncte de perspectiva diferite.


Aceste afirmatii explica fraza : monadele nu au ferestre si nu
2. Substanta spirituala-gindirea. actioneaza unele asupra altora.

36.Caracteristica generală a gîndirii filosofice în epoca


Metodologia rationalista a lui Desartes nu neaga necesitatea Iluminismului.
diviziunii lumii in parti componente, dar dimpotriva, o Iluminismul prezintă un curent, ideologic şi cultural al
presupune. Metoda propusa trebuie utilizata atit in cunoastrea gîndirii sociale, care reflectă lupta burgheziei timpurii şi a
stiintifica precum si in cea filosofica. Descartes propune o noua maselor populare împotriva feudalismului în perioada de
conceptie filosofica, in centru careia sa afla subiectul cugetator. trecere de la Evul Mediu la capitalism. Ideologii iluminismului
Cautind izvorul, criteriul cunodtintelor adevarate asa cum au si se pronunţau împotriva despotismului sistemei de caste,
facuto si altii descartes ajunge la concluzia ca aceasta nu bisericii, fanatismului religios. Concepţiile despre natură,
trebuie cautat in experiment , dar in domeniul ratiunii, a societate, stat, formele de guvernare; instituţiile statale, religia,
spiritului uman. Conceptia a lui Descartes a reflectat etica şi normele etice, procesul de instruire şi educaţie – totul a
necesitatile timpului in parte a oferit solutii problemelor lui, fost supus unei critice aspre, unei judecăţi a raţiunii umane,
partial a deschis noi domenii si aspecte, care ulterior vor fi fiind apreciate ca iraţionale, inutile şi, prin urmare, nevalabile,
studiate si analizate . sortite la pieire. Iluminiştii cerea libertatea gîndirii ştiinţifice şi
filosofice, optau pentru dominaţia raţiunii umane, laice şi a
35.Conceptiile filosofice a lui spinoza si Leibniz. cercetărilor ce evidenţiau adevărul, realitatea aşa cum este ea,
Spinoza sustine ca supremul scop al existentei umane este liberă de camuflarea misticismului. Întemeietorii iluminismului
fericirea , care consta in unirea cu Dumnezeu. Iar aceasta poate francez din sec. al XVIII-lea au fost Montesquieu şi Voltaire, ei
fi obtinuta prin cunostinta care are forma deductiei geometrice. au pus temelia acestei mişcări, fiind numiţi pe bună dreptate
Spinoza critica notiunea de substanta, din filosofia carteziana. patriarhi ai ei. La sfirşitul anilor 40 ai sec. XVIII în Franţa a
Ea nu satisface cele doua criterii: apărut o nouă pleiadă de iluminişti, generaţia a doua, cu mult
1. De a fi cauza lui-cauza sine insusi;
mai radicali în concepţiile lor despre lume: La Mettre,
Rousseau, Diderot, Holbach, Helvetius. Iluminiştii francezi s-
au ridicat împotriva dualismului lui Descartes, au adus mult
nou în comparaţie cu raţionalismul şi fizica acestuia, au atacat
2. De a se cunoaste si de a se explica pe sine insusi. gîndirea metafizică a lui Spinoza, empirismul lui Bacon,
sensualismul lui Locke, scepticismul lui Beyle, şi idealismul,
folosind de la ei tot ce socoteau raţional şi de valoare. La
Aceste criterii sunt satisfacute de substanta unica Dumnezeu. In Mettre, Diderot, Helvetius au negat concepţia creaţionistă în
sistemul filosofic a lui Spinoza sunt aplicate: privinţa apariţiei lumii şi argumentau faptul că natura îşi are
1.Notiunea de atribut, care reprezinta insusirile esentiale a cauza în ea însuşi, că materia prezintă unica substanşă existentă
substantei, Dumnezeu. Din infinitatea lui Dumnezeu cu veşnică ce stă la temelia ansamblului compus de fenomene ale
necesitate matematica etse dedus numarul infinit de naturii. Pentru iluminişti un interes mare prezentau problemele
legate de istorie: sistema social-politică, formele de guvernare,
atribute.Spinoza nu explica cauza ignorantei, dar reduce
omul, procesul de instruire şi educaţie, etica, religia, viaţa
numaruk atributelor la doua: spirituală şi materială a societăţii.

-materia 37. Filosofia iluminista franceza: Fr. Voltaire, Ch.


Montesquieu, J.-J. Rousseau
Iluminismul prezinta un current, ideologic si cultural al gindirii
-spiritul care au insusirile. morale, care reflecta lupta burgheziei timpurii si a maselor
populare impotriva feudalismului in perioada de trecere de la
Evul mediu la capitalism. Ideologii iluminismului se pronuntau
2. Notiunea de modus- ceea ce isi are cauza existentei sale
impotriva despotismului sistemei de caste, bisericii,
in altceva; ceea ce existenta intr- un fel si nu poate
fanatismului religios. Conceptiile despre natura, societate, stat,
exista in alt fel. Lumea este o manifestare de modusuri.
forme de guvernare; institutiile statale, religia, etica si normele
Fericirea care consta in unirea lui Dumnezeu poate fi atinsa
etice, procesul de instruire si educatie – totul a fost supus unei
prin constiinta care are 3 trepte in perfectiune crescinda:
critice aspre, unei judecati a ratiunii umane, fiind appreciate ca
irationale, inutile, si , prin urmare, nevalabile, sortite la pieire.