curs 2

Mecanică
Conf. Dr. Ioana Firăstrău

firastrau@unitbv.ro

Departamentul de Inginerie Electrică şi Fizică Aplicată 1

Reamintim… 2. Mecanica clasică

Mecanica clasica studiaza miscarea obiectelor care sunt mari in comparatie

atomii si se misca cu viteze mult mai mici decat viteza luminii.

Modelul punctului material

Punct material = un punct in care se considera ca este concentrate intreaga
masa a corpului. Permite studiul miscarii corpurilor.
Pentru a descrie mişcarea/repausul unui corp este nevoie de un reper spaţial şi un
reper temporal.
 Reperul spaţial este constituit din sistemul de obiecte fizice în raport cu care
este specificată poziţia oricărui obiect fizic.
 Reperul temporal este constituit dintr-un “ceasornic”, asociat reperului spatial,
cu ajutorul caruia masuram timpul.

reper spaţial + reper temporal = sistem de referinţă (referential)

Fiecărui reper spaţial i se asociază un sistem de axe de coordonate cu ajutorul cărora

putem preciza coordonatele spaţiale ale obiectului.
2
Reamintim…
Sistemul de coordonate carteziene in plan (x, y)
y Coordonatele unui punct se obţin prin
proiecţia poziţiei acestuia pe cele 2 axe de
yM M(xM,yM)
coordonate, coordonatele fiind xM, yM.

 
r M  r M  - vector de poziție
 
 i , j - versorii axelor de coordonate
j Versor = vector de modul 1, ce arata doar
O i
x directia si sensul axelor de coordonate
xM  
i  1, j 1
Poziţia punctului material M poate fi descrisă cu ajutorul vectorului de poziţie:
  
r  M   xM i  y M j
  
In general definim vectorul de pozitie: rxiy j
3
 Reamintim…
Sistemul de coordonate carteziene (x, y, z)
z Coordonatele unui punct material se
zM obţin prin proiecţia poziţiei acestuia pe
cele trei axe de coordonate,
M(xM,yM,zM) coordonatele fiind xM, yM, zM.

 r M  
k r M  - vector de pozitie
   
j yM i , j , k - versorii axelor de coordonate
 O
y   
xM
i i  1, j  1, k  1
M’

x
Poziţia punctului material M poate fi descrisă cu ajutorul vectorului de poziţie:
       
r  M   xM i  y M j  z M k r xi y jz k
4
Care este vectorul de pozitie al punctului P de coordonate (7, 12, 14).

z P (7, 12, 14)

14

P(7,12,14)    
r  7 i  12 j  14 k
  
 r 7 i  7 i  7
k
  
j 12
 O 12 j  12  j  12
i y  
14 k  14  k  14
7
P’ 
r r
x 2 2 2 2
r   OP '   14k  7i  12 j  14k  49  144  196  389
2 2

r 2  x2  y 2  z 2
5
Sistemul de coordonate polare în plan (r, )

y r +,  [0,2]

yM
r M(xM,yM)


x
O xM

6
Sistemul de coordonate polare în plan (r, )

y r +,  [0,2]

M(xM,yM) Poziţia punctului material M(x,y):

yM xM
cos   xM  r cos 
r
r
rsin
yM
sin  
r

j   x  r cos 
 rcos
x

O i xM
 y  r sin 

7
Sistemul de coordonate cilindrice ( r, , z)

r + ,  [0,2], z 

Poziţia punctului material M (x,y,z) :

M(x,y,z)  x  r cos 

O  y  r sin 
z  zz


8
Sistemul de coordonate polare sferice ( r, , )
M(x,y,z)
r+ ,  [0,],  [0,2]

M
r Poziţia punctului material M (x,y,z):
O
 x  r sin cos

 y  r sin sin 
  z  r cos


9
Mecanica are ca părţi importante cinematica, dinamica.

1. Cinematica punctului material

Cinematica se ocupă cu studiul mişcării corpurilor, fără să ţină cont de interacţiunile acestora
cu exteriorul. Dacă distanţele pe care se mişcă corpul sunt mult mai mari decât dimensiunile
acestuia, atunci putem considera corpul ca un punct material.

Miscarea unidimensionala – coordonata X

 Miscarea poate fi definita ca modificarea in timp a pozitiei punctului material.
 Cum putem reprezenta pozitia pe o linie dreapta?
 Definitia pozitiei:
Definim un punct de pornire: origine (x = 0), x relative la origine
Directie: positiva (dreapta sau sus), negativa (stanga sau jos)
Depinde de timp: t = 0 (pornirea ceasului), x(t=0) nu e obligatoriu sa fie 0.
Pozitia are unitati de lungime: metri.

directie pozitiva
directie negativa
x (m) x = + 2.5 m
-3 -2 -1 0 1 2 3 x=-3m
origine
10
Marimi folosite in studiul miscarii
 deplasare
 viteza permit studiul miscarii corpurilor
 acceleratie

Deplasare
= schimbarea pozitiei in timp a punctuluui material.
f vine de la final
 se noteaza cu x  x f (t f )  xi (ti ) i vine de la initial
 este o cantitate vectoriala

x1 (t1) = + 2.5 m x1 (t1) = - 3.5 m

x2 (t2) = - 2.0 m x2 (t2) = + 1.0 m
Δx = -2.0 m - 2.5 m = -4.5 m Δx = +1.0 m + 3.5 m = +4.5 m

x (m)
-3 -2 -1 0 1 2 3
origine
11
Distanta si grafic Pozitie-Timp

12
Distanta si grafic Pozitie-Timp

• Deplasarea in spatiu
– De la A la B: Δx = xB – xA = 52 m – 30 m = 22 m
– De la A la C: Δx = xc – xA = 38 m – 30 m = 8 m
• Distanta este lungimea drumului parcurs de catre masina (punct material)
– De la A la B: d = |xB – xA| = |52 m – 30 m| = 22 m
– De la A la C: d = |xB – xA|+ |xC – xB| = 22 m + |38 m – 52 m| = 36 m
• Deplasarea nu e distanta

13
Vectorul deplasare
z 3D
s M’ Fie un pct.mat. care se deplaseaza de la

M
M la M’ in timpul t pe o traiectorie.
r
traiectorie M –punct initial (la momentul t )
 
r t  r  t  t  M’- punct final (la momentul t+t )

Vectorul deplasare
  
O r  r  M '   r  M 
y
  
r  r  t  t   r  t 
x
s – distanta parcursa


Obs: s  r
14
 Viteza
= rata de schimbare a pozitiei. Vmedie este panta liniei
Vmed
 este o cantitate vectoriala M’
ie
 se masoara in metri/secunda [m/s] este

1D
Fie un pct. mat. ce se deplaseaza pe o
traiectorie linie dreapta. M
x(m)
-5 -4 -3 -2 -1 O 1 2 3

Inregistram, la interval de 1s, coordonatele pct.mat.

t (s) 0 1 2 3 4
x (m) -5 -4 -2.4 0 2

Care este viteza pct. mat. intre punctele M si M’?

15
Care este viteza pct. mat. intre punctele M si M’?
Vmedie este panta liniei
deplasare 2m – (–4m) 6m Vmed
viteza = = = = 2m/s ie
M’
timp 4s -1s 3s este

 viteza medie 1D
x f  xi
x
vm  
t f  ti t M
 Este panta segmentului care uneste
cele doua puncta
 Marime vectoriala

Cum aflam viteza intr-un punct? (de ex. M)

 Se obtine apropiind pct. M’ de pct. M t f 
tinde la
 ti
 t 
tinde la
 0
16
 viteza instantanee
Vmedie este panta liniei
Instantaneu inseamna “la un moment dat”. Vmed
ie
M’
Viteza instantanee arata ce se intampla la este
fiecare moment de timp.

1D
v  t   lim vm
t 0

x dx M
 lim 
t 0 t dt

dx
v t  
dt
vm - viteza medie
v  t  - viteza instantanee

17
 z 3D
s  Viteza medie a unui pct. mat. in
M

M’
 intervalul de timp t este:
r vm
  
traiectorie    r r  t  t   r  t 
r t  r  t  t  vm  
t t

O
y

18
 
z v 3D
s  Viteza medie a unui pct. mat. in
M

M’
 intervalul de timp t este:
r vm
  
traiectorie    r r  t  t   r  t 
r t  r  t  t  vm  
t t

 Viteza instantanee (momentana):

O (când M’ tinde catre M)
y   

 r r  t  t   r  t  dr
v  t   lim  lim 
t  0 t t  0 t dt
x 
 dr
v t  
dt
Obs: Viteza instantanee este tangenta la traiectorie.
19
Acceleratia
= rata de schimbare a vitezei.
 este o cantitate vectoriala
 se masoara in metri/secunda2 [m/s2]

1D  acceleratia medie

v v f  vi
am    Marime vectoriala
t t
 acceleratia instantanee (momentana)

v dv
a  lim   Marime vectoriala
t 0 t dt
am - acceleratia medie
a  t  - acceleratia instantanee 20
Acceleratia

3D  Acceleratie medie a unui pct. mat. in intervalul de timp t este:

  

am 
v

v  t  t   v  t
t t

 Acceleratie instantanee (momentana):

  
 v v  t  t   v  t  dv
a  t   lim  lim 
t  0 t t 0 t dt

 dv
a t  
dt

21
Clasificarea miscarilor:

a) Mişcări uniforme: a 0

b) Mişcări uniform variate : a  0 dar este constanta

c) Mişcări variate: a 0

Ecuatiile miscarilor (1D)

a) Ecuatia mişcării uniforme: x (t )  x0  v   t  t0 

x0  x  t0  distanta parcursa la momentul initial, t0 (fata de origine sistemului de axe)
t0 momentul initial al miscarii
v ( t )  v (t 0 )  a   t  t 0 
b) Ecuatia mişcării uniform-variate:
 t  t0 
2

x(t )  x0  v0   t  t0   a 
v0  v t0  viteza initiala 2

v  v0  2a   x  x0 
2 2

formula lui Galilei 22

In funcţie de forma traiectoriei exista:
a) mişcari rectilinii (traiectoria e o linie dreapta)
b) mişcări curbilinii

Aplicatie: un automobil parcurge prima jumatate a unei distante d cu viteza

constanta v1=3m/s, iar a doua jumatate cu viteza constanta v2=7m/s.
Cat este viteza medie cu care s-a deplasat automobilul pe distanta d?

x (t )  x0  v   t  t0  x0  x  t0  - distanta parcursa la momentul initial

t0 - momentul initial al miscarii

23
 A v1 M v2 B
x
d

 Miscarea pe portiunea AM se desfasoara cu viteza constanta v1  miscare rectilinie si uniforma

x (t )  x01  v1   t  t01  ec.1
Consideram:
- timpul initial al miscarii t01 = 0
- originea O a axei de masurat pozitia este in A, deci x01 = 0
- timpul in care automobilul parcurge distanta AM egal cu t1, deci t(M) = t1
- timpul in care parcurge distanta totala AB egal cu t2, deci t(B) = t2

O=A v1 M
x
t (O)  t01 t(O) – timpul masurat in punctul O, care este originea axei Ox
t ( M )  t1 t(M) – timpul masurat in punctul M, notat cu t1
d
x( M )  x(M) – pozitia masurata in punctul M, egala cu d/2
2

Ecuatia miscarii pe portiunea AM (ec. 1) poate fi scrisa/este valabila pentru orice punct al
segmentului OM. Prin urmare, o scriem pentru punctul final, M.

t  t1 : x (t1 )  x01  v1   t1  t01   d

 v1  t1
2 24
 Miscarea pe portiunea MB se desfasoara cu viteza constanta v2  miscare rectilinie si uniforma

x (t )  x02  v2   t  t02  ec.2

O M v2 B
x

t ( B)  t2 t(B) – timpul masurat in punctul B (notat cu t2)

x( B)  d x(B) – pozitia masurata in punctul B
Ecuatia miscarii pe portiunea MB (ec. 2) poate fi scrisa/este valabila pentru orice punct al
segmentului MB. Prin urmare, o scriem pentru punctul final, B.

t  t 2 : x (t2 )  x02  v2   t2  t02  d

d   v2   t 2  t1 
2
distanta dintre A si B d
 Viteza medie = vm vm  
perioada timp intre A si B t2
 d
  v1  t1
2 d d d
  t1    v2 t 2  v 2
 d 2v1 2 2v1
 v2   t2  t1 
 2 25
 d d d 1 1 d v1  v2
v2 t 2   v2  t2      t2 
2 2v1 2  v1 v2  2 v1  v2

d d 2v  v
vm    1 2
t2 d v1  v2 v1  v2
2 v1  v2
2  3  7 42
vm    4.2 m / s
3  7 10

26