Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Calorimetrie1,1 (2) NKK
Calorimetrie1,1 (2) NKK
SOLIDE SI LICHIDE
│Qc│= Qp
In cazurile in care schimbul de caldura este implicat in reactii chimice, cum sunt de
exemplu arderile (de combustibili sau cele care au loc in organismele vii) se defineste o
marime numita putere calorica (q):
Q
q= ; [q]SI = J/ Kg ,
m
care este caldura degajata prin arderea unitatii de masa dintr-un combustibil.
Pentru determinari precise ale caldurii specifice si a caldurilor latente se foloseste
calorimetrul si trebuie sa tinem cont de capacitatea calorica a calorimetrului si a
accesorilor sale.
Parti componente:
-1-
(1) vas de alama, introdus intr-un alt vas (2) de volum mai mare ;
Izolatia termica dintre aceste vase este asigurata de suporturile dintr-un material
izolant termic,care poate fi pluta sau material plastic (3) si de stratul de aer dintre pereti.
In interiorul vasului (1) se introduc:
agentul de schimb (6), de obicei apa ;
agitatorul (4), pentru omogenizarea amestecului ;
termometrul (5) pentru masurarea temperaturii.
Capacul ce acopera sistemul de vase este notat cu (7)
Materiale necesare:
- calorimetru ;
- termometru ;
- balanta si cutie cu mase marcate ;
- apa ;
- mensura ;
- corp cu caldura specifica necunoscuta ;
- stativ ;
- vas ;
- sita de azbest ;
- spirtiera ;
- trepied .
-2-
Consideratii teoretice:
Fie Ө1 = temperatura apei ;
Ө2 = temperatura corpului .
Daca t2 > t1 , pentru atingerea echilibrului termic corpul va ceda caldura, care va fi
absorbita de apa, calorimetru si termometru. Ecuatia calorimetrica:
mc = masa calorimetrului
cc = caldura specifica a materialului calorimetric
ma = masa apei
ca = caldura specifica apei
q = cantitatea de caldura necesara pentru a ridica cu 1 grad temperatura unui cm3
din volumul termometrului
V= volumul termometrului introdus in apa din vasul calorimetric
m = masa corpului
cx = caldura specifica necunoscuta
Ө = temperatura de echilibru
-3-
Se prelungesc segmentele liniare AB si CD, apoi se traseaza o dreapta verticala
astfel incat ariile BB’N si CC’N sa fie egale. Punctul B’ va corespunde temperaturii
initiale Ө0 , iar punctual C temperaturii de echilibru a amestecului, Ө. Relatia 1) corectata
devine:
Modul de lucru
Date experimentale:
Surse de erori:
-4-
caldurile specifice ale calorimetrului si apei, precum si caldura specifica
volumica q0 a termometrului nu sunt corecte.
Putem folosi metoda descrisa anterior, insa in loc de apa din calorimetru, folosim
lichidul necunoscut, iar caldura specifica a corpului se considera cunoscuta:
ml = masa lichidului
c1 = caldura specifica a corpului
cL = caldura specifica a lichidului
Celelalte notatii raman aceleasi. Mersul lucrarii este acelasi cu cel prezentat
anterior.
-5-
1. Intr-un vas de sticla , cu masa ms = 4kg , se afla m1 = 3 kg apa cu temperatura
t1= 300C. Adaugand alcool cu temperatura t2 = 150C, in vas se obtine o solutie cu
concentratia 75% alcool.
a) Cat alcool s-a adaugat in vas?
b) Care a fost temperatura finala a amestecului?
Se dau : capa= 4185J/kg.grad, calcool = 2482 J/Kg.grad, cs = 836 J/kg.grad
R: m2 = 9kg ; Ө=21,20C
2. In cele m1 = 300g de apa dintr-un vas, incalzita pana la fierbere, se afla o bila de sticla
cu masa m2 = 100g. Se pune tot continutul vasului intr-un calorimetru cu masa
m3 = 300g, care contine un lichid necunoscut cu masa m4 = 1kg si cu temperatura
t2=100C. Temperatura de echilibru din calorimetru fiind Ө=400C, sa se calculeze
caldura specifica a lichidului necunoscut .
(caldurile specifice ale apei, sticlei si materialului din care este confectionat
calorimetrul sunt : c1 = 4815 J/kg.grad, c2 = 836 J/kg.grad, c3 = 460 J/kg.grad)
R: c4 = 2135,2 J/kg.grad
-6-