Personajul dene comictocmai prin acest contrast intre esent

a si aparenta, intre ce este de fapt Chirita si impresia pecare vrea s-o lase ce
lorlalti.Trasaturile de caracter ale eroinei reies, in mod indirect, din atitudi
nile si vorbele ei, dinrelatia cu celelalte personaje si in mod direct din didas
caliile dramaturgului sau din opiniilealtor personaje.Coana Chirita se infatisea
za in mai multe ipostaze. Mai intai, Chirita este o pronciala de omitocanie desa
varsita, dornica sa-si insuseasca bunele maniere ale saloanelor pariziene, deace
ea ea trage tiutiun, e armazoana, cocheteaza cu barbatii, obliga argatul sa-i ad
uca ravasulde la Barzoi pe talger cu servetel, angajeaza profesor de franceza pe
ntru Gulita, ea insasivorbeste o franceza moldoveneasca
nous disons corame sa en
moldave
asa zicem noi inmoldoveneasca. Masa nu trebuie sa fie serta inainte de or
a 5 pentru ca Asa-i moda la les. Caorice cucoana gingasa si delicata, trebuie sa
para sensibila, de aceea lesina ca sa producaimpresie si trebuie ajutata cu sar
uri, ca sa-si rena. Aceste atitudini edentiaza indirect, cu mareforta de sugesti
e snobismul si parvenitismul Chiritei, trasaturi care o definesc.Din atitudinea
si mentalitatea eroinei reiese, indirect, o alta ipostaza a Chiritei, aceea de b
oieroaica de nivel mediu, ahtiata dupa ranguri sociale, de aceea isi doreste foa
rte mult saajunga ispravniceasa: Ah! cumnataca, sa ma fac ispravniceasa! alta
nu
doresc pe lume!Ispravniceasa cu jandari la poarta si-n coada!. Dominata de dori
nte ariste, isi trece in pasaportun fals titlu de noblete, baroana, fapt ce-i mi
ra pe musafiri, carora le raspunde cu invariabiladeza: De ce nu? daca-i moda. Al
tfel, Chirita isi ocaraste slugile intr-un limbaj vulgar, demahala, care contras
teaza flagrant cu pretentiile ei, de ispravniceasa mondena: Tast, betilor!;Auzai
, toparlanii!; Afara, mojacilor, ca va stiu eu de mult ca sunteti buni de gura s
i rai delucru; Bata-te cucu, mangosatule!.Chirita este la varsta critica, ridico
la prin faptul ca e mare amatoare de aventuri amoroase,trasaturi ce reies indire
ct din cantecelul prin care isi exprima emotiile starnite de curtea pecare i-o f
ace motpanu (berbant, usuratic, afemeiat) de Leonas: "Iata-l, valeu! Fara sa vre
uSamt acum, zau, Ca ma rosesc! Mii de furnici, De tricolici, De vafcolici Vai! m
a muncesc!".Din didascaliile autorului reies, direct/indirect comportamentul car
aghios al eroinei, gesturilevoit cochete si penibile manifestate in dialogul cu
ofiterul Leonas: Chirita (cochetand);(coborandochii si tragandu-si mana); (cupud
oare); (cu dragoste).Chirita este, totodata, o mama lipsita de responsabilitate,
care nu stie sa-si educe copin,degradandu-le personalitatea printr-un rasfat ri
dicol si cu totul deplasat. Superficialitatea prindeducatia si instructia lui Gu
lita reiese, indirect, din didascalii si din vorbele eroinei. Lainceputul piesei
, atunci cand taranii n la Chirita sa-l reclame pe Gulita ca a vanat un tel, ca
adat foc bordeiului cu ciubucu cel de hartie, ca tine calea fetelor din sat, Chi
rita reactioneaza cuolenta si-i ameninta (furioasa), Taca-va gura, mojicilor!; C
u biciul pe spate V-oi da! V-oi daeu dreptate Asa!.Limbajul Chiritei este ilustr
ativ pentru caracterul superficial, pentru spoiala de cultura si pentru snobismu
l ei. Cucoana Chirita amesteca limba neaos moldoveneasca, plina de savoare
- sasa, cumnataca, o gasi, bucataca taieta, rosaie - cu frantuzisme - uvraj, mus
iu, desir, bontonuri - si cu expresii populare - ma munceste cugetul, nu dau tat
arii. Chirita vorbeste olimba franceza ridicola, traducand din romaneste cuvant
cu cuvant expresii care in limbafranceza au alt sens ori nu exista deloc (decalc
uri). Astfel, pentru toba de sectiune, ea spuneun tambour d'instruction, sau pen
tru flori de cuc, fleurs de coucoii, pentru a spala putina, laver le baril ori p
entru a vorbi ca apa, parler comme l'eau etc. Chirita este un personaj caricatur
al,dar simpatic prin firea volubila, prin agitatia ei ridicola de a parea o pari
zianca, prinsnobismul ei ostentativ. in fond, Chirita este o autodidacta, invata
se limba franceza de unasingura, asa cum, de altfel, marturiseste: j'ai apprendr
e toute seulette fransais pre legea mea.Ea creeaza cunte proprii, rostind appren
dre . in loc de appris si toute seulette in lpc de touteseule , forma seulette f
iind o foarte nostima formula de autotandrete: singurica, vrea sa spunaeroina.Di
n punct de vedere al portretului fizic, Chirita este, in montarile spectacolelor
si in ziunearegizorilor, o femeie batrana si grasa. George Calinescu o caracter
izeaza astfel: Chirita e ococheta batrana, dar si o mama buna, o burgheza cu dor
de parvenire, dar si o inteligentadeschisa pentru ideea de progres, o bonjurist
a. Autorul nu da nicio informatie despre varstaeroinei, cu exceptia raspunsului
pe care Chirita i-l da lui Leonas, atunci cand acesta o jignestespunandu-i ca es
te de pe vremea lui Papura Voda: Minciuni spui ca tocmai ieri am implinit 35de a
ni. Tanarul o persifleaza malitios, 35 fara mercuri, fara neri si fara sambete,
iar alta data iispune baba stracheta. Pompiliu Mareea analizeaza imprejurarile s
i situatiile care ar puteaidentifica varsta eroinei: Chirita, in «Chirita in pront
ie», este mama lui Gulita, iar baiatul are paisprezece ani, ceea ce aflam din dial
ogul cu Safta, cumnata, pe tema itorului casnic alodraslei. Luluta, indragostita
de Leonas, era, deci, la cincisprezece ani, deja nubila (aflata lavarsa casator
iei) si putem usor deduce ca lucrurile nu se petrecusera altfel cu Chirita. Acum
un secol si ceva, si chiar azi, in mediul rural, varsta matrimoniala era, pentru
fete, cam intre15-l6 ani, iar copin veneau destul de repede dupa casatorie. Asa
stand lucrurile, daca adaugamla 16-l7 ani, maximum maximorum 18-20, cei 14
ani
ai lui Gulita, eroina lui Alecsandri nu putea sa aiba mai mult de 33-35 de ani,
fiind, adica o femeie destul de tanara inca, astfelfaptul ca se lasa curtata de
Leonas, tanarul ofiter, nu pare deloc compromitator si nici ridicol.Un alt argum
ent ar fi acela ca invatase sa calareasca la les, la manejarie, ori la o varstai
naintata ar fi fost aproape imposibil sa mai poata calari. Aceeasi situatie este
si cu fumatul, decare se apucase pentru ca asa-i moda.Despre greutatea Chiritei
 autorul face o singura referire prin intermediul lui Grigore Barzoi,atunci cand
femeia se ge ca s-a plictisit la tara si vrea sa plece la Paris sa ma mai racor
esc, cam-am uscat aici in prontie. Pufnind enervat, Barzoi ii raspunde sarcastic
: Ba ca chiar Sa vedeca nu te-ai uitat de mult in oglinda!, sugerand ca nu este
nici pe departe uscata. Altiiinterpreteaza scena 3 din actul 1 al comediei in ac
eeasi ziune, considerand ca eroina solicitaajutorul celorlalti pentru a se da jo
s de pe cal din cauza grasimii, dar poate ca pozitia pe cal afemeilor, cu ambele
picioare in aceeasi parte, facea dificila coborarea.Celelalte personaje sunt ma
i putin conturate. Grigore Barzoi ramane la fel de necioplit, li starugina de o
schioapa la ceafa, cu toata stradania Chiritei de a-l ciopli. Se chinuie in stra
iestramte nemtesti, se rusineaza de nasturii mari cat niste farfurii si jinduies
te dupa bucatele celecrestinesti sanatoase si usoare pe care dumneaiei cucoana
n
u sa mai catadiesaste sa le pregateasca. Abaterile de lamoralitate ale ispravnic
ului Barzoi sunt sintetizate in modalitateaingenioasa de a stoarce bani de la im
pricinati: un curcan este cumparat de solicitant inanticamera cancelariei si ofe
rit ca plocon ispravnicului, astfel incat, in scurt timp, pasareafusese vanduta
de 57 de ori.Gulita este fiul sotilor Barzoi, un adolescent de 14 ani, prost si
rasfatat, care produce ube sinecazuri satenilor. El este caracterizat direct de
catre profesorul de franceza, Sarl, care-lconsidera copil obraznic si de Chirita
, mandra ca odrasla ei are duh si 1 saruta cu drag pe
Gulita. Chirita il examineaza-pe Gulita la limba franceza si acesta raspunde fra
ntuzind cunteleromanesti, producand un comic irezistibil: pentru furculita spune
furculision, la friptura,fripturision, iar invartita o traduce invartisiori. Ea
este entuziasmata de inteligenta baiatului siexclama cu mandrie: Bravo Gulita!
Bravo, Gulita! (il saruta.). Oripilat, monsiu Sarlaizbucneste furios: Gogomaniti
on, va!. Desi are numai 14 ani, Gulita este de acord cu ulneneacai de a se logod
i cu Luluta, o tanara in varsta de 15 ani, orfana dar cu zestre mare.Referindu-s
e la comediile lui Alecsandri, George Calinescu afirma ca ele ilustreaza unamest
ec de moldoveneasca grecizanta si jargon franco-roman, de ieturi patriarhale si
deinovatii de lux occidental care constituie un lou inedit pentru ochiul de azi.
Valoros, cum am putut constata, in sine insusi, prin piesele cele mai izbutite,
teatrul luiAlecsandri se cune apreciat si ca un puternic stimulent pentru creati
a dramatica ulterioara.Totalitatea creatiei dramatice a lui Alecsandri ni se inf
atiseaza, dupa peste un veac, de laaparitie, ca o roca imensa si generoasa din c
are s-au it diademele ulterioare ale dramaturgie