Sunteți pe pagina 1din 15

Evaluarea diversității genetice existente la

nivelul cultivarelor românești de porumb, în


vederea obținerii de hibrizi noi, cu trăsături
superioare și productivitate crescută
Director de proiect
CS II Dr. Mihai Miclăuș
București, iunie 2014

F.I. = 3,73

Sursa de finanțare
Ameliorarea porumbului: Pasul I - LINIILE CONSANGVINIZATE

• După domesticire, omul a


selectat în mod constant plantele
cu fenotipul de interes (în
general, știuletele);
• Prin încrucișări repetate ale
plantelor de interes au apărut
liniile consangvinizate.

evolution.berkeley.edu

9 x autopolenizare

Linie consangvinizată
Ameliorarea porumbului: Pasul II – HIBRIZII

• După cel de-al II-lea război mondial


• Calități superioare liniilor consangvinizate
 Datorită heterosis
 Cu cât două linii sunt mai îndepărtate
genetic, cu atât nivelul de heterosis este
mai ridicat
• Folosirea acelorași linii
(de ex. Mo17 și B73)

Reducerea fondului genic = uniformizare

Colecții de germoplasmă = păstrarea biodiversității


Springer și Stupar, 2007, Genome Research
Obiective

1. Descifrarea structurii genetice și a gradului de înrudire dintre 90 linii consangvinizate

(românești și standarde internaționale)

• Definirea grupurilor heterotice

• Ancorarea germoplasmei românești la standardele internaționale

2. Descrierea comprehensivă a liniilor d.p.d.v. morfologic, fiziologic și biochimic

3. Propuneri de încrucișări între linii, în vederea obținerii de hibrizi noi, superiori

4. Descrierea patternurilor de expresie genică în hibrizi și liniile parentale (microarray)


Germoplasma folosită

90 de linii consangvinizate

47 din populații locale 43 comerciale

Din care 8 standarde internaționale,


inclusiv genomul de referință B73
Genotipare cu markeri SSR  definire grupuri heterotice

80 markeri SSR
- distribuiți uniform pe cei 10 cromozomi
7 + 1 grupuri heterotice (“populații”)

Cluster 1 Cluster 2

Pop.1
Pop.2
Pop.3
Pop.4
Pop.5
Pop.6
Pop.7
Admix

* * * **** ** ** **** * * * ** * * ****** ***** * *** ** ** * * *** *

* Linie cu proveniență autohtonă

• Doi clusteri principali (formați din 2 și respectiv 5 populații), plus o populație mixtă
• Germoplasma românească este ancorată pe liniile internaționale standard ( )
• Originile europene (Fv2, Lo3, D105 – Franța, Italia, Germania) și nord-americane (C103,
B73, Oh43, W153R) ale germoplasmei sunt vizibile
• Populația mixtă conține cu precădere linii autohtone
• Este posibil ca de-a lungul secolelor să fi apărut un fond genetic caracteristic țării
noastre
• Este necesară lărgirea studiului la mai multe linii
0%#
10%#
0%#
20%#
10%#
0%#
30%#
20%#
10%#
0%#
40%#
30%#
20%#
10%#
50%#
40%#
30%#
20%#
60%#
50%#
40%#
30%#
70%#
60%#
50%#
40%#
80%#
70%#
60%#
50%#
90%#
80%#
70%#
60%#
100%#
90%#
80%#
70%#
100%#
90%#
80%#
100%#
90%#
100%#
Average# Average# Average# Average#
Low# Average# Average# Low#
Average# Average# Average# Average#
Average# Average# Low# Average#
Average# Average# Average# Average#
Average# Average# Average# Average#

fibre
Average# Average# Average# Average#
Average# Average# Average# Average#

*
Average# Average# Low# Average#
Low# High# Average# Low#
Low# Average# Average# Average#
Average# Average# Average# Average#
High# Low# Average# High#
Cluster 1

Low# High# Low# Average#


Average# Low# Average# High#
Average# Average# Average# Average#
Average# Low# Average# Average#
High# Low# High# High#
High# Low# High# High#

* * **** **
Average# Average# Average# Average#
Low# Average# Low# Average#
Average# Average# Average# Average#
Average# Average# High# Low#
Average# High# Low# Average#
High# Average# Average# Average#
Average# Average# Average# Average#
Average# Average# Average# Average#
Average# Average# Average# Average#
Average# Average# Average# Average#
Average# Average# Average# Average#
Low# Average# Low# Average#
Average# Average# Average# Average#
Low# High# Average# Low#
High# Average# Average# Average#
Average# Average# Average# Average#
Average# Average# Average# Average#
Average# Average# Average# Average#
Average# Average# Average# Average#
Low# High# Low# Average#
Average# Low# High# Average#
** ****

Low# Average# Average# Average#


High# Average# High# Average#
*

Average# Average# Average# Average#


Average# Average# Average# Low#
*

Average# High# Average# Average#


Average# Low# High# Average#
*

Average# Average# Low# Average#


High# Average# High# Average#
High# Average# High# Average#
Cluster 2

**

Low# Average# Low# Average#


Average# Average# Average# Average#
Average# Average# Low# Average#
Low# High# Low# Average#
High# High# Average# Average#
High# High# Average# Average#
Average# Average# Average# Average#
Average# Average# Average# Low#
Average# Average# Average# Average#
* *

Average# Average# Average# Low#


Average# Average# Average# Average#
High# Low# High# Average#
Average# Average# Average# Average#
Average# Low# Average# Average#
Average# Average# Average# Average#
Average# Average# Average# Average#
Average# Average# Average# Average#
Low# High# Average# Low#
High# Average# Average# Average#
Linii autohtone vs. linii comerciale

Average# Average# Average# Average#


amidonului – trăsătură preponderent asociată liniilor comerciale)
High# Average# Average# Average#
• Toate cele 7 linii cu conținut ridicat de proteine sunt autohtone ( )

Low# High# Average# Low#


****** ***** *

Average# Average# Average# Average#


Average# Average# Average# Average#
High# Average# Average# Average#
Low# Average# Average# Average#
Average# Average# Low# Average#
Average# Low# High# Average#
High# Average# Average# Average#
High# Low# High# High#
*** ** **

Average# Average# Average# Average#


Average# Average# Average# Average#
Average# Average# Average# Low#
Average# Average# Average# Average#
High# Average# Average# Average#
Average# Average# Average# Average#
High# Low# Average# High#
* * ***

Average# Low# Average# High#


Average# Average# Average# Low#
Average# Average# Average# Low#
*

Average# Low# Average# Average#


• Trei categorii (low, average, high) în funcție de conținutul în proteine, grăsimi, amidon și
Fat

• Două din liniile autohtone au conținut ridicat de proteine, grăsimi și fibră (în detrimentul
Fiber

Inbred
Starch
Protein
Pop.7
Pop.5
Pop.4
Pop.3
Pop.2
Pop.2
Pop.1
Pop.1

Popula@
Popula@
Popula@
Popula@
Popula@
Popula@
Popula@

Pop.6

Admixed#
Admixed#
Admixed#
Admixed#

Popula@on1#
Popula@on2#
Popula@on3#
Popula@on1#
Popula@on4#
Popula@on2#
Popula@on5#
Popula@on3#
Popula@on1#
Popula@on6#
Popula@on4#
Popula@on2#
Popula@on7#
Popula@on5#
Popula@on3#
Popula@on1#
Popula@on6#
Popula@on4#
Popula@on2#
Popula@on7#
Admixon5# Admixon3#
on6#
Pop.7on4#
Pop.6on7#
Popula@on5#
Pop.4on6#
Pop.3on7#
Cladograma NJ (Neighbor Joining)

TD236
a celor 90 de linii studiate

TC209

V
2
F
C
17
TA422

237
T
TD
235
TD
TD238
TA42

TD239
8
TA42

TD233

4
6

TD23
TD3

61
37

F43
74

M
1
B73

88

DE
TC

080
34
F1

95

59

K1
4
85 7
TA 2 35
30 TE 6B

98

89
7 35

62
TE

50
T2 9
22

100
48 TE

91
TB 9 B
36 9 02
7 TE2
TC 97 932
248 83 P1
T16 66 43
4 OH
85A
T21 TC3
T235 65 MO1
7
90
67 9
T442 TC39
T147 TC398
98 C103
T146 80
T250 99 TD268
69 57 72
TC208
T139
62 TC243
T381
TC384A
PI187
T433
T148 98
97 T162
21 50
TC2 LV5
Lo3 75 1
LV3
7
336
TC RF
7
330 T2
TB 3
41
T1 D1
Se confirmă structura T1
68 CO
25
05

91 T2 5
populațională (grupurile T2 80
99

8
40

T1
TA

43
heterotice) de mai sus.
58

N4
T1

99

Buc
9a
T16

ovin
9

TA39
8
2

a66
10A

8
T145
TA3

092T
A

152T
T172
TA309

22T
T243

681T
TB381

T382

2T
0
W

7
5
T
153

T
5
1

T
803A

T
901C
A
Avantajul genotipării moleculare

Pentru un înalt grad de


heterosis și reducerea
costurilor aferente testării
în câmp a tuturor
combinațiilor posibile, se va
încucișa linia 1 cu linia 6

Linia 2 Linia 3 Linia 4

Linia 1

Linia 5 Linia 6 Linia 7


Diferite combinații de polenizări încrucișate, în funcție de caracterul urmărit

Exemple de încrucișări între grupuri heterotice cu:


1. Înălțimea cea mai mare – dacă se urmărește producerea de biomasă
2. Greutatea cea mai mare a boabelor – dacă se dorește o producție sporită de boabe
3. Un conținut maximal de amidon – important în producția de bioetanol, de exp.
Primele încrucișări în câmp au început în 2013

• Au fost generați 10 hibrizi (stadiul de


boabe)

• Testare în câmp în sezonul 2014 și


comparare cu liniile parentale

• Testarea în laborator a expresiei genice


prin tehnologia microarray – în curs
• Extragerea ARN din lăstari și analiza
comparativă a spectrului de expresie
genică în liniile parentale și hibrizii
rezultați
Profil SDS-PAGE al zeinelor – principalele proteine din bobul de porumb

kDa
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60
27
22
19
16
Zeinele de 27-kDa sunt alergenice pentru 15
10
purceii tineri
11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70
27
22
19
16
15
10
Zeinele de 10-kDa sunt bogate în metionină
21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80
27
22
19
16
Apariția de noi benzi indică variabilitatea 15
10
existentă în germoplasma românească
31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90
27
22
19
16
15
10

41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100
27
22
19
16
15
10
Efectele corecțiilor bugetare asupra proiectului

Fapt: Prima tranșă de avans în 2013 a fost virată spre sfârșitul lunii mai
Impact: Nefinalizarea genotipării liniilor de porumb Nerealizarea încrucișărilor, pe
baza informației genetice

Niciun hibrid generat = compromiterea totatlă a sezonului 2013


De ce nu a fost așa?
Instituția gazdă (Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca) a creditat proiectul prin
plata reactivilor, salariilor si costurilor de întreținere în avans.

Fapt: Diminuarea bugetului cu 40% în 2013 și respectiv 30% în 2014


Impact: Generarea unui număr scăzut de hibrizi Șanse reduse pentru obținerea
unui hibrid superior, patentabil
Analize de laborator redimensionate în funcție de resursa financiară

Afectează robustețea datelor,


nemaiputând fi publicate în reviste cu factor de impact ridicat
Perspective

• Obținerea de finanțare pentru extinderea studiului la 300 de linii de porumb


• Investigarea transcriptomului câtorva linii/hibrizi de interes prin tehnologia NGS (Next
Generation Sequcing)
– parteneriat cu Universitatea din Berna (Elveția)
• Perfecționarea resursei umane (tehnici noi de laborator și analiză bioinformatică)
– parteneriat cu U. din Berna
• Lipsa predictibilității în finanțarea cercetării din România …

S-ar putea să vă placă și