PROIECT DE EMISIUNE-MAGAZIN „DIALOG CU SATUL”

ARGUMENT
Credem că, actualmente, formula sugestivă a lui Lucian Blaga „Veşnicia s-a născut la sat”
trebuie privită în context real, fiind eliberată de lungul şirag de ode şi imnuri dedicate „matricei
noastre originare”, rustice şi pitoreşti. Atitudinea de idealizare exagerată a satului şi a oamenilor săi
trebuie revizuită. Astăzi localităţile noastre rurale se confruntă cu o mie şi una de probleme, nu
numai de ordin material, ci şi de sorginte culturală. „Focarele” tradiţionale de cultură – şcoli,
biblioteci, librării, sălile de spectacole şi cinema... – sau noile cafenele Internet funcţionează ele cu
adevărat, la întreaga capacitate? Şi cine le frecventează? Mai sunt azi învăţătorul, medicul şi preotul
„stâlpii luminaţi” ai satelor noastre, aşa cum s-au dovedit a fi în neuitatele vremuri de renaştere
naţională (anii ”89-”91 ai secolului XX)? Cum se poate stăvili degradarea culturală a satului nostru?
Iată doar câteva întrebări care ar trebui să-i preocupe în permanenţă pe reprezentanţii
autorităţilor centrale şi locale, dar şi pe intelectualii noştri, proveniţi în marea lor majoritate de la
ţară. În general, evenimentele de cultură vizează publicul urban şi ocolesc lumea satelor, unde până
şi creaţia populară tradiţională, meşteşugurile şi artizanatul, au ajuns într-o stare deplorabilă.
Nu trebuie să dăm vina numai pe vremurile grele în care trăim.
Astăzi cenaclurile, lansările de carte, festivalurile de poezie sunt tot mai rare în mediul rural.
În plus, în bibliotecile săteşti există prea puţină literatură (de calitate, bineînţeles!) în limba maternă.
Aşadar, utilitatea unui program televizat care să aibă în prim plan tema cultura la ţară ni se
pare absolut evidentă. Emisiunea noastră nu se vrea o nouă „caravelă a culturii”, care a existat la
Moldova 1 (scriitorul Mircea Ciobanu a numit-o „caravela... inculturii”1).

I. DESCRIEREA PROIECTULUI DE EMISIUNE

Emisiunea-magazin desemnează un program amplu și complex, care combină frecvent
modalitatea de difuzare live cu cea înregistrată, pe parcursul a cel puţin 75 de minute. Actualmente,
acest format de televiziune a căpătat un caracter serial, fiind difuzată, de obicei, în aceeaşi zi a
săptămânii şi la o oră fixă. Emisiunea „Dialog cu satul” este concepută spre a fi difuzată în fiecare
duminică, începînd cu orele 14.00, pe durata a trei ore.
Care sunt priorităţile structurale şi tematice ale acestei emisiuni:
 să satisfacă cele mai diverse categorii de vărstă ale populaţiei rurale;
 să cultive amuzînd, prin cele mai insolite combinaţii între informaţia care îţi ţine
spiritul treaz şi divertismentul care te linişteşte după o săptămînă încordată de muncă;
 Dar, atenţie! Suntem împotriva unei pure distracţii. În acelaşi timp, nu sunt de neglijat
spusele renumitul teleast rus Vladimir Pozner: o emisiune care plictiseşte nu are ce
căuta pe micul ecran;
 să vină în casele oamenilor de la ţară cu invitaţi de marcă care să disocieze pertinent
problemele cu care se confruntă sătenii, cu alte cuvinte să ştie a pune punctul pe i;
 să fidelizeze publicul printr-un profil tematic util şi original;
 să atragă spaţii de publicitate pentru un spectru larg de produse care sunt necesare, în
primul rînd, celor din localităţile rurale.
II. STRATEGIE-CADRU DE LANSARE A EMISIUNII „DIALOG CU SATUL”
Prezenta strategie-cadru cuprinde două etape:
• ETAPA I – de pregătire. Descrierea acestei prime etape porneşte, firesc, de la „exterior”,
adică de la argumentele pe care emisiunea „Dialog cu satul” le poate prezenta pe piaţa noastră
audiovizuală, fiind urmată de obiective care trebuie atinse şi de acţiuni de implementare specifice
pentru realizarea acestor obiective pe o DURATĂ de 3 luni.
• ETAPA A II-A – de ieşire pe piaţa mediatică din Republica Moldova.
ETAPA I (pregătire internă)

1
Cultura la ţară. Anchetă printre scriitori. Revista „Contrafort”, nr. 9 din septembrie 2006, p. 12-14.

1
 1. Strategia de promovare, de imagine şi de repoziţionare
Studiile de specialitate americane relevă că strategiile de promovare ale unei emisiuni de
anvergură, cu caracter non-profit, trebuie să fie mai apropiate de cele ale televiziunilor comerciale
decât de cele ale televiziunii publice.
Emisiunea „Dialog cu satul” trebuie să-şi facă cunoscut şi să-şi impună statutul de unicitate în
peisajul audiovizual din Republica Moldova. În acest caz, promovarea instituţională se sprijină pe
ideea de valoare.
Emisiunea „Dialog cu satul” trebuie să-şi semnaleze public importanţa, definindu-şi şi
promovându-şi semnificaţia sa de SERVICIU EDUCAŢIONAL.
Mesaje:
• Emisiunea „Dialog cu satul” apără şi comunică valorile culturale naţionale.
• Promovează noţiunea strategică de cultură, esenţială în viaţa individului.
• Dezvoltă simţul valorilor şi discernământul critic.
2. Publicul emisiunii „Dialog cu satul”
Acest program cultural vizează, potenţial, întreaga masă de telespectatori de la ţară, care
devin astfel parteneri şi mai ales beneficiari ai unui act cultural (chiar dacă pe calea undelor).
Pentru a-şi fideliza publicul şi a-i imprima deprinderi de frecventare permanentă a
programului, rubricile emisiunii „Dialog cu satul” trebuie să fie sistematizate prin „serializare”
tematică („continuări”, „episoade”) şi teasing permanent (conceptul de teasing desemnează un scurt
fragment audio/video incitant, ce prezintă conţinutul emisiunii sau al programului, aşezat chiar la
început, înainte sau în timpul genericului, ori în timpul genericului final al emisiunii anterioare; are
scopul de a stârni curiozitatea şi de a atrage atenţia).
3. Actualitatea ca pivot de comunicare a emisiunii „Dialog cu satul”
Una dintre necesităţile prioritare o constituie realizarea de buletine de ştiri specific culturale.
În acest scop, este nevoie de crearea unei echipe de ştiri culturale (din redactorii deja existenţi).
Reflectarea actualităţii culturale trebuie să fie expusă gradat:
• titlu (simplu anunţ);
• ştire pe scurt;
• revenire dezvoltată;
• discuţie, interviu pe subiectul şi tema ştirii.
În funcţie de domeniul cultural al ştirii (literatură, muzică, teatru, ştiinţă, arte vizuale etc.),
ştiristul va face trimitere (de fapt, promo) la programul din săptămâna imediat următoare.
4. Structura / rubricicile programului cultural „Dialog cu satul”
Conţinutul emisiunii ar trebui să fie structurat în felul următor:
a) Jurnal cultural (flux) în direct (10-15 minute)
- Jurnalul începe cu un material complex, construit pe un eveniment cultural major al
săptămânii respective – max. 3 minute.
- Grupajul „ştiri pe scurt”, despre evenimentele culturale curente ale zilei (fiecare ştire
va avea 20-25 de secunde).
- Noutăţi editoriale (dacă s-a produs într-un fel fenomenul editorial).
- Spre final, Jurnalul va cuprinde un material complex, de tip comentariu, despre o
temă majoră a lumii culturale (şi care nu se manifestă ca un eveniment).
- În Încheierea Jurnalului, pe video, se va trece în revistă agenda culturală a
săptămânii imediat următoare.
Fiecare Jurnal cultural trebuie să cuprindă ştiri dezvoltate şi reveniri cu titluri (flash-uri).
Actualitatea este documentată pe larg. Se „profită” de actualitatea culturală internă şi internaţională
pentru a se discuta faptele de cultură în general, pe „scheletul” actualităţii.
b) Teleşcoală – „întâlnire cu muzica” (de preferat în direct sau înregistrări recente sau
memorabile), „clipa de literatură”, „examen la istorie” etc.).
Aceste „minispectacole” vor fi întregite de interviuri cu personalităţi de marcă. În acest fel,
compartimentul Teleşcoală se va constitui în adevărate lecţii cu un pronunţat caracter formativ,

2
consolidând astfel oferta şi imaginea de „prestator” de servicii educaţionale ale emisiunii „Dialog
cu satul” în opinia publică şi în faţa posibililor parteneri.
c) Reportajul nostru special – o relatare incitantă din lumea satului, înregistrată integral pe
material video (7-10 minute). Drept exemplu, ne pot servi naraţiunile audiovizuale din emisiunea
Garantat 100 % (TVR 1) a realizatorului Cătălin Ştefănesu.
d) Punctul pe i – o dezbatere de tipul talk-show, în care vor fi abordate cele mai stringente
probleme pe tema cultura la ţară (30-45 de minute). Invitaţii acestei rubrici de controverse 100%
(de felul fostei emisiuni a lui Robert Turcescu de la postul de televizune Realitatea TV) vor fi
oameni de creaţie (scriitori, artişti plastici, artişti etc.), sociologi, psihologi, pedagogi, antropologi,
etnologi etc.
e) Cu dor de vatra strămoşească – o întălnire de suflet a unui artist/om de creaţie/savant cu
consătenii săi, înregistrată chiar la baştina acestuia.
ETAPA A II-A
5. Reajustarea feedback-ului
După faza de pregătire şi difuzare a primelor emisiuni „Dialog cu satul”, programele
respective vor fi testate cu ajutorul instrumentelor sociologice consacrate:
• focus-grup-uri;
• sondaje de piaţă capabile să releve obişnuinţele de consum ale telespectatorilor de la ţară).
6. Revigorarea conţinutului
Pentru creşterea gradului de competenţă (acoperirea cu problemele reale, de actualitate, ale
diferitelor sectoare ale culturii) se va crea un consiliu consultativ (de „prieteni ai emisiunii”).
7. Parteneriat şi sprijin financiar
În acţiunea de „partenerizare” şi de cointeresare se va urmări atragerea autorităţilor locale. În
colaborare cu Ministerul Culturii, pot fi desfăşurate campanii anuale la nivel naţional privind
achiziţiile de carte pentru bibliotecile de la ţară.

AXELE STRUCTURAL-CONCEPTUALE ALE EMISIUNII

FORMATUL EMISIUNE-MAGAZIN (în direct, dar cu o mare parte dintre subiecte
înregistrate: reportaje speciale, întâlniri de suflet la ţară, lansări de carte etc.)
PUBLICUL PRECONIZAT (ŢINTĂ)
Toţi oamenii de la ţară cărora nu le este indiferentă soarta culturii naţionale, dar şi modul în
care satul de azi ştie să-şi cultive valorile culturale sau să-şi gestioneze timpul liber şi accesul la
„bunurile simbolice” ale neamului
MODUL DE PREZENTARE AL EMISIUNII DOI PREZENTATORI – un bărbat şi o
femeie, care să se constituie într-o echipă viabilă, bine sudată
O precizare: în studioul emisiunii Dialog cu satul vor fi instalate mai multe telefoane, pentru
ca telespectatorii să poată adresa întrebări invitaţilor din studio. În plus, în cadrul emisiunii vor fi
incluse periodic VOX POPULI, sondaje-fulger cu oamenii de la ţară sau din localităţile urbane şi
care – de ce nu?! – să se pronunţe asupra uneia sau alteia dintre problemele abordate în emisiune.
CONSILIUL CONSULTATIV AL EMISIUNII
Mihai CIMPOI, academician;
Eugen DOGA, compozitor;
Nicolae JELESCU, actor, regizor, director artistic al Teatrului „Alexei Mateevici”;
Nicolae DABIJA, scriitor, redactor şef al săptămânalului Literatura şi Arta, membru
de onoare al Academiei Române;
Dumitru OLĂRESCU, cineast, doctor în studiul artelor.
UN POSIBIL BUGET AL EMISIUNII Aceste sume sunt concepute pentru a fi cheltuite
doar într-o fază iniţială de pregătire a emisiunii.
Scenariul emisiunii (pentru fiecare ediţie în parte) – 50.000 lei
Realizatorii de reportaje şi minidocumentare – 5.000 lei şi, respectiv, 10.000 lei
Decorul (design-ul) emisiunii – 70.000 lei
Vestimentaţia prezentatorilor – 25.000 lei

3
 CÂTEVA CONCLUZII
Acest proiect de emisiune a fost conceput, în primul rând, pentru publicul de la ţară. Dacă
ţinem cont de cele trei funcţii clasice ale televiziunii – de informare, educativ-formativă (de
culturalizare) şi de divertisment, atunci credem că emisiunea-magazin Dialog cu satul poate să
contribuie întrucâtva la revigorarea şi consolidarea instituţiilor culturale din localităţile rurale.
În altă ordine de idei, televiziunea este percepută ca un liant social, de aceea ne gândim că
acest proiect de emisiune poate să unească „în cuget şi în inimi”, cum spunea poetul, lumea
intelectuală a satelor din Moldova cu personalităţile de marcă ale culturii noastre, provenite în
marea lor majoritate de la ţară. Intelectualul satului nostru se simte oarecum părăsit şi lăsat – de
unul singur – să stăvilească degradarea culturală a localităţii în care i-a fost dat să vină pe lume.

Bibliografie selectivă

1. Bignell, Jonathan & Oriebar, Jeremy. Manual practic de televiziune. Iaşi: Polirom,
2009.
2. Bohanţov, Alexandru. Genuri şi formate de televiziune. Chişinău: ULIM, 2013.
3. Bucheru, Ion. Fenomenul televiziune. Limbajul imaginii. Publicistică. Producţie.
Programare TV. Bucureşti: Editura Fundaţiei România de mâine, 1997.
4. Lupașcu-Bohanțov, Alexandru. Teatrul de televiziune, între canonul modern și
formatul postmodern. Chișinău: Epigraf, 2019.
5. Zeca-Buzura, Daniela. Jurnalismul de televizune. Iaşi: Polirom, 2005.

bohantsov@gmail.com