Sunteți pe pagina 1din 314

PROF.

MIRCEA GANGA

• IRATIONALE

• EXPONENTIALE

SI
• LOGARITMICE
,
• ALGEBRICE DE GRAD

1 �I ECU�\"f, 11 SUPERIOR
• TRIGONOMETRICE

Aceasta lucrare este dedicata celei de-a


40-a Olimpiade Internap.onale de Matematica,
BUCURE�TI 1999

@
EDITURA MATHPRESS

1998
Consilier editorial: ION BRAD

Consilieri de specialitate:

prof. dr. SORIN RÀDULESCU - Bucure§ti prof. CONSTANTIN CARAGEA


prof. DORIN MORARU - Bucure§ti prof. CÀLIN BURDUSEL - Tîrgovi9
prof. MARCEL TENA - Bucure§ti prof. ANA VLÀDICA - Drobeta Turnu
prof. MARIAN ANDRONACHE - Bucure§ti prof. NICOLAE MUSUROIA - Baia Mare
prof. ION SAVU - Bucure§ti prof. AURORA COSTESCHI - FoC§ani
prof. VALENTIN NIC:ULA - Bucureijti prof. RODICA POPOVICI - Bîrlad
prof. COSTIN MÀRCULESCU - Bucure§ti . prof. MARIUS LOBAZÀ - Timi§oara
prof. NICOLAE ROMASCU - Vaslui prof. MIHAELA BECA - Tg. Neam\
prof. NICOLAE BISBOACÀ - Alba Iulia prof. MARIN TOLOSI - Slatina
prof. WILLY PORTAL - Arad prof. FLORIN TUDUCE - Zalau
prof. ROMEO ILIE - Bra§ov prof. Gh. MARCHITAN - Suceava
prof. MARIA GRJGOROVJCI - Victoria prof. MIHAI PITICARU - C-lung Moldovenesc
prof. GABRIEL MÎRSANU - Ia§i prof. PETRE GUTESCU - Tulcea
prof. BOGDAN ENESCU, prof. GHITÀ GHEORGHE - Buzau
prof. AMBROZIE LELIJAK, prof. ILIE DIACONU, prof. FRENTIU FLORICA,
prof. FLORIC:A VOINICESCU, prof. ANA URSU - Cluj Napoca
prof. NICOLAE SERBU, prof. !LIE PETREANU, prof. CERNICA POPA - Tg. Mure§
prof. CONSTANTIN TARNU, prof. TIBERIU AGNOLA - Sibiu

Redactor: prof. MIRCEA GANGA

Tehnoredactare computerizata: ing. AFRIM MIHAI GANGA

Toate clrepturile rezervate Editurii MATHPRESS.


Nici o parte din acest volum nu poate fi copiata
fara permisiunea scrisa. a editurii MATHPRESS.

Copyright (s) 1998 MATHPRESS

Ali rights reservecl.


The distribution of this book outside Romania is
prohibitecl without the written permission of MATHPRESS.

Eclitura MATHPRESS, Ploie�ti, 2000.


Tel. 9 44/ 192118
_

ISBN 97:3-97040-5-0
CUPRINS

Prefata .... :............................................................... : ... 5


Bibliografie ............................................................
· ·........ 7
1. Ecuatii §Î inecuatii irationale .................................................9
1.1. Chestiuni teoretice ..................................................... 9
1.2. Ecuatii irationale. Aplicatii ............................................ 10
1.3. lnecuatii irationale. Aplicatii ......... , ................................ 3 3
'.2. Ecuatii §Ï inecuatii exponen\iale ............................................ 49
2.1. Chestiuni teoretice .................................................... 49
2.2. Ecuatii exponentiale. Aplicatii .........................................50
2.3. Inecuatii logaritmice. Aplicatii ......................·...................90
3. Ecuatii §Î inecuatii logaritmice ..............................................97
:u. Chestiuni teoretice .................................................... 97.
3.2. Ecuatii logaritmice. AplicatiÎ .......................................... 99
:3.3. Inecuatii logaritmice. Aplicatii ..... , ................................. 118
4. Ecuatii algebrice de grad superior ............. : ........................... 14 3
4.1. Chestiuni teoretice ................................................... 14 3
4.2. Ecuatii algebrice de grad superior. Aplicatii .. : ....................... 144
5. Ecuatii §Î inecuatii trigonometrice ......................................... 215
5.1. Chestiuni teoretice ................................................... 215
5.2. Tipuri de ecuatii trigonometrice ...................................... 2 3 2
5.3. Discutia ecuatiilor trigonometrice ..................................... 275
.5.4. Ecuatii trigonometrice care contin functii inverse......................282
5.5. Inecuatii trigonometrice .............................................. 289
Prefata

Aceasta lucrare, cred, noua în peisajul publicist_ic matematic de la noi, vine sa


prezinte un punct de vedere asupra tratarii ecuatiilor §i inecuatiilor studiate de elevi
în anii de liceu.
Reputatul prof. univ. Ion Cuculescu avea obiceiul de a prezenta la începutul fiecarui
an universitar tematica pe verticala a cursului domniei sale. În ac.est fel se urmarea
prezentarea temelor importante ale cursului precum §Ï posibilitatea pentru studenti
de a-§i procura materialul bibliografic aferent. Aceasta idee am urmarit-o atunci
cînd am avut intentia scrierii acestei carti, schitîndu-mi principalele probleme pe
care sa le tratez, apoi lecturînd culegerile de probleme (o parte figurînd la bibli­
ografie) pentru a vedea în ce maniera o anume tema era tratata.
Practic aproape toate cartile consultate au §i elemente comune, dar §i ele�ente
speciale precum §i lipsa din continutul !or a unor probleme importante. Am cautat
sa rea!izam o "panoramare" a capitolului de ecuatii §i inecuatii, fiind preocupati
de lucrul bine fac.ut. A fast în intentia noastra de a pune la îndemîna elevilor o
carte care sa abordeze ac.este probleme din Unghiuri cît mai diverse. Fier.are capital
beneficiaza de o bogata informatie. Practic numeroasele idei întîlnite de autor în
cartile studiate se regasesc aici grupate, fiecare beneficiind de unul sau mai multe
exemple complet rezolvate (prin una sau mai multe metode) dupa care urmeaza un
set de probleme propuse (asemanatoare celor rezolvate) eu precizarea raspunsurilor.
Credem ca o astfel de structurare vine sa ajute elevii dornici de a întelege atest gen
de probleme fondamentale din matematica daca ne gyidim ca aproape totul sta în
acest domeniu sub "patronajul" semnelor "=", ":=;", "�,,, ... ( al relatiilor). Fiecare
gen de problema, acolo unde a fast cazul, a fast prezentat împreuna cu metoda de
rezolvare. Probleme importante pe. care le-am gasit deficitare ca prezentare în alte
culegeri Χi gasesc aici o tratare cuprinzatoare eu variante de solutii.
Fiecare capitol beneficiaza, la început, de o sectiune teoretica ce are ca scop aju­
torarea elevilor dornici de a-§i preciza aceste lucruri atunci cincl le întîlnesc în re­
zolvarile problemelor.
Speram ca aceasta întreprindere a noastra va fi la fel de utila profesorilor de mate­
matica la clasa §i nu numai.

prof: MIRCEA GANGA,


PLOIESTI, 1998

5
Bibliografie

1. Alekseev, V.M., Elementarnaia matematika - Re§enie zadaci, Kiev, 1983.


2. Andrei, Gh., Caragea C., Cucurezeanu I., Bordea Gh., Probleme de Algebra
pentru concursuri de admitere §i olimpiade §colare", Ed. Didactica §Î Pedagogica,
Bucure§tÎ, 1993.
3. Ba§makov, M.I., Beker, B.M., Goliholov, V.M., Zadaci po matematike, Nauka,
Moskva, 198�.
4. Bernie, V.J., Juk, I.K., Melnikov, O.V., Sbornik olimpiadnîh zadaci po matema­
t.ike, Minsk, 1980.
5. Cohal Traian, Probleme de trigonometrie, Editura Moldova, la§i, 1994.
6. Dîbov, P.T., Zaboev, A.I., Ivanov, A.C., Kalinicenko, D.F., �olokov, N.V., Pro­
blem book in high - school mathematics, Mir Publishers, Moscow, 1985.
7. Dorofeev, G., Potapov, M., Rozov, N., Elementary mathematics - Selected topics
and problem solving, Mir Publishers, Moscow, 197:3.
8. Draghicesrn, I.C., Masgras, V., Probleme de geometrie, Editura Tehnica, Bu­
curefiti, 1987.
9. Ganga, M., Teste de geometrie, Editura Tehnica - �tiinta Chi§iniiu, Chi§inau,
1992.
10. Ganga, M., Sisteme de ecua�ii în liceu, Editura Mathpress, Ploie§ti, 1996.
11. e.;anga, M .. Ecuatii. §Î inecuatii exponentiale §i logaritmice, Editura Tehnica,
Bucure§tÎ, 1994.
12. Iamt§, S., Soare, N., Niculescu, L., Dragomir, S.., Tena, M., Probleme de geome­
trie §i trigonometrie pentru clasele IX-X, Ed. Didactica §Î Pedagogica, Bucure§ti,
1991.
13. lonescu, C-îiu, Aplicaçii în trigonometrie, Ed. Academiei Române, Bucureçti,
1992.
14: lonescu, C-îiu, Vidra§CU, M., Exercitii §Î probleme de trigonometrie: Ed. Di­
clactica §i Pedagogica, Bucure§ti, 1969.
15. Kovantov, L.V., Malî§ev, I.G., Sbornik zadaci po matemati�e, Vîs§aÎa �kola,
Kiev, 1980.
16. Kutepov, A., Rubanov, A., Problem book: Algebra and Elementary Functions,
Mir Publishers, Moscow, 1978.
17. Leonte, A., Trandafir, R., Principii §i structuri fondamentale în matematica de
liceu, vol. II, Editura Albatros, Bucure§ti, 1986.
18. Litvinenko, V., Mordkovich, A., Solving problems in Algebra and Trigonome­
try, Mir Publishers, Moscow, 1987.
19. Nesterenko, lu. V., Olehnik, C.N., Potapov, M.K., Zadaci Vstupitelinîh ekza­
menov po mamtematike, Nauka, Moskva, 1986.
20. Novosiolov, I.S., Trigonometrie, Eclitura Tehnica, Bucure§ti, 1956.
21. Panaitopol L., Draghicescu I.C., Polinoame §Î ecuatii algebrice, Editura Alba­
tros, Bucure§ti, 1980.
22. Pancinskin, A.A., Savgulidze, E.T., Trigonometriceskie functii v· zadaciah,·
Nauka, Moskvà, 1986.
23. Pîr§an, L., Lazanu, C.G., Probleme de algebra §i trigonometrie pentru elevii
de liceu clin clasele a IX-a §Î a X-a; Ed. Fada, Timi§oara, 198:3.
24. Potapov, M.K., Aleksandrov, V.V., Pasikenko, P.I., Algebra and Analysis of

7
Elementary Functions, Mir Publishers, Moscow; 1987.
25. Predoescu, M.I., Ghiliceanu, M.T., Probleme de trigonometrie, vol. I, 1959.
26. Siva§inskii, I.X., Posobie po matematike dlia teknikumov, Vîs§aia Skola, Moskva,
1970.
27. Stoka, M., Margaritescu, M., Raianu, M., Culegere de probleme de trigonome­
trie, Ed. Didactica §Ï Pedagogica, Bucure§ti, 1969.
28. Turtoiu, F., Ecuatii §i inecuatii trigonometrice, Ed. Tehnica, Bucure§ti, 1979.
29. Turtoiu, F., Probleme de trigonometrie, Ed. Tehnica, Bucure§ti, 1986.
30. îiganila, Gh., Dumitriu, M.T., Culegere de probleme de matematici, Ed.
Scrisul Românesc, Craiova, 1979.
31. îipkin, A., Pinski, A., Methods of Solving problems in High - School Mathe­
matics, Mir Publishers, Moscow, 1986.
32. Vakovskii, E.B., Rîvkin, A.A., Zadaci po elementarnoi matematike, Nauka,
Moskva, 1969.
33. Voda, V. Gh., Miraculoasele ecuatii, Editura Albatros, Bucure§ti, 1987.
Reviste
l. Gazeta Matematica
2. Kvant
3. Matematica v §kole.
1. ECUATII �I INECUATII IRATIONALE

1.1. Chestiuni teoretice

Se întelege prin ecuaJie (inecuaJie) iraJionalii. o ecuatie (inecuatie) ce contine ne­


cunoscuta sÙb unul sau mai multi radicali.
Daca necunoscuta figureaza sub radicali de ordin par, atunci se impune ca expresi­
ile de sub ace§ti radicali sa fie pozitive. Pentru radicali de ordin impar o astfel de
conditie nu este necesara.
A rezolva o ecuatie (inecuatie) irationala înseamna a-i determina toate solutiile.
La rezolvarea ecuatiilor irationale se recomanda parcurgerea' urmatoarelor etape:

1) Conditii de existenta. Daca în ecuatie figureaza radicali de ordin par ce


contin necunoscuta, atunci expresiile de sub radicali trebuie sa fie pozitive. Nu este
obligatorie rezolvarea acestora (mai ales cînd au forme complicate).
2) Rezolvarea ecuatiei. Se ridica ambii membri ai ecuatiei la puteri convenabile,
obtinînd în final o ecuatie care nu contine necunoscuta sub radical. Se rezolva
ecuatia astfel obtinuta.
3) Verificarea solutiilor. Daca pe pareurs, prin diferite transforma.ri, ecuatiile
obtinute nu sunt echivalente se impune verificarea acestora (mai întîi daca satisfac
conditiile de la 1) §i apoi daca verifica efectiv ecuatia data).
Recomanda parcurgerea eu atentie a problemelor rezolvate.
ObservaJie importantii.. Doua ecuatii se numesc echivalente daca au acelea§i solutii.
Doua ecuatii se numesc echivalente pe o multime daca au acelea§i solutii pe multimea
respectiva.
Pentru rezolvarea inecuatiilor situatie este mai delicata.
Prezeri.tam cîteva tipuri simple de inecuatii.
Daca inecuatia are forma
2 vl(i) < ifg(zj,
2
nEN*,

{
atunci aceasta este echivalentii. eu sistemul
f(x) 2 0
g(x) > J(x).
Daca inecuatia are forma
2n+v11(x5 < 2n+{.lg(x)· nEN*,
,
atunci aceasta este echivalentii. eu f(x) < g(x).
Daca inecuatia este de forma
2
vl(i) < g(x), n EN*,
atunci ea este echi11a/entii. cu sistemul
f(x) � 0
{ g(x) > 0
_f(x) < (g(x))2n_
Daca inecuatia- are forma
2
Vf[x) > g(x), n EN*,
atunci ea este echiva/entii. eu reuniunea a doua sisteme de inecuatii
g(x) � 0 g(x) < 0
{ {
f(x) > (g(x)) 2" ' f(x) � O.
Daca inecuatia are forma
2 n+v'f(i)
> g(x), n EN*,
atunci ea este echiva/entii. cu inecuatia /( x) > (g( x)) 2 n+l.

1.2. Ecuatii irationale. Aplicatii.

1.2.1. Probleme rezolvate

1. Fara a rezolva ecuatiile, sa se explice de ce nu pot avea radacini:


a) J2x + 1 + y'x+Î = 0; b) -vT=x-v'x°=2 = 1; c) ft + Jx=5 = 1.
R a) Cum pentru x � -½,
fiecare radical este pozitiv J2x + 1 � 0, y'x+Î � 0,
vom avea egalitate daca ambii radicali sunt simultan nuli, ceea ce da x = -½,
x=
-1, adica -½= -1, fals.
b) Din ·conditiile de existenta l - x � 0, x - 2 � 0 rezulta x E 0.
c) Din conditiile de existenta x � 0, x � 5 rezulta x � 5 §Ï deci ft + -/x=5 �
v'5> 1. Deci nici un x � 5 nu poate verifica ecuatia.

2. Sa se stabileasca daca perechile de ecuatii sunt echivalente:


a) :ljI- = l §Ï vx2 = l; b) ft-v'x+î = ,J'i, §Ï Jx(x + 1) = ,J'i,;
c) v'x°=2(x 2 + 3) = 4xv'x°=2 §Ï x2 + 3 = 4x.
R. a) Rezolvam fi"ecare ecuatie. Pentru prima ecuatie se impune x > 0, dupa care
se scrie vx2 = 1, iar de aici x 2 = l da x = ±1. Cum x > 0 se retiiie ca solutie
x = 1. A doua ecuatie are sens ('v') x ER. Din vx2
= 1 deducem x = ±1, ca fiind
solutii ale ecuatiei. Cum cele doua ecuatii au mu}timi diferite de solutii se deduce
ca nu sunt echivalente.
b) Pentru rezolvarea primei ecuatii impunem conditiile x � 0, x + 1 � 0, adica
x � O. Ridicînd ambii membri la patrat avem ecuatia x 2 + x - 2 = 0 cu solutiile
x1 = -2, x2 = 1. Din x > 0, retinem ca solutie a ecuatiei date doar x = 1.

10
Cea de-a doua ecuatie are sens daca x(x+l) 2': 0 ceea ce da x E (-oo, -l]U[O, oo). Se
ridica ambii membri la patrat §i rezulta x 2 + X - 2 = 0 CU solutiile X1 = -2, X2 = l.
îinînd seama de domeniul de existenta se deduce ca ambele valori sunt solutii ale
ecuatiei. Deci prima multime are solutia 81 = {1}, iar cea de-a doua 5'2 = {-2; 1}.
Cum multimile sunt diferite, c�le doua ecuatii nu sunt echivalente.
c) Pentru prima ecuatie se impune conditia: x 2': 2 dupa care se scrie echivalent
Jx - 2(x - 4xi
+ 3) = O. De aici Jx - 2 = 0 sau x 2 - 4x + 3 = O.
Prima ecuatie da solutia .:z:1 = 2, iar cealalta x 2 = 1, :z: 3 = 3. Cum.x 2': 2 se obtin
ca solutii a:1 = 2, X3 = :r
Deci multimea de solutii pentru prima ecuatie este 8 1 = {2; :3}.
A doua ecuatie data, este U§Or de va.zut, are ca multime de solutii 82 = { 1; 3}. Cum
8 1 -:j: 82 , tragem concluzia ca ecuatiile nu sunt echivalente.

3. Sa se stabileasca daca perechile de ecuatii sunt echivalente pe multimile


indicate în drephil lor:
+ 2 = 1,
a) J:r - 2Ja: � = l pe [2, oo);
b) �J2x + ;3 = :3, J2:z: 2
- ;z: - 6 = 3 pe [:3,oo).
R. Rezolvam fiecare ecuatie în parte.
a) Pentru prima ecuatie se impun conditiile x - 2 2': 0, x + 2 2': 0 §i deci x 2': 2. Prin
ridicare la patrat obtinem x 2 - 4 = 1, iar de aici x = ±J5. Cum x 2': 2, retinem ca
solutie a ecuatiei x = -)5.
A doua ecuatie are sens clac.a x E (-�, -2] U [2, oo). Ca mai sus gasim x = ±-✓5.
Cum suntem eu x 2': 2, vom avea ca solutie doar pe x = -)5. Cele doua ecuatii
avînd aceea§i solutie pe [2, oo), tragem concluzia ca ele sunt ecuatii echivalente pe
[2, oo).
b) Prima ecuatie are sens daca x 2': 2. Cum [3,oo)-C [2,oo) ridicam ambii membri
la patrat §i se obtine ecuatia 2x 2-x-15 = 0 cu solutiile x 1 = -!,
x2 = 3. Deoarece
doar x = 3 E [3, oo), aceasta este singura, solutie a ecuatiei.
Analog ecuatia a doua are sens pe (-oo,-�] U [2, oo), mtiltime ce cantine inter­
valul [:3, oo). Ridicînd la pat.rat gasim aceea§i ecuatie 2x 2 - ;z: - 15 = 0 eu solutiile
x1 = -% , x2 = :3_ Se retine ca solutie a ecuatiei x2 = 3 E [3, oo). $i în acest caz
ecuatiile- s1mt echivalente pe multimea [3, oo).

1.2.1. 0 Probleme propuse

1. Fara a rezolva ecuatiile sa se explice de ce nu pot avea radac�ni:


1) y'x+2 = -2; 2) V2x + :3 + Jx +3 = O; 3) J4=x- � = 2;
4) J-1- x = ,Vx - 5; 5) Jx - 3-y'x+g = - ✓x =-°2; 6) -Jx + Jx + 9 = 2;
7) j4 - X+ J;z: - 4 = 5; 8) -VX + � = 2; 9) ✓4 - X - Jx - 6 = 3;
10) J4x + 7 + J3 - 4:i: + x 2 + 2 = 0; 1 1) J;2+î + Jx 4 + l = 1.

2. Sa se stabileasca daca perechile de ecuatii sunt echivalente:

11
1) J(x + 2) 2 = v'lü, X+ 2 = v'lü;
2) � = Jx2 +2x - 4, x2 - 2 = x2 +2x - 4;
3) \l'(x+ 1) 4 =2, lx+ li=2;
4) Jx+î = x - 1, x+ l = (x - 1) 2 ;
5) X+ 12 + .jx = 18 - X+ .jx, X+ 12 =
18 - x;
6 ) J( - 3)= x - 1,
x - 1) 2 (x lx - ll✓x - 3 = x - 1;
7)✓x+2=x+l, x+2�(x+l) 2 ;
8) .Jx +2 = ffx+ 1, (.Jx+2) 2 = (ffx+ 1) 2 ;
9) Jx(x - 1) = x + l, .Jx-Jx="T = x + l;
10) x 2
- 1 = .Jx, x2
- l + ✓T""="x" = .Jx + ✓T""="x".
R. 1), 2) NU; 3) DA; 4) NU; 5) DA; 6) DA; 7) NU; 8) DA; 9) NU; 10) NU.

1.2.2. Probleme rezolvate

1. Sa se rezolve ecuatia ✓1 + 3x = l - x.
-½­
R. Conditii de existenfii. Ecuatia E';Xista daca 1 + 3x 2 0, adica x 2
Rezolvarea ecuatiei. Sa observam ca membru! stîng pentru x -½ este pozitiv. 2
Egalitatea este posibila daca §i membru] drept este pozitiv, adica daca l - x 2 0,
ceea ce da :S l. A§adar <lin x 2 -½, x :S l deducem x E [-½, l]. Pe aceasta
:1:

multime ecuatia data este echivalenta CU ecuatia obtinuta <lin cea data prin ridicare
la patrat l + 3x = l - 2x + x 2 ç} x 2 - 5x = 0 CU radacinile X] = 0, X 2 = 5.
Verificarea solufiilor. Singura valoare situata în [-½, l] este x 1 = O.
Ecuatia data are solutia x = O.
Observa[ ii. l) Echivalenta x =
y <=} x2 = y 2 are !oc daca x, y 2 0 sau x, y :S 0
deoarece functia f: IR - IR, f(x) = x2 este injectiva numai pe (-oo,0] sau !0,oo)
§i evident pe submu]timi ale acestora.
2) Daca ecuatia era data sub forma x + ✓l + :3x = 1, atunci ea se aduce la forma
✓ l + 3x = l - x. Aceasta operatie poarta numele de izolarea radicalului.
:3) Daca ecuatia s-ar rezolva fa ra a tirma pa§ii descrΧΠmai sus, aclica s-ar fi ridicat la
patrat ambii membri §i s-ar fi gasit solutiile x 1 =0, x2 = 5, atunci este obligatorie
verificarea !or în ecuatia data spre rezolvare.
Pentru x = 0 avem:
✓1 + 3 · 0 = 1.-0 adica-1 = 1, ceea ce arata ca x = 0 este solutie pentru ecuatie.
Pentru x = 5 se obtine:
Jl + 3 • 5 = l - 5 sau 4 = -4, fais §i deci :z: = 5 nu este solutie a ecuatiei.
Acest mocl de rezolvare pare a fi mult mai simplu· decît ce! prezentat. Dar se va
constata în multe situatii ca valorile gasite pentru x conclue la egalitati care pot
deveni greoi de probat. Pe de alta parte exista situatii în care ecuatia propusa
spre rezolvare sa fie imposibila, lucru dedus chiar <lin conclitiile de existenta, iar
încercarea de a o rezolva sa conduca la ecuatii foarte complicate.

12
2. Sa se rezolve ecuatia 3y'x+3- Jx - 2=7.
R. Condifii de existenfa. Ecuatia data exista daca: x + 3 � 0, x -2 � 0, adica
daca x � 2.
Rezolvarea ecuafiei. Scriem ecuatia sub forma
3 Jx +3=7+ Jx-2, (*)
Pentru x � 2 ambii membri fiind pozitivi, ecuatia data este echivalenta cu ecuatia
ce se obtine prin ridicarea la patrat a acesteia.
Se obtine 4x - 10 = 7Jx - 2, (1).
Aici observam ca pentru x � 2, membru! drept este pozitiv, ceea ce impune ca §Î
membru! stîng sa fie la fel, adica
4X-10 � 0 CU X � ½-
Acum pentru x � ½, ecuatia (1) este echivalenta cu ecuatia ce se obtine din ( 1) prin
ridicare la patrat §Ï anume cu ecuatia
16x 2 129x + 198=0
-

CU radacinile :1:1 = 6, J:2 = f�.


Verificarea solufiilor. Singura solutie a acestei ultime ecuatii este x = 6, deoarece
are proprietatea de a fi situata în intervalul [½, oo).
Ecuatia data are solutia x = 6.
Observafie. Este posibil ca unii elevi sa 1111 "mearga" pe rezolvarea prin echivalente
a ecuatiilor. · Atunci se recomanda ca dupa punerea conditiilor de existenta sa se
aduca ecuatia la forma ( *), sa se ridice aceasta la patrat ajungînd la forma ( 1). 0
ultima ridicare la pàtrat conduce la gàsire;a valorilor x 1 =,6, x2 = f�.
Vor fi solutii arele valori c.are verifica conditiile de existenta (aceasta este o triere a
posibilelor solutii) §Î ecu.atia data.

1.2.2. 0 Probleme propuse

1. Sà se rezolve ecuatiile:
1) J2J: +3-Jx"+î= l; 2) J2x +3+Jx"+î=5; 3 ) J2J: -3+fax+T=4;
<1-) Jx+4+y'2x+6= 7; .)) /2,z:-4-Jx + 5=l; 6) Jx"+î=8-J3x +l;
7) J;i: + Jx+îî + ✓J:-✓:l:"+11=4; 8) ✓Tf+x-✓17- J: =2;
9) ✓3x +'/-Jx"+î=2; 10) J25-x=2-J9+x;
11) J;i:
+ J2x-.1 + Jx -
J2x_ - l= v'2; 12) Jl0 + :z:= /20- ✓ -îü="x;
13) /J: +8-✓h + 9=-1; 14) Jx=1Q - ✓4-x=4-:z:;
15) Jï - J: + /:e-5 = -/2.
R. 1) -1; :3; 2) :3; :3) 2; 4) 5; 5) 20; 6) 8; 7) 5; 8) 8; 9) -1;:3;
10) 0; 11) [½, IJ; 12) ±10; 13 ) l; 14) 0; 15) 5;7.

13
2. Sa se rezolve ecuatiile:
/s+x+J5=x" - �­ y.+ J24=y ✓'2 + 1
1) 2) = _ ;
✓5 + X - ✓5- X - X' y-� ✓'2-1
3} v'ff+x + v1I7=x v'2+x+✓2=x �-
= :: ; 4) =
J17+x-✓l7-x 2 ✓2 + x-✓2-x x
R. I) ±5; 2) 6; :3) ±8; 4) ±2 (Utilizati proprietatea % = J ⇒ ::;! = �+� ).

1.2.3. Probleme rezolvate

1. Sà se rezolve ecuatia: ✓:3x 2 + 5x + 8-J:3x 2 + 5x + l = l.


R. Conditii de existentii. Ecuatia exista daca :3x 2 + 5x + 8 2: 0, :3x 2 + 5x + 1 2: O.
Este clar ca a. doua conditie_ o implica pe a prima. Nu este necesara rezolvarea
conditiilor.
Rezolvarea ecuatiei. Înmultim ambii membri a.i ecuatiei eu
✓:3x 2 + 5x + 8 + ✓ax 2 + 5x + l ( expresia conjugatii a membrului stîng)
§i obtinem: J:3x 2 + 5x + 8 + J:3x 2 + 5x + l = 7. -----
Acli.mind aceasta ecuatie CU cea initia.Hi rezult.a" ✓ax 2 + 5x + 8 = 4.
Ridicînd la patrat aici obtinem: :3x 2 + 5x-8 = 0 CU radacinile X1 = - � ) X2 = l.
Verificarea solutiilor. Ambele va.lori verifica ecuatia initia.la.
Ecuatia data are solutiile: x1 = - �' x2 = l.
Obsen,aJie. Sa remarcam ca înmu]tind ecuatia data CU
J:3x 2 + 5x + 8 + J:3:z: 2 + 5:i: + l > 0 nu se afecteaza solutiile ecuatiei initiale §Î deci
ecnatiile ob}inute sunt echivalent.e.
Altfe/. Daca se noteaza 3a: 2+5x+1 = y, �tunci ecuatia se reduce la Jy + 7-..jy = . l ,
cu solu\ia y = 9.
Acum ernatia :3:z: 2 + 5x + 1 = 9 are solutiile gasite în prima varianta.
Altfe/. Se izoleaza primul radical §i se ridica ecuatia la patrat, ·etc.

2. Sa se rezolve ecuatia: Jx - 1 + 2Jx -2- Jx - 1-2../"x=2 = l.


R. Condi/iile de existcnfii. Se impun conditiile:
;i: - 2 > 0, :r. - l + 2Jx -2 2: 0, .r -1 -2Jx -2 2: O.
Cu mai multa atentie se observa ca
.r -1 + 2Jx -2 = x -2+ 2Jx -2 + 1 = (Jx-2+ 1) 2 ,
;i: - l -2J;i: -2 = J: - 2- 2JJ: -2+ 1 = ( Jx -2- 1) , daca x 2: 2.
2

Practic cerinta. J: 2: 2 le implica pe celelalte cloua.


Rn:olvarea ecuaJir.i. Ecuatia se scrie:
J(J;1:-2+1) 2 -J(J1:-2-1) 2 =1 <:=> IJ:1:-2 + 11-IJx -2-ll 1 <==>

14
Jx -2 + l-IJx -2- li= 1, echivalentele au !oc pe multimea x 2: 2.
Pentru rezolvarea acestei ultime ecuatii se expliciteaza modulul 1

IJx-2-ll= {
Jx-2-1 Jx-2-1>0
' - = { Jx-2-1 ' x>5 -
l -Jx-2, Jx-2- 1 < 0 l -· J x -2, x E (2, 5)
.
§i se disting doua cazuri:
Cazul l. x 2: 5. Ernatia se reduce la 2 = 0, fais. Deci ecuatia nu are nici o solutie
multimea [5. oo).
Ill

Cazul 2. :i: E (2, 5). Ecuatia devine: 2Jx-2 = 1, eu solutia x =¾ E (2, 5).
Verificarea soluJiei. Deoarece x
= ¾ E [2, 5) aceasta este solutie a ecuatiei.
Solutia ecuatiei date este x = ¾.

1.2.3. 0 Probleme propuse

1. Sâ se rezolve ecuatiile:
----
1) J4x 2 - 3:z: + 15+J4x 2 - 3x + 8 = 7; 2) J3x 2 - 2x + 9+J6x 2 - 4x-5
= 7:
:3) Jx -3:z: + ;3 + Jx
2 2 -3:z:
+6 = :3; 4) J2x + 5x-2-J2x
2 2
+ 5x-9 = l;

5) Jx 2 - x7 +2
✓� - 7
x-?
= X.
R. 1) -¼;
l; 2) 1± 3-12:ï '. 3) l; 2; �- 2·'
4) -2' 5) 2; se înmu]te§te ecuatia cu
conjugata.

2. Sa se rezolve ecuatiile:
1) Jx 2 - 2x + 1 = x 2 - :3; 2) Jx 2 - 4x + 4 + Jx 2 + 2x + l = Jx 2 + 4x + 4;
3) Jx 2
- 4x + 4-Jx 2
- 2x + l = Jx 2 - 6x + 9;
4) Ji:+ 2 + 2Jx+î + J:r + 2-2Jx+î = 2;
5) Jx + 5-4Jx+î + J•: + 2-2 ✓x:+î = l;
6) Jx + 8 + 2Jx"+7 + Jx + 1- JxTI = 4;
7) Jx 2 + 2�- Jx 2 -2Jx2=i = l;
8) Jx + 2Jx7- Jx - 2Jx7 = :3;
9) Jx + 2Jx7 + Jx - 2Jx7 = x - l;
10) Ja: + :3-4Jx7 + JJ: + 8-6Jx7 = l;
11) JJ: + 14 -8J.r - 2 + JJ: + 2:3- lOJa: -2 = :3·.

R. 1) - 1 -/IT: 2; 2) l; :3; :3) 0; 4) -


[ 1, 0] ; 5) (0, 3]; 6) 2; ,7) ±4; 8)
0; 9) 5; 10) [5, 10]; 11) 11; :38.

15
3. Sa se rezolve ecuatiile:
2
:i
2
1) (v'x+'l-: v'xTT) = 2·' 2) l .Jf="x2 + l Jf=x2 = 9;
Jx+ 7 +Jx + ;3 - +
3)
x+Jx
----
2 -4 x-Jx2 -4
- -��= = 3v�x 2 - 4; 4) v'x2=1 = (x +5) /§
+l
-.-;
x-Jx -4 x+✓x -4
2 2 x-1
5) � 22 + -·x
X
✓2 +X=
R. 1) -3; 2) ±j; 3) ±2; 3; 4)-1·-2·
) )
5) 0; 2.

1.2.4. Probleme rezolvate

1. Sa se rezolve ecuatia: J3x +4 + � = 2,/x, (1).


R. CondiJii de existenJa: Ecuatia exista daca: :3x +4 2: 0, x - 4 2: 0, x 2: 0, adica
daca :i: > 4.
Rezolvarea ecuaJ iei. Sa observam ca pentru x 2: 4, ambii membri ai ecuatiei sunt
pozitivi §i deci ecuatia (l) se scrie echivaleiit (prin ridicare la patrat):

( l)
ç:} { : 2: 4
;z _______
J(.3:i: +4)(:1: - 4) = O.
Ecuatia obtinuta are solutÎile x 1 = :i:2 = 4. -!,
Cum x 2 4 se -retine x = 4, care evident este §i solutie pentru ecuatia data ( Vcrifi­
carea soluJiei).
Ecuatia are solutia :1: = 4.
. 2. Sa se rezolve ecuatia: � +✓x +2 + J7 +x = J34 +x.
R. CondiJii de existenJa. Se impun conditiile:. x - l 2: 0, :1: + 2 2: 0, 7 +x >
0, ;34 + x 2 O. De aici se deduce :1: 2 l.
Rezolvarea ecuaJiei. Se scrie ecuatia sub forma
� + Jx + 2 = J:34 + J; ✓7 + X, * ). - (

(*) ç:}
{ J:34 + x > ✓f+x_ Deci (*) este echivalenta eu:
Pentru x 2: l avem
J:

(vfx-
> 1
1 +J:1:_+2) 2 = ( ✓34 +X - ✓7 +:1:)2 ç:}
{ J: > 1
{::} ✓; + x - 2 + J:1: 2 +41J: +238 = 20,
2 (l).
Peut.ru rezolvarea acestei ultime ecuatii o înmultim eu conjugata J,: 2 + a: - 2 -
Ji: 2 +41J: + 2:38 �i avem ecuatia J:r: 2 +a: - 2-J:i: 2 +41a: +2:38 = -2x-12. (2).
Solutiile straine introduse ar fi cde date de J:1: 2 +.r - 2 - Jx 2 +4lx + 2:3K = 0,
adicii :i: = -6, care însa nu este in intervalul [l,oo).
Adunind (1) eu (2) rezulta J:i.: 2 + :1: - 2 = -a: +4, (3).

](i
Cum pentru ;z: 2: 1, membru! stîng este pozitiv, se impune ca §i membru! drept sa
fie la fel. Del'Î -X + 4 > 0 da x - < 4.
A;um (3) este echivale-;;-ta cu.
x· E [1, 4 ]
(3) ç> {
x2 + x- 2 = (-x + 4)2 ,
ultima ecuatie cu solutia x = 2.
Verificarea solutiei. Cum x = 2-E [ 1, 4], aceasta este solutie pentru ecuatia data.
Ecuatia admite unica solutie x =2.

3. Sa se rezolve ecuatiile:
a) ij24 + .fi - ij5 + VX = l; b) v'2x - l + v'x - 1 = l;
c) rxTI + .,Yx + 6 = v'2x + 11;
\!) �{/(2 - x)2 + {/(7 + x)2 - ij�(7_+_x-·)-
(2---x-) � 3.
R. a) Condifii de existenfa. În ecuatie figurînd radical de ordin par se 1mp1me
conditia :i: 2: O.
Rezolvarea ecuatiei. În ac.est caz se ridica ambii membri ai ecuatiei la cub §l se
obtine ecuatia
24 + vx - (s + Jx)- 3 v'(24 + vx)(s + vx)( {124 + vx - {1.5 + v1t) = 1, (1)
(Am utilizat scrierea ( a-b) = a -b3 -3ab(a-b)) sau tinînd seama ca {;'24 + fo­
3 3

{/5 + Jx = 1, (1) devine


ij�(2_4+
_ _ Jx
-
:i:-) (.-5 +
- x) = 6.

Jx

Ridicînd din nou la cub ecuatia gasirrucuatia x +29.jx..,.. 96 = 0 eu unica solutie


= 9.
J:

Vaificarea solufiei. Pentru a: = 9 2: 0 ecuatia devine


{/24+ J9- {/5 + 0Ï = l sau ifft- ..ys = l sau 3- 2 = 1, evident.
Ecuatia data are solutia ;r = 9.
Observafic. Deoa.recP 24 + lx 2: 5 + lx >
0 adica §Î membru! stîng este pozitiv,
Pcua.tia. sP poate rezolva. rnergînd jlP Pchiva.lenta. a = b ç> a 3 = l i .
b) Condifzi de ei:isfrnfa. Ra.dica.lii de ordin impar exista ('v') x E �-
Rc::olvarca ernafici. Se ridica a.mhii rnembri ai ecuatiei la. rnb fiÏ rezult.a ((a+ b)3 =
(? + b:1 + :3ab(a + b)):
2J: � 1 + :r: - 1 + :3 {;'(2:i:- )(1 ;,:- 1)( v'2:r - 1 + ij:r - 1) = l, ( 1).
--- --
Punînd ÎII land expresiPi 'i/"2:r: - +1 ;:fi: - 1 valoa.rea 1, ecuatia. ( 1) devine v�(2. J: --1)( J:___J
1 - ;r, rare dup-a o noua ridicarc' la rnh condure la ecua.tia (2:r:- 1)(::i - 1) = ( 1- :r?
sali ;i:"(;i: - 1) = O. eu solutiile :i:1 = ü, :i:2 = J-.
1·,,,.ijîrarra so/11fiil01·. Peut.ru ;1• = ü a.vem 2
'i/" · 0 - 1 + 'i/"O - 1 = 1 sa.u -2 = l;
imposibil. Dec-i .r = 0 nu este solutie a ecuatiei date. Daca ;i: = 1, se obtine:
'i/"2 • 1 - 1 + qT-=-1 = 1 sau v'I = ,1 evidrnt.
lkci ;: = 1 est.e solutie a ecuatiei date.
Ecuatia data are solutia ;i: = 1.
17
Obse.rva(ie. Aici a = b <=:> a 3 = b 3 , µare a 1111 mai functiona ! Trebuie observat ca
egalit.atea are loc pent.ru acei :z: pentru care §i membru! stîng este pozitiv, la fel ca
�i mernbrul clrept. Deci ar trebui ca numarul (2x - 1) + (x - l)·= 3:1: - 2 sa.fie
pozitiv (cel putin). Deci x 2'.: l
c) Rezolvarea ecua(iei. Ridicînd ambii membri la cub se obtine ecuatia
a: + 5 + x + 6 + ;3 1/( ;i: + 5) (x + 6) ( -q'x + 5 + -q'x + 6) = 2x + 11
sau, tinînd seama de ecuatia data
1/(a: + 5)(a: + 6)(2a: + 11) = O.
De a.ici X1 = -5, :z:2 = -6, X3 = - 121 .
Verificarea solu/iilor. Pentru ;z: = -5 avem
v'-5 + 5 + ,,Y-5 + 6 = 1/2(-5) + 11 sau 1 = v1f, evident.
Deci ;r = -5 este solutie a ecuaüei date.
Daca x = -6, a.tunci
v'-6 + 5 + v'-6 + 6 = 1/2(-6) + 11, adica -1 = R, evident.
Deci ;z: = -6 este, de asemenea, solutie a ecuatiei date.
In fi ne, :1: = - 2
li -
111 1 ocm·t -111 ecna�1e
t· conduce 1 a

<}- 12
1
+ 5+
1
2 <}-
1 1 + 6 = 2(- 1 + 1 sau A+
<} . ) 1
} f/½
= --Yü, aclevarat, adica §Î
a· = - \ este solutie a ecuatiei.
Ecuatfa dàta are solutiile: :i:1 = -5, :1: 2 = -6, X3 = - 1/.
, d) Rezolvarea ecua/iei. Pentru a realiza ac.est lue.ru vom nota ,,Y2 - x z §1
v'7 + ;i: = t. De aici 2 - :r: =z3, 7 + x = t3, (1).
Ecuatia data se scrie
z2 + t2 - ::t = :3, (2).
Din ( l) prin aclunarea relatiilor rezulta
z 3 +t 3 =9, (:3).
Acum se formeaza lin sistem in z, t
z2 + t2 = :3 - zt z2 + t 2 - zt
:3 = z2 + t-2 - zt = :3
<=:> {
{ z:l+f =9 '-
l <=:> { (z+t)(z 2 +t 2 -zt)=9 z+t=3
rare este un sistem sirnetric in z �i 't. Punîncl z + t = s, zt = p avem s 2 - 3p = :3
s= :3. rn solntia s = :3, p = 2.
Acum gasirn ll�OI' ·:1 = 2, t1 = l �i Z2 = l, t2 = 2.
Revenind la subst.it.utit> avf'.111
= =l
({ � � sau { ,1/2=x )·
-q'7 + a: = 1 v'7 + J: = 2
Prirnnl sist.em are -solutia x = �6, iar al cloilea x = l.
\ie.rijîcarca solufiilor. Pentru a: = -6, avem:
✓(2+ 6) 2 + 1/(ï - fi)". - 1/(ï - 6)(2+ fi) = :3 sau 4 + l -2 = :3, adevarat §Î cleci
:r: = -6 este solutie a ernatiei datP.
· Ana.log pt->nt.rn ;1: = 1 se obtine:

18
1/(2- 1)2 + 1/(7 +1) 2 - 1/(7 +1)(2- 1) = :3, adica l +4- 2 = :3, evident. Deci
§Î x= l este solutie a ewatiei date.
Ecuatia a_re solutiile x1 = -6, x2 = 1. -

1.2.4. 0 Probleme ·propuse

1. Sa se rezolve ecuatiile:
1) a:+ .Ji+Jx +2 +Jx2 +2:i: = 3; 2) J4x- 3 +y'5x+Î = Jl.5x+4;
3) Jx+ ,5 +Ja: +3 = J2x+7; 4) ✓ :i: +7 = J:3x +19- J:1: +2;
5) Jx - 2 +Ji: - ;3 = J:1: +.5; 6) J4x+ 9- JI lx+l- ✓o/x+4 = 0;
7) J.5x+7- J2J: +3 = J3x + 4; 8) Jx+10- Jx+3 = J4x- 23;
9) Jx + .5 +.Ji= J4x + 9; 10) .Ji+Jx- .5 = Jl0- x;
Il) 2./i. +✓.5- x = v"x+2l; . 12) 2✓x=-1- ✓x'+2- ✓�.5X-,--1-
· 0 = 0;
13) 3J2x+l- 4./i.- J:34x- 135 = 0; 14) J41- :3x- J9- ;3:i: = 2Jx+5;
15) 2Jx - 2- ✓2-i.: + ;3 = JJ: - 10.

R. 1) ¼; 2) 3 :3) 0; 4) 2; .5) fij-; 6) 0; 7) _1,.3' 8) 6; 9) 4; 10)


5; 11) 4; 3,2; 12) -3; 2; 13) 4; 14) ±3; 1.5) 11.
2. Sa se rezolve ecuatiile:
1) J2x+7 + ✓1ox+ 8 = J5xTI + J7x+7;
2) J5x+l + 2J4- :i: + J5(a: +2) = �;
3) J8a: + 6 +J3x + .5 = Jx+10 +J10-i.: +1;
4) J6x +1 +J4J: +2 = J8x + J2x+3;
5) ✓s - x - ✓4- 5a: + ✓5 + :i: = 0;
6) y'5x+Î- J6J: - 2-'J:i: +6 +J2x+ :3 = O;
7) ✓sx"+î +J3:i: - .� = ✓7:i: +4 +J2J; - 2;
8) Jl lx+:3- J2- :1: - ✓9a: +7 +Jx- 2 = 0;
9) ✓x =-T +Ja: +2 = J34 + 1: :- J7 + :1:.
R. 1) ½; 2) -/2�q ; :3) !; f; 4) ½; .5) -½; -1; 6) ¾; :3; 7) :3; 8) 2; 9) 2.
3. Sa se rezolve ecuatiile:
1) J2x 2 +5a: +2- J�i: 2�+-:i:--2- = �;
2) J2:i: 2 - 5:r·+2- Ja: 2 - :i: - 2 = Jx 2 - :3J: +2;
:3) J2:1: 2 - 9a: + 4 +3� = J2a: 2 +2h - 11;
1) J2x 2 +7J: - 15 +J2a: '2 - :3:1: = 2J4a: 2 +4;1: - 15;
5) J4:i: 2 +9:,: +5- J2.1: 2 +:1: - I = �;
Ci) J:i: 2 +:r - (5 +J2:1: +:3 = JT='x;
ï) J2.r 2 +th+G - 2(a: + I) +J:1: 2 - l = O;

19
3° ) Daca. m =0, ecuatia devine 2 cos x=-1 cu solutiile x= ± ; + 2br, k E Z.
2

c) Prin notatia tgx = y se obtine ecuatia y - my +m + 1 = 0, care cerem doar sa


2

aiba. solutii reale (y E R). Aceasta are loc daca D = m - 4m - 4 � 0, adica m E


2

(-oo, -2'1'2] U [2'1'2,.oo), caz în care se rezolva. ecuatiile tg x = Yl, tg x = Y2, Y1, Y2
fiind solutiile ecuatiei în y pentru care avem x E { arctgy1 + brl k E Z} = S1 §Ï
respectiv x E {arctgy2 + hl k E Z} = S2.
Concluzii privind rezolvarea ecuajiei date
1 ° ) Daca. m E (-oo, -2v'3] U [2'1'2, oo), ecuà\ia data are solutiile S1 U S2 .
2 ° ) Daca. m E (-2'1'2, 2'1'2), atunci ecuatia nu are solutii.

3) (Ecua1ia omogena cu parametru) Sa se rezolve §i discute ecuatiile :


a) sin 2 x + 2(m - l) sin x cos x +(m 2 - 2m) cos 2 x = 0, m ER;
b) sin 2 x +( m + 1) sin x cos x +m = 0, m ER.
R. a) Daca. cos X = 0, atunci din ecuatie sin X = 0, ceea ce-i imposibil (sin 2 X+
cos 2 x = 1). Deci cos x I O. Se împarte ecuatia prin cos 2 x §i se obtine tg 2x+2(m­
l)tgx +m2 - 2m =O. Aici punînd tgx=y rezulta y2 + 2(m - l)y +m 2 - 2m = 0
CU ra.dacinile Y1 = m, Y2 = m - 2.
Ecuatia data este echivalenta. cu reuniunea ecuatiilor tg x = m, tg x = m - 2.
Aceste .ultime ecuatii au solutiile x E { arctgm + brl k E Z} S1 §i respectiv
x E {arctg(rn- 2) + hl k E Z} = S2.
Deci ecuatia data are solutii S1 U S2 pentru orice m E IR.

b). Se omogenizeaza ecuatia scriind-o sub forma


sin 2 x + (m + 1) sin x cos x +m(sin 2 x + cos 2 x) = O sau
+
(m + 1) sin 2 x +(m + 1) sin x cos x m cos 2 x = O.
Daca cos x = 0, ecuatia se reduce la (m + l) sin 2 x = O. De aicj m + 1 = O sau
.o.
sin X = Sa observam ca. sin X = 0, conduce la O contradictie.
Deci pentru m = -1, ecuatia se reduce la cos x = 0 cu solutiile x E {±f +2k7rl k E
Z} =S1.
Deci cos x I 0 pentru m I -1. Se împarte ecuatia prin cos 2 x §i rezulta (m +
1)tg 2x+( m +1)tgx+m = 0, care se gînde§te ca o ecuatie de gradul doi în tg x = y.
Aceasta are solutii daca discriminantul este pozitiv, adica ( m + 1)(-3m + 1) � 0
sau m E (-1, ½]. Se rezolva ecuatiile tgx = Yi, cu solutiile x E {arètgyi + hl k E
Z}=S2 .
Concluzii privind rezolvarea ecuaJiei :
· 1° ) Daca m E (-oo, -1), ecuatia nu are solutii.
2° ) Daca m =-1, atunci XE S 1 .
3° ) Paca. m E (-1, ½], atunci x E S 2 .
4° ) Daca m E (½, oo), atunci x E 0.

4) (EcuaJie ce conJine suma de sinusuri) Sa se rezolve §Î discute ecuatia


sin x +sin 3.x =m sin x, m ER.

277