REFERAT

AMG IIIB

Comportamentul asistentului medical

 Inca din 1948, in cadrul OMS, se recunoaste
importanta asistentelor medicale, ca element esential
in realizarea programelor de sanatate, ingrijirea
bolnavilor, prevenirea imbolnavirilor, promovarea si
pastrarea sanatatii. De fapt acestea si in ziua de azi
cele patru responsabilitati esentiale ale asistentei
medicale si anume: promovarea sanatatii, prevenirea
imbolnavirilor, restaurarea sanatatii si inlaturarea
suferintei. Nevoile privind ingrijirile sunt universale.
Respectul fata de viata, de demnitatea umana si fata
de drepturile omului face parte integranta din ingrijirile
medicale si nu e influentat de consideratii precum
nationalitatea, religia, culoarea, varsta, sexul, opiniile
politice, sau statutul social.
Asistenta medicala acorda ingrijiri pentru sanatatea
individului, familiei si colectivitatii si isi coordoneaza
activitatea cu cea a altor persoane ce muncesc in alte
discipline din domeniul sanatatii.Responsabilitatea
primordiala a asistentei medicale consta in a acorda
ingrijiri persoanelor care au nevoie de acestea. In
exercitarea profesiei sale asistenta medicala creaza o
ambianta in cadrul careia valorile, obiceiurile, religia,
credinta individului sunt respectate.Asistenta medicala
este reglata prin secretul profesional si analizeaza
intotdeauna indeaproape informatiile detinute despre
bolnavi, in ce masura si cui sa le comunice in mod
constient, de buna credinta.Asistenta medicala isi
asuma o responsabilitate personala in acordarea
ingrijirilor, precum si pentru a-si mentine nivelul
profesional la zi, printr-un sistem de reinnoire a
cunostintelor si de educatie permanenta. Ea asigura, in
orice situatie, mentinerea unui standard de ingrijire la
nivelul cel mai ridicat posibil. Accepta si delega
responsabilitati, evalueaza cu spirit critic propria sa
competenta sau a colegilor sai. In activitatea sa
profesionala, asistenta medicala face intotdeauna
dovada unei conduite ce ii
onoreaza profesia. Asistenta medicala imparte cu
concetatenii sai,
responsabilitatea de a lua initiativa si participa la
activitati destinate sa raspunda exigentelor sociale si de
sanatate ale populatiei.In cadrul relatiei cu colegii sai
imparte responsabilitatea de a coopera cu toti cei cu
care lucreaza indeaproape, ia toate masurile pentru a
injura individul.Asistenta medicala contribuie in mod
activ la dezvoltarea propriilor cunostiinte privind
profersia sa, iar prin intermediul organizatiei ei
profesionale (in cazul nostru CAMR) participa la
progresul in domeniul ingrijirilor medicale, crearea si
pastrarea conditiilor de munca echitabile pe plan
economic si social.Deoarece ingrijirea bolnavilor
neouropsihici, mai ales a celor cu agitatie psihomotorie,
presupune o specializare si o pregatire tehnica
corespunzatoare asistentele care lucreaza in aceste
sectii au indatoriri speciale si nevoie de calitati morale
deosebite. Atentia, consideratia, talentul, pasiunea,
finetea, eleganta, ravna, zelul si solicitudinea sunt tot
atatea calitati pe care asistenta trebuie sa le manifeste
de-a lungul tratarii pacientului sau.Cunostintele
teoretice de specialitate, impreuna cu tehnicile de varf
folosite, constituie doar o parte esentiala pentru tehnica
tratamentului, insa maniera de efectuare a intregii game
de ingrijiri de catre echipa de ingrijire, constituie o parte
foarte sensibila pentru bolnav.Aceasta are darul de a
diminua mult din aversitatea de care se imte stapanit
pacientul in postura de internat. Toata echipa de
ingrijire din care face parte si asistenta medicala
trebuie sa dea dovada de o maniera deosebita de
solicitudine cu care sa inconjoare bolnavul deoarece el
in aceasta postura este departe si despartit de cei
dragi, se simte dezorientat si in plus nelinistit de starea
sanatatii lui. De aceea rolul asistentei este de a-l primi
ca pe un prieten, ca pe un parinte, cu multa intelegere,
cu multa compasiune, dand dovada de o mare
capacitate empatica, uneori punandu-se ea insasi in
locul lui inchipuindu-si care ar fi reactiile ei daca ar fi
internata urgent, examinata, investigata, lasata singura
intr-o camera cu unul sau mai multe paturi, cu fete
necunoscute in jurul ei.
In primul rand trebuie sa dea dovada de un inalt
umanism, sa se poarte cordial, sa fie accesibila, sa nu
fie distanta, rece, pentru ca bolnavul sa se bucure de
caldura afectiva, bunavointa si blandete, pentru ca
atunci moralul lui se va ridica si va influenta pozitiv
comunicarea.Asistenta trebuie sa cunoasca bine pe
fiecare din bolnavii care ii sunt incredintati spre
ingrijire, la fel ca si pe cei din familia sa.Asistenta
trebuie sa cunoasca "global" individul, precum si
comunitatea in care acesta traieste. Un criteriu etic de
care trebuie sa tinem seama in comportamentul fata de
bolnav este DEMNITATEA PERSOANEI UMANE,
promovarea si respectarea valorilor umane, autonomia,
autodeterminarea, respectarea deciziilor, intimitatea,
integritatea fizica si psihica, increderea, adevarul si
justitia.Criteriul etic are ca scop, deci, respectarea si
promovarea demnitatii umane si a tuturor persoanelor
implicate, tinand cont de binele comun.Binele etic
poate reprezenta un compromis intre ideal si ceea ce
putem face. Astfel contactul cu bolnavul se face inca de
la internare prin examinarea bolnavului, care cuprinde
4 etape:
observarea bolnavului;
discutia cu bolnavul;
examenul fizic;
tratamentul.
Asistenta va trebui sa se prezinte pacientilor, sa puna
accent asupra persoanei sale, sa impuna respect prin
tinuta, prestanta, comportament fara a astepta sa fie
tratata cu un respect de la sine inteles.Observarea
bolnavului este un act spontan si deliberat care apare in
mod automat din momentul in care acesta vine in
contact cu noi. Acest lucru nu trebuie sa se transforme
in ceva jenant si ostentativ, ci respectandu-i
intimitatea.Un alt element esential il constituie discutiile
cu pacientul si necesitatea de a aduna suficiente
informatii despre el.
Aceste discutii trebuie sa fie deschise, sa nu fie prea
lungi, sa fie la obiect, fara a crea impresia de
interogatoriu. Un lucru foarte important este sa sti sa
asculti. Dialogul trebuie sa fie confidential, iar bolnavul
trebuie lasat sa vorbeasca, sa-si povesteasca boala.
Trebuie sa gasim calea de comunicare atat verbala cat
si nonverbala prin gesturi, mimica, cu bolnavul. Trebuie
sa creem un cadru de confidentialitate, incredere si
intelegere asupra problemelor sale.
Pacientul trebuie sa aibe siguranta ca i se acorda toata
atentia si interesul.Asistenta nu trebui sa aibe prejudecati despre
pacient deoarece va ingreuna relatia sa cu pacientul,
lipsindu-l de ajutor.Examenul fizic trebuie sa fie cat mai
putin invaziv; ii explicam bolnavului in ce consta si
necesitatea efectuarii lui cu foarte mult tact, la un nivel la
care sa ne facem intelesi. Asistenta il va ajuta sa invete
sa-si acorde din nou ingrijirile zilnice, cu sau fara
supraveghere.Dar pentru un tratament cat mai eficace,
pentru o recuperare cat mai rapida, asistenta medicala
va incerca sa implice si familia in procesul terapeutic
pentru a crea un suport real pentru bolnav.Asistenta va
respecta valorile esentiale in ceea ce priveste
participarea familiei. Va discuta intai privat cu familia,
va respecta secretul familiei referitor la pacient, va
defini foarte precis ce se va comunica familiei. Va
discuta cu onestitate cu familia si o va invata cum sa
rezolve crizele bolnavului, cum sa ceara ajutorul. Vom
da relatii despre boala, fara a o minimaliza, sau
exagera. In relatia dintre bolnav si familie asistenta nu
va informa familia de o problema a pacientului decat
daca are consimtamantul acestuia. Relatia pacient-
asistenta-familie este cu atat mai eficienta cu cat este
mai lunga si continua. Aceasta continuitate permite
pacientului sa se simta in siguranta.