curs 1

Curs: Conf. dr. Ioana Firăstrău

firastrau@unitbv.ro

Laborator: Conf. dr. Ioana Firăstrău

Asist. dr. Anca Armăşelu

Departamentul de Inginerie Electrică şi Fizică Aplicată

 curs 1
1. Introducere
Structură curs: 14 cursuri (100 min)
14 sedinte de laborator (100 min)

Prezenţa la laborator este OBLIGATORIE!!!

Evaluarea
 Laborator: nota dosar laborator + nota colocviu de laborator
 Curs: examen online; test grila

Notarea
 nota laborator + activitate = 30% din nota finala
 nota examen = 70% din nota finala

nota finala = 0.3 x nota laborator + 0.7 x nota examen

Cu conditia ca nota laborator si nota examen >= 5 !
09/10/2020 2
 curs 1
1. Introducere

Bibliografie:

 curs incarcat pe plaforma elearning

N. CRETU-Fizică generală, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucureşti ,2003
 M . Florescu, S. Adam, N. Dihoiu, -Fizică generală , Ed. Universitatii
Transilvania din Brasov, 2007
 J. D. JACKSON- Clasical Electrodynamics (Third Edition), J. Wiley & Sons, New
York, 1998
 K.N. MUHIN-Fizică nucleară experimentală, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981
 I. INTA, S. DUMITRU-Complemente de fizică, Vol.I, Ed. Tehnică, Bucureşti,
1987
resurse web

09/10/2020 3
 curs 1
Capitole de curs
1. Introducere
1.1 Mărimi fizice
1.2 Sistemul International (SI) de mărimi si unităti
2. Elemente de mecanică clasică
2.1 Repere în mecanica clasică
2.2 Cinematica punctului material
2.3 Dinamica punctului material
2.4 Energia mecanică
3. Oscilaţii mecanice
3.1 Oscilaţii liniare libere
3.2 Oscilaţii liniare amortizate
3.3 Oscilaţii forţate
4. Unde elastice
4.1 Ecuatia generala a undelor elastice
4.2 Mărimi energetice specifice undelor elastice

09/10/2020 4
 curs 1
5. Elemente de termodinamică
7.1 Procese termodinamice
7.2 Ecuaţii de stare a gazului ideal
7.3 Temperatura şi entropia absolută
7.4 Postulatele şi principiile termodinamicii
6. Elemente de electromagnetism
5.1 Câmpul electromagnetic
5.2 Ecuaţiile fundamentale ale electromagnetismului
7. Unde electromagnetice. Optică
6.1 Ecuaţia undelor electromagnetice
6.2 Lumina, undă electromagnetică
6.3 Optică
8. Elemente de fizică atomică si nucleară
8.1 Modele atomice
8.2 Numere cuantice

09/10/2020 5
 curs 1
Ce este fizica?
Nu putem controla miscarea
Pamantului, dar am descoperit
regulile dupa care acesta se misca.
Studiul legilor naturii ne ajuta sa
intelegem lumea in care traim.

Fizica studiaza natura si

proprietatile materiei si energiei.
miscarea, fortele, energia, materia,
caldura, sunetul, lumina, compozitia
atomilor.

09/10/2020 6
 curs 1
Ce este fizica?
 Limbajul stiintei in general si al fizicii in particular este matematica.

 Descoperirile stiintifice exprimate matematic sunt mai usor de verificat prin

experiment.
• Ideile in fizica exprimate in termeni matematici nu mai sunt ambigue
• Ecuatiile matematice furnizeaza expresii compacte si relatii intre concepte
• Metodele matematicii alaturi de experimentele practice stau la baza dezvoltarii fizicii

 Fizica se bazeaza pe observatii experimentale si masuratori cantitative.

09/10/2020 7
 curs 1
Marimi fizice
Marime = proprietatea unui fenomen, a unui corp sau a unei substante, care poate fi
evidentiata d.p.d.v. calitativ si determinata d.p.d.v. cantitativ.
 orice caracteristica a unei situatii identificabile, definite fara
ambiguitate pentru un timp suficient de lung pentru a putea fi studiata.

Marime fizica = marime care se poate masura de maniera fiabila si reproductibila,

indiferent de observator, si care se exprima printr-un numar, adesea
insotit de o unitate.
ex: masa unui persoane, viteza unui automobil, sarcina electrica a unui electron

masa = 70 Kg
numar unitatea de masura

Masurarea = operatia prin care se asociaza unei marimi fizice un numar pentru a o
cuantifica.

09/10/2020 8
 curs 1
Clasificarea marimilor fizice :

masurabile: marimi pentru care se poate stabili o relatie de echivalenta

(ce pot fi comparate, adunate, multiplicate)
ex: lungimea, masa, volumul, suprafata, fortele

reperabile: marimi pentru care nu se poate defini o relatie de echivalenta

 stabilirea unor scari definite prin conventie, numite scari de reperaj
ex: temperatura, scara pH-lui, scara Richter pentru cutremure,
scara duritatii

extensive: proportionale cu cantitatea de materie a sistemului fizic

(marimi aditive)
ex: masa, lungimea, volumul

intensive: sunt definite in fiecare punct al sistemului independent de

cantitatea de materie al acestuia.
ex: temperatura, presiunea, concentratia molara, potentialul electric

09/10/2020 9
 curs 1
scalare: marimi ale caror valori sunt numere simple
ex: masa (m=2kg), sarcina electrica (e=1,6 10-19C), constante


vectoriale: marimi caracterizate de modul, directie si sens F
ex: forta, viteza, acceleratia, campurile electrice si magnetice

V
 modul – distanta dintre punctele O si V
F directia – dreapta ce uneste punctele O si V
sens – sensul de parcurcegere de la O la V

tensoriale: marimi ale caror valori sunt diferite in functie de directia in care
sunt masurate; sunt definite de o familie de numere cu mai multi
indici
 T11 T12 T13 
 
ex: deformatia unui obiect T   T21 T22 T23 
T T T 
 31 32 33 
09/10/2020 10
 curs 1
Marimi fizice fundamentale. Sistemul International de Unitati (SI)
Fiecarei marimi ii corespund : - o valoare exprimata intr-o unitate de masura
- un ordin de marime
- metode de masura (obiectul metrologiei)

m = 70 Kg sau m = 70 g = 70  10-3 Kg

Unitatea de masura permite masurarea unei marimi in functie de o valoare unitara

(ex. secunda, sarcina electronului).
Ea se bazeaza pe definirea unor etaloane sau unitati de masura (unitati de baza ale
sistemului international si unitati derivate) si analiza dimensionala.

Ordinul de marime permite reprezentarea simplificata si sintetica a marimilor fizice.

ex: un ordin de marime de 1m corespunde unei dimensiuni ce poate varia
de la 10cm la 10m.

! Cunosaterea ordinului de marime al unui fenomen ne permite sa verificam daca

rezultatul unui calcul este coerent, deci daca s-a facut o eroare grosolana.
09/10/2020 11
 curs 1
Sitemul International de Unitati (SI) - 1960
Exista 7 marimi fizice fundamentale cu ajutorul carora pot fi definite toate
celelate marimi fizice, numite marimi derivate.

Lungime metru m
Masa kilogram kg
Timp secunda s
Intensitatea curentului electric amper A
Temperatura termodinamica kelvin K
Intensitatea luminoasa candela cd
Cantitatea de substanta mol mol

SI este obligatoriu in majoritatea tarilor, exceptii facand Marea Britanie, SUA, Liberia si Birmania.
09/10/2020 12
 curs 1

09/10/2020 13
 curs 1
Multipli ai unitatilor de masura in SI

 3.000 m = 3  1.000 m 10x Multp. Simbol

= 3  103 m = 3 km x=18 exa E
 1.000.000.000 = 109 = 1G 15 peta P
 1.000.000 = 106 = 1M
12 tera T
 1.000 = 103 = 1k
9 giga G
 141 kg = ? g 6 mega M
 1 GB = ? Byte = ? MB 3 kilo k
2 hecto h
1 deca da
+ zetta 10+21 , yotta 10+24

09/10/2020 14
 curs 1
Submultipli ai unitatilor de masura in SI

 0,003 s = 3  0,001 s 10x Prefix Symbol

= 3  10-3 s = 3 ms x=-1 deci d
 0,01 = 10-2 = centi
 0,001 = 10-3 = milli
-2 centi c
 0,000 001 = 10-6 = micro
-3 milli m
 0,000 000 001 = 10-9 = nano -6 micro µ
 0,000 000 000 001 = 10-12 -9 nano n
= pico = p -12 pico p
 1 nm = ? m = ? cm
-15 femto f
 3 cm = ? m = ? mm
-18 atto a
+ zepto 10-21, yokto 10-24

09/10/2020 15
 curs 1
Definitii unitati de masura fundamentale
1) Secunda (s) - unitatea de masura pentru timp (t) ce reprezinta intervalul de timp
egal cu 9.192.631.770 perioade de oscilatie ale radiatiei emise la tranzitia între doua
nivele hiperfine ale starii fundamentale a izotopului 133 al cesiului la temperatura de
zero absolut. Istoric, e legata de durata unei zile tereste, divizata in 24 de ore, apoi in
60 de min, apoi in 60 s.
2) Metrul (m) - unitatea de masura pentru lungime (l), ce reprezinta lungimea
parcursa de lumina in vid intr-o perioada de timp egala cu 1/299 792 458 secunde.
Istoric e legat de circumferinta Pamantului.
3) Kilogramul (kg) - unitatea de masura pentru masa (m).
 Definitia pană in data de 20 mai 2019: Kilogramul reprezinta masa „kilogramului
international”, adica a prototipului de platina iradiata, pastrata la Biroul
International de Masuri si Greutati de la Sevres, în Franta.
Istoric corespunde masei 1 dm3 ( 1 litru) de apa.
 Definitia după data de 20 mai 2019: definitia este legata de echivalentul in energie
al unui foton prin intermediul constantei lui Plank (constanta fundamentală), si
anume valoarea metrului este definita fixand constanta lui Plank la valoarea
6,626 070 15 × 10−34 s−1m2kg, ceea ce corespude la Js.
Dezavantajul acestei definitii este ca ea depinde de definitiile metrului si secundei.
16
 curs 1
4) Kelvinul (K) - unitatea de masura pentru temperatura (T).
 Definitia pană in data de 20 mai 2019: Kelvinul reprezinta unitatea de
temperatura în scara termodinamica egala cu 1/273,16 din temperatura absoluta
corespunzatoare punctului triplu al apei.
 Definitia după data de 20 mai 2019: definitia este legata de definitia constantei
lui Boltzmann (constanta fundamentală), care este fixata la valoarea
1,380 649 × 10−23 s−2 m2 kg K−1 ceea ce corespunde la J K−1.
Dezavantajul acestei definitii este ca ea depinde de definitiile metrului si
secundei.

5) Amperul (A) - unitatea de masura pentru intensitatea curentului electric ( I ).

 Definitia pană in data de 20 mai 2019: Amperul reprezinta intensitatea unui
curent electric constant care, mentinut în doi conductori rectilinii si paraleli de
lungime infinita si sectiune neglijabila, aflati în vid la distanta de un metru unul
de altul, produc între ei o forta de 2.10-7 N pe fiecare metru de lungime.
 Definitia după data de 20 mai 2019: definitia este legata de definitia sarcinei
electrice elementare (constanta fundamentală), care este fixata la valoarea
1,602 176 634 × 10−19 As ce corespunde la C (Coulomb).
Dezavantajul acestei definitii este ca ea depinde de definitia secundei.

17
 curs 1
6) Molul (mol) - unitatea de masura pentru cantitatea de substanta/materie (Q) a
unei entitati elementare specifice, care poate sa fie un atom, o molecula, ion,
electron, grupuri de particule, etc.
 Definitia pană in data de 20 mai 2019: Molul reprezinta cantitatea dintr-o
substanta a unui sistem, exprimata în kilograme, care contine atâtea entitati
elementare câti atomi exista în 0,012 kilograme de carbon 12.
 Definitia după data de 20 mai 2019: definitia este legata de definitia numarului
lui Avogadro NA (constanta fundamentală), fixand valoarea acestuia la exact
6,022 140 76 × 1023 mol-1.
7) Candela (cd) - unitatea de masura pentru intensitatea luminoasa (IV) intr-o directie
data.
 Definitia pană in data de 20 mai 2019: Candela reprezinta intensitatea luminoasa în
directia normala a unei suprafete de 1/600.000 m2 a unui corp negru aflat la
temperatura de solidificare a platinei la presiunea atmosferica normala (101.325
N/m2).
 Definitia după data de 20 mai 2019: definitia este legata de fixarea valorii intensitatii
energetice a unei radiatii monocromatice de frecventa 540 × 1012 s−1 (hertz) la exact
683 s3 m−2 kg−1 cd sr (sr -steradian).

18
Unitati suplimentare: curs 1
1) Radianul (rad) - unitatea de masura pentru unghiul plan, ce reprezinta unghiul
plan cu vârful la centrul cercului ce subîntinde un arc de cerc egal cu raza cercului (1
rad = 57°17’45”)
2) Steradianul (sr) - unitatea de masura pentru unghiul solid si reprezinta unghiul
solid cu vârful în centrul sferei care delimiteaza pe suprafata sferei o arie egala cu
patratul razei acelei sfere.

Toate celelalte unitati folosite pentru descrierea fenomenelor fizice pot sa fie
obtinute plecand de la aceste 7 unitati de baza folosind analiza dimensionala.

19
 curs 1
Analiza dimensionala
Marimile fizice derivate se pot exprima în functie de marimile fizice fundamentale
prin intermediul legilor fizicii.
Expresia matematica prin care este pusa în evidenta unitatea unei marimi derivate în
raport cu unitatile marimilor fundamentale se numeste formula dimensionala.
Actiunea se numeste analiza dimensionala.

l  l  l  m
Ex : v   v     ¨ ¨
t  t  t  s

Spunem ca “dimensiunea unei viteze este o lungime divizata pe o durata”.

Analiza dimensionala permite de asemenea si gasirea solutiilor anumitor probleme

fara sa se rezolve ecuatii aferente.

De ex putem determina perioada „T” a pendulului matematic. Din experienta se stie ca

în cazul oscilatiilor mici, perioada de oscilatie a pendulului matematic nu
depinde decât de lungimea pendulului „l” si de valoarea acceleratiei gravitationale „g”

09/10/2020 20
 curs 1
Marimi fizice

T  la × gb

 [T] =[l ] a × [g] b

 [T] = [l ] a × [l/t2 ]b = [l ] a+b [t]-2b

T –timp, t –timp
 [T]1 = [l ] a+b [t]-2b

 a+b =0
l
-2b=1
 T
 b=-1/2 g
a=+1/2

09/10/2020 21
 curs 1
2. Mecanică clasică
Mecanica clasica se ocupa cu studiul miscarii si al echilibrului corpurilor, respectiv
al fortelor care actioneaza asupra acestora.

Teorie care prezice calitativ & cantitativ rezultatele experimentale obtinute pentru
obiecte care NU sunt:
 prea mici: atomi sau particule subatomice – Mecanica cuantica
 prea rapide: cu viteze apropiate de viteza luminii – Relativitatea speciala
 prea dense: gauri negre, formarea universului - Relativitatea generalizata

Mecanica clasica studiaza miscarea obiectelor care sunt mari in comparatie

atomii si se misca cu viteze mult mai mici decat viteza luminii.

Modelul punctului material

Punct material = un punct in care se considera ca este concentrate intreaga
masa a corpului. Permite studiul miscarii corpurilor.
 curs 1
Repere în mecanica clasică
Pentru a descrie mişcarea/repausul unui corp este nevoie de un reper spaţial şi un
reper temporal.

 Reperul spaţial este constituit din sistemul de obiecte fizice în raport cu care
este specificată poziţia oricărui obiect fizic.

 Reperul temporal este constituit dintr-un “ceasornic”, asociat reperului spaţial.

“ceasornic” = un proces fizic (în general un proces de mare regularitate), ale cărui
evenimente sunt luate drept reper pentru definirea succesiunii ce caracterizează
orice altă mulţime de evenimente.

Ansamblul reper spaţial + reper temporal se numeste sistem de referinţă (referential).

Fiecărui reper spaţial i se asociază un sistem de axe de coordonate cu ajutorul cărora

putem preciza coordonatele spaţiale ale obiectului.
 curs 1
Sistemul de coordonate carteziene in plan (x, y)
y Coordonatele unui punct se obţin prin
proiecţia poziţiei acestuia pe cele 2 axe de
yM M(xM,yM)
coordonate, coordonatele fiind xM, yM.

 
r M  r M  - vectorul de poziție al lui M
 
 i , j - versorii axelor de coordonate
j Versor = vector de modul 1, ce arata doar
x
O i xM
directia si sensul axelor de coordonate

Poziţia punctului material M poate fi descrisă cu ajutorul vectorului de poziţie:

  
r  M   xM i  yM j
  
In general definim vectorul de pozitie: rxi y j
 curs 1
Sistemul de coordonate carteziene (x, y, z)
z Coordonatele unui punct material se
zM obţin prin proiecţia poziţiei acestuia pe
cele trei axe de coordonate,
M(xM,yM,zM) coordonatele fiind xM, yM, zM.

 r M  
r M  - vector de pozitie
k   
 i , j , k - versorii axelor de coordonate
O
j yM
 y
xM
i
M’

x Poziţia punctului material M poate fi descrisă cu ajutorul vectorului de poziţie:

   
r  M   xM i  y M j  z M k
   
Definitie generala: r xi y jz k