Sunteți pe pagina 1din 119
CULEGERI DE PROBLEME DE MATEMATICA Slee FIZICA SERIE »-MIRCEA GANGA ECUATII SI INECUATII EXPONENTIALE $l LOGARITMICE { yy x+y-6 , y>0 { log, ,(2—y)>0 log, ,(2x—2)>0 Mircea Ganga ECUATII $I INECUATII EXPONENTIALE $I LOGARITMICE Exponential and logarithmical Equations and Inequations The -work “Exponential and Logarithmical Equations and Inequations" is meant for high-school pupils, being, at the same time, very useful to teachers of mathematics. This selection of exercises is extremely varied and interesting, enabling pupils to improve and widen the knowledge they acquire during class; for the maths teachers it means a methodical way of dealing with the chapter on exponential and logarithmical equations and inequations, both in class and in additional actitivities outside classes. The work is divided in two parts. The first part comprises about one hundred exercises (their key included). It is centered on the main types of exponential and logarithmical equations and inequations and debates on them. The second part of the work contains sets of exercises which are given to be solved. To every set of exercises in this part there is a correspondent in the first part, namely one or several solved problems, of the same type and form. Contents Preface Part one. Solved exercises ‘A Exponential equations arid inequations B, Logarithmical equation and inequations Part two. Exercises to be solved C. Exponential equations and inequations D. Logarithmical equations and inequations MIRCEA GANGA ECUATII SI INECUATII EXPONENTIALE SI LOGARITMICE Seria Culegeri de probleme de matematica si fizica w Editura Tehnicd Bucuresti, 1994 Copyright ©, 1994, Editura Tehnica Toate drepturile asupra acestei edifii sint rezervate editurii Adresa: EDITURA TEHNICA Piata Presei Libere 1 33 Bucuresti, Romania | cod 79738.» Lucrarea ,Ecuajii si inecuajii exponeniale si:logaritmice” este adresat’ elevilor de liceu fiind, in acelasi timp, foarte utila gi profesorilor de matematica. Prin aceast culegere de exercitii si probleme este pus 1a dispozitia clevilor un material extrem de variat gi interesant prin care acestia isi pot adinci si nuanja cunostinjele primite'la clas, iar profesorilor de matematicd li se oferi o modalitate ordonata de a prezenta capitolul de ecuajii si inecuajii exponentiale si logaritmice, atit la orele de clasi cit si la orele de cerc. Dou pirti mari compun lucrarea. Prima parte cuprinde aproximativ 0 suti de exercitii si probleme rezolvate. Aici sint incluse principalele tipuri de ecuafii si inecuafii exponenjiale si logaritmice si discujii de ecuatii gi inecuatii exponenfiale si logaritmice. Partea a doua a lucririi este format din scturi de exercitii si probleme propuse spre rezolvare. Fiecare set de exercitii si probleme propuse are corespondent, ca tip si forma, in prima parte, una sau mai multe probleme rezolvate. Redactor: ing. VASILE BUZATU Tehnoredactor: V.E.UNGUREANU Editare computerizati: A. STANESCU Coperta: SIMONA DUMITRESCU Bun de tipar: 15.11.1993; Coli de tipar: 7,25 C.Z.: 517.91 ISBN 973-31-0509-0 Prefata Materialul conginut in aceasté carte (aproximativ 1500 probleme) a fost selectat si ordonat in urma muncii din mai muli ani. Am gdsit cd este util atit pentru elev cit si pentru profesor sd aibé 0 prezentare sistematicé a principalelor probleme ce se referd la ecuafii, inecuagii exponentiale si logaritmice. Lucrarea este formaté din doud parti. Prima parte confine circa o suta de probleme rezolvate. Aici sint incluse principalele tipuri de ecuagii, inecuatii exponengiale si logaritmice, discusii de ecuaii, inecuayii exponentiale si logaritmice, sisteme de ecuatii exponengiale si logaritmice. 7 Parcurgerea problemelor rezolvate (de la cele mai simple pind la cele mai complicate - gradul de dificultate al lucrarii fiind mediu) va ajuta cititorul sé poaté rezolva problemele propise din partea a doua a lucritrii. Fiecare tip de problema rezolvaté. isi are corespondent un set de probleme propuse. De aceea recomanddm elevilor sd studieze cu multa atentie prima parte a lucrérii $i dupa aceea sé rezolve problemele propuse. La marea majoritate a problemelor propuse sint date raspunsuri. Acolo unde am considerat cd se utilizeaza tehnici mai speciale, mai putin cunoscute de elevi de la orele de clasd, am indicat acele elemente care ajuté la rezolvarea exercifiilor. AUTORUL, Ploiesti, noiembrie 1993 CUPRINS Probleme si exercitii rezolvate \ecuafii exponentiale . . . 1 Ecuafii exponergale care se rezolvi prin descompunerein factor sau prin substitu sll! 7 Pot i sdecbeaeetech Ecuajii omogene . : u Ecuafii exponergiale cu solufi 2 Ecuagii de forma [f(2) 1" = (72) i? 7 3 Discutia ecuatiilor exponergiale ce conjin parame! 14 Alte ecuafii ce contin exponemgiale ....... 14 Sisteme de ecuajii exponergiale . 15 Inecuatii expanenyiale 16 B. Ecuafii si inecuafii logaritmice 20 Ecuagii exponential-logaritmice . 21 . 2 2 23 B Sisteme de ecuafii logaritmice ......... 24 Discutia ecuafilor logaritmice cu parametru. . 26 21 Discutia inecuagilor logaritmice cu parametru 33 Sisteme de inecuayii logaritmice ...... 33 Partea a doua. Probleme si exercitii propuse C. Ecuafii $i inecuafii exponentiale ....... Ecuajii ce se rezolvi prin descompunere in factori sau prin substitusit : 38 Ecuafii exponergiale cu solujie unica 7 ident! 4 Discujia ecuapilor exponengiale (a € R) 3 Alte ecuafii ce consin exponengiale . : 44 Sisteme de ecuajii exponeryiale . 6 Inecuatii exponengiale 70 Inecuatii exponenfiale omogene . B Discuia inecuapilor exponergiale 6 D. Ecuafii si inecuafii logaritmice . . 16 Ecuafiilogaritmice care conjin logaritmi in aceeasi baz’ B Ecuafii logaritmice care conjin logaritmi in baze diferite 80 Ecuafii logaritmice cu solugie unicd te 85 Alte ecuajii logaritmice.. . . : : 86 Discugia ecuapilor logaritmice cu parametru. - « - 9 Sisteme de ecuagii logaritmice 91 Inecuatii logaritmice %y Discujia inecuapilor logat ho Bibliografie 4s A. ECUATII $I INECUA Til EXPONENTIALE 1. af =a8,a>0,a41 Indicagie. Din egalitate rezulti flx)=g(x), iar solugiile acestei din urm4 ecuaii sint solu- fille ecuatiei date. Exemple 2 7 1 31. R, De aici 2x+1=-x7, cu solujia dubla x=-1. 2) 312.5*2-295, R. Ecuatia se scrie echivalent 15*?=15? sau x=4. 3) S41 3.521550, R. Ecuajia se mai scrie 5?*1(52-3)=550 sau 52! =5? sau x=3/2. 2. a =b,a>0,041 Indicajie. 2.1. Dack b0, se logaritmeaz4 ambii membri intr-o baz4 convenabila. Obtinem , iar de aici solufiile ecuatiei date. flx)=loggbExemple y 3122, R. Logaritmind in baza trei objinem x-1=log,2, adic& x= 1 +1og32=log33 +1og32=log36. ~ 252-3. , R. Ecuajie imposibil’. 3) GF-1)G*+1)=0. Prima ecuatie se scrie 3°=1=3°, adici x=0, iar a doua ecuatie este imposibila, 3. aft ag” =b, a; > 0, al, iia | 3.1. bS0, ecuatia este imposibild. ; 3.2. b>0. Se logaritmeaz’ ambii membri intr-o baz convenabil a. Exemple 1) 2th gt les, R. Se logaritmeaza in baza zece $i rezult (x+1)lg2+(x-1)lg3=Ig5 sau x(Ig2#1g3)=g5-lg2+1g3. sau xlg6=1g(15/2). De aici x=Ig(15/2)/Ig6. 2) 228-1 583-3, R. Logaritmind in baza zece objinem (2x-I)lg2+(x+3)lg5=1g3 sau x(21g2+1g5)=1g3+lg2-31g5 iar de aici x=1g(6/5°)/1g20. 3) Math gt 2-7 R. Prin logaritmarea in baza zece rezultd x(1g2+1g3+1g5)=1g7-1g3 +2125 sau x=1g(725/3)/1g30. 4, af) =b8), a,b>0, abel Indicajie. Se \ogaritmeazd ambii membri ai ecuatiei intr-o baza convenabila. Exemple 1 grtlig2e-l R. Se logaritmeaza ecuatia si se objine (x+1)1g3=(2v-1) 125, iar de aici se objine ecuatia x(1g3 - 21g5) = -1g3 - Ig5 sau x/g(3/25)=lg(1/15). De aici x= 1g(1/15)/1g(3/25). R. Logaritmind obtinem (x2-1)1g3 = (x2-3)1g7, iar de aici x?(1g3-1g7) = 1g3-31g7 sau x71g(3/7)= 1g(3/73) sau x? = 1g(3/73)/1g(3/7) cu solujiile x= +¥1g(3/79)/1g(3/7) . z fo) Ae) Bh? 8:() . 5. ay" a by, ayb,>0,4,b,#1,i=1,2. Indicate. 7 oe ambii membri ai ecuatiei. Exemple 13th g2-BapBe-1y 15e, R, Logaritmam in baza zece si avem: 1g3**! + 1g5?*-3 = 1g73*-1 + 1g11* sau (x+1)1g3 + 2x-3)g5 = Gx-1)lg7 +5xlgi1 sau xlg(3-25/(73-115)] = ~1g(3-5?-7) x(1g3 +21g5 -31g7 -51g11) = -1g3 -31g5 - 1g7, saux = -1g(35°-7)/Ig(75U7-11)], 2) ay bas Lan, R. Sc logaritmeaza in baza zece gi se obtine x7 1g5+(x2-1) 1g(1/2) =(&?+1)1g3 +(x2-2)1g(1/7), 2x?[1g5+1g(1/2)~1g3~-1g(1/7)] = 1g(1/2)+1g3-21g(1/7), x71g(5-7/(2°3)) = 1g(3-49/2) sau x2 = 1g(147/2)/1g(35/6) cu solugiile x= + ¥1g(147/2)/1g(35/6) . 6. c,a*) +c,a%) +c, = 0, a>0, atl. Indicatie. Ecuatiile de acest tip se rezolva prin substitutie. Se noteazd aI=y si se obfine ccuatia de gradul 2 in y, qy?*epy+c3 = 0 cu solutiile y,, yp. Ecuatiile af = yi = 1,2 au solugii daca y>0. Exemple 1)5.29*-3-3.29-3%47 =, R. Se aduce ecuatia la forma 5:23*/8-96/23" +7 =0. Se noteazé 23* =y si se objine ecuatia 5y?+56y-768 =0 cu solujiile y; = -96/5, yy =8. Cum y,>0, numai ecuatia23*=8 are solugia x=1. Deci ecuajia dat are solujia x=1. 2) 4 +2**! 280, R. Ecuatia se serie echivalent 2*+2:2*-80=0. Se noteazd 2*=y gi se obfine ecua- fiay?+2y-80=0 cu solutiile y,=-10, y=8. Cum y,=8>0 numai ecuatia 2*=8 are soluyia 7 3) g22(3e 30 4 19-9, R. Se pune ecuajia sub forma echivalenta (peritru x#0) 82-88! + 12-0 si se noteazd 8!*zy, Ecuatia y? -8y +12 =0 are solufiile y; =6,y9 =2, iar ecuatia data este echivalenta cu ecuatiile 8! =6,8!%*=2, care au solutiile x; =logg2,x2 =3. Acestea’ sint solutiile ecuatiei date. 7. Ecuatii exponentiale care se rezolva prin descompunere in factori sau prin substitutii- Exemple 1) 51*2% 46) *¥=30 + 150%. R. Ecuatia se scrie echivalent 5:25" +6-6* -6 25" -30=0 sau 5(25* -6) ~ 6% ast sau inc’ (25*-6)(5 -6*) =0. De aici se obfin ecuatiile 25° -6 =0,5 -6* =0 cu solutiile x1 =10gp56,x2 =logg5. Deci ecuatia data are solutiile x1.x2. 2) Ata +a") +B(a* +a) +C=0, a>0,4,B,C E R. Indicatie. Se noteazd a* +a =y, iar-de aici prin ridicare la patrat se obsine ~6)xh a% +q-%=y2-2. Ecuatia data devine o ecuatie de gradul doi in y etc. Daca ecuatia are forma A(a2*+a~™*)+B(a*-a™*)+C=0, atunci se noteaaz 2y, care prin ridicare la patrat di a2¥ +a~™*=y?+2etc. Dacd ecuatia are forma A(a*+a~**)+B(a*+a)+C=0, se noteazd 3X 4g -3 2y3 -3yete, -y si prin ridicare la cub se obfine a ~ S& observam c& ecuatia a* +a * =y are solufii pentru y>2, deoarece x + I/x >2 pentru x>0. Exemplu. 9(9* +97) ~3(3* +3™*) -72=0. R Se reemi 3¢ +3 ay, ix ce ti 32% +3" =y? 2. Cy amen ear df die 9(y? -2) ~3y -72=0 cu solutiile y =10/3, y)=-3.Tinind seama ci y22, numai ecuatia 3°+3-*=10/3 are solugii. Pentru rezolvarea acestei ecuafii se noteazd 3*=z>0 gi se objine ecuatia in 2:32-10z+1 =0 cu soluiile : 2, =3,z)= 1/3. Avem de rezolvat ecuajiile:3° =3,3*= 1/3 cu solujiile xy =1,x9= = Deci ecuatia data are solujiile x; =1,x,+-1. 8. ca 46,0 +. rep? =d, BAO 4d, HOM 446° , a,b>0,a,b +1,c,€Ri=Lk,d, eR, =1) Indicayie. in ecuatiile exponentiale ce contin exponentiale cu baze diferite, a#b, este indicat sé grupam intr-un membru termenii ce cuprind exponen fiale de aceeasi baz (a), iar in celalalt membru termenii ce au in componenta lor exponentiale cu aceeagi baz (b). Exemple 1) SS Ol a gt t2 gta gt tl gee R. Ecuatia se mai scrie 5* +5:5* +255" =3* +3.3* +9.3* sau 5*(1 +5 +25) =3%(1 +3 +9)sau 315" =133* adica + (5/3)* =13/31. De aici x =1g(13/31)/Ig(5/3) care reprezint& solutia ecuatiei date. 2) 2 42k th 42812 49013 239, R. Ecuatia se scrie echivalent 2° +2-2* +4.2* +8:2*=30, 10 2¥(1 +2 +4 +8) =30, 2%-15 =30,2* =2,x=1. Solufia ecuatiei date este x=1. 3) 3(10* ~6* *2) +4107! =5( 10%“! 46°“), R. Aducem ecuatia succesiv la formele echivalente: 310% +4-10* #1 -5.-10°"! 23.67 245.6%), 10° 1(3-10 +4-102 -5) =6" 13.63 +5), 425-10*7! -653-6°7), (5/3)* 7! =653/425, (&-1)1g(5/3) =1g(653/425), x=1g(653/255)/1a(5/3). 9, ca") +¢,b/ =c,, a,b>0,a,b #1,ab =1 Indicajie. Din ab=1 rezulté 6=1/a, iar ecuatia devine ca +c9( aM) =c3. Notind aM) =y>0, obtinem o ecuatie de gradul 2 in yicyy? -cyy +c2 =0 cu solutiile y}, yy. Revenind la substitutie se obtin ecuatiile exponen- fiale a!) =y,7=1,2 ete. Exemplu (sve \' eae } ao, R. SA observim ca ¥5+2V6 5 -2V6 (\eeaye ) sulsaye 210. Punem (sae) si obfinem ecuatia y?-10y +1 =0cu solusiile: yes -2V6 =1/(s +2¥6) =(5+2¥6)~!,y9 =5 +2V6. Revenim la substitutie si rezolvim ecuatiile (5 +26 y -(s +2¥6) Za x (5 +26 } =5+2V6 cu solujiile x2, x)=2. Acestea sint solutiile ecuatiei date. . Ecuatia devine 10. Ecuafii omogene de forma: ca; #o,a7™ +c3(a,2,) =0, a; >0, 0:41, 1,2. Indicatie. Pentru a rezolva astfel de ccuafii se recomandi impartirea ambilor 2px) membri ai ecuatiei prin 2°“, eind se obfine ecuatia echivalent & c1(ay/aq)% +c3(aylan¥“) +p =0, care este de tipul 6. pari ecuatia prin (412,¥) cind obtinem: Se poat cy(ay/az¥™ +co(ap/a, 9 +c4=0, care este 0 ecuatie de tipul 9. Exemple OT R. Ecuatia se scrie echivalent 525° +6-6" -6*25* -30=0 sau 5(25* -6) -6*(25*-6) =0 sau inca (25* -6)(5 -6*) =0. De aici se objin ecuatiile 25° -6 =0,5-6* =0 cu solutiile x1 =log256,x2 =logg5. Deci ecuatia dat& are solutiile x1,x2. 2) A(@™ +a) + B(a* +a) +C=0, a>0,4,B,C E R. Indicatie. Se noteazi a* +a~ 25 yg 2k , iar-de aici prin ridicare la patrat se obtine =y-2. Ecuatia daté devine 0 ecuafie de gradul doi in y etc. a Dacé ecuatia are forma A(a¥ +a~™*) +B(a*-a"*)+C=0, atunci se noteazd , care prin ridicare la patrat di a +a" =y2+2etc, Dacd ecuatia are forma A(a Msg ata +a) +C= 3x y, , Se noteazd si prin ridicare la cub se obsine a = 3 ay} ~3yete, S& observa c& ecuatia a* +a-*=y are soluii pentru y22, deoarece x + I/x =2 pentru x>0. Exemplu. 9(9* +9) -3(3* +3) -72=0. R Seren 3° +3 * ay, in dei 3% +32 =y?-2. Ch astm ear fi aie 9(y? -2) -3y-72=0 cu solutiile y, =10/3, yp=-3.Tinind seama c& y22, numai ecuatia 3*+3™=10/3 are solutii. Pentru rezolvarea acestei ecuafii se noteazd 3*=z>0 gi se objine ecuatia in 2:32? -10z+1=0 cu solutiile : zy =3,z2=1/3. Avem de rezolvat ecuajiile:3* =3,3* = 1/3 cu solufiile x1 =1,x,=-1. Deci ecuatia dat are solujiile x, =1,x) =-I. 8. ca! 46,09 4 cep alt ad, 5H 4d, BOM + 4d, 18), a,b> 0,0, #1,¢, eR i=1 kd eRY=1) Indicatie. in ecuatiile exponensiale .ce contin exponentiale eu baze diferite, avb, este indicat s& grupam intr-un membru termenii ce cuprind exponen tiale de aceeagi baza (a), iar in celdlalt membru termenii ce au in componenta lor exponentiale cu aceeasi bazd (6). Exemple 1) F451 4 5tt2 gta gttl ygtt2, R. Ecuatia se mai scrie 5* +5:5* +25:5* =3* +33 +93" sau 5*(1 +5 +25) =3%(1 +3 +9)sau 315*=133* adicd (5/3)*=13/31. De aici x=1g(13/31)/1g(5/3) care reprezinta solutia ecuatiei date. 2) 2 ae thant t2 49°13 239, R. Ecuatia se scrie echivalent 2* +22 +4.2* +82" =30, 10 2 (1 +2 +4 +8)=30, 2°15 =30,2% =2,x=1. Solusia ecuatiei date este x=1. 3) 3(10* -6* *2) 44-1077! =5( 107! 46-1), R. Aducem ecuajia succesiv la formele echivalente: 3-10" 44-10% #1 -5-10° 7! 23.68 245.671, 10° 1(3-10 +4-102 -5) =6* “!(3-63 +5), 425-10°~! =653-6"7}, 5/3)" ~} =653/425, (x-1)1g(5/3) = 1g(653/425), x=1g(653/255)/1g(5/3). 9. ca +¢,b™) =c,, a,b>0,0,b #1,ab =1 Indicayie. Din ab=1 rezult& b=1/a, iar ecuatia devine cya) +e9( 11a) =c3, Notind a) =y>0, objinem o ecuatie de gradul 2 in yey? ~cyy +9 =0 cu solutiile yy, yo. Revenind la substitutie se obfin ecuatiile exponen- fiale a) =y,7=1,2 ete. Exemplu (6 +26 VMs -246 } 10, R. Sa observam ci ¥5 +26 ¥5-2V6 =1. Ecuatia devine (5 +26 } als +26 * 10. Punem V5 +276 \y si obtinem ecuatia y? =10y +1 =Ocu solusiile: yy =5-276 =1/(5 +2V6)=(5 +2V6)"!,yy =5 +2V6. Revenim la substitutie si rezolvam * -1 ecuatiile (Gae) -(ss2ye)"', x \s +26 ) =5+2V6 cu solutiile x\=2, x=2. Acestea sint solutiile ecuatiei date. 10. Ecuafii omogene de forma: cap #0,02 +¢5(a, 2.) =0, a; >0, a;541, 1,2. Indicajie. Pentru a rezolva astfel de ecuafii se recomand’ fmpartirea ambilor 24x) membri ai ecuatiei prin 2)", cind se obfine ecuatia cchivalent (ala)? +¢3(a,/a,¥ +c =0, care este de tipul 6. Se poate imparti ecuatia prin (4,4))”) cind obtinem: c4(ay/az¥™ +cq(ag/ayY™ +040, care este 0 ecuatie de tipul 9. Exemple 1) 316° +3736" =26.81". . R. Ecuatia se scrie echivalent 342 +3767 =2697%, 3(4/9)** +37 (4/9) -26 =0. Punem (4/9¥' =y>0 si obginem ecuatia 3y? +37) -26 =0 cu soluiile y; =2/3,y =-13. Ecuatia data este echivalenta cu ecuatiile (4/9)* =2/3,(4/9)* = -13... Prima ecuafie are solujia x=1/2, iar a doua ecuatie este imposibila. Deci ecuatia dati are solufia x=1/2. 2) 32k? 6-9 4 gap gh? 43-5 25 52x? 46-9 R. Se aduce ecuatia la forma Vgx 230-4, 4 gx a3x—4 15 gx Bx 2 3x =(3/5)* *3*4 objinem ecuatia « Ecuatia data este echivalent& i 2 impartind ambi membri prin 15° *3*~4 gi notind 3 +4/15 =3/(Sy), care are numai o radacina pozitiva 2 cu (3/5)* *3*~4 = =(3/5)°. De aici x2 +3x-: ecuajia data are solujiile -4; 1. 7 3) 27% +12* =2-87. R. Se imparte ecuatia prin 8* gi se obtine (3/2)3* +(3/2) » Asada’ =0 cu solujiile x) =~4.xy - Fie (3/2) ecuatia y>+y-2=0 sau (y-I)(y?+y+2)=0 cu singura solujie reald =I. Deci Gry Ly>0, Se objine =(3/2)°. De aici x-0. Ecuatia data are solutia x0. 11. Ecuatii exponentiale cu solutie unica Indicatie. Rezolvarea acestor ecuatii const in a le aduce la forma f(x)=c, unde / este strict monotoni, iar c este o constantd $i observind cd ecuatia are 0 solutic xp. Dacd f este strict crescdtoare, atunci pentru x>xq rezultd f(x)>f(xq)=c. ceea cc aratd cA nici o valoare x mai mare decit xq nu poate fi o radacina a ecuatiei \x)=c. Analog daca x0, atunci obfinem ecuatia g\(x) =g9(x). 4°) Daca f{x)=0, atunci egalitatea are loc pentru gy (x)>0,g9(x)>0. 2 Exemplu (¢2 +x -57)* > 3 =(c2 4x-57)!% R. Analizim cazurile: 1°) x? 4y-57=1, adicd x? +x-58 =0 cu solusiile x1 9 =(-1+y233 )/2. 2 Ecuatia devine 13%" *9 =) 10 4/355 )2 sint soluti ale ecuatiei date. 2°) x2 +x-57=-1, adicd x?+x-36=0 cu solufiile x3 =-8,x4=7. » adica I=1, Ecuatia dat se serie (-1)>* 2s =(-1)!* (9. Aceasta egalitate se verificd de acele valori ale lui x pentru care 3x#+3 si 10x sint intregi. Valoarea x3=-8 nu verificd (*), iar x4=7 0 verificd si deci este rédicina si pentru ecuatia data. 3°) Dacd x? +x -57>0,x? +x -57#I, atunci din ecuafie rezulté 3x? +3 =10x, cu solufiile X5 =3,x6=1/3. Pentru x=3, ecuatia devine (-45)30=(-45)3, adevaratd. Pentru x=1/3, ecuatia se scrie (4/9- 57)108(4,9-: 57)'0 | egalitate care nu are sens (an numar negativ este ridicat lao putere fractionara), Deci numai x=3 verifica sul x43 _o10r aceasta egalitate se verificd 4°) Daca x? +x -57 =0, atunci ecuatia devine 03 de acele valori ale lui x pentru care 3*” +3>0,10x>0. Din ecuatia x? 4-57 =0 rezulté (-14/229")2 =x7.. Singura valoare ce verficé cele doud inegalititi este x-(-1+/29 2. in concluzie solujile ecuatiei date sint: (-1 +333 2;(-1 +y225-)2; 337. 13. Discusia ecuatiilor exponentiale ce confin parametru Exemplu Sa se determine toate valorile lui a pentru care ecuatia 4 -a2*-a+3=@ are o singurd solutie. - R. Notind 2*=y>0, ecuatia devine y?-ay-a+3 =0. Ecuafia data are o singura solutie daca si numai dacd ecuatia in y are o singura radacina pozitiva. Conditiile ce se impun sint: ,D>0 . {ro unde D este discriminantal ecuaiei in y iar P est produsul radacinilor acestei ecuatii. Sistemul de conditii este: “ (ar2) (a+6)>0 -4<0, cu solutia a>3. De asemenea D=0 avem a € {-6,2}. Numai pentru #2 yealt’ x0. Deci a €{2} U B50). 14. Alte ecuatii ce contin exponentiale Exemple * 1) SA se rezolve ecuatia 8-224 * =x 20. R. Se pune ecuatia sub forma 8 -x-2* +8/2* -x=0, Notim 2*=y>0 gi ecuatia se scrie xy? +(x -8)-8 =0 cu solufiile y, =8/x,y2 =-1. Revenind la substitutie avem de rezolvat ecuatiile 2° =8/x,2*= imposibila. 2) Sa se rezolve ecuatia 2cos”{(x 2 +x)/6] =2* +2. R. Avem inegalitatile: 2cos"{(x ? +x)/6] <2, 2° +222. Deci egalitatea are loc daca cos” [(x2+x)/6]=1 42722, Din a doua ecuatie se obtine x-0. 3)'S& se rezolve ecuatia (1 +73)" -2°-3 (2 +3)" #12. . Prima ecuafie are solugia unicd_x-2, iar a doua ecuatie este R. Notim (1 +/3)*=y gi rescriem ecuatia sub forma y-2 2 +3)" sly 4 +2/3)"18 =1/2. Dar 4 says eli asl si ecuatia devine »-y718=1/2 cu solusiile yy 2 =22+V3). Pentru x aver valorile x92, #=108, |p 4=25 Analog se rezolva ecuatia (1 +43)" +2*-"p +3)" =4. 4) Si se rezolve ecuatia x2-2**! 42b-H1+2-,29)*-31 +4 yox-l R. Se analizeaza cazurile: 1°) x23, Se obfine ecuatia x22**!42*-!=x22**!42*-l, adevarata pentru orice x23, 2°) x<3, Ecuagia se aduce la forma 2° ~!(4x?-1) =25-*(4x2-1) cu solutiile x1 =3,x7 =-1/2,x3 =1/2. Cum x3 se rein valorile x9 = ~1/2, x3 =1/2. jin concluzie multimea de solutii a ecuatiei este [3,00)[) {41/2}. in? 2, 5) Sa se determine multimea {xe[0,n/3];25" * +5 * =27/4) R. Aplicind inegalitatea mediilor membrului sting se deduce c& este mai mare sau egal cu 2”4, Avem egalitate pentru x=n/3. 15. Sisteme de ecuafii exponentiale Exemple i) iar de aici x +y=3. impartind, membru cu membru, cele doua ecuatii rezulta (23)°-Y =2/3. De aici x-y=1. Din x+y =3,x-y=1 rezultd x2, yl, care este solufie a sistemului dat. Altfel se logaritmeaza ambele ecuatii in aceeagi baz. 25? +257 =30 25% *Y =: R. Notém a =25 2» btinem sistemul 2 ype a,=5 7 a3=-5 7 a” +b" =30 oy solute: | a-i5 } % a4=V5 ab =5)5, b,=V5; | b2=5; | by=-~V5; |b Revenind la substitutie gisim solutiile: (1/2; 1/4), (1/4; 1/2). x? 47e612<1 3) x+y=6,y>0. R. Din y>0 si prima ecuatie rezulta y=1, sau y#l, x?+7x +120. De aici x= -3,x=-4. Deci sistemul dat este echivalent cu reuniunea sistemelor yl y>0 pops x=-4 care au solupiile: (5;1), (-3:9), (-4;10).. > | xtys6, | x4y=6, 4) Sa se detetmine valorile lui a pentru care sistemul 2b late] apex? sa x24y2=1,aeR 0) unica solutie a sistemului. Se observ cd si (-x; yp) este solutie a Deci trebuie ca xy=xq, cea ce di xy=0. Sistemul devine: are osingurd solutie. in a doua ecuafie yo=1 sau yo=1 cind se objin pentru a valorile: a=2, a=0. Cazul a=0. Sistemul se scrie: 2M le fx | ayex? x2ay2e, in ecuatia a doua a sistemului rezulté |x|, |y|<1. Deci 21* 14 |x| 21+x?2y+x?. vem egalitate daci este egalitate peste tot, adica dacti 2171 a1, [x | =x2y=1. Acest lucru este adevarat dacé x-0, y=1. Cazul a=2. Sistemul are forma: 2P ls fej ay ex? +2 2 4y2 xvty * observam ci x=1, y=0 verifica sistemul si deci pentru a=2 sistemul are mai mult de o solutie. care are solutia (0, -1). SA arétam cA nu mai are alte solujii. Dar 16. Inecuatii exponentiale Indicatie. in rezolvarea inecuatiilor exponenjiale se utilizeazd monotonia functici exponentiale f(x) =a *,a>O,a#l. Daca a € (0, }), functia exponeniala este strict descrescdtoare, iar pentru a>I functia este strict crescatoare (R — (0, ©)). Jdeile de lucru de la tipurile de ecuajii exponentiale sint utile si la acest paragraf. Exemple 1) 24 <32, R. Se aduce inecuatia la forma 24*<25. Cum exponenfiala de bazi 2>1 este strict crescdtoare rezulta 4x<5, adica x<5/4. 2) (2/3)? <(827)" 2, 16 R. Inecuatia se mai scrie: (2/3)? ~** < (2/3) -2), Deoarece functia exponential’ cu baza 2/3 < | este strict descrescZtoare rezultd 2-2x23(x-2), inecuatie ce are solutia xs 8/5. 3) 5a¥¥ -3.2VF -! <6, R. Sa observim ci x 2 0. Inecuatia se mai scrie save 3 oF 12<56 sau qalF < 2 sau 2 <16 sau inca 2% <24 coca ce di Ye <4, adic’ x < 16. Cum x 2 0 rezulta x € (0, 16]. 4) 23% 4238-1 4938-2 493-3.< 199, R. Se scrie inecuatia sub forma 23* +23*/2 +23*/4 +23*/8<120 sau 8:23* +4.27* 42.23% +23*<960 sau 15:23*<960, 2°*<64,8" <8", adicd x <2. Deci multimea de solutii a inecuatiei este x € (-c, 2). 5) 5¥ 38 tl a9¢gt 73x72), R. Sa observim cA inecuatia contine exponenfiale cu baze diferite. Ca si la ecuatiile exponentiale se grupeazi intr-un membru termenii ce contin baza $, iar in celdlalt membru termenii ce conjin baza 3 $i inecuafia devine succesiv: 58-258 ha gt tl gt 2 5x15 -2)23*-2(33 -2y, 3.5%"! 2253°°?, aba St 3237-3 sau (53) 321, adicd x3 20, x23. Deci muljimea de solutii a inecuatiei este x € (3, «). 6) 24/(1 -25*)s 15 -6) R. Se impun condijiile 1-25 #0,5*-6#0. Notim 5~™=y gi inecuatia devine: 24/1 ~y?)< 1My-6) sau (y? +24y -145)/(1 -y2)(y-6)S0. Aceast’ ultima inecuatie are ca solutii y € [-29; -1) U (1, 5) U [6, «). Cum y> 0 refinem y € (1, 5), adica 1<5*<5 ccea ce di x € (-l, 0) siy 2 6, adica x < -log.6. Deci muljimea de solugii pentru inecuatie este (-20, -logs6) U (-1, 0). 7) (Inecuatie omogend) 4% -2-5**<10*. R. Se impart ambii membri prin 52* > 0 si se objine inecuatia (2/5)** -(2/5)* -2<0.Se noteaza (2/5)* = y > 0 gi se objine y -'y - 2 <0 cu solutia y € (-1, 2). De mai sus (y > 0) avem y € (0, 2). De aici 0 < (2/5)* < 2. Prima inecuatie are loc pentru orice x € R, iar a doua inecuatie pentru x > logy/52. 7 Deci muljimea de solujii a inecuatiei este (logy,s2, ©). 8) (Inecuafii de forma ma +ma* +p>0) 25*<6-5*-5 ; R. Se aduce inccuatia la forma 5** -6-5* +5<0: si se noteazd 5* = y > 0, obtinind inecuatia y2 -6y +5<0 cu solutiile y € (1, 5). De aici 1 < 5* <5 se obfine xe (0, 1). 9) ¥9F-37*2 >3¥-9, R. Radicalul exist dacd 9* -3**?>0, adic& 3*(3*-9)20, cea ce di x > 2. Pentru x > 2, membrul drept devine 3% - 9 > 0. Cum ambii membri sint pozitivi (pentru x 2 2) se obfine (prin ridicare la patrat): 32 -93*>37* -18.3% +81 sau 3 > 9 ceea ce di x > 2. Deci multimea de solufii a inecuatiei este x € (2, 0). 10) (2 4x41¥¥<1, R. Sa observim ci x24x+1>0 pentru orice x € R. Inecuatia devine: (2 axel 0. Deci avem de rezolvat sistemul de inecuatii: x>d x2ax+1>0 xPaxtl1, adicd x € (0, -1) U (0, ©). Din (1) rezulta x < 0. Agadar x < - J reprezint& multimea de solufii a inecuatiei in acest caz. in concluzie multimea de solutii a inecuatiei date este x € (~~, -1). WD) 221 R. Se aduce inecuatia la forma 2% +x211 si se considera functia f: R-> R, fix) =x +2%, care este strict crescdtoare (suma de functii strict crescdtoare). Se vede ci x = 3 este solugie a ecuatiei f(x)=11. Dacd x > 3, atunci f(x)2f(3)=11. Deci x € (3, 0) este multimea de solutii a inecuatiei date. Xe oe yts34-3 2 lay-120. R. Din ecuatia a doua rezulta y=1-2**', Cu aceasta prima inecuatie se scrie (1-28 *!)2<3-4*-3 sau (2*-2)<0. De aici 2* = 2, adicd x = 1, iar de mai sus y = -3. Asadar solutia sistemului este (1; -3). 13) Discutia unei inecuatii exponentiale Si sé determine valorile lui a ¢ R pentru care inecuatia 12) S& se rezolve sistemul 2 2 4°” 42(2a+1)2* +4a?-3>0, are loc oricare ar fi x real. 2 R. Notém 2°” =1>0 gi inecuatia devine: 1? +2(2a +1)t+4a2-3>0 (*). Problema este echivalent cu a determina parametrul a pentru care inecuatia (*) are loc oricare ar fit > 0. 18 Se disting cazurile: 1°) Daca discriminantul D este negativ, atunci inecuagia (*) are loc pentru orice ¢ real, deci si pentru ¢> 0. Avem D=16(a+1)<0, dacd a <-1. 2°) Deci daci D este pozitiv, atunci (*) are loc pentru orice ¢ > 0 daca radicinile trinomului (in ¢) sint situate la stinga lui zero. Sistemul de conditii este: D>o “Qa +1)s0 (4 +950) 4a? -320 (441920) Solugia acestui sistem este a> 3/2. jn concluzie mulimea de valori pentru a este (-00, -1) U [¥3/2,00). B. ecuatu st INECUATI LOGARITMICE 17. log fx) =a, a ER Indicagie. Se impun conditiile de existenta f(x) > 0,g(x) > 0, g(x) #1. Ecuatia este ‘echivalenta cu f(x)=[g(2)]7. Din rezolvarea acestei ecuatii numai acele valori care verificd sistemul de condifii de mai sus sint solutii pentru ecuajia data. Exemplu log, , (x2-3x+1)=1. R. Se impun conditiile x?-3x+1>0,x+1>0,x+141. in acest caz ecuajia este echivalenti cu ecuajia x7-3x+1=x+1, care are solujiile x; =0,x=4. Se observa ci 21=0 nu verificd ultima din condigiile impuse si deci nu este solujie a ecuatiei date. Singura solujie este x = 4. 18. log, fix) =log,g(x),a>0,a+1. Indicafie. Se impun condifiile de existenji fix) > 0, g(x) >0. Utilizind injectivitatea funcjiei logaritmice rezultd f(x) =g(x), ale cérei solujii vor fi solujii-pentru ecuatia dati daci verificd relatiile f(x) > 0,g(x) > 0. Exemplu logis (Fe 10 | eeu (5 R. Seimpuncondijiile (2 *x)/10 > 0,2/(x +1) > 0. Dinecuatierezult8(2 +3)/10 =2/(x +1) cu radicinile xy = -6, x) = 3. Valoarea x; = -6 nu verifici nici una din inecuaiiile din conditie si deci nu este solujie a ecuatiei date. Valoarea x = 3 verificind sistemul de inecuafii este solujie a ecuatici date. Observatie. Atragem atentia utilizirii formulelor logaritmice de mai jos in rezolvarea ecuatiilor logaritmice. 1) logt FI? =2log six), daca fix) > 0; 2) logl fo] = 2log(-f(2)), daca fx) < 0; 3) log f(x)g (x)] =log f(x) +logg (x), daca fix) > 0, g(x) > 0; 4) logl s(x) 8 (x)] =log(- F(x) +log(-g (a), daca flx) < 0, g(x) < 0; 5) logl f(x)/g(x)] =log f(x) -logg (x), dacd fix) > 0, g(x) > 0; 6) logl f(x)/g(x)] =log(-fz)) ~log(-g(@)), daca fix) < 0, g(x) < 0. Pentru a ilustra folosirea incorect4 a formulelor 1), 2) prezentim exemplul urmitor. Sa se rezolve ecuatia logy(x+2)? = 6. utilizind formal formula 1) rezulté logy(x+2) = 3 cu unica solujie x = 6. Cum ecuatia data nu este echivalentd cu cea objinut4 utilizind 1), existd pericolul pierderii unor solutii. Aici x = -10. Rezolvarea corecta a ecuatiei trebuia sa decurgi astfel. Se impune x % -2 si se rezolva ecuatia in doua cazuri. 20 1°) x < -2, Ecuaia se scrie log,(-x-2) = 3, ia de aici x = -10 € (-00, -2) si deci este solugie a ecuatiei date; 7 2°) x > -2. Ecuatia se reduce echivalent la logy(x+2) = 3, cux = 6 E (-2, »), de asemenea solutie a ecuasiei date. in concluzie ecuatia are solujiile x, = -10, x) = 6. Deci pentru rezolvarea unor astfel de ecuatii s2 recomanda urmitoarea schema: 1) Se determina domeniul de existenja al ecuatiei (mai sus x # -2); 2) Se imparte domeniul de definijie in dou muljimi A, B (A este partea din domeniul de definitie in care ambi membri ai formulelor utilizate exist (mai sus A = (-2, @), B = (2, -2)); : 3) Se rezolva ecuatia pe A (x = 6); 4) Se rezolvi ecuatia pe B(x = -10); 5) Se face reuniunea solujiilor de la 3) si 4). 19. log, fC) =logy(x). Indicatie. Pentru existenja ecuatiei se impun condifiite AX) > 0, 81%) > 0, 9%) # L,A(x) > 0. Din ecuatie tezulti fix) =() ale cArei solupii vor fi solutii pentru ecuajia data dacd verificd sistemul de condigii impus. Exemplu, logy. 4(x2~ 1) =logy .4(5-x). R. Ecuatia exist dack x?-1>0,x+4>0,x+4%1,5-x>0. In aceste condifii ecuatia dati este echivalenti cu ecuajia x*-1=5~x, care are solujiile xy = -3,x2=2. Valoarea’ x)= -3 mu verificd relatiax + 4 # 1 si deci nu este solujie a ecuafiei date. Valdarea x = 2 verificind sistemul de condijii este solutie a ecuatiei date. 20. log, log, f(x) =c, a,b>0, a,b+1. Indicatie. Se impun conditiile f(x) > 0, log, f(x) > 0 etc. Exemplu log; logit +1) =~ 1. R. Se pun conditiile x + 1 > 0, logyp(r+1) > 0. Din ecuatie rezulté logy g(x+1) = 3 > 0, iar de aici x +'L = (1/2)> > 0, cu solufiax = 1/8 - 1 = -7/8. 21. Ecuatii exponential-logaritmice Exemplu logy(9-2*) =3 -x. R. Se impune conditia 9 - 2% > 0. Ecuatia devine 9 - 2%. = 23** sau 9 - 2% = 8/2%. Se noteazi 2X = y > 0 si se objine ecuatia y2-9y+8=0 cu solutiile yy = 1, yp = 8. Se observa ck 9-'y, > 0, 9- yo > 0. Din 2X = 1, 2 = 8 rezultd solufiile xy = 0, x)=3. 22. Ecuatii logaritmize ce contin logaritmi in accea Indicajie. Se pun condifiile de existenji ale logaritmilor. Utilizind _proprietatile logaritmilor se aduce ecuajia la forma logaftx) =b, etc. Exemple » Hiogste+5) +logsye-3 = ploes(ax +). R, Pentru existenga logaritmilor se impun condifiile x +5 >.0,x-3 >0,2x+1 >0. Ecuatia se scrie-succesiv logsyx+5 tlogsyx-3 =lopsV2x+1 sau logsV(&+5)(e-3) =logsy2x+1 . De aici avem Vi+5yae-3)=V2x+1 sau x242x-15=2x+1, adicd x? = 16 cu solutiile x, =-4,x2=4. Nomai x = 4 este solujie a ecuafiei, valoarea x = -4 nu verificd relajia x - 3 > 0. 2) torn [2 el 1 =logy (=): R. Conditiile de existensa [s= logaritmi sint: @- a nit (3x -7)/(3x - 1) > 0,x # 1x # 1/3 oy Se aduce ecuatia la forma: 3x-7 3x-7 k rsd ~ logy? =1 = fl log log? logy | SF =] sau logp.* ie a =logy tet @- ayes 1) =(3x-7)Gx-1) ecuatie ce are solutiile x1 =4/3, =3. Numai x = 3 verificd sistemul de condifii (*) si deci este solujia ecuatiei date. |: iar de aici 23. Ecuatii logaritmice ce confin logaritmi in baze diferite Indicagie. Se impun condigii de existenjA ale logaritmilor. Se adue logaritmii in aceeasi baz&‘utilizind formula log,a = (log.a)/(log-b), de trecere de la baza b la baza c, dupa care se procedeazi ca la tipul precedent de ecuatii. Exemple 1 Dlogpr log px logy ax=9. R. Se .impune conditia x > 0. Se aduc logaritmii in baza doi, objinindu-se ecuatia 2logax + (logyx)/(logpV2) + (loggx)/(logy(1/2))=9, 2loggx +2log>x-log)x=9 sau Bloggt =9,logsx=3. De aici x = 8 este solutie a ecuatiei date. 2) (log, 20 ogy<2) *008,2\008 2°20) =0. R. Se impun conditiile: x > 0, 4¥x # 1,2x #1 si se aduc logaritmii in baza doi objinind ecuatia (1 +logyx)/(2 +27 ogyx)=1 sau dup’ unele calcule logy x = 2. De aici x = 4. “ Aceast valoare verific’ sistemul de condisii si deci este solutie a ecuatiei date. 24, Gy +cylog f{x) +... +cgog¥ft2) =0,a>0,a41 Indicagie. Se impune condijia f(z) > 0. Se noteazs log ftx)=y si se rezolva ecuatia corey +...+ey*=0 etc, Exemple 22 - 1) Ig2x-41gx +3 =0. R. Conditia de existenj& a ecuafiei este x > 0. Notim Ig x = y si avem ecuatia y?-4y +3=0 cu solufiile yy =1,y=3. Ecuatiile Igx = 1, Ig x = 3 au solujiile x, = 10, Xz = 1000 si evident x), x > 0. Deci solufiile ecuatiei date sint.x, = 10, x. = 2) [1+ IgGe- VU = 1g2Ge- D) + EL = Ig@e- 1) = R. Se impun condijile x - 1 > 0, 1 - IgGl) # O si se noteazd Ig(x-1) = y objinind ecuatia (1 +y)/(1 -y?) +1/(1 Deci ecuatia dat’ nu are solusii. 3) logs,(3/x) Hogg =1. R. Se impun condijiile x > 0, x # 1/3. =1 sau 2/(1-y) = 1 cu y = -1. Dar in conditie y # -1. Se trec logaritmii’in baza tei si objinem ecuatia log,(3/x)/log,(3x) +logyx=1 sau (1 ~1ogy2)/(1 +1og32) +log3x=1. Notind logax = y se objine ecuatia y Q? + y - 2) = 0 0, yp = -2, y3 = 1. Revenind la substitujie se rezolva ecuatiile -2,log3x=1; care au solujiile xy =1,x)=1/9,x3=3. Toate aceste valori log3x=0, logyx valideazi cerinjele x > 0, x s# 1/3 si deci sint solugii ale ecuasiei date. 25. Ecuatii logaritmice cu solutie unica Exemple 1) loggx=3-x. R. Se aduce ecuajia la forma x + logox = 3 si se observ c& funcfiile fle) =x, g(%) =logyx, x > 0 sint strict cresc&toare. Deci functia A(x) = flx) + g(x) este strict cresc&toare. Cum x = 2 verificd ecuatia, aceast& valoare este solujie a ecuatiei date. S& aritim ci ecuatia nu mai are alte solufii in afara acesteia. Fie x > 2. Atunci fx) > f(2) = 3. Deci nici o valoare x > 2 nu este solugia ecuatiei. Analog x < 2 implica fo) 0 se aplick Ig ambilor membri ai ecuatiei si se objine (1 ~Igx)lgr= 2. Notim Igx = ¢ si objinem ecuatia f - 2 = -2 cu solujiile 4) = -1, f = 2. Revenind la substituie se rezolva ecuajiile Ix = -1, Igx = 2 cu solugiile xy = 1/10>0, x) = 100 > 0. Acestea sint solujiile ecuatiei date. : 3) slat _glex-l aglex+l _slex-1, R. Scriem ecuatia sub forma (x > 0) SING +1) =3184-1(1 +9) sau Slet-? = glee? sau (5/3)®-? = 1 =(5/3)°. De aici Igx - 2 = 0 cux = 100 > 0. Decix = 100 este solufia ecuajiei date. 4) f2-108,9 = -V12 Nogsx. R. Se impun conditiile 2-log,9 > 0, loggx # 0,x > 0,x# 1. Se aduce log,9 in baza trei si ccuajia devine f2-2/ogyx =-V12 Moggx iar de aici notind logyx = f objinem ecuatia V@-Dit =-Y6t, care prin ridicare ta pitrat di 2 - 1 - 6 = 0 cu ridicinile 1, 1y=3. Se giseste cA numai = -2 verificd ecuatia in t. De aici logyx=~2, adic x = 1/9 Valoarea x = 1/9 reprezinti solutia ecuatici date. ecuatia devine 3:2 27. Sisteme de ecuatii logaritmice Exemple D + logy = 2 7 +y = 12. R. Condiiile de existent ale logaritmilor sint x > 0, y > 0, x, y # 1. Se noteazd og,x= 1 si prima ecuatie a sistemului devine 1?-21+1=0, adic& t = I si de aici logye=1 dix = y, Cu aceasta a doua ecuatie a sistemului devine x?+x-12=0 cu ridacinile 4X1 =3,27 = -4. Rejinem x = 3 pentru care y = 3. Deci solugia sistemului dat este x = 3, y = 3. logy(x ~2y) + logs(3x +2y) =3 2) + ala} -any-3. R. Conditiile de existent ale logaritmilor sint x-2y >0,3x+2y > 0. Ecuatia exponen- -y+6 \6 -2y sial’ a sistemului scris% sub forma (a) y =(/z)' dix-y +6 =6-2ysmux ‘Ecuatia logaritmica a sistemului se mai scrie logs(x~2y)(3x+2y)=3 sau (x-2y)(x +2y) =27. Sistemul devine 24 x {Gay (Gx + 2y) = 27. Solujia ce verificd condisiile impuse la inceput este x = 3, y = -3. 3 logy (x + y) - logy &- y) = ) {S228 PL 83 7 R. Conditiile de existengi ale logaritmilor sint x+y > 0,x-y > 0. in prima ecuatie se aduc logaritmii in aceeasi baz (doi) si se objine ecuatia loga(r-y) Tes Din a doua ecuajie a sistemului rezults x + y = 2/(x - y) si deci prima ecuatie a logo(x+y) - sistemului are forma logy [5] - , iar de aici x - y = 1, Deci sistemul se xy reduce la rezolvarea sistemului xty=2 {; -y = 1, cu solufia (3/2; 1/2). Solujia sistemului dat este x = 3/2, y = 1/2. 4) yox By 252 {ioeay + logy(y = 3x) = 1. R. Conditiile de existent ale logaritmilor sint x > 0, y > 0, y # 1, y- 3x > 0. Logaritmind prima ecuatie a sistemului in baza y rezult& log sete [3 Jos: Aici punind logyest avem ecuatia 1? ~ 3 141 =0 cu solute 4) = 1/2, fg = 2. Dack logyx = 1/2, atunci x2 = y, iar din log,x = 2 rezulté x = y*. Deci prima ecuatie a sistemului este echivalenté cu reuniunea ecuafillor <2 = y, x = A dowa ecuatie a sistemului se scrie logay-32)] |. : logy | 1084073 | a1, iar de aici y - 3x = Togay Sistemul dat esté echivalent cu reuniunea sistemelor x= ye { yowre4 { y-3r=4, Primul sistem nu are solutii reale in timp ce al doilea sistem are solugiile (4; 16), (1; 1). Avind in vedere condifiile puse la inceput se refine numai solutiax = 4, y = 16. 5) { 2 -y & In (yin) 22 ~3xy + 2 = 9. R. Se scrie prima ecuatie sub forma x? +Inx=y? +Iny. Se observa c& FO, ©) > R, f(x) = 22 + Inx este strict crescdtoare si deci injectiva. Din prima ecuatie x iar dina doua x2 = 9 Deci solufiile sistemului x = y = + 3. 28. Discutia ecuatiilor logaritmice cu parametru Exemple ° 1) Sa se determine valorile lui a pentru care ecuatia 2lg (x + 3) = Ig(ax) are o singura radacina reala. R. Ecuafia dat& este echivalenta cu sistemul x43>0 ax>0d (*) (+3)? =ax Ecuafia dati are o singurd ridacina dac& acest sistem are o singura ridicin&. Ecuatia din sistem este x2-(a-6)x+9=0, care are radacini reale daci (a-6)>-36 =a? -12a>0, adic’ a€(- ©,0]U[12, 0). Dacé a = 0, atunci in (*) nu se verificd a doua relatie. Dacia = 12, atunci x = 3 si verificd (*). Dac& a € (- 0,0) U (12, ©), atunci ecuatia are rédicinile (o-6\o ~12a)/2. Deci trebuie ca xy > 3 Xy > 3 {<3 su 4 <3, unde x, =(a-6+¥a?-12a)/2, x9 =(a-6-a? - 12a)/2. Deci se pune problema pozitiei ridacinilor ecuatiilor de gradul doi in raport cu (-3). De mai sus avem: x, +3 > 0, x) +3 <0. De aici (x, + 3) (xy + 3) SO sau 1x7 +3(x] +x) +9<0. Utilizind relajiile lui Viete pentru ecuafia de gradul doi in x rezulté 9 +3(a-6) +9 <0, adick a < 0. Cuma < Osaua > 12 se deduce a < 0. Deci si in acest caz ecuafia are o singura ridacina. In concluzie daci a < 0, a = 12, ecuatia datd are o singura radicin’. 2) S& se determine valorile parametrului real @ astfel incit ecuatia g(ax) =2ig(x + 1) s& aib& o singura radacin’. R. Ecuatia data are o singur& ridicin3 dack si numai dac& sistemul ax>0 x+1>0 (*) ax= (+1? are o singura ridacin’. Ecuatia sistemului se scrie x7+(2-a)x+1=0 si are solutii réale daci (2 - a)? - 4 2 0, adici a © (- o, 0] U [4, ©). In aceste condijii ecuatia sistemului are solutiile x1 =(a-2+Ya?-4a )/2, x,=(a-2-Ya?-4a )/2. Pentru a = O nu are loc inegalitatea ax > 0. Pentru a < 0 din relajile lui Vite x, xp = 1, x + x) = a-2 < 0 rezulti c& ambele radacini sint negative. Din (*) rezult& x; +1=(a+Va?-4a )/2>0 si ary > 0, xy +1=(a-Va2—4a /2<0 si ax, <0, ceea ce arath c& ecuatia dath are solusia uni- cB xy. Pentru a > 4 din xyx)=1,x1+x)=a-2>2 rezulti c& ambele ridicini ale ecuatiei x?+(2-a)x+1=0 sint pozitive gi au loc relajiile din (*). Aceasta inseamnd c& ecuatia data are doua rdicini. in fine dacd a = 4 sistemul (*) are unica solufie x = 1. in concluzie ecuatia dati are o singura radicin§ dack a < 0 sia 29. Inecuatii logaritmice Indicagie. Ca si la rezolvarea inecuatiilor exponentiale in rezolvarea inecuafiilor logaritmice se utilizeazX monotonia functiei logaritmice ftx) =log,x. Daci a > 1, atunci f este strict crescatoare, iar pentru 0 < a < 1, f este strict descrescitoare. in plus la aceste inegalit’si se impun conditiile de existent& ale logaritmilor. Exemple 1) logs (S <1 R. Se scrie inecuatia sub forma log; (1+2x) (1a) Inccuatia (*) este echivalentd cu sistemmul | 0 . 1+x#0 (1 +20)/(1 +2) <3, fezolvind sistemul de inecuafii rezultd x € (-00, -2) U (-1/2, ©). Aceasti multime este muljimea de solusii a inecuatiei date. 2) logy (4*-5:2* +6) <2. R. Inecuayia devine (echivalent) loga(4*-52" +6) 0 Sx-2>0 ce are solutia x € (2/5, 3/7}. 1-2x>5x-2, Deci muljimea de solutii a inecuatiei date este x € (2/5, 3/7]. 4) logy /3(3x +4) > logy3(x? +2). R. Inecuafia este echivalenta cu sistemul 3x+4>0 x2+2>0 (am utilizat monotonia functiei logaritmice cu baz subunitar’). 3x44 0,x +2 > 0, care dau x > 2. In acest caz inecuatia se scrie echivalent 5 @*2) logy 3-2) < logi/3 [ x€(-3, -2)UGB, @). 7 Dar x > 2 si prin urmare muljimea de solutii a inecuatici este x > 3. 2. 6) log, log, [e2:2| <0. ] saux - 2 > 5S/ (x + 2), inecuajie ce are ca solutit Q2 +n) @-1 * a yo . . Inccvatia are sens daca FT) >0 si loge >0, x # 1. Prin rezolvarea acestui sistem se objine x > 1. i (+x) 2 Inecuatia data este echivalenti cu loge >1=logg6 sau (x* +x)/(x-1)>6 @-D cu solujia xE(1,2)G,~). Cum x > 1 se deduce cd mulimea de solujii a inecuagiei este x€ (1,2) G3,o). Observatie. Inecuatia data este echivalenta cu sistemul '086 | G=iy | 7° >i. ‘28 7) logy (1 +1ogy ;9% ~loggx) <1. R. Se impun condijiile x > 0, 1 +logj/9x-loggx > 0. Inecuatia data este echivalent’ cu sistemul 7 { O <1 + logyox - logge < 2 x>0 say sau * +1/2 > loggr > -12 3>x> U3 {x>0 sw {x>0 De aici x € (1/3, 3) este multimea de solusii a inecuatiei date. 8) logy -p(2x-3) > logy -7(24 -6x). R. Se disting dou’ cazuri in rezolvarea problemei: 1°)x-2 > 1, cind inecuagia este echivalenté cu sistemul de inecuatii x-2>1 2-3 >0 24 - 6x >0 2x -3 > 24 - Gx (baza logaritmului supraunitard). Rezolvind acest sistem rezulté x € (27/8,4) = S). 2°) 0 0 24 - 6 > 0 2x -3 < 24 - Gx (baza logaritmului subunitar’), ce are solujia x € (2, 3) = Sp. in final multimea de solusii a inecuagiei date este S = S; U Sp. (2S 2 om <2 x>0 9) logy(x - 1)? logy p(x-1) > 5. R. Inccuatia se mai scrie: logy | x-1] +logg(x-1)>5. Se impune conditia =-1>0 gi deci |x- 1] =x - 1. Acum notim logo(x - 1) = y si inecuatia devine 4y? + y - 5>0 cu solujia y € (-09, -5/4) U (1, 0). De aici y < -5/4 sau y > 1, adicd 4 logg(x - 1) < 5/4 sau logo(x - 1) > 1, care dau x < 1 + 1/2¥2 $i respectiv x > 3. 7 4 Cum x > 1 se deduce x€ (utsinialue.«), care este multimea de solugii a inecuagiei date. 10°) (Ig2x -3igr +3)/(igr-1) <1. R. Se noteazi Igx = y, x > 0, lex - 1 + 0 si inecuajia devine (y? -3y +3)/(y-1) <1 cu solujia y <1, iar de aici ler < 1 dix < 10. Cum x > 0 se deduce x € (0, 10), care este muljimea de solujii a inecuatiei date. 11) log3(3* = 1) + logy 3(3**? - 9) > - 3. R. Se impun condijiile 3* - 1 > 0, **2 - 9 = 9" - 1) > 0. De.aici x > 0. Se aduc logaritmii in baza trei si inecuajia este log3(3¥ - 1)[2+logy(3* -1)] <3. Se noteaz’ log3(3* - 1) =y si se objine inecuatia y(2 + y) < 3 cu solutia-3 < y < 1 sau 29 -3 < logy(3¥ - 1) < 1, care d& log3(28/27) < x < logy4. Aceasta este mulfimea de solupii a inecuasiei date. 12) log,(2x) < flog, (2x3) . R. Se aduce inecuagia la forma echivalengg 1 +log,2 < yiog,2+3 . Se impun conditiile de existenyi x > 0, x # 1, log,2 + 3 = 0. Notim log,2 = y $i inecuatia se scrie ltys Wye. Se disting urmatoarele cazuri in rezolvarea acestei inecuay 1°) 1 +y <0,y +3 20, adicd y [-3, -1). in acest caz membrul sting find un numar negativ este mai mic decit membrul drept, care este un numir pozitiv. Din -3< y<- 1 se deduce -3 < log,2 < -1, inecuatie dublé ce se rezolva in subcazurile: 1.1) 0 < x < 1. Inecuatia se scrielog,x~>=-3 x71, Gisim xE (172, Wi -5. 1.2) x > 1. Inecuatia este log,x~? < log,2 < log,x~!, care dix € D. 2°) 14+ y 2 0,y +3 = 0, adicd y > -1. Ridicind ambii membri la patrat-rezulti y? + y-2 x, ceea ce dt x€ ©, 12) = 2.2) Dac x > 1, atunci din logx! < log,2 < loge remulti x! <2 < x, adic’ x € 2, @) = 53. in final multimea de solufii a inecuatiei date este 1€5,USjU5j= (0.1 AIUR, ~). 13) log) x-1]@?-1)<1. R. Domeniul de definitie al logaritmului rezultd din sisternul x?-1>0 ot #0. adick x E (-o, -1) U (1, @) - 2}. e disting "azure 1°) 0 < |x-1| < 1, cind inecuajia este echivalent’ cu x? - 1 > |x- 1]. Rezolvind acest sistem de condiii rezulté 1 < x < 2. 2°) |x- 1] > 1. Inecuatia este echivalenti cu sistemul -1<-1sau x E (-@, -1) U (1, ©) - (2} 2-1 <|x-1] Solusia acestui sistem este -2 0. Logaritmind in baza 1/2 rezulté inecuajia log,74x 2 3logypx. Se noteaza log, 9 = y si inecuatia devine y - 3y = 0. De aici yE(-c,0] YJ (3,00) sau revenind la substitugie avem logy x < 0 sau logy x = 3, cu solujiile x > 1 si respectiv x < 1/8. Cumx > 0 gisim cd multimea de solufii a inecuatiei date este x€(0,1/8]U[,~). 2 15) x82 3.9 _ R. Se analizeazi cazurile 1°) x > 0. Se logaritmeazi inegalitatea in baza doi si rezult& Doge +3loggx+1<0 cu solufia” x € (1/2, 1/72]. 2°) Daci x < 0, atunci se noteaz’ logy x? - 3 = n, iar de aici x2 = (1/2)"+3, adic& x=-Cyn*D2, ( < 0), unde n € Z. . Pentru n = 0 rezulti x= -(1/2)??, x9 = 1. < 2 si inecuajia nu are loc. Pentru n = 1 avem logypx2-3=1,x=~(1/2)",{-(1/2)"}! <1, adic& inecuayia nu se verificd. Analog se arati si pentru cazurile n = 2,3,... Pentru n = -1,logyx”-3=-1, x=-(1/2), [-(1/2)'}"! = -2 <0 si inecuayia nu se verifick. ies = -2,x=-1/V2,(-1V2) =2 = 2, cind inecuafia este verificaté. Pentru n . inecuajia nu se verifics. Multimea de solupii pentru inecuajia dat este [1/2, 1/V2]U { -1/V2}. 2 16) xB “9 cy, R. Ca la problema precedent& se analizeazA cazurile: 1°) x > 0. Se objine x € (0, 1/2] [1/V2,@). 2°) x < 0. Se pune logyx?-3=n, de unde x=-(1/2)"*3)2. Se Verificd inecuatia pentru n € Z. Deci muljimea final& de solujii pentru inecuatie este: O.1U2IUWW2.0)U {-(1/2)""*9)?; n © 2}. 2, log (8 -x) a 17) B-2 x24 R. Se logaritmeaza in baza doi $i rezult4 log3¢e -x),<3x~-4. Se impune 8-x>0, adick x < 8. Se observa ci “functia SO) =10g3(8 -x) este o functie strict descrescdtoare (fiind compunerea functiilor x -+ 8 - x (strict descrescitoare), x + logyx (strict cresc&toare), x--x? (strict cresc&toare)) in timp ce funcjia g(x) = 3x-4 este strict crescdtoare. Pentru x = 4 31 Tezulti fix) < /l4) =g(4) < g(x), adic& inegalitatea este verificatd. Cum x < 8, rezulti - x (4,8). 18) (x? -4)/log p(x2-1) <0. R. Inecuatia exist dack x2 - 1 > 0, x2 -.1 # 1. Solufia inecuatiei se deduce din tabelul de mai jos. t 2 2 Jo 4 a Se ee eC a 1) + [0 |- : - |p fe fo |. R. Inecuatia este echivalenta cu sistemul de conditii tas Doo x) >0 1 SiolG = QM -2)] 20. ima inecuajie are ca muljime de solujii x © GC & , 1) U (3/2, &). Ultima inecuaie este echivalenté cu 2 > (3 -2x)/(1-x) 21 si are ca muljime de solutii x € (2, ©). in final muljimea de solusii a inecuatici date este (2. 2). 2, loggx 20) 25 85 + x!85* < 39, Zags lo8sx , EST < 39 R. Pentru x > 0, inecuatia se scrie echivalent (5 2 (sloest HOB a8 <30, (x2)! +x! 8% 30, I ] 7 , Nouim x°8 =y si inecuayia devine y? + y - 30 < 0 cu solujia y € [- 6,5]. Cumy > OreaultsyE OS). - Din x!°® <5 rezultd loger <1 cux € [1/5, 5]. Multimea de solujii a inecuatiei date este (1/5, 5]. aay, x! «16x 8 < 17, R. Se impune conditia x > 0. Se noteazi x'8™ =y > 0 i inecuatia devine y+16/y<17 e kc 7 cu solugia y (1, 16). Deci 1 0 are solujia x > 0, x # 1, iar inecuatia loege <4 are solujia x € (1/4, 4). in final mulsimea de solufii a inecuagiei date este (1/4, 4) -{1}. 30. Discutia inecuafiilor logarimtice cu parametru Exemplu 1) loggr +loga(x-2) > 1, @ parametru real. R. Conditiile de existengd pentru logaritmi sint x > 0, x-2 > 0,a > 0,4 # 1. Se analizeazi dou’ cazuri: 1°) 0 sau x (x - 2) < asaux?-2x-a <0. De aici rezulta { 1-Jiva 2 4 adich 2 1. Din inecuafia logaritmicd rezult{ x2 - 2x - a > 0. Cumx > 2 se deduce solujiax>1+/l+a. Deci dack 0 1, atunci xE(1 +¥1+a,@). 2) x!B** S g2. a parametru real. R. Conditiile de existengd pentru inecuatie sint x > 0, a > 0, a # 1. Se analizeaz& cazurile: 1°) 0 1, Procedind la fel rezults'inecuajia log2x> 2, cu solujia O av. fn coneluzie dack 0 <-a < 1 inecuafia are solutia x € (a? ,1/aV2), iar dact a > 1 inecuatia are soluia x€ (0, /a¥? )(a¥? , 2). 31. Sisteme de inecuatii logaritmice Exemple 0 fee. @-» > 0 — Wogy.y Qr +2) > 0. R. Conditiile de existensa ale logaritmilor sint 2-x > 0,2-x # 1,2-y >0, 4-y >0,4-y #1, 2x-2 > 0. Deaicix E (1,2) siy <2. Deci2-x € @,1), 4-y>2. Sistemul dat este echivalent cu sistemul 33 teat 2 321 V 0. Inecuajia sistemului este echivalent’ cu Dlogyx = loggy sau finind seama de exprimarea lui logyy (din prima ecuajie) avem Aloggx ~Alogyx +1 <0 sau incd (log9x~1)? <0, iar de aici logy = 1/2 cu x=y2. 2 se objine y = 2. Deci solugia sistemului este (y2:2). Pentru C. ECUATII $1 INECUATII EXPONENTIALE 1. a =at, a>0,a+1. Sa se rezolve ecuatiile: 11) 514®-61 2953*-4; 2) 0,28-O5 5 =5.0,04*~! 3) (2/3)*(9/8y" =27/64; 22 4 2 -*" =0,001410 ~*)?; 5) (3/4y" ~!(4/3)!* =9/16; 6) 0,6705/9" 2 -@71125)3; 3 1 |X Y4'o,125"* =4 2; 8) (0,497! =(6,25)-5; 9) 32-1 532 -(9/5)5%* 33%; 2) 10) (1/4) 4-272 285 11) (1/8)7773 24-*8; 12) 5**1 (05%; 13)272* “Dx 92x12, R. 1) 7/5; 2)3; 3) 3; 4) - 3; 15 155) 213 92: 6) 3; - 5/2; 7) 3; -1/5; 8) 11/13; 9) -3; 10) -1; 4; 11) 0; 5/2; 12) 1/2. WAY 518% 29!9822; 9) ize 42, 3) (164%) -FaVT7B; 4) (3/2)*t* 1 ag! “10823, 1 igs -21g2 5) 11°85) 9492 5 6) (aay orey=27168; 7) EFT YaV6 agl*T 8) 28-25 2 6/9 ;9) CT -c713y*-3; 10) 118M «0h +27, 11) 25 20,1108 4512) 38/3 3 =(1/27F 13) 3/4" (4/3 =9/16; 14) (15*? 9-258 5) V+ 2 16-/0,255-*4 ; 16) 2*-!.5*-! =0,001-102**5; 17) 1872-2 gt 41 23871; 19) 39 #1) 236, 19) 2*=512!/*; 29) 10% + 10%! =0,11; 2ay (8/3) * 19/25)? +2411 2(5/3)9; 22) 7-141 =49; 23) 3208+ IVT) -0,25.12808* 76-3) 94) 2 *2_2V¥ +212 420 “1, 28) 3774-05 81/7, 35 R. 1) 16; 2); 7/12; 3) -1/8; 4) -1; 5) 0,04; wl; 13) -1; 4; 14) -2; 15 4; 15) 24; 16) 21) -7/2; 2; 22) B; 23) 10; 24) 9; 25) 6) 3; 7) 0,5; 8) -1; 7; 9) 1; 10) 7; 11) 1; 5; 12 17) 1; 2; 3; 18) -logy6; 2; 19) -1; 1; 20) -1; 35. 2. af) =b,a>0,a#1. Sa se rezolve ecuafiile: 1) Nas; 2) Fat; 3) F122; 4 BITTY, 8) 3H a7; @) FFs; 1) FHL; 8) 10" 425, 9) FF 25; 10) 17-3 3, « 3. afta -5,0,>0,0,41,1=1,2. Si se rezolve ecuafiile: 1) 23812 g8e-1 25; 9) 2398-1 ag; 3) eh gt th gL 2; gy gt 25-37, : 2 2 5) 112431 -*=5; 6) 2837 5% 21; 7) FFT 99* 151“ =10; 8) 1 143" 2 2 2 2 2 9) Fat thst *2 26:10) SF 1g" 235, 4. a) =58), a>0, b>0,a, b#1. 1 21.32; 2) greta? 1, 3) S81 gel, gy graze, 5) 54723 4128-36) 37-2 BEAL, gy 3x42 25643, gy ye 22 g2k+5, 9) FET a13**5; 10) Sk Lag *5, oP, a, b,>0, ay b,#1, i=1, 2. Sa se rezolve ecuafiile: 1) USF * 1 2)3**! = axcine |; 2) 35k! = 3) G/SY (1/3)! =5FBE*T; 4) 2F-3.g5 14 251 Bee, 5) ayes cua Mam *; 6) F798“ b age? -2, 71) (By 3% =51 “38-74%; gy 4/5)! ~ F273) -5 = (1/6)xG/5¥ “1; 9) GN 7-4 -56t.52; 19) 52x 64e-1 5. af gh? =oh” Pry jaeel 6. c,a%) +¢, af) +¢,-0,a>0,a41. Sa se rezolve ecuatiile: 2 2 1) 152° *1+1522-* 2135; 2) 4 *2-9:2°"*2 +8=0; 3) 13% -613* +5 =0; 4) (173) -¥ 43% -3 99 +y(1/94-* 5) ge *1-gxtl +1 63% +326") ’ 6) 4*-92%+8=0; 7) 4*-3-34*-2-1 -0; 8) 3*-89*/2+15 =0; 9) 21 4 2**2 -16; 10) 34% -43F 4320; 11) 48 42**1 <80; 12) V¥-2 416 = 109VF-2 ; 13) 4387+ _gan.gt? +213, 14) 28+? 19 47.40 *2), = 15) 47 #12 7.9% 24; 16) %*1 43%*2—18=0; 17) 16 * V2 215.4 +4; 18) 254571250; 19) 4137-28 42.29 9138? -2e 320) 10! *#7 191-4? 29 21) (1/4)* -(1/8y*~! =128; 22) 641-23 3" 412 = 2 2 23) 9) -@-W?.123°@- 1? 41 20; 24) gt “GU? 392-1? 4729; 25) 3:52F-1-2:5¢-120,2; 26) 9*7-1-363*?-3 43-0; 2-4 2 2. 2. an xe “4 -5q/2F-2 VF" -4 6-0; 28) 4¥ *2-92" +2 48-0; 2 2 29) 9-1 363" -3.43=0; 30) 30/5 +30 1010 _ gg. a1 avi gon-tevi?-2 26, 39) BFE BY 4; 33) 872-27 291; 34) Sf -4=54-D2, 35) 29°11 -5.9°-2 281; 36) 641" -23*3" 419-0; 37) 3.9%*2 49 =B1@x-D?2 , 94x; 38) 25173 5517 u500; 39) olxte3 gt rVa*9 254, 40) 23*-3-5 +623 -3* 20; 41) 5I*t?-st-*? ana: 42) 47 *x 2.9113 -g; 43) 22*1 482-16, R. 1) -1, 2; 2) -1, 15 3) 0, logy 45; 4) 6; 5) 1ogg(6-+V33 )-1; 6) 0; 3; 7) 2; 8) 2; 1og325; 9) 1; 10) 0; 0,25; 11) 3; 12) 3; 11; 13) -15 2/3; 14) -1 15) -2; 16) 0; 17) 1; 18) -1; 19) -1/3; 1; 20) -1; 1; 24) -4/3; 22) 3; loggB; 23) 1 def -logy(2-V3), 524) 1 41 ~logy(3 -y2) ; 25) 0; 26) -1; 132 -¥2 ; 27) 2, 5; 28) -1; 1; 29) +1; + y2 ; 30) 20; 31) 3/2; 32) tos, . 33) Se ajunge prin logaritmarea in baza 7 la ax + 2-22 = 1 + a, a = logy3; discrimi- nantul ecuatiei este (2 - 2); 34) Se scrie ecuatia sub forma 1/5 - 4 = S®N? si se noteazi 5 C12 = y; 35) 4; 4og3(81/5); 36)3; 3/log,6; 37) 1;.38) 7; 39) +1; 40) 4/3; (1og24)/3; 41) 1; 42) (-14 13/6; 43) 1. 37 7. Ecuatii ce se rezolva prin descompunere in factori sau prin substitu fii. Sa se rezolve ecuatiile: Tt 1) 22384122 e2ttle 120; 2) 2*-20,5%-0,5F +120; 3) 51 *2t 461 $4230 +150%; 4) 2 +(0,5*-3 -6(0,5 =1; 5) PEN 1 ak 42k 6) x*-x * 342%); 1) 338*349=Ya12-! +3*;8) 2-38 2 (6F-$ ; 9) 242-2 +2) =2.8%-2; 10) x% +139 * -108x-%* =32; MU) x*-@? x7 423-0; 12) fe? -9 3V87-3 yage?-3 11 gVe?-3 +1 eye 18; 13) Va YE-2) 4 fq -NE-3) 29q2jqk-2E-3); 14) GF + 9% + 16% =6" +B +12", R. 1) loga(1+¥5)~1; 2) 0; 3) logys6; loge5; 4) 1slogal(VI7 - 1)/2]; 5) -1; 0; 6) -1; 2; * 1) ¥ =y, V9) + 97 + Bly + 9) =0, x = 2; 8) 0; 1/(1 - logy3); 9) 1/2; 10) 1; 11) 2; 1; 12) 2; 9; 13) 1. D1) 84" 4g4-lt_54.9't_5q.-Mt = 101; 2) 53% +95* +2753 +5) =64; 3) Years) - Yao -(ene® 0912? ) 23; 4) 27.27% 49.2% -23*-279 5) 23* -/23* ~6(2* -1/2*-!) =1; 6) 3! -*-31 ** 49% 49% =6; 7) 3% - 18/3 - (3% +6/3%) =2; 8) 7% +7 -H 1-71 -* 4820; ~% 482%) or x 8-2, 2° 3-1 2x1 9) 9(9% +97*) -3(3% +3) =72; 10) 2 - [ 0. R. 1) -15 0,5; 0,5; 1; 2) 0; logs3; Ig(2/3) Uge/5 +1) -1g2] 8) logy(3 + 2¥2); 9) -15 15 10) -1; 2. 3) 3 4) 0; 5) 1; 6) logy(2+¥5); logs 8. ca 46,0 ++ ca =d 0% ++ doe. Sa se rezolve ecuatiile: 7 1) 5411 45% =750; 2) 2-2-2 23; 3) H-7-126; a) 2-2-1 228; 5) 27°*2 47-1 2687; 6) 3*2 43% =10; 7) 54% *1-52-1 = 120; 38 8) 34t+34% 41 4 4**2 62; 9) gta gt sgt tl ga; 10) 371 43*-2.43*-3 23159; a1) 7 *2-7 14-77! 42.9" 248; 12) 43**2453%-7.3%*! 240; 13) 5¢*1 est 45%"! <155; 14) 32-2328"! 742-221; 15) 32-1 432-232-4315; 16) 2°71 42*-2 49-3 2996; 17) 2 +2" *1 42k *2 49843 239; 18) 3°71 43%-2 43% 438-4 438-5 43% 6 2364; 19) ae gerd +24e-2 +2873 4948-4 231, 20) ate Lor Pagattl jot el, aay Stastt last 2agtygttl pgtt2, 22) AF gE ME gk 2 g2e- 1 93) apt gpk 2apea gel a2; 24) T* +957 5% 49.93; 95) ge -gxt 129k #3/2_g2x-1. 26) 119% 72 4 139-2 = 938-1 3-1; 97) 5.g2%-1 gt “1/2 ot .4.g2*-2 gy; 28) Cert a agetl ygrt2, 29) Bright agtt4 _oxt3, 30) Rober a Tet last laste 4562; 31) 2a% 1 38 Past 2 4g.gho3; 32) 03 gH? De 6 age? +2e-5_pu, 93) 844 428+ ast tl ag, 34) 184% +2.9% =364*1~328*3; 35) 39k 42.9% a2 *349¢°2; 36) Pt Ol a3t*2 af] 6.3% +324); 37) 343% +13! -2k*2 =5.9**1; 38) 25%*! gt +25 -5**2/3 34%" 1; 39) 3(10°-6¢*2) +4108 *! -s(10% "1 +68}; 40) 48 3X WD gk U2 92-1, gyy gf gt 12 2k +72 _g2x-1, 42) 49% 44% 9!" 210. R. 1) 3; 2) 2; 3) 1; 4) 3; 5) 1; 6) 0; 7) 1; 8) 1/2; 9) 2; 10) 8; 11) 0; 12) log2; 13) 2; 14) 1; 15) 3; 16) 10; 17) 1; 18) 6; 19) 1; 20) -1/2; 21) 1g(13/31)Ag(5/3); 22) 3/2; 23) 2 + 1g(7/57)/1g(7/2); 24) 0; 25) logy 5(9/V8); 26) 2/3; 27) 3; 28) 0; 29) -0,4369; 30) 2,896; 31) 4; 32) 2; logg(2/81); 33) 1; 34) log4)9(25/126); 35) 1g(45/17)/1g(3/2); 36) loga(6 + 733 );37) log, 3/9(7/8); 38) logs (237/100); 39) 1g(653/255)/1g(5/3); 40) 3/2; 41) 3/2. 9. ca) +¢,b% =c,, a, b > 0, a,b #1, ab=1. Weare] 5-206 J «10; 2 eye}? n pa saa; »(b-al ans) 4 (VB) Vis} +l -Vis) = 39 5) \WeiE-7) «6 57) =7; 6 (Vo-val (bowel) n\aas) (pa) 2372; 8) a+y3) 2" ob - pen. Lov 102 -¥5) oy Wao) Wane] =24; 10 (fio eal (Vio al = neyiv': 1 (s-28) +6 +28) -34;12) (fr eyae) «(var ) 8: 13) (7 +yae) (7 Jae)" =14; 14) (7+ yan) +l ya) = 194; 15) (7+4/3)" +(7-4)/3)* =4; 16) (19 + 10/24) + (49 - 10/24)" =: 17) (a+¥3)" -fe-v) =248; 18) (3 +y8)" +6 -¥8)"=34; 19) (6+¥35)* -(6-y35)*=2y35-; 20) (2 +3)" +Q-y3)"=52 21 (3 +8)" +{5-8)"=198; 22) (3 +ya)"-(3-va)" = 40,2; meal elem (st Pes R. 1) -2; 2; 2) ljity2; 3) -2; 2; 4) -2; 2; 5) log 6; 0; 5/2 -7 (122); 7) log, | p43 8) £8: 9) -4; 4; 10) 0; -5,419; 5 14) 2; -2; 15) 1/2; -1/2; 16) 1; -1; 17) 1; 18) 2; -2; 19) 1; mw) 1. 6 Blog, | 25 Slog, | “W) -2; 2; 12) -2;2; 13) 20) 3; -3; 21) 3; -3; 22) 3; 23) 1; 10. ca +c,a7/ +¢,(a,a,¥ =0,4,>0,4,41,1=1,2. Sa se rezolve ecuatiile: 1) 422-6 =183%,; 2) 9F 44 =(5/2) 6%; 3) FED gua gt 35.23.5217 6-9, 4) 4° +6"=29%; 5) 24%+25**1 =15-10%; 6) 16° +36"=281%; 7) 491% -35!" = 251", 8) 8 +18%=227; 9) 43%-92"=5.6°?; 10) 74? -9.14"* +249" 20; 11) 3-16 +36" =2-81"; 12) 8% +18%=2.27"; 13) 69!/*- 13.6!" +64! -0 14) 16% -5-8* +647 =0; 15) 27% +12" =2:8"; 16) 6.3% - 13.6% +6-2% =0; 17) 4° +6" =9%; 18) 9!" -3.6! +2-16!/2* <9; 19) 22**2 6 -2.3**2 =0; 20) 2.81% =36% +3-16%; 21) 4% +52**1 26-10%; 22) 224! -5.6% +39" =0;23) 2% -3-18* - 12" +3.2* =0; 24) 8* -220* +350" =6-125*; 25) 8* -4:20* +5:50* -2:125*=0. R. 1) -2; 2) + 1og3/22; 3) 45 1; 4) 0; 5) logy 45; -1; 6) 0; 7) Jo, ey5y2"5 8) 0; 9) 4; 10) 1; -1; 0; 11) 1/2; 12) 0; 13) -1; 1; 14) 1; log3; 15) 0; 16) 1; -1; 17) logyy3((V5 - 1)/2); 18) 0,585; 19) -2; 20) 0,5; 21) 0; logy 55; 22) 0; -1; 23) 0; 10g3/93; 24) logy/52; 25) 0; logy 52. 11. Sa se rezolve ecuatiile: 1 (Ecuatii exponentiale cu solufie unica) (bos) Waa) <2: 2 Waris) Waris) -bia)*, 3 30a -se, 4) 8-22 +23 -¥ ~-1=0;.5) 44k o5*=6F; 6) K-1=-F N42}; 1) 8K ax 42; 8) 38714581234; 9) 344k =7 10) 3°+4*=7; 11) 32-*=3%-8; 12) 6-2" =32; 13) (are? Vox" -3x =90,2* -2r Veen, 14) 97% +1 =25"; 45) 645% 61772; 16) & -3®2 =1; 17) (sin) +(costy*=1; 18) 5¥* +120 = 13¥¥ ; 19) [(1 +a2)/(2a)}* -((1 -a)/(2a)* = 1,4 >-0; 20) 117-2 23x42; 21) plat a c!BO «462 ec? -a?,a,bjc>0,4,b,0# 1; 22) (249° =16,x>0; 23) 4%/9! 9% /4'* =275/6,x >0; 24) 9° -5*-4* =220"?; 25) 378-1 2x9-28_5, x EN; 26) (1/3) +(1/2)* = 13/36; 27) (1/3) +(1/4)* = 13/36; 28) 5% +4*=9; 29) 4° +5*2189; 30) 3% +5**! =34; : 31) 2°44 30 241; 32) 142% 49% =36; 33) 2643T 14k <9; 34) D +5%=29; 35) 3% 45% =2; 36) 3 44% 45% =50; 37) 4 +9% +26" =25; 38) 4% +6% +2424" =10"; 39) 4% +5%+2/20% =9%; ty 541 248 4245 ,x>0; an S43" 22 22fi5* ,x>0; 43-2 +1 =2/3" ,x>0; 43) BF 43% 44% =21; ad) BF 44k get! rest] yom = 195%; 3 —— 4 — 45 27 430-8 45017 238, 46) a s9-5%; 47) 345% =2%; 48) 21420-6871; 49) 22% +23 =33%; 50) 3**! 4295 =4%; 51) 2° +3" +12=5%; 52) 2% 43% +118 =55*; $3) 3% 442411 26%; 54) Xt! 43*-2+40=7%; 55) 3° ¢1 4X2 4552=5**3; 56) (1 +23" =(1 +2 44%; 57) 9 +9! 218 41 12, 4 6, 58) 9° +9!" 84; 59) 2 VF42V¥ <2; 60) (a% +a (x2 +1) 22; 61) We=3 =2VF ~2; 62) 343%? =23°VF ; 63) (4 +9! 9% +4" 21577; 64) 10° +11% +12" =13* + 14, R. 1) 2; 2) 2; 3) 2; 4) 2; 8) 3; 6) S¥=(1 +2)? sau 5? -4*? «1,x=2; 7) 5; 8) 3; 9) 1 10) 1; 11) 2; 12) ft he 0; 14) 1; 15) 2; 16) 2; 17) 2; 18) 4; 19) 2; 20) 3; 21) Se scrie membrul drept ca a'°®" si se imparte ecuatia prin el; 22) 2; 23) 2; 24) 2; 25) 2; 26) 2; 27) 1; 28) 1; 29) 3; 30) 1; 31) 3; 32) 3; 33) 1; 34) 2; 35) 0; 36) 2; 37) 1; 38) 2; 39) 2; *+ 1) 2; 42) 2; 43) 1; 44) 1; 45) 4; 46) Se aduce ecuaia la forma9 =5*[1 ~(4/5)"]. V drept este produs de. funcjii pozitive strict crescitoare pentru x > 0. Dacix < | ra este imposibila. Unica soluyie este x = 2; 47) Se pune y ="x/3 si ecuatia este %. Dacd y < 0, membrul sting al ecuafiei este strict mai mare decit 3, iar | ot este subunitar. Deci y > 0. Se-giseste unica solujie y = 1, adicd x = 3; 50) 5; 51) 2; 52) 1; 53) 1; 54) 2; 55) 1; ecuatia la forma (1/3) + (2/3 =(1+2% +4*)*. Se giseste x = 0; 57) Dack i% <1,9!" <1 si 18 < 2, fals. Pentru x > 0, inegalitatea mediilor d& | 59a ort x = =9. Avem egalitate in inegalitate dack 9° = 9!/¥, adic i = Ux, adicd x = + 1. Cumx > 0, se refine x = 1; $8) x = 2; x = 1/2; ie ca x 2 0. Inegalitatea intre media aritmetic& si cea geometric& di “ek i 2 "B Fai 22 7 aad Ve -22V*. aver egalitate in inegalitatea mediilor dack OReik. adict x = x2. Se gisesc x = 0, x, = 1; 60) 0; 61) 4; 62)x = 0,x = 1; 63) x = 2, x = 1/2; 64) Se impart ambi membri prin 13* si rezulta Sed) =(10/13y* + (L1/13)* + 12/13)" = 1 + (14/13)". x = 2 este solutie. Pentru x < 2 rezult& BCX) < B(2)=f(2) < f(x). La fel daci x > 2., TI (Ecuatii exponentiale diverse) 1) 5* 8" *1) 199, 9) 10 *DBx#4)_y.49(* D2), 3) (4/3) = -24? +6x-95 4) x2 tt 1 oglt-3] *2ag2glt—3] +4 oath, ol -x-x? x 3 5) a¥ 1 4alV¥ 2a+1,a€N,a2=2; 6) 2 +4" 26%; 7) 1 + 3 = 8 sin 75°. R. 1) Se impart ambii membri prin 4 «5 si se aduce ecuayia la forma(s2!/(l *2)*-2=1, De aici 52/4 *9=1 saux-2 = 0. 2 Se objin solujiile x, = -1/Ig5, x. = 2; 2) Numerele 10% *7*, 42 24: (cen?) as , . 7 10* *5*, 10° **") sint termenii succesivi ai unei progresii geometrice; 3) @; 4) -1/2; 1/2; x > 3; 5) 1; 6) 0; 7) 1/2. 12. [f)1" =). Sa se rezolve ecuafiile: 1) 6-29" =(-2)!2; 2) Gx 42272 = Gx -4)5; 3) @Pex-SN 32242-5710; 4 (-ak*DM aes); 5) GeotyFed; 6) 22-30% 4 gery Bat; 7) xen; 8) Gey opel; 9) Vea, 10) 2-299 Hage? -207, 11) sy Pageasyy 12) 2 ox 12 a¢e 292; 13) Vere Teer? 14) (oxy Hage -3y “15 15) 24211 G2 eayPenh, 16) x2 -ay 43)V2 445 ~Vay2_ays3, R. 1) -3; 1; 2; 3; 4; 2) 4/3; 5/3; 2; 3) (-1 £9233 )/2; 7; 3; (-1 +9229 )/2; 4) 35.4; 11; 5) 0; 45 6) 2; 24V55 3; 7) -35 15 65-1. 13. Discufia ecuafiilor exponenfiale (a € R) 1) 1441+] -2.421*1 +a=0;92) 34*-?2 427 =a +a4* "2; 3) fa(2* -2) +1 = 1-2; 4) 4° -4a-2* +2a+2=0; 5) 9714521 4371-21 ~@=0; 6) 4% -2a(a+1)2*"! +a3=0; 1) 2S" +a2(a~1)5* -a5=0; 8) V4 -62* +1 =2*-a; 9) 9 -(2a+1)3* +a(a+1)=0; 10) 25* -a+1)5*-a+1=0; 1) a4* -(a? +a+1)2* +a+1 =0; 12) 16-24% +1-a?=0; 13) a81* -(a?+1)9*+1=0; 14) ¥ -Ga+1)3* +2a7+2a=0; 18) 25% -(a+1)5* +a=0; 16) (a-1)4*-42% +a+2=0; R. 1) @ pentru a > 1; 0 pentru a ="1; +1ogi9(1+¥1-a) pentru a < 1; 2) @ pentru as 3,027 og [ G2 | +2 pentru 3 < a < 27; 3) logga pent 0 1. 4) logo(2a+\4a*-2a-2) pentru a < -1; 1 penta = 1; logo(2a + ¥4a? -2a-2 pentru a > 1; © in rest; 5) 3” !*-2! =y (0, 1] pentru orice x real. Problema se reduce la pozitia r&dicinilor ecuatiei de gradul doi y? - 4y - a = 0 fafa de valorile 0 si 1; pentru a = -3 rezulti y = 1, adic’ x = 2; (0) = -a, fll) = -a-3 gi ecuatia in y are o ridicin’ in (0,1) dack OY) < 0, adic& pentru a € (-3, 0) cind se 43 objine y=2-/4+a , iar x=2-+1og3(2-y4+a); trinomul in y are minim pentru y = 2 si deci dac& are dou’ radacini reale, atunci una este strict mai mare decit doi si prin urmare trinomul nu poate avea dou’ radicini in (0, 1]; 6) logya; 2logya daci a > 0; 2logy|a| pentru a < 0; S pentru a = 0; 7) Zlogs|al, logs|a| dacd a < 0; 2logsa pentru a > 0; @ pentru a = 0; 14, Alte ecuatii ce contin exponentiale. Sa se rezolve ecuafiile: 1) BP-27 Da tye; 2) AE + Ge- 226-24; 3) (2+ 1)? 49-3 -16=0; 4) x2 x41 2298-l4t-1, 5) 2141 =sinx?; 6) 31 iE | = cose]; Ty 2cos(x/3) =2 +2*; 8) 8-x2% +23 -*-x=0; 9) x2 =x3-2) +22*-1); 10) Sa se rezolve in raport cu x ecuatia: 23743241 23249 45232t-1 unde yay. a) Se se determine numirul de ridicini distincte; b) S& se aleag’ cea mai mica dintre ele. 2 2 7 2 1) a2? /b2 4527 /a™ 221 fab a,b > 1; 12) 48°) 4 4o0s*(HH) «52 57" 43, R. 1) (x? +1)/x=x+L/x si cum membrul sting este pozitiv rezultd numitorul x este la fel. Decix + I/x > 2 pentru x > 0. Membrul sting este cel mult doi pentru x > 1. Se obsine x=; 2) Se pune 2 = y. Se obtine x = 1; 3) 3; 4) Se pune y = x - 1 apoi ca la 2). Se objine x=1; 5) G; 6) 0; 7) 0; 8) Se aduce ecuajia la forma x2" = 8. De aici x > 0. Se giseste = 2, unica soluje deoarece funcyia fix) = x2, x > 0 este strict crescatoare; 9) Se aduce ecuatia la forma (x - 2)2% = (x - 2) (1 - x). Se gasesc solujile:x, = 0, x2 = 2; 10) a) 2; b) 1. 13) x2 +(22% -7)x+4*-72 +6 =0; 14) x2 +(2-3* -15)x+9% - 153% + 14=0; 15) 5% +(3x-7)5* +2x? - 13x +6=0., RI3) Se rezolvi ca ecuatie de gradul doi in x si rezulti x=-2*+1,x=-2 +6 cu solujile uunice x = 0 si respectiv x = 2; 14) 0; 2; 18) Notind y = 5%, se objin ecuatile = -x+6, Ss 16) 2° 44¥* 425642316" R. Se aplic& succesiv inegalitatea mediilor (geometrica si aritmetic’) si se objine =-2e+1lou sol unice x = 1 si respectiv x= 0. 1 5 4 Ss 4 59,4. 3 3 DE 4228" 4232 p 3.QK" #24" 432)3 > 3.9 VE 2°32 23.4" 3.16%" | Avemegalitate in 5 lax4 72". inegalitate dact 2* 32, adicd x = 2. 17) S& se arate c& ecuatia 1*+2*+3*+4%=7) ou are solufii in mulsimea numerelor naturale, R. 7, y © N are ultima cifré 7,9,3 sau 1 in timp ce din tabelul de mai jos 44 i * 1 2» 6 Pema [fo | numirul din membrul sting al ecuafiei se termini cu 4 sau 0. Deci ecuatia nu are solugi. 18) Sa se arate c& oricare ar fi p numér prim, ecuatia x* + 4* = p > 5 nu are soluii inZ. : R. Dac x < 0, x € Z, fx) = x4 + 4 EZ. Dack x = 0, x = 1, atunci (0) = 1 <5, Ayalt + 4! = 5, Dack x = 2k, k EN, atunei fx) #244 42k = 24 (4 4 42E-Dy care este numar compus. Dac x = 2k + 1,k © N, atunci f(x) =x4 +442 a 3c4 44x2(0K)? +4 (244 4x2 (24)? = x? +2004 [e+ 25? +2°4y[@x-24? +274), care este numar compus. - (2x2) = 19) S& se arate c& ecuatia (2x)%-1=y2*! nu are solutii in numere naturale. R. Presupunem cd exist’ x, y, z © N pentru care are loc egalitatea. Deci ((2x)* + Ifa =y?*!, (#). Fie k= (2x) +1,m=(2x)¥-1. Avem (k,m) =(k,k-m) =(k,2)=1, adicd oumerele k, m sint prime intre ele. Tinind seam’ si de (*) rezulta c& exist p, q © N astfel cam = q*!, k = p?*!, Deci avem: 2=p?*!-q2*!=(p-gp?+...+q%),p2qrl. Deci 2>p%+p?7!g+...+q7>p%+g?%=p+q>2q2=2, fals. 20) S& se rezolve ecuatia x**Y=(x+yy’ inQ,. R. Se aduce la forma x*=(1+y/xy. Punind yx = @ se giseste, x=(1+a)*,y=a(1+a)",a€Q,. 21) S& se rezolve in Z ecuatia 1! + 2! +...4x1 =. R. Se verificd usor ci pentrux < 5 ecuajia dati are numai soluiilex = 1, y= ‘+ 1 si x =3,y = 4 3. Pentrux > 5 ecuajia nu are solufii. Se observa cd I! + 2! + 3! + 4! = 33, are cifra unititilor 3 in timp ce 5!, 6!,.. au ultima cif zero. Deci pentru x > 5 numarul 1! + 2! +...+ x! are cifra unitiilor 3 in timp ce y* nu se poate termina ti 3,(vy € Z. : 2*1 in numere naturale. 22) Sa se rezolve ecuajia flx)=1! +2! +... +(x+ 1)! =y’ “11, Pentru x > 3 se objine fia) =f) +5! +... +(¢+1)!=83 (mod 5), care nu poate fi p&tratul unui numa intreg pentru 45 . & oricare ar fik € Z, (5k) = 0 (mod 5), (Sk + 1)? = 1 (mod 5), (Sk + 2)? = 4 (mod 5). Valoarea z = 1 pentru nici o valoare a numerelor naturale x # 2 si y nu verificd ecuatia fiz) = y*, S& aritim c& nici pentru z = 2 nu avem solujii. Pentru x = 1,2,3,4,5,7, 0) se divide prin 3, dar x) nu se divide prin 27 si deci fx) # y**!,2 22. Pentru x > 7 avem fix) =f) +9! +.. Gee 1)! =f(7) (mod 27). in fine pentru x = 6, (6) 34-73 nu poate fi pus sub forma *!. Deci singura solusie-a ecuatiei este x = 2, y 3,251, 23) S& se determine solufiile naturale (1, x, y, z, #) ale ecuatiei n*+n¥+nZ=n', (*), R. Se poate presupune x < y < z (membral sting fiind simetric in raport cu x, y, z). Fie (x, y, 2) 0 solugie a ecuatiei. Este clar ci n = 1 nu verificd ecuatia. Dack n = 2, ecuatia (*) devine 1+277%+22~* =2'-*, (* *), Nu putem avea y > x deoarece membrul sting este impar, iar membrul drept par. Deci y = x si (**) devine 2+ Xa2t*, De aici z- x = 1 (altfel dack zx > 1, atunci 2(1+22-*~!)=2'-*, fals pentru c& 234 in timp ce membrul sting nu are aceast& calitate), adici z = x + 1 si deci 4=2%, adick -x = 2. De aici t = x + 2 gi se verifick relayia2® +2* +2°*! =2**2, Presupunem acum cin = 3. Din (*) redultt 1+n9“*+n?%=n'*, Cum n > 2 rezult y =x, 2 = xsideci 3=n'™, care din = 3,1-x = 1, adicin = 3,1 =x + 1. Devi dack n > 2, atunci trebuie can = 3,x = y = 2,1 = x + 1. Se verificl 3% +3%+3%=3%*!, in concluzie solufiile ecuatiei date sint pentrux < y Sz,n = 2,y =axzexdleaxt2sun=2,y=z=x,fax+12EN. 24) S& se rezolve ecuatia 2" - 3” = 1 in muljimea numerelor naturale. R. Avem 2" = 34 + 1. Dackn ='2k, k © N’, atunci 3% + 1 = 2 (mod 8), iar pentru n=2k+1, k € N*, 3%*1 41224 (mod 8) in timp ce membrul sting 2” pentru m = 3 d& 2” w= 0 (mod 8). Deci m < 3. Pentru m = 1 rezulti 2-37 = 1, adici 1 = 3" cind n = ©, iar pentru m = 2, 4-3" = 1, cind se objine n = 1. 25) Si se rezolve ecuajia 2* + 1 = y? in muljimea numerelor naturale. R. Din F=(Q= y+) remltiy-1=%y +1 =AKIENK 1, atunci numarul 2* - 1 are forma 4k - 1, k © N* $i nici un mumér intreg ¥y nu are pitratul y? de aceasti form’. Decix = 1 cindy = 1. 27) 2 +3% + =x?, R. Pentru x < 0 functia fx) =2* +3" +6%-x? este strict cresc&toare si f-1) = 0 arat& cX =-1 este singura solufie negativa a ecuatiei date. Aritim c& ecuatia nu are ridicini pozitive. Presupunem, prin absurd, c& ar exista o radicin’ u > 0. 46 Deci u?=2"+3"+6">3.De aici u2/3 >1. Deci [uJ = 1 si cum u > (uJ rezulté 2 > M4 =(1+ M4 a1 +[u) >u. Agadar 2" > wu implick 64 > 4% = (2%)? > u2 si evident 2" +3" +6" >6" >u?, contradictie. 28) Si se determine soluyiile naturale ale ecuatiei x7 +(x +1) =(x +2). R. Pentru y = | rezulti ecuatia x*-2r-3=0 cu solujiax = 3 © N. Fie y > 1. Atunci x? ,(x +2) sint simultan pare sau impare, iar (x + 1)2¥ =(x+2)°”-x2) este par si deci x+1 este par. Deci exist x, © N astfel cax +1 = 2x. Aver (234)? =(x #1)? = 42929 =29 = (2x) +1)? 2x1 =D, (4). Dezvoltind in (*) dup& binomul lui Newton se objine’ o egalitate de forma 2.2y 2x =m(2x3), ceea ce aratd cf y se divide prin x7. Imparyind in (*) prin (2x4)? rezult& 1 =(L + 1/(2x,))?? ~(1 = Wx)? sau (1+ 1/2xp))¥ #1 +(1 = rp)? <2. Pe de alt& parte (dup binomul lui Newton)(1 + 1/(2x,))2¥=1 +y/xy +...> 1 +y/xy. Deci 1 + yixy < 2, adic& y < x), in contradictie cu y se divide prin x?. Deci pentru y > Lecuagia nu are solufii. 29) S& se rezolve in mulfimea numerelor naturale intregi ecuajia 3° +4* =y2, R. Se aduce ecuatia la forma 3*=y? - (2%)? sau 3* =(y-2*)(y +2). De aici exist k, 1 € N,k [HET cath 9 Gy 43/9237, oat ot 432 47 + v Inegalitatea 37 < (3°! +...+3°9)/9 ne sugereaz c& pentru alte numere x// © N pentr= ” " care x{/ +xy! +...+x4! <63.putem avea 3! +...43 19 x #9,i=T,9. Decix; < 8, i = T9.- 2) Are loc inegalitatea 38 +38 +37 +36 +36 +36 +36+36+35=39, cea ce inseamn’ ci (8. 8,7, 6, 6, 6, 6, 6, 6) sau oricare permutare a lor constituie 0 solugie pentru ecuatia datd. 3) Avem egalitatea 38 +38 +37 +37 +36 +36 +35 +35+35=39, adic setul (8, 8, 7, 7, 6, 6, 5, 5, 5) sau orice permutare a numerelor in set este inci o solujie a ecuatiei date. Se constat’ c& nu mai sint posibile alte scrieri ce confin doi termeni egali cu 3°, iar ceilalsi sase diferigi de cei din scrierile de la 2) sau 3). 4) Acest caz corespunde situafiei cind o componenté este egalii cu 8. Are loc egalitatea 38 +37 +37 +37 +37 +37 43643643639, Deci setul (8, 7, 7, 7, 7, 7, 6, 6, 6) $i orice permutare a numerelor in set reprezint& solufi pentru ecuatia datd. Aceasti solutie face obiectul notei matematice apdruli in Gazeta Matematica” nr. 10/1987 sub semnftura autorului acestei culegeri. . Sa observim c? 31) S& se rezolve in numere prime ecuatia x7 +y*=z. R. Cel pufin unul din numere trebuie s& fie par. Cum z # 2, putem presupune y = 2. Ecuatia devine x2 +2*=z. Se observ ci x* + 2* = 0 (mod 3) in timp ce z # 0 (mod 3). Deci x = 3, z = 17. Tot solujie este six = 2, y = 3,2 = 17. 32) S& se rezolve in numere intregi pozitive ecuatia 22% *Y~3 -11.23*-5 27 *2 -2000. 33) S& se rezolve ecuajia a*~9=(1 -a)x +4a-3,a>0. R. Dack a = 1, atuncix © R. Dacia > 1, x = 3 unica solutie. Pentru'a € (0, 1), x = 3. solujie unic’. . 34) Sa se rezolve ecuatia (a2 + 1)" =2a% +a*~2 +a2*(q?+1)?-¥ a >0,a #1, numiar dat. 35) S& se rezolve in numere intregi ecuajia x2 -22x +40=3). R. Avem (x ~2)(x-20)=3”. De aici x-2=3",x-20=3",m+n=y. De aici 3 - 3" = 18 sau (3"~"-1)3""2=2, De aici m = 3, n = 2 sidecix = 29, y = 5, Dachx-2 = -3", x-20 = -3" se objine m = 2,n =35ix = -25,y = 5. Aceeasi problema pentru equajia x2 +24x +44 =5”. 36) S& se determine solujiile rationale ale ecuatici x” = y*. R. Se noteaz y = x gi se objine xf = mx, 1 € Q. De aici x=1!/0-Y)yay'-1), punind 1-1 = 1q,q © Z avem x=(1+ 1/9), y=(1 + 1/q)9 37) S& se rezolve in numere naturale ecuatia x” = y* + 1. R. O solujie evident’ y = 0, x © N". Diferenta intre xsi y trebuie si fie numir impar. SX presupunem c& x > y gi fie x = y + n. Ecuafia devine (1 +n/y)’-y"=1/y¥, Dar 48 (1 +nlyy x se iay=x + n cind eouafia nu are solugii. 38) S& se rezolve ecuatia (x+1)=x)*!+1 in mulsimea numerelor naturale. R. Se analizeaz% cazurile: 1) y impar. Se aduce ecuatia la forma (x+1) =[(c+1)-1)7*! +1 sau(e+ 1) =P(x+1) +2, unde P este un polinom intreg in x + 1. Din ultima egalitate rezulté. x + 1 | 2, adic& x=0;x=1. 2) y par. Ecuajia dat& se poate aduce la forma Pr+y=x) (1), egalitate ce aratd c& x | y. Dar (1) se mai poate scrie (x +1)”~! =P(c+1)+(y+1), adicdx + 1 | y + 1. Cum y/x, (y+) +1) & N rezult& c& diferenta este un.numar intreg. Fie D aceasti diferent’. Avem y/x = D(x + 1) +.1. Punem ecuajia dati sub forma (1 +1/x'=x+1/x”, unde (1+ Tay = 2” gi deci Wt < x4 tirY. : Deci 2 = [1 + D(x + 1) +1 + (numere pozitive factori de D)] < x + 1/7. Din ultima inegalitate D = 0 si deci x = y, iar ecuafia devine (1+ 1/x)°=x+1/x*. De aici rezulti x < e, cind avem cazurile: x = 0,y @ N;x = 1,y = 1;x=2,y =2. 39) SX se rezolve in multimea numerelor naturale ecuajia 3° +3’ +3%=513. R. Ecuatia fiind simetric& in x, y, z se poate presupune x < y < zetc. 40) ss se rezolve in muljimea numerelor naturale ecuatia 17 - 1! + 22 - 2! +...4 2 satey?, 41) Sa se rezolve in mulfimea numerelor naturale ecuatia x(x +2)(x+8)=37. R. Numerele x, x + 2, x + 8 sint puteri ale lui 3. Se giseste x = 1, y = 3. 42) S& se arate ci ecuatia a*~? =(a - I)x-2a+3,a >0,a% 1 are ridacinile independente dea. 43) S& se rezolve ecuajia (1 + 2)" + (1 + 2%)" = 8,n EN. 44) S& se rezolve in numere naturale ecuajia % - 4% = y*. R. x = 0, y = 0 verifict ecuatia. De asemenea x = 1, y = 1. Dachx > 1 din ecuatie~ rezult& y impar. Se disting cazuril 1) x impar, x = 2k + 1, k © N*. Avem: SEBEL rT gL aL oA Cy), dP Cy? po. edhe dahl = 14 Ok + + MB = 5 + M8. Cum este impar rezult& y” = M8 + 1 si deci ecuatia nu are soluyi 2) x par, x = 2k, k € N°. Se aduce ecuatia la forma (5 - y) (S* + y) = 24%, iar de aici sk-y = 29, k +y =25,a,b EN, a +b = 4k. Se ghaeste x = 2, y 45) Sa se rezolve ecuatia in necunoscuta x: 2%.+ 3* +...4+ 0° +2* + 3% 2n-2,n =2,n EN, fixat. R.x=0. 46) S& se rezolve ecuatia (tay +(1 ta)" +...41 tayFansay +d +...) .aj>0,aj#1 47) S& se rezolve ecuatia al*] = [a‘], a > 1,a EN. R. Pentru x < 0, ecuatia nu are solutie deoarece al] € (0, 1) si [a] = 0. Dact x € K+ DEEN, al = dt EN ile) =, adict a < a < ok +1 su kes x°< loge +1) 5. Membrul sting al ecuasiei imparjit la 64 d& restul zero. Numarul 3” imparit prin 64, pentru n = 1, 2,..., 16, da resturile 3, 9°27, 17, 51, 25, 11, 33, 35, 41, 59, 49, 19, 57, 43, 1. Resturile se repet din 16 in 16, deoarece 3/6 +r _ 316/+r — Mea, m > I. Deci y trebuie s& aibi forma 11 + 16k. Se arata c& la impirjirea prin 17 cei doi membri ai ecuayiei nu dau acelasi rest. 7 2 50) S& se determine doua solutii naturale ale ecuatiei 3° “+1 si apoi si se rezolve inn. R.x = 0,x = 1. Dacix © N*, x # 1, atunci x! este par, iar 3*' = (4 - 1)"! are forma 4k +1, k € N*. Este imediat c& cifra unitijilor numarului 2°" este doi, iar cifra unititilor numrului din dreapta este 3. Pe de alt& parte 2"! are forma 4/, 1 € N’, pentru x E/N’, x #1 i deci cifra unithilor numarului 3” este 1. Deci ecuajia dati nu are solufiix © N°, x = 2. Singurele solufii sint xy = 0, x) = 1. 51) S& se rezolve in numere naturale ecuatia 8* - 8” = 3584. R. Dinx > y rezulté 8 (8° - 1) = 8-7. De aici y = 3,x-y = 1, adicdx = 4, y 23. 52) S& se-determine (x, y) © N x N pentru care 1 + % + 3 +...4 0 = [nn + D/2P, (v) nEN*. Rx=3,y=2x=1yql. 53) S& se rezolve ecuatia fix)a!/8@) + a8 x) =2a,0 (0, ©). R, Pentru membrul sting se aplic& inegalitatea intre media aritmetic’ si cea geometric& (cu egalitate). Solusiile ecuatiei sint soluyiile ecuasiei g(x) = 1 =/(x). 54) S& se rezolve ecuajia 2° + ¥ + 4 = 6x + 3. R. Se scrie ecuatia sub forma 2° +3" +4% =(x+1)+(2x+1)+(3x+1) si se’ compars 2¥ cu x +1, % cu 2x + 1, 4* cu 3x + 1 (grafic). Solupiile sint x, = 0, x) = 1. 55) S& se rezolve ecuajia xa*+yaY +za7=a"3, dackx,y,z>Oxtytz21, a>l. R. Se poate presupune ci x = y 2 z (din simetria ecuatiei si conditiei), Cum a > 1 50 rezulti a* 2 a = a%. Pentru cele dou seturi de numere Ia fel ordonate se aplic& inegalitatea lui Cebisev si avem (Ex)(La*) <3 Lxa", iar de aici, via condijia Zx = 1, 3 rezult{ (Ex) (La*) = La*. Inegalitatea mediilor di Lat>=3¥al*>3a"3_ Avem egalitate dack x = y =z =ksik 2 1/3. 12 56) Sk se rezolve ecuatia (9/25) +(16/25)*= J> 1Mlogy(12!) -2(12/25%. k=2 R. Se aduce ecuafia la forma (3/5)? +[(4/5)'7-2G/5)"(4/5%'=1 sau [G/5y* + 4/5)" =1 sau (3/5) + (4/5)*=1 cux = 2. 57) S& se rezolve in numere intregi ecuatia (5 +372 * =(3 +5/2)’. R. Cum 5+3/2 ,3+5/2 > 1 se poate considera x > 0, y = 0. Dachx = y = 0 avem egalitate, Fie x, y = 1. Este clar ch x > y. Se inmuljeste ecuatia dat’ cu (-3 +52). si rezult& 41 = (5 +3/2)* “(15 + 16/2)”, fals deoarece din (a +b/2)(c+dy2)=A +By2, a, b, c,d EN, rezulté A, B EN. 58) Si se rezolve in Z ecuatia (1+ 1/xy*! =(1 +1/1988)!988, R. Ecuayia se mai scrie (1989/1988)!988=((+1)/x}"*!. De aici (fractii ireductibile) x**1 219881988, Dack x = 1988 atunci x**! > 19881988, jar dack 0 < x < 1988, atunci +! < 19881988. Dack x < -1, atunci pentru y = -(x + 1) se objine 1988}988 = », iar de aici y = 1988 pentru care x ='-1989. 59) Si se rezolve in N" x N° ecuatia x” +x = y* + y. : R. Este clar cx = y © N° verificd-ecuatia. Presupunem ch x < y. Deci existz € N z= 1 astfel cay = x + z si ecuatia se rescrie x***=(¢+z)" +z. Se imparte prin x* si* rezultd x7 =(1 +z/x)" +z/x*. Dar (1 +z/x)" 5, 2” > y* + y - 2 (inducgie), si pentru y € (3, 4} ecuatia nu se verifick. Deci x = y = 2. Dack x = 3 rezult& y = 3 solufie a ecuatiei 7 = 7 + y-3, y = 4 nu verified ecuatia, iar pentru y = 5 se ara inductiv 37 py t+y-3 60) S& se rezolve in numere naturale ecuatia - y? = 1. R. Avem 3*=(y+1)(y2-y +1). Deci exist m, n © N astfel cay +1=3",y?- cum +n = x, De aici 32" =y2+2y+1 gi ¥=y2-yo1 dar y=32" 1-3-1, c& (y, 3) = 1, din ecuatie si deci y=3"~ wr ‘"-1) implic n- 1 = 0 sau2m-n = 0. fn final se giseste x = y = 0, x y+1=3" Este clar 61) S& se rezolve ecuayia (/3)*-2*-! 21, Rx = 22 = 4, 62) S& se determine f : RR, astfel ca fix+y) 2 flxyfy) = 1989**Y. : 7 , 51 R. Pentru x = y se obsine f(2x) = P(x) = 1989 > 0. De aici fly) > 0, y € R. Pentru y = O avem fix) > flx)f(0). De aici (0) < 1. Dar 0) = fix+(-x)) = fixift-x) = 19899. De aici (0) = 1. Din 1 =/(0) =/lx-x) = lxyft-x) reaultd f{-x) < Lflz) < 1989"*. Deci fy) ‘S 1989Y,y © R. De mai sus pentru y = 0, fx) = 1989, adic& flx) = 1989. 63) S& se rezolve ecuatia (9+a*)"+(9+a*)"=72,nEN*,0 26" De aici 36 = 6", adic& n € {1, 2}.- Dack n = 1, ecuatia devine a*+a"*=54 etc. Dack n = 2 se objine ecuatia a +q-%+18(a* +a) +90=0, ecuatie imposibil’. 64) Sk se rezolve ecuayia (4% +42 + 16)/(4 ~4.2* + 16) =log>x -loggr” +4. R. Membrul sting este cel mult egal cu 3, in timp ce membrul drept‘este mai mare sau egal cu 3. Deci avem egalitate cu 3 a celor doi.membri pentru x = 2. 65) S& se rezolve ecuatia 2*~5 =x!3-3* _65, R. Membrul sting fiind pozitiv se impune ca x!3~3* > 65, iar din 2°*-5 +65 >1 rezulté x!3~3 > 1, adick x > 1 si 13 - 3x > 0 saul mj, atunci a/2”! , care este par in timp ce a2 21 422° 5,.62P | este impar, contradictie. Cum 2"+2"=2"*! se poate face ca suma a dou’ puteri ale lui 2 s& fie diferité. Deci orice numar considerat este cel 52 mult suma a cinci puter diferite ale lui 2, de forma 2", unde nm & (0, 1, 2,..., 10} (2!! = 2048 > 1984). Ne propunem si gisim numirul N al acestor sume, ceea ce este totunia cu a gisi submuljimile formate din m1, y,..., my (exponen diferisi, 0 < nj < 10,1 < k < 5). Acest numér este egal cu N=Cy+C/ +Ci +Cy Cy, =1023. Cum numerele considerate sint suma a cinci puteri (nu neaparat distincte) ale lui 2, adic numeré mai mari ca 4, sich 26+27 +28 +29 +2!0= 1984, objinem c& numarul de‘elemente considerate’ este egal cuN-4 = 1019 > 1984-1019. 69) S& se rezolve ecuatia e* -e *=2In(x+Vx?+1 ). R. Ecuayia se scrie (¢*-e*)/2=In(x+¥x2+1 ). Dacd punemylx) =(e*-e*)/2,, FRR atunci inversa ei este g(x) =In(x+Vx2+1 ). Graficul funcjei ft) este deasupra graficului functiei h(x) = x pentru x > 0 adick fx) > x. Graficul functiei inverse fiind simetric fay de prima bisectoare, deducem c& pentru orice x = O singura solutie a ecuatiei este x = 0. Ecuajia lx) = g(x) nu are solufii negative, deoarece f este o functie impari. Deci unica solujie a ecuatiei este x = 0. 70) Si se arate c& orice numa natural A este fie o putere a lui 2, fie sum de puteri diferite ale tui 2. R Fie ny © N pentru care 2"! << 2"*!, Notim Ay =A~2"!. Dack Ay = 0, atunciA =2"! si am terminat. Dact Ay # 0, existi m€N asifel ca 2"2< A, <2"2*!. Notim Ay=A,-2"2. Dack 4) = 0, objinem A=2"! +2"? si iar am terminat. Se observ ch Ay < Ay si deci np < m. Daci A, 0, atunci procedind analog, dup’ un numar finit Kk S my +1) de pasi, objinem A,,=0 si deci A=2"142'%4,,.+2"%, Altfel se poate proceda prin inducjie matematic’. 71) S& se determine f:R-R cu proprietitile: 1) fle+y)=f@) +f0), x yER 2) (2) =PO, ER. R. fx) =x. 72) Sk se determine solujiile rajionale x, y, z, f ale ecuatiei (esyyo)" +le+n2)"=5 +4/7, pentru n N, dat. R. Dezvoltind dup& formula lui Newton avem (X+¥¥2)+(Z+T¥2)=5 +42, X,Y, Z, T EQ. DeaiciX +Z=5, ¥+T = 4, Din aceste egalititi rezulté X + Z= 5 si Y¥2 +TV2 =4/2, adic’ (X-Y¥2)+(Z-TY2)=5-4y2 33 \2n \2n - 7 sau (c-y/2)" +(e-12)"=5~4VZ, egalitate imposibilt deoarece membrul sting este Poritiv, iar cel drept este negaiv. Deci ecuatia nu are goluii. La fel se rezolvi ecuatia (in N) z aerate n,k naturale date. x 73) S& se rezolve in muljimea numerslor naturale nenule ecuatia x7 pentru x # y ; R. Se poate presupune x < y. Dak x = 1 saux =2siy =3smy = 4, atunci x 4 avem 4!/4 > yl gua = x! este descrescdtoare pentru 2 ef x > e) sau > y4 sau 2% > sau y” >2” gi deci y*”>x)".Dack y > x > 3, atunci x! > y" sau x > y¥ si deci y%?>2)", : 74) Sa se rezolve in muljimea numerelor naturale ecuayia 2 - 3 = 7. R. Pentru x = 0. Pentru y = 1, ecuatia este imposibila. Fie y > 1. Ecuatia se scrie 2° +2=37+9 sau 22°! +1)=9(7"2 +1). De aici 3 | 2°! + 1, ceea ce dix par de forma: x=2n,n€ N°. Dack y = 21 + 1 ecuatia se pune sub forma 2° - 8 = 3 1, iar membrul drept are forma 3Y - 1 = 32/+ Vl) =3-9-1=38+1/-1=M8 +2. Cum x > 2, membrul sting se divide cel putin prin 4, in timp ce membrul drept se divide prin 2. Dack y este par, y = 2m, m © N® ecuatia se aduce la forma (2"-3")(2" +3") =7, iar de aici sistemele ]2.~3""! sau ]2""4 cu n=2,m=1. : 2tagmaz [amg Cu aceasta solutile ecuajiei date sinl: x = 3, y = 0;2 = 4, y = 2. 75) SX se rezolve ecuajia 2X + 7 = 3 in numere naturale. R. Pentru x = 1, y = 2 ecuajia se verific’. Dac x = 2 ecuajia nu are solujii. Pentru x > 2 se pune ecuajia sub forma 8(2°~3+1)=37+1. Dack y = 2k, k > 1.kKEN*, membrul drept este de forma M8 + 2, in timp ce membrul sting se divide prin 8. Deci ecuajia in acest caz nu are solujii. Daci y = 21 + 1, 1€ N™, atunci membrul drept are forma M@ + 4 si deci nici in acest caz ecuatia nu are solujii. 76) S& se rezolve in numere naturale ecuajiile 2% = 3” + 77, 2%-37 = 2. R. S& rezolvim ecuatia 2* = 9 + 7%. Luind modulo 3 aceastd egalitate rezult& (-1)" = 1 (mod 3), adevaratd daca x este par. Deci x = 2x’, x’ © N. in egalitatea 4" = 37 + 7% Iuim modulo 4 si se objine 0 = (-1)7 + (-1% (mod 4), adevarati dack y este par si z impar sau y este impar si z par. Dack x = J rezulti y = z = 0; pentru x = 2 se obgine 1, z = 0; pentru x = 3 se giseste y = 0, z = 1, iar pentru x = 4 rezulti y = 2,z 1, Aritim c& dack x > 4 ecuajia nu mai are solufii. Din x > 4 rezultk x’ > 2. Analizim cazul y = 2y', y' © N*,z = 22’ + 1,2! © N° (celilalt caz se trateazs 54 1 ay! oe! TF oyloogl yl coals analog). Ecuafia devine 2-327" =722' *1 say (2-37 ca" +37) = 72 #1, 1 yl tor De aici 2-37 =F, 2 +37" =7, 21,29 EN,2y 0. De aici z€(-1, I) IN={0} siy = 0, fals; 3) x # O,y = 0. Bouatia se scrie 2° = 2? + 1. Pentru x = 1 z-= 0, iar pentru x € {2,3,4} nu existi z © N. Pentru x > 5 se arat inductiv ch 2 > x2 + 1;4)x #0,y # 0, x, y = 1. Membrul sting 2* - 3) este impar si deci z” este impar, ceea ce conduce la z impar. Deci z = 2z’ + 1, 2’ © N*. Dack x = 1 se objine ecuatia 2 - 2 = 3 > 0, adici 2 (-¥2,V2)(N={0, 1}. Pentru z = 0 rezults 2 = 3Y, imposibil, iar pentru z = Lavem | = 9, ceea ce diy = 0. Decix = 1, y = 0,2 = | este solufie a ecuajiei. Dac x = 2 ecuafia devine 4 - 3 > 0, pentru care z € {0,1,2}. Numai pentru z = 1 rezulti y = 1 gi deci x = 2, y = 1, z = 1 este incd o solutie a ecuafiei. Pentru x > 2 din 2 - 9 = (2z' + 1)? rezultd - (-1)” = | (mod 4), ceea ce araté cl y este impar. Deci exist y’ © Nastfel cay = 2y' + 1. Se analizeazi cazurile 1) x = 2x’, x’ € N°; 2)x = 2x' + 1,x © NN’, in cazul x = 2x’, x’ = 1, ecuatia se aduce la forma y / vy QF -22! - 12 422! #1) =39" 11. Cu un rafionament aseminator celui de la problema precedent rezult 1 ay! 1 1 ay! 22% 23)" +1, iar de aici 2 ~!=32¥" 327" -l4..-3+1, contradictie, deoarece membrul sting este par, iar membrul drept este impar. Cazul x = 2x’ + 1 il Hisim ca exercijiu. 7) Si se rezolve in numere naturale ecuajia x” -y*=x+y R. Se vede ci.x = y = 1 six = y nu sint solufii ale ecuat . Fie deci x,y = 2,x #y. Pentru x = 2, ecuajia este 2”-y2=2+y>0 adick 2” > y?, ceea ce di y > 5 (inductie). Pentru x = 2, y = 5 ccuatia se verificd, iar pentru y = 6, 2” >y*+y+2 (inductie). Daci y > x= 3, atunci punind f(x,y) =x) -y*-x-y se objine : Sle, +1) ~fle,y) =x 1) ~y*[(1 4 yy* = I= > 2? - (= Dy* 2x -y*) +(3 -e\y%-1 > B-e)y*>0 si S(x,x+1) =x 7 [x (1+ Uxy'],-20-1 > x%(e-e)-2e-1>0. De aici fix, y) > 0 daca x 2 3, y2x+1. 55 3 2) - VY = 5; 78) S& se rezolve in numere intregi ecuajiile: 1) 3 - 4y = 3) Lexex? 4x3 227; 4) 21 +2") =(1 -x422)(1 +32); 6) 20 -y) =x? +6x-8. R. 1) Se aduce ecuatia la forma (4 - 1° = 4(y + 1) + 1. Dac& x ar fi intreg negativ, atunci membrul sting este fractionar, in timp ce membrul drept este numar intreg, fals. Deci x € N. Din scrierea de mai sus se deduce ci x nu poate fi impar. Deci x = 2k, k EN. Se objine 3% =4(y + 1)sau 9-1 =4(y +1). Pentruk € N*, 9% - 1, se divide prin 4, Avem y=(9-5)/4. Deci solusiile ecuatiei sint x = 2k, y=(9* -5)/4,kEN*. 2) Se verific’ x = y = 2. Orice solutie trebuie si fie x, y 2 1,x,y © N. Dacky > 3 se pune ecuafia sub forma 8(2~3+1)=3*+3. Dac’ x = 2k, k € N*, atunci membrul drept are forma 3% + 3 = % +3 = (8 + 1 + 3 = MB + 4, iar membrul sting se divide prin 8 etc. : 3) Se serie ecuatia sub forma (x+I)(x2+1)=2%. De aici x + 1 > 0, x+t=24,x24122'2 pack x = 0 remulli ky = ky = Osiy = 0. Dack x > 1, atunci ky < ky siky + ky = y. Din 41-2"! pezutes x2 21-2! 61, iar dine? + 1-2! rezulti x2=2'2-1, ye De aici 24-7 fehl} 4122-1 san 2171) exprimare 2811 29 gj 2171-4 -22-i-! deoarece x = 1. ; Deci singura solujie a ecuatici este x = 4) solujie este x = y =z = 0. Dacd y # 0, atunci 1 + 2 este impar. Cum 1 - x + = 1 + x(x 1) este imapr, se deduce 1 + 27 = 1-x + x2 si 2% = 14 3%, Pentru ultima ecuatie a se vedea problema 24, Solujile acestei ecuajii sint x = 1, z = 0 six =2, z = 1, Numai pentru x = 2 rezulti y = 1. Decix = 2,y = 1,2 = lsix =y =z7=0 sint solutiile ecuatiei date. 5) Sk observim ci dack y € Z, y <0, membrul sting este pozitiv si deci trebuie ca x2 + 6x - 8 > 0, ceea ce dix € (2, 4). Deci x = 3 si ecuatia devine 2’ - y = 1/8 si nu are solufii in Z. Daci y = 0, ecuajia = -x? +6x-8 20 dX (din conditie) x = 3, care nu o verific’. Dac’ y = 1, y € N, ecuajia nu are soluie, aki “1-2 ‘=-2. Din aceasta =1, ceca ce di ky = 0, ky = 0, imposibil 79) S& se rezolve in Ry, x N° ecuatia x?" =n R. Dack x € (0, 1), atunci x" <1 gix*"<1, cea ce aratd c& ecuatia nu are solusi. Dack x = 1 rezulti n = 1. Pentrux > 1, > 1 dat xg=Vn, este solutie a ecuatiei. a Dack 1 < ay < y, atunci 1 xp nu este 0 solugie a ecuatiei date, Daca 1 < y < Xo» atunci 56 1l 2 se arati inductiv ci 5” > 2-3 - 1, dack y = 2. Din ecuatie rezulté 0 = 1 + (-1)” (mod 2), , 7 adic y este impar, y = 2y' + 1, y' EN. Dactx 2 2 ecuatia se scrie2*3?7° *1=52¥° +141, Tal ay! sau 2°7!.327" 527" ~52° 14,541, egalitate imposibili, membrul sting fiind par, iar cel drept impar; 4) x = 3,y = 1,z=1;x=3,y=2,2=3;x=2y=1L2= 5)x=5; ©) Din y # 0 (mod 3) rezulié y?.= 1 mod 3) i % = mod 3. De aici x =" 0 (mod 2). Deci x = 2x’ si ecuatia devine 5%" -(y-12"’)1y+12*") etc. Se giseste x = 1, adich x = 2 si 13,)x=y=z=O;x=y=1z2=4x=1Ly=0, z= 1. Din ecuajie x este impar. Se iau cazurile x = 3k, x = 3k + 1,x = 3k + 2, k EN, ales astfel ca x's& fie impar; 8) Din 32°~!+5=x9-2* > 5 rezulté 9 - 2x > 0, adicd x < 9/2. Cum x € N° rezulti.x {2,3,4}. Se giseste x = 2; 9) Dack z = 1984, atunci x = a EN’, y= Osaux = Ly =a EN, Dackz < 1984, au loc egalitiile 1984 =-2 - 992 = 22 - 496 = 23 - 248 = 24 - 124 = 25 - 62 etc.; 10) Fie x, y naturale ce verifick egalitatea, Atunci p = y + 1 este prim (dacd, prin absurd, ar exista d EN, divizor al lui p, atunci 1=(y + 1)*-y!=0 (mod p), fals). Avem ecuatia p* - 1 = @ - 11, iar de aici p < 7 (daci, prin absurd, am avea p > 7, atunci simplificind ff S7 egalitate prin p - 1 se objine p*"! +...+ 1 = (p- 2)! in care membrul drept se divide prin 2@ - 1/2 = p- 1 c&ci2 < (p- 1/2 < p-2 pentru p = 7 si (@- 1)/2 E Z, in timp ce in membrul sting fiecare termen p' = 1 (mod p - 1), i = 0, 1,,.., x - 1). Deci x = 0 (mod p - 1), cea ce dix > p- 1, adic& imposibil c&ci De pth. +1 =(p-2)! <(p-2P "2 x2; 2) p* = (y- 1) (y + 1). De aici y-1 Spy + l= 2 =p etc.;3)x = +1,y = +1,z = 1. Este clar Az > 0. Pentru z > 2 se analizeazX cazurile: a) x = 2m, y = 2n; b) x = 2m, y = 2n + 1; c)x = Im + ly = In; d)x = 2m + 1,y = 2n + 1, m,n & Z. La primele cazuri (a), b), c)) se ia congruenja modulo 5, iar lad) congruenja modulo 100; 4) Dac n = 2k + 1, k € N, atunci (59-7)? + (59k.3)? + (59.1)? =597%*1 | adicd {x,y,z} € (759%, 359%, 59%}, iar dack n = 2k + 2, avem egalitatea (659')2 + (9.59%) + (58-59%)? =59%*2, adios {x,y,z} € (659%, 959%, 58-59*} in ambele cazurix Hy #2 # x; 5) Se considers dezvoltarea “writ =u™ + Chat Noi s...u" Cou" 2y2 4, 4i(Cyu™ by Chu 33 + Se ia modulul acestei egalititi la pitrat si se objine eu" Cru Py cht 4y4 «y= Cpu ly Chut33 +. eur ey, 84) Sd se rezolve ecuatiile: 1) cos*(a/5) ~[sin(3x/10) - 1/2 =2; 2) 28iM2* = cos3x,x E [0,3x/4]; “3) 41 *¥ 441 -*=cosry +4cosy +3; 4) cosnx = 2 Icosx, natural impar; 5) Bcosx = 3° + 3% + 1; 6) x2! ar xag, R. 1) [2cos(w/5)¥ =1 + [2sin(3n/10) -1}*, cos(x/5)=(y5 - 1/2, ~ sin(3x/10) =sin(n/2 - x/5) =cos(n/5), adic& ecuagia este (e-1) 1 -(5 -)" ax=1; 2) Trebuie ca sin2x < 0, cos3x > 0, adicd x € {0}U(#/2,34/4). Se analizeaz4 cazurile x € (x/2,2m/3) x € (2n/3,31/4). Gisim x = 0, x = 7/12; 3) ’Membrul sting se scrie 4(4* + 4) = 8 in timp ce membrul drept este cos2y + 4cosy + 3 S144 +3 = 8. Avem egalitate daci x = 0 si cos2y = cosy = 1; 5) x = 0; 6) Sd observam ci x > 0. Inegalitatea mediilor d& 58 22 a2 py = ayale*® 22.90 *2)2 pentax > 0, x + Ue & 2sidecix2* +2 a4. _ Avem egalitate dack x2!/* =2*/x si x+1/x=2, ceea ce dix = 1. 85) S& se rezolve ecuatiile: LV) Qn? 4ny'+Qn24n +1 +...4 Qn? +n =(2n2 42n + IF +... (On2 43m: 2) x7 + (+ 1K +(x +2)" =e +3)%,x > 0; 3) (1 +24)7+(1427)"=8,n EN; 4) a® 1p +52 1a =2/ab ,a,b>1; 5) ba®**! + 2(qby***! 4 godt tl = 2a 12h 5 gH *2 gt 2,3 gih3 12g b>0,0%d. R. 1) Se impart ambii membri ai ecuagiei prin (2n?+2n +1)". Ecuatia are solufia unicd x =0;2)x=3; 3) Se aduce ecuatia la forma cla 427+ C222 42-2 +42) 26, Cum 2 + 2*' = 2, rezulth C}<3. Dack n = 2 rezulth x = 0, iar pentru n = 1, 2 2 2 imposibil; 4) Avem 2/Yab =a* /b™+b* fa = 2ab)* -292 iar de aici 7 2, (ab)¥ > (aby® -9, adicd -1/2 > (2 - 2x)/2, sau (x - 1)? <0, adic x = 1. 5) Se impart ambii membri prin 64**2, 86) a) S&:se arate c& oricare ar fi numerele reale.x, y are loc inegalitatea2*~ 1! +2¥-! > 20 +972 86) b) Si se determine tripletele de numere reale x, y, z pentru care DV gyrLygz-Lagh ty +z+5)4 1 R. a) Inegalitatea mediilor di 2°~! +2¥-! a ay2xt¥-2 =o +y)2_ by Se aplicd a) pentra (2*~ 1 yay}, 2271 42!-1), Se obtinex = y =z = 1. 87) Daci x, y © N* astfel ca.x* |» six? | y*, atunci x | y. R Pentru x = J, evident. Dack x = 2, atunei din x | ¥ renultt y = 2k, k N*. Din 2 | y* rezules 22 | (2k), adict 2 | k. Cum 2! > k pentru k & 3 avem posibilitiile: a) k = 1, adick y = 2 si deci x | y; b) k = 2, adick y = 4 si din nowx | y. Pentrux > 3.din x* | » rezulti x* < y sau xInx < ylny. Cum f(x) = xinx este strict cresc&toare pe (B, ©) se objine x < y. Din x) | y¥ se ghseste 2” < y*, adic ylnx < xiny sau Inxix < Iny/y. Pentru x 2 3, g(x) = Inxix este descrescitoare se deduce x > y. Deci x = y sieste clar c&x | y. . 88) SX se rezolve in Z x Z sistemul 2 24 11%2y3 ' 2242822). . Diferenja dintre cele dou’ ecuatii di 28 - 1 = 2 - y’. Se'stie ch 2” = y? pentru y 2 10, y © N (din ecuatia a douay € N). In acest caz 28 - 11* > Od&x E (0, 1} din prima ecuatie x € N). Pentru x = 0, x = 1 nu avem valori pentru y. Luam y € {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}. Numai pentru y = 5 se obfine x = 2. 59 89) Fie f R-» (0, 0) bijectiva, a > 1. S& se rezolve sistemul LDF, SE) nag logaflxy) +loggftxp) +... + loggflx,) =n. R. Din prima ecugie avema? [52° |nsem. Aor a” = lo™ -a2 unde s-a aplicat de dou ori thegalitated intre media aritmetic& si cea geometric& si s-a n finut seama c& [] fx) =a", din a doua ecuagie a sistemului. Deci in lanqul de inegalitagi fl avem egalitate dact fx) =x) = Cum f este bijectiva se objine x, 90) S& se rezolve ecuatiile: 1) 1+3* =8*sin75° 3) Usin%a+1/cos*a= |x] ,a (0, x/2). R. 1) sin 75° =sin(45° +30°) = /2 (V3 +1)/4, si se aduce ecuatia la forma (1/8) + 3/8)! = 72 (V3 + 1)/4,cu solujia unick x = 1/2; 2) sinx = +1; 3) Se aduce ecuayia la forma (1 +1g2ay" +(1 +ctg2ay* = |x] ,(1). Dac x < 0, functia flx)=(1 +tg2ay* +(1 +ctg2ay* + |x| este strict crescatoare, iar ecuatia fx) = 0 are cel mult o solutie. Aceasta este x = -1. Dack x € (0, 1), membrul sting al ecuatiei (1) este supraunitar; iar cel drept este subunitar. Dac x > 1, atunci x > {x} ({2] este partea intreagi a numérului real x) si conform inegalitijii lui Bernoulli avem 1 +tgayt +(1 ctg2ay¥ > (1 +tg2a)l4) + (1 +ctg ay!) >2 + [x}(tg2a +cig2a) = 2 +2Ix] > x- 91) Sa se rezolve in numere naturale ecuatiile: 1) 8 + 167 = 264; 2)6-2%-y? =3;3)% 43 4H = x 4) 2% +7 = 19%, 5) 2 +57 = 19%, 6x2 + 57 = 3% 7) xe + Dex + 8) = R. 1) Dack x < y, atunci se scrie ecuatia sub forma 8*(1 a 107 *) =23.33. De aici x = 15i1+2-16"! = 33, adick x = 1, y = 2. Dacdx = y, atunci ecuafia devine: 8%(1 +2) = 23-33 sau 8 = 8, 1 + 2 = 33, imposibil. Pack x > y, atunci existd z N* astfel ca x = y + z si ecuatia este 8(8% + 2) = 23 - 33, iar de aici y = 1, 8 + 2 = 33, ultima egalitate imposibili; 2) Din y? = 6 - 2* - 3 rezult& y impar si multiplu de 3, Deciy = 6k +3, k EN. Ecuatiadevine6 2* -36k? -36k-9=3 sau 2* -6k(k+1)-2=0. fa). QF. = x, 2y 2sin'x , sin’ 91+ [sin’x |, Avem x > 1 (daci x = 0 rezult y* = 3, fals) si deci 2! = 3k(k + 1) + 1. De aici wl este impar, ceea ce atrage x - 1 = 0, adic x = 1 si apoi y = 3; 3) Dacd x = 1, atunci = 3. Fie x > 2, natural. Atunci 2* = 0 (mod 4), 4* = 0 (mod 4), 3% = 1 sau 3 (mod 4) (dup’ cum x este par sau impar), 0 sau 1 (mod 4) (dacd y este par sau impar). Deci 2° + 3* + 4* = 1 sau 3 (mod 4), = 0 sau 1 (mod 4). Avem egalitate dac& 60 x este par si y este impar. Fie x = 2k, k € N*. Avem4t + 9 + 1k 140415 2 (mod 3) si pentru y = 31, 31 + 1, 31 + 2,1 € N°, y? = 0 sau I (mod 3), ceca ce arati c& egalitatea nu are loc; 4) Aver 2° + 7” = (-1F + 1 (mod 3) = 0 (mod 3) daci x este impar sau 2% + 77 = 2 (mod 3) dac& x este par. Pentru membrul drept 19% = 1 (mod 3). Deci la imp&rjirea prin 3 cei doi membri dau resturi diferite, adic egilitatea membrilor nu poate avea loc. Ecuatia este imposibili. 5) Avem 2* + 5Y = (-3)* (mod 5), 19% = (- 1 (mod 5). Egalitatea intre cei doi membri are loc dac& x si z sint pare. Pe de alt& parte 2 + 5Y = (-1) + (1) (mod 3) = 2 (mod 3) daca y este par sau 2% + 5’ = 0 (mod 3) dac& y este impar. Cum 19% = 1 (mod 3), constatim c& cei doi membri ai ecuatiei nu pot fi egali; 6) Din x? = 3%- 5’ > 0 rezult& x este par siz > y. Deci x = 2x’, x © N. Ecuatia este 4Q'? + 5 = 3%. De aici 5¥ = 3% (mod 4) sau 1 = (-1)® (mod 4). Egalitatea are loc daca z = 21,1 EN, Pe de alt& parte din 4(x')* + 5Y = 3% reauld (x)? + (-1)” = 0 (mod 3), (1). Dac x’ = 3s, 5 © N, atunci (1) este imposibila. Dac’ x = 35 + 1, 5 EN, (1) devine 1 + (-1)” ='0 (mod 3), care are loc dac& y este impar. fn fine dack x’ = 3s + 2, 5 EN, (1) se serie 1 + (-1) = 0 (mod 3) si are loc daca y este impar. Ecuatia se scrie 57 =32! (2x!) san 5) =!-2x!)(3!+2e!). De ad 3-24! =571, af 42x! =572, yy EN sau yy >. +92 =Y- Dact yy > 1, atunci din 23/=5"! +5”? rezuits 5 | 2-34, fals. Deci y, = 0 si yp = cind avem 2:3!=57 +1. Se analizeaz cazurile: 1) y = 3k, k © N. Dack luim k atunci ! = 0 si objinem x = y = z = 0 solutie a ecuatiei date. Dact se ia k = 1, anc 1 = 1 siavem scrierea 23! =(5¢ + 1)[(5* + 1)? -354]. Dacd 3 nu divide 5 + 1, atunci 3 mu divide (5 +1)?-3-5* si deci 3 nu divide 2 -3/, absurd. Prin urmare 3 divide 5 + 1, iar 9 divide (St + 1). De aici 3 divide (5*+1)?-3-S*, dar 9 nu divide(s* +1)?-3-5*. Cum 3! divide (5* + 1)[(S* +1)? -3-5*] rezulta 3"! divide pe 5* + 1. Dar si 2 divide pe * + Lsideci S€+1=29!7! gi 5k 41)?-3-5*=3. De aici 432/-2-329!-1, fats. 2) y = 3k + 1,k © N. Pentru k = 0, rezultt ! = 1, iar de aici x = 2, y = 1, z = 2 este inci © solujie a ecuatiei. Pentru k = 1 rezultk J > 2 si 5Y + 1 = 0 (mod 9) sau 5 (-1 = - 1 (mod 9), fals. 3) y = 3k + 2, k EN. Avem / 2 251 5Y + 1 = 0 (mod 9) sau 7 (1 = -1 (mod 9), fals. 7) Avem x=3!,x+2=3",x+8=3',u,v,t€ Nusver=: 3¥-34=2,3'-3"=8 sau 34GY~1)=2,34@'"-1)=8. Deci 3”-34=2,3'-3=8 sau 343” - 1) =2,343' 4-1) =8. Deciu = 051 3”-1 = 2, 3'-1 = 8, adicd v = 1,¢ = 2. Decix = 1,y = 3. De aici n 92) Fie a; € R,i=Tyi,n=2, Yo a7 =1,x=Ty. Si se arate c&n-- 1 din aceste numere sint i=l egale cu zero, iar al n-lea este egal cu unu. R. Pentru n = 2, avem a; +a)=1,a +a =1 ir alia = 0, a = sang 1, @ =0.Fien 23. Dac& x = 2, relafia din ipotez4 devine bea =l, adicka? s Lea, n n ceea ce dig, € [-1, 1. Din So ap= 1 Fe aPat wn Fo aft-a-0, Com A i : 1 1, B 0 se giseste a7(1 -a;)=0, adic& a; E {0, 1}. Egalitatea y a? =1 are loc dack “unul din numerele a1, ay,..., dy este egal cu unu, iar celelalte sint zero. 93) S& se rezolve ecuajiile urmatoare in mules numerelor naturale: 1) 5% -24x=6; 2) 5412474 +2 2367; 3) 387 11 |x4, x prim; 4) 121! + 121107 = 10% 5217 4 17-212 4 t= R. 1) Se constath imediat o& 5% - 24x - 1 = 0 (mod 3), iar 5 # 0 (mod 3) deci ecuatie imposibili. Altfel 5% > 24x + 6, x = 2; 2) Avem 5? = -12 (mod 37), 7% = 12 (mod 37) si deci (52) *} +(72)2**1=0 (mod 37) in timp ce 36” = (-1)” (mod 37). Ecuatie 2 imposibilé; 3) Avem 3* = 3 (mod x) (Fermat) si deci 3* =3* (mod x), iar de aici 2 a 7 sat? ax? 7 4 ‘3* = 3 (modx). La fel 11% = 11 (modx). Deci 3* +11" = 14 (mod). Din enuny x4 = 0 (mod x) si deci 14 = 0 (mod x), adicd x divide 14, ceea ce dix = 2, x = 7. Se retine x = 7; 4) 121! = 121 (mod 11) = 0 (mod 11), 121!0¥ = 0 (mod 11). Deci 12110 + 121107 = 0 (mod 11). Pe de alt& pafte 10% = (-1)% (mod 11), care aratt ch ‘ecuatiaeste imposibil4; 5) Ecuatia se scrie 2 = y? -2!2(17 + 25) sau2* =(y -2©-y(y +27). De aici y - 25-7 = 2, y+267=29.p,9, E N,p+q=nq>p. Se objine 2? +2627 =: 7 28-7 sau 2P(29-P -1) =277, iar de aici 27? - 1 = 7, ceea ce di q-p =3siP =2) cup=7,q = 10. Decix = 17. 94) S& se arate cX dac& a > 0 si sistemul a 4a 4a 214 +22 4x3=1 . Presupunem prin absurd cf a > 8 si avem a7 4q724q73 > gil gag” Basler "26> 14-a, in contradictie cu prima ecuatie. Deci a < 8. 95) S& se rezolve sistemele: ~4 are solujie, atunci a < 8. 62 (BF BY? W2Y*+02F 7 =G2Y*? a*+2a) +3a7=6a 2 > | Way +22) +2 =4V7; x+2y+3z=6,a>0,a%1; =3x-1, a>1, xy2l; ° a. (aX sat sa® a 4a 4a) 23(a-Y 4a?) 4g?) 21 22 ay Xn 24 sa Men +z+l o2z, a 0} 2" aie ta "=n,a>0,a#1nEN*; ae T aa; 3¥ 43% =12 +a =2,aER. 1) Pentru a = -I si se rezolve sistemul. 2) Dac& a = 1/2 sistemul. au are soli Ra) Inegalitatea mediilor ne d& a¥ +20) a2 ear De x =y =z = 1; b) Se noteazt (Y2)* =a, (2) =b, (y2)%=c a,b,c>0. Adunind prima si a doua ecuatie se objine (a/b + bla) + (ble + clb) = ab + be. Cumx + I/x = 2 pentru x > 0, deducem ab + bc = 4 sau b(a + c) 2 4. Din ecuatia a treia a sistemului rezulti a+c=4y2 -2b si deci b(4y2 -2b) > 4, iar de aici b= 2, cea ce diy = 1. Cu acestea avem ac = 2 si a+c=2y2, din care a=c=y2 si in finalx =z = 1. , cu egalitate dack ©) Se aplica inegaliates hui Cebtsev pentru sirurile de aceeasi monotonie a*2, cu egalitate dact xy = x2 =...= x, = 0. f) 1) Se observa ck x = 2, y = 1 este soluje a sistemului. Aceasta este unica solusie a 63 sistemului. Avem cazurile: 1°) x < 2, y < 1. Rezulti ¥ + 397 <9 +3 = 12;2°)x < 2, y = 1, Se objine 25-2” < 4-2 = 2;3°)x > 2,y <1. Avem 2-27 > 4-2= 2; 4°)x>2,y 21. Reuli + V>9+3= 2) Daci x = a, y = B ar fio solutie a sistemului atunci 2=2%+a28 a 2%+28-1 > 2%. Deci 2 <2, adicd a < 1-Dar 12 = 3% +39 <3 +38, De aici 3° > 32, adic @ > 2. in final’ 2% +a2 >2*+28-! > 2 deoarece B > 2. Dar 2%+a2P =2,ceea ce di 2 > 2, fals. ont ar-3)| b) min | 36° -5”| yEN* XYEN*. Ra) Pentux = y = T'femuld 12 - 5 = 7.58 ardtim c& aceasta este cea mai mick valoare. Presupunem, prin absurd, c& exist.x, y © N* astfel incit | 12° - 5” | <7. Cum [12* - 5Y| nu se divide prin 2, 3, 5 rezulti | 12* - 5Y| = 1, adic’ 12% - 5? = -1 sau 7 - SY = 1. Problema revine la a ardta c& aceste ecuatii nu au soluyii in N". Avem = (-1 (mod 13), adic restul imp&rjirii lui 12* ta 13 este 1 daci x este par si 12 - peat impar, Fie y = 4k + 1,7 € {0,1,2,3). Avem 5Y = 625" « ST = S” (mod 13) {1,5,12,8}. Deci restul imparpirii ui 12* - SY la 13 este diferit de 1 sau 12, altfel spus ecuatiile respective nu au solujii in N*. b) in acest caz in rezolvare utilizim observasia ci numerele 36%, 5’, x, y © R’ se termink intotdeauna in cifra 6 si respectiv 5. Deci 36° > 5Y si 5Y - 36 se termina in 9 dac& 5) > 36%. Dar in scrierea zecimala cele mai mici numere ce se termini in 1 sau 9 sint printre 1,9, 11. aia 2 1°) 36 - SY . De aici SY = 36% - 1 = (6 - 1) + 1), iat de aici 6 - 1 = 5K, 6 + 1 = 5%, ultima egalitate imposibild, deoarece in stinga numdrul se termini in 7, iar in dreapta in 5. 2°) 97-368 =9. De aici SY =9(436"~! - 1) ,-egalitate imposibila. 3°) 36% - 5Y = 11 are loc dack x = 1, y = 2 si 11 este minumul cerut. 96) S& se determine: 15. Sisteme de ecuatii exponentiale 1 S& se rezolve sistemele: pt? 228,» 3-27 277, | 64% +6427 =12, 3227 2 Var" | 6attYaay? * WF ah = 206 5¥* 2V¥ =200 ° 4 3 a a32Q2 Sota ang 52V¥ 27 x699° > | s2v-g0-ret 9 Joy grasa? BF =10y, gy {2°99 =648, Peasy’ 3) =432" 10) Dealt =36 | » x7 =16+62) . 37-512"* =200 27 5=yxI45y2,x>0. 12) 207 -244V -les pty {EP 3(x +y)/G-y) +50 -yMUa+y) =8 PEL ayy DAs +17 =583 FE (x+y)! =9 5 16 4229 7 23tY-NFaZ OF" (c+y)2%=18" 3241 2952” Ue. Her = Yayk 17}. 72; 18) } 2 =10 gag) 427-7 n ft » leeeyttas Hayhx>0! xyay* 27-1 as 27-056 2 322) ; fe: zy8,x>0° ) [at2e3,2>0 > | 2812 ae ayy 24) fits [= +240? on, xbsy4,x>0' xy =20 iy =2 gl 39216 7 dole =O VE Voy =~" (x+3yyix=2xly-4 28) ak -72F “Wh ag3-Y 29) 2 -Las $30) (x+y) ~* 26,25, x23 242 195° syns ? a x) 122195 Gry) 2 syay* nF Wey 27 + : =27 3) 332) 3733) 9x2 +y) <6 -Y yee Vy = or as oy se x = EY ayl? 7 xYay* ee [eras 53D) Wy 2x8 3) Toy 97 eyo" an O22 5 38) x2l_20) = yg), BEY 2198 2-47 GEIL! 2x2 *Y 43y8F a1 65 Vy +2 2,413 39) [Shu 5 0) [ ay av) | SED = VB * 341) 7 3 xtay!y x y>0 yen = xAl9s (r+yp20 =48 eee 5(y -x/3) 4) (28e-7yy/2* y, Yay* ”, +er%= y aay je 89 a4 ee y 4) }*3 ex yee 324M = 25 ays xP vay sy?" ix x=lly,x>0 ; (oye Fey! q 3x41 ,oy-2_ 3.97 +3x Le Br g-2232 = o| 7 48) 7-2 3 48) 3 V3x2+xy +1 =yerT y*=16 eer bggtt2 2X43 ogy egy tl gt? ged | Baath gets gt agy gt gyt2egyt3? > 50)) * 343% ay3 43) 51) | Pages 52) [sxsaery, 33+24=0;xEN" PVA 13° a West Wagy * 377495 sm |: |; | | PVP aes + $M) | 20-9) 932338») # (2+y3F-Y +2 - 3-9 =4 +3 %+Q +3 =14 55) ] 3 +y8)**Y +3 -YB)**¥=6; $6) ] (+ fi5)%**3¥ + (4-15 “9 =625 6-4-2 ~ 13-67-28 46.972 = 58) | Ry 4 g\x? Bay +2y? 5) + +: (5 +24 **Y +(5-24 **Y =98" 3741 9927-1 59) 1 &-3)? +227 fx -3y) +4899 728-97 +620. ety 13a 60) | E=VEDIBE 436491891 a4gz ay), 3xty+BEYanl Pn ger +3y 928 +3y 4 1 29.g2r+3y)/2 fess BF 3Y 4 gt 3Y_ V2x+3y + /2x~3y = 2 VE-3y +x+2y=3 «) GAY CPE 4 2:72E-Y age -Y 4187 GEV 47.24 + BN2 2 gk 39? x-y+2 +2 +2 2 2 64) ] 2 OT a1 25". Gs) Faz 66) {« "9400 a4, =a ve-y+2 +x+y-153 xty=t 3% +3 =12, 68) rylOD =rV3 . 6g) 4, 7 ” (eoy-Fo3 ye «288 TIENT 2y83 * DW =2 215) +56 _ (+12 *l=9 70) ) x” =1; 7) [es | fesy? axey R. 1) ©, 3), G, 0); 2) (4, 1); 3) (1/4, 1/6), (1/6, 1/4); 4) (8,9), (27log32, 410895); 5S) (12, 4); 6). GB, 1); 7) A, D; 8) (1/2, 72/5); 9) B, 2); 10) (3, 2); HL) (2,3), (8/9, -23/5); 12) (4, 1), 4, -1); 13) (1/2, 1/2), (-1/2, -1/2); 14) (-1/2,-1/2); 15) (1, 8); 16) (3, 2); 17) (2, 4), (2, 1/4); 18) (1, 4); 19) (@, a), a > 0; 20) (1,1), (25y15 /27,5Y15 /9); 21) [; 955, a): 22) (2, 8); 23) (1,1), (5/3, 5¥15 /9); 24) (2, 10), (10, 2); 25) (-2, -2), (2, 2); 26) (12, 4); 27) (-2, 4); 28) (1, 4); 29) (5, 1), G, -1);, 30) 9, 16); 31) Se noteazi z=x2 +y,u22 05, ),(-¥3.0); 32) Se logaritmeaz ambele ecuatii in baza zece; (1, 1), (16/81, 4/9); 33) (3,.2); 34) (1, 1s, 2); 35) (1, 1D, 2, 4), 2, 495 36) (1,1), VF V3); 37) (loggl2, 1og43);38) (1, -1); 39) (1, 1), (8, 2); 40) Prin inmultirea ecuatiilor sistemutui se objine (ay) *¥= ay)"; se analizeaz& cazurile ay=1,xy # 1;(1, 1), (11-57 9/6, (11 - 757 /6); 41) Se noteazi x + y = u > 0, x-y = v, dupi care se logaritmeaza ecuatiile in baza doi; (5, 7); 42) (-3, 2),(3, 2); 43) Din ecuayia a doua y > 0 ax #0, y = U2, iar prima ecuatie devine x8 °Y2? 10, % > 2°; 51) (3/2; -1/2); 52) (2; -1/2); 53) (2; -1/2); 54) (3/2; 1/2); $5) (2/7; 1/7), (1/7; 4/7), (1/7; 4/1), (-3/7; 2/7); $6) (8/5; -2/5), (4/5; -6/5) ,(-4/5; 6/5), (8/5; 2/5); 57) (1/4; 3/2), (3/4; 1/2), (-3/45 -1/2), (-1/4; -3/2); 58) (2; 2); 59) (6/7; 2/7), (8/7; -2/7); 60) (1; 0), (3: 8 oy 0 1/3); 62) (8/5; 1/5); 63) (5/7; 3/7); 64) (1;2); 65) y = 3% = ~Blogox, x 3; 66) (0; 1), (1; 0); 67) (2; 1); 68) (7; 5); 69) (15 1), (16/81; 4/9); 70) (1; 6), 2: 2 G: 8); 71) (0; 2logy3 - 2), (3; 1). II. Sa se rezolve sistemele: tex |xtay83 12-257 =71 py} Py 52) 723 aid)? ; 124292 =21 ylex wey zey>0 De 457216 R.1) (41,1),4,2,92); 2) 1,142), 06/57 ~3/6)8, VST ~ 3y16}*,4/3); 3), 1, 1); 4) 2,2, D. IH. 1) Sa se determine valorile reale ale lui a, b pentru care sistemul | @-1/@% +] =a x’ +y’=b R.a=0,b € (0, Ij. 2) S& se determine perechile (x, y) ce verificd sistemele: 29-3) - 1x2 al 7 2l* 2x3] 10823 _4-y-4 a 3l* 5x +6| -1og32=2° 41 yl-Ly-1] +043? 58 2| y#2| -5] yl-0-3P = -5 2 gy 412] - 25544) - gl? -8r912 | -logy7 _aay-1 Fs ( 5x4 ~lops2_y-3 are o singurd soluyie. Ly=3]-31y] -20+2 22 3lyl-Ly+t]+9-2" <3 atyla3q-lcg . x+3y22-logys R. a) (-1, -3), (3, -3); b) (2, 0), (, 0); €) (2, 0), (6, 0); d) (1, 2), (4, 2); ©) (1/2 + (1)log43, (1/2)1og4(4/3)). 7) 68 3) S& se arate c& dack xy 2, 735 a"! 4q"24a"3=14-4 are solusie, atunci a < 8, 1 +3) Hx3= R. Daci, prin abstird a>8, atunci conform inegalitatii intre media aritmetic& si cea a > Osi sistemul 3, geometric’ rezult’ 14-a=a"!+a"2+0"3 = 3a > 32-6. Dar pentru a>8 rezulti 14-a<6, fals. xreyrer x?=y* R. Daci x > y, atunci dind x* > y*, fals. Analog dack 4) S& se determine solufiile Pozitive ale sistemului y > x rezulté y* > x si din nou contradictie. Deci x=y=/2/2. '5) SA se rezolve sistemu! in muljimea numerelor intregi 5 +57 =30 3t-y3=8, R.x = 2,y = 1. Ecuajia a doua a sistemului'se scrie sub forma = (y +2)(y2-2y +4), iar de aici = y+2=3",y?-2y+4=3",m,n, € Nym+n=x. Avem 32"=y2+4y+4. Deci. 32-3" =6y, etc. 6) S& se rezolve sistemul 2 ays 2tey? 2g ve +Vy =2. ‘S& se rezolve sistemul x: * "3 - x3 *2 =X *n-1 %y-2 “n Xn An-1 AL a Xn 2 . 1) n impar. Pentru x, = 1 rezultd 23 2X5 =... =Xq 2X7 =X4 2-H Xq_1 Le Dac& x; > 1, atunci x;>1,(v)i= TH si 69 os In NA Ppp 2%p ts” Dp 32 PH fas. Dac x1 < 1 se face analog. 2) n par. Dac& xy = 1, atunci x3 = X5 = $i xy = 14 = %p =... Dacha = 1, atunci xg = xg =...= 1 six, = 43 = %5 =... . Dacd xy, x) # 1 (6% presupunem xy < . nie _ Xya3%5. 1), atunei x3, x5,...< 1 $i xy x3 %5-..< 1, in contradictie cu x) =X. 16. Inecuafii exponentiale 1. Sa se rezolve inecuatiile: 1) S > 3125; 2) 2% < 16; 3) (1/0,125)* < 128; 4) (1/64)* > Y178; 5) 5" » 695; 6) 512 - 16/28 > 0; 7) 9 = 59049; 8) 4” < 16384; 9) (13°73 < 1/27)"; 10) TF > 343; 11) 3752 > 33 ; 12) (3/2)2-2* < 8/27)" 2; 13) (0,04y*-! < 625-5; 14) 0,12542*-3 > (0,25//2)*; 18) 7” < 343; 16) 15* > 3375; 17) (B= 3; 18) 27> (1/3)9-F; 19) 7-178 9635 co, 1 5 20) 27/4 <8; 21) y7-7285 (555) 5 22) 27-6905 < (16/7) 1; 4 23) (0,7? -168+37.5 < sy5; 24) 72x - Mix _ ig2x 1 <0; 25) [gee -1)-5 -\3>0; 3 9 26) (1/4)? -¥5**1 -goV5**1 <9, 27) | y2*2-V* _ 76 -YB 20; fs _\x 6x4 * 28) be} Aine -i) 20; 29) #32 7P-*; 30) 1-7 < 177; 31) 15**4 334 54*~4 <9; 32) 2-2-4 15 <0; 33) 2°°3-5:2°73 > 27648; 34) SF 4g 1 gQR 2 <1 35) 238-2 a 5k-2I3; 36 gi-3 < gtS, 37) OX *4-33%9x*8 50; 38) 5X90 - YX 509 <0; 39) 2°°3-2*-112>0;, 40) 3**343*-30 <0; 41) 75*-5**? = -450; 42) 246-24 -42*-2 < 15; 43) 520¥ -30VF “1 < 56; 44) 54-2 -4.54*-1 gst +1 94505 <0; 45) 5*-3 5-4” 16.5*-2-2*-3 >0; 46) 34% +9 12/3 64%! 49% +112 <0; 47) (1/121)! -*-(a/169)! “* + 1128-3 + 132% >0; 48) 212x-1 _ 46x41 gtx - 163-1 _ 1980 <0; 49) 5**2 45% #1 5.582 455%-3_5.5%-4 > 18645; 50) 2% +23%-1 423X-2 23-1) 120.<0; $1) 3% 428-1 282-31 42-3 30; 52) 34% *1 434% *+2.434t*3 9699 <0; 53) 916% +64-16~! -256-16* 2 -384 > 0; 70 54) 2771 gk? _3x?-1 98742 3 9, 55) (4 2X aye 1) S45 56) (2! ~*-2* + 12-1) $0; $7) 8BT2/(3¥ -2") > 1 +23)"; 58) S*-38*1 3 2%-1 -3 2); 59) HP set -2N; 60) 2 43.-5% < 4-7-1 434.3*-1, 61) 3-244 <3! 550k}; 62) 6:5**!-5**2 46.5% > 22; 63) 3.2%*! 45.2%-2"*2 <.21; 64y 113°"! -31y(4-9% -113*"!-5) > 5; 65) (4-755 *! -12-5* +4) < 23; 66) 92-3 < (10 +4*\/4 ; 67) 24/(1 -25) < 1K5* -6); 68) (23°*3 5 *3)(53%-38%) < 1:69) (Fea) aS - 70) (6-3**!yix > 10/(2x- 1); 71) S*-3**! 31 -5598-2; 70) (TH OEY cla -a)*; Th sak oak l > Ba, 7) 30 Die 4 3lt > 19; 9) (24k *l -satyot*! 7.4%) <1; 81) ¥3!-*-24/(1-3*) <9 -8/(1-3%) ; 82) 35*-25" < 28° -20% +21* -15*. R. 3) (-09; 1/3}; 9) [-13 &); 13) (11/13, 0); 15) Coo, 1; 20) [15 3) 24) (0;1/2)U(3;_ ©); 27) [3; 9); 29) [3; ©); 31) [45 2); 34) [051]; 35) [2/3; o); 37) (-00;4); 39) (4, ©). a) ber. II. Sa se rezolve inecuatiile: 1) 27° > 82%; 2) 0,57"? > 6; 3) 3)" ** <(1/9)!5-*; 4) (3/4) 26910 co 7/64; 5) aye sales, 6) 31 98 BT; 1) (ROD < ght, 8) ,04)5-27-8 < 025; 4 9) 2k 429k +3 gt 44 5 ste] _gt*2. 49) 1/¢0,5"-1)- 1/1 -0,5**) 20; 11) 2S* >0,10° 99; 12) 27-25 > 6/7; 13) (1/3)71**21 = 81; 14) @/5)!*? < @isyt**36 < (25/9); 15) 1.<3l2?-#l <9; 16) Y3¥-4 -743*-58 < 162; 17) 25* > 125*-2; 18) 0,1? 2-2 < @,1)2*-3;, 19) x25*-52** <0; 20) 372U/3X3)* > 1; 21) 12¥ -1) > 110. -2*74); 22) {peed - 20 VED <0; 7 a 23) (o?22-00 5 (fess -1) j 2A) 3-10 gk-9_ge-I_px-12 5 9; 25) Hag tl gD of ptt 72 30; 26) 24% 248-1 ,74k-2 54k _gtt-l_stt-2 co, R. 1) (-0; -3) U (1; &); 3) 0; 4) U (8; ©); 4) C1 D; - 7) (2; 1) U (5/3; 7/3); 8) 9) (-; 0); 11) (-09; 3/2); 21) (0; log, (4/3)} U (1; &). 7 IIL. Inecuatii de forma m7) + nal +p >(<)0) ‘S& se rezolve inecuatiile: 1) 25" < 65-5; 2) 2**1 -21(172**3 +2 0; 3) 0,1"! <0,8+2:10%; 4) + 2% < 3; 5) 343-3535 24620; 6) 9-5-3" +650; 1) 62-1) <%; 8) 4 +2*1-6 <0; 9) 4**12-72%*-4<0; 10) 25% +5**! = 50; 11) 487-328? +120; 12) 232 44.3 27 *?; 13) 98-787 +52 -48 > got? +5z-49, 14) glx?-3 +3.<2g3¥27-3 a, 15) 3% *1_3**246>0; 16) 3%°*2-23°*2-27.<0; 17) af *!-8%-! > 30; 18) 22**-22-* > 15; 19) 5%**! > 5% +4; 20) 36-218 -89% >0; aay aE 42286 29; 28) 2 -2-< 152-9; 26) Sl 5**1 > 250; 27) 2 *1 44% < 80; 28) 9°12 +9**1-g10>0; 29) 5273-2582 >3; 30) 957-4 4458-2 < 395; 31) 2:3%*!-59°-2 a 81; dail 50-4 -896 > 0; 33) 5*+125/5*-30 50; 34) (y2)"- 7 -2020; a BENVEPH-2 _got-le¥x?-2 <6, 36) g*t1279°*-4 <0; 37) 16 * 1? < 154% +4; 38) 9**143**2-18>0; 39) 25°*-5**! > 50; 40) % -23% <3; 41) 4*-2°*! 33; 42) 77 -3-F tl > 4; 43) S¥-59-* < 20; 44) 44" > 72% +2; 45) 7° < 38 *2 42; 46) N#7-3 43 a 2ga¥¥?-3 “1; 47 2-3-32*-241 >0; 48) (1/16) < 9412-32; 49) 2F*3 23.2% < 16-2x3; 50) 3°< 14123, R10, D;2) Chloe), ©); 3) 1, o); 6) flogs2, 1]; 2 7) (logy3, ©); 8) (-22, logy(~1 +¥7)}; 9) (-e2, 2); 10) [-1, 2); 13) 10, 5}; 14) (-V7,V7); 15) (-e0, 0) U (logy2, 09); 16) (-09, 1); 17) (logg4, logg66); 18) (0, -2) U (2, 02); 19) (0, logs(4/5)); 20) (2, 00); 21) @; 22) (-00, -2); 25) (-02, 5); 26) [2, 6); 28), 29) (2, 02); 32) (3, 0); 33) [1, 2]; 35) (-02, 3/2); ” 36) (-02, -2); 37) (-o», 1); 38) 0, 0); 39) (-0, -2); 40) (-02, 1); 41) (log,3, 0»); 42) (0, -1); 43) (-00, 2]; 44) (-0, 1); 48) (-02, -2); 46) (-V7, -V3)UW3.V7); 47) (-20, 1) U (2, ©); 48) 2, 0); 49) (-, 1]; 50) (-0, logy4). IV (Inecuatii omogene). Si se rezolve inecuatiile: 1) 4% -2:5% < 10%; 2) 54° +2.25% < 7-10"; 3) 8¢+18"-227* >0; 4) 22*2 46-22% *2 59; 5) 3.92% 437-140" < 26.20%; 6) 2287-6843 gt? Be 3 32? Gr +9, 9) Galle 1361 64! <0; 8) 2**1_5.6° 43241 <0; 9) 29*-32%> aar14t?; 10) 3-16° +281" -536" <0; 11) 446-1 > glk; 12) 34" +2.9°-56° <0; 13) 225*-5:10" +24" 20; 14) 9! 461 gle>; 15) olka sel caglt; 16) 525!*+3-10!* > 241, R. 1) (-©; logy 52); 3) (5 0); 7) (-15 1) - {0}; 15) (0; 1/2); 16) (-20; 1)U @; &). V Sa se rezolve inecuatiile: 1) Y13*-5 = 203% +12) ~Y 13% +55 2) SA -1O-WVED _gagt Sc gh eBVE-2 3) S21 46 > 30458308; 4) foaS* tl -g/B® 42/3-¥ Hy 5; 8) Yak Va 17 -5>2%; 6) ac 3.0V¥ Ra4gl VE; 7) 110%45) 0; 10) 24% -23**1 92x _9x+1_2 <0; 11) yo" -3%*2 > 3*-9; 12) 25-2*-10" +5* > 25; 13) ¥2(5" +24) -5* -7 2Y5k+7 5 14) 6-3 * x > 10/2x-1); 15) (2©*!-7x-1) < 10/3 -2x); 16) (W2)* +22 = 24; 17) BE -8/23* ~6(2% -1/2*7}) < 1; 18) 27 -8(1/3)™ -6:3% +123 = 343/27; 19) 3¢~1 -15/3*-! 43*-2-23/3*-? <0; 20) 27 - 12.3% +483 ~64(1/3)"* - 125/27 > 0; 21) 8 +9.2% +272°% +278 * 6859/64 <0; 22) 9% +3*-2 =9-3%; 23) (113*~} 3149-11-97} -5) = 5524) (4 ~ “TSS 125% +4) 5 213; 25) (29% 44 +1 432-1 -4%) <0; 26) IM-1)> A -274). R. 1) [log)35, 1); 2) [2, 18); 3) (logs6)/2, logg5); 4) [-1, 3); 5) 2, ©); 6) [0, 4]; 7) G1, 1); 8) ©, 1); 9) (00, 0); 10) (~2»,logy(1 + V3)]; LN) (2,0); 12) (0,2); 13) flogs7,2]; 14) (0,1/2); 15) (1,3/2); 16) (-e,0]; 17) (1,1); 18) Ll, &); 19) (-c0, 2 +1og3/7}; 20) (1, 2); 21) (-00, 2); 22) [2, ©); 23) (~00, log3(1/2)JUllog3(3/5),1og3(5/3)); 24) (logs(2/5), logs(4/5)]U(logs2, 0); 25) R; 26) (0, 2 - logy3) U (1, ©). VIL Sa se rezolve inecuatiile: 1) @P x41 <1; 2) FBAL-x; 3) | x-3] 2-754, 4) x2 +241 E> 15 5) (e-POD 1, 6) QxP exe DPE CL; 1) x2 -x 4 FE > 1; 8 (ee BL; 9) Pay ES 1; 10) 3D 1. R. 1) (0, -1); 2) ¥ este strict crescdtoare, iar 11 - x este strict descrescitoare; (3,0); 3) (V7I2,2); 4) (-00, -1/2) U (1, ©); 5) (2, 3) U (4, ©); 6) (-1/2, 0); 7) a. VIL. Sa se rezolve inecuatiile: 1) 2+¥3%+Q-V3)' <4; 2) 3 +VB +B -VBF > 6; 3) G+V15 ¥ +(4-VI5 ¥ = 62; 4) (5 +24 +5 -¥24 F< 10; 5) (7 +¥48 Y +(7- 48 ¥ = 14; 6) (7 +4¥3 9% +7 -4Y3 <4; x x 7) (3+ VB" +3 -VBY = 198; 8) [| [34] 7; 2) 4 + S* < 189; 3) (1/2)" + (13% = 13/36; 4) B43 44% <9; 5) P+5**1 > 34; 6) (BPE T! + CLisy*! < 8/15; 1) Ft aaVE 241; 8) X43 a5*; 9) VE oaVF coir, 10) 4° #9* +26" > 25*; 11) 4F 4G +224" = 10%; 12) 2443" +4" >9; 13y 2 +3% +4F < 29; 14) 3 ¥4* +5® > 12; 15) (1/29 +(1/3)* + (1/5) > 31/30; 16) 2 +3% +4 < 29; 17) (L/S) + (1/49 + (L/S) < (47/607; 74 3 18) 3° +5% +6 > 368"; 19) x3 42% +3¥ > 6; 20) yx +3% +5 < 29; 21) -3x + (1/2) + (B/5)E <2; 22) —e3 4(1/3)%* +(2/5)* > 2; 23) x+x3 +242 26, R. 1) fa) = ¥ + 4 este strict crescitoare. Cum x = 1 este unica solujie a ecuatiei 3 + 4 = 7 se deduce c& pentru x > 1, fx) > fll) = 7, ceea ce arath c& multimea de solufii a inecuatiei este (1, 0); 2) (-0, 3]; 3) (-c, 2); 4) (-9, 1); 5) [1, 0); 6) (0, 0); 7) (0, 4]; 8) Co, 1); 9) (4, ©); 10) (-0, 1); 11) (-, 2); 12) (1; 9); 13) (-, 2]; 14) (1, 09); 15) (-00, 1); 16) (-00, 2); 17) (1, 00); 18) (-29, 3]; 19) {1, ©); 20) [0, 1); + 21) [0, 0); 22) (-, 0); 23) [1, ). IX. S& se rezolve inecuatiile: 1) x2 + (23% -5)x+9% 53% +4 >0; 2) 3% +(2x-5)3H* +x? -5x +4 <0. R. 1), 0) U (1, @); 2) ©, 1). 3) FieA = {k ER | K+ 241 -2*1 1) 21+ 34, B={eER| FH OE+ A+) a1 4 Ath. S& se arate ci A = BL R.A = (0, @). xd 242 3 n 4) Si se arate ch x7 x8 + ex SP een pentru orice x = n,n = 2,n EN. 5) Dack a, b > 0 six © (0, 1), atunci (a+b) * 32° R. ¥) (1, -3); 2) , -5/Z); 3) (O, 1/2); 4) (2, 2); 5) (4, 2). 18. Discutia inecuatiilor exponenfiale ‘S& se rezolve si s& se discute dup valorile parametrului real a inecuajiile: 1) a2-24**!-a2**! 50; 2) 2-9 *1-ga3* >0; 3) 4*-a2-a+3 <0; 4) Se cer valorile lui a astfel ca inegalitatea a9 +4(a-1)3*+a-1>0, oricare ar fi x real; 15 S| at att2 1] 21, R. 1) dack a < 0, x & (-0, logy(-a) - 1); dack a = 0,x € D; dack a > 0, x E (-~, logya - 2); 2) dack a < 0, x € (0, logy(-a)); dack a = 0, x € G; daci a > 0, x E (-0, -2 +1og3a); 3) daci a22, inecuajia are cel pugin o solujie; dack a<2, atunci inecuafia nu are solutii; 4) abl; 5) dack O1, xE [esas lat+8 na] : D. ECUATII $I INECUATII LOGARITMICE 19. log,,,) f(x)=a,aER. Sa se rezolve ecuatiile: 1) logy (2?-3x+1)=1; 2) logy(2x?-3x-4)=2; 3) logy(2x?-5x+31)=2; 4) Ig(2¥ +x4+4)=x(1 -1g5); 5) log.2_,_x=1; 6) log,(2x?-3x)=1; 7) logy s2(3x2+4x-14)=2; 8) logy .9(17x?-Gx+8)=3; 9) log,(3x2+10x)=3; 4 g,2 9) 24: 4 gy2_oyatyad: 10) 8 pao 3x? +7); 11) log = ——(e4-Bx?-2e+1) 24; 12) logy (&?-3x+1)=2; 13) log, 2(x4-x+1)=1; 14) log,3(-5)=2; 15) logy 302742) =1._ R.1) 4; 2) 4; 3) 9/2; -25 4) -4; 5) 123; 6) 2; 7) 3; 8) 9; 2; 9) 5. 20. log,f(x)=log,g(x),a>0,a#1.. SA se rezolve ecuatiile: 2H 2 1) tog )s(B) “lois ) 2) logy(x?-4x+3)=log, x21); 76 2x?-54 ¥F 9 losino( 5 )=log 19-4); 4) logy (x? +3x-4)=10g /3(22+2) 5) logy(x?+2)=logg(1~(x-2)?); 6) log 4(23+17x2)=logy (1-4-2); 1) logy(yx+2 +t/x+2 )=log,(2-|x-3x2)); 8) logy o4+ver1 +Ve)=logyiy(4+Veee*1)); 9) logs(3x-Vx-4 )=logs(x?-Sx-V3-x ); 10) feet +), Weel +1) 3. 11) loga(2)-logg(4-2); 12) Ig(x+3/2)=-Igx; Ig Vx-40 13) log 9(x2+x+5)=log j9(1-|x2-4x+3]) -fx2- 7 ; 14) log 5 (U26-|3?-VeoT [log (8+ x] ov): 15) logy jg(x+1/Vx)=l0g}/g(2-(t-3)%); 16) logg(13 +|x+1] +|x-1 |)=logg(13+|x?-1]); 17) 10g3(4*+2*-1)=1og3(22*+3);, 18) log, 5(8* +8) =logys(2*-2%); 19) logg(3*+1)=logg(-2*+14); 20) log j6(x+5*)=10g} /627- R.1) 3; 2) 9; 3) 6; 4) 2; 5) &; 6) 4; 7) 0; -1/3. 21. log, /le)=log,,.4(2).. Sa se rezolve ecuafiile: 1) log2_, (29 +6)=log,2_ (4x2); 2) log, (7-4)=log, 3, (4x?-6); =x? -1/72) 21 2». 3) NOB gg OX D108 2. (OP 4) Logix p(5*¥7) log /2+}21)(1S V2); 5) logysg(?=1)=logys4(5-x)5 6) logge sx(t*1x)=L0g, 64/225 7) logye1(x4-3x?)=logy 1(%7=1); 8) loggi(1 4x)(?~3x)=logg/(1 44 (%*5)s 9) logy /_(x? -2x)=l0g 1 x? +3); 10) log,a(x+ 1)=log,2¢?-32). 22. Sa se rezolve ecuatiile: 1) logy slosyat=-1; 2) logslogglogy(+-5)=log32-1; 3) lopglogalog /ex=1/2; . 2. 4) logglogylog3(2x-1)=1/2; 5) tog, plogg 225) =0; 6) logy/slogsV/5x =0; 7) Igltax-0: 8) logplossoggx=0: 9) log loszlogq(x-15)=0: 10) dg(logglog3yx +1)=0; 11) log,logsog,(2x”)=0; + 12) Ig(3+21g(1+x)}=0; 13) logg[2+log3(x+3)}=0; 14) logglogy,(x+1)=5; 15) logglog p(x?+x)=1. R. 1) 1/8; 2) 21; 3) 25; 4) 40; 5) 6; 4; 6) 5; 7) 10!0; 8) 4; 9) 31; 10) 64. 23. Sa se rezolve ecuatiile: 1) logy(9-2*)=3-x; 2) logy(2*-3)+x=2; 3) logy(9*! +7)=2+10g,3*"! +1); 4) Ig(2*+x-13)=x-x1g5; 5) Ig(3 +x-17)=x1g30-x; 6 1g(10°/* $00) -3=1g(3-1000-)"*) 2192; 7) 1g(0,293**? -50)-Ig(3*?2+715)+1=05 8) logy(4*+4)=x+logo(2**!-3); 9) logs(5!* +125)=logs6+1 +1/(2x); 10) logy(12-2*)=5-x; 11) 1og3(3*”-13**28.49/0)=1og5(1/5); 12) Ig2+lg(a®-2+9)=1 +1g(2*2+1); 13) [g(65*+25:20")=x+lg5; 14) lg, fF -O-logs(2-2) '=2; 15) x(1-Ig5)=lg(4*-12); 16) logy(4*+1)=x+loga(2**3-6); 17) 10g3(9%+9)=x-log | /3(28-2:3*); 18) logg(8/2*-1)=x-2; 19) logy /3{2(1/2)*-1]=logy 3l(1/4y"-4); 20) log,(2/3*+1)= R. 1) 0; 3; 2) 2; 3) 1; 2; 10) 2; 3; 12) 4; 2; 13) ¢. 24. Ecuafii logaritmice care contin logaritmi in aceeasi baza. Sa se rezolve ecuajiile: 1) logg(x-2)+logyx=log38; 2) g(x-9)+2igy2x-1 =2; 3) rogstx+5) logs l= = plogs(2x+1); 4) logy(x-2)-logy(x+2)=1 -logq(2x-7); 5) g(x+3)-2ig(x-2)=Ig(4/10); 6) loga(x+2)-logg(x-2)=2-log,8; 7) logg(x+1)-logg(1-x) =logg(2x+3); 8) logy(x+3) +logg(x-1)=2-logy8; 9) Blogg(x2+2x+1)+Tlogy(x+4)=5-loga(4x-x2-4); 10) logyys(+1)+3l0gy @-1)=logyg(1-%7)+25 11) IaCe-2)-H lg(Bx-6)=le2s 12) Ig/x#21- + flgGe-21)=1 +62; 13) plerslg2)+1g( +1)=1g6; 14) logp(4-30)~-10g,3-logy5~Hoga(x-48)=0; 4 4 15) Ig 9x-45 “IgV Lig(6-x-x7)=0;16) Igft-x -Ig/-x? =2-3ig/T+x ; 78 17) Igx+lg(x+1)=lg(5-6x)-1g2; 18) Heese fcr-9 =1; 3 3 19) Wg V2 -te Vx? —are15= 311 -te(ox? e4x+5)]; 20) Igy 2x-4-Iglx+1_-Igyx+5 ~lg2=0; 21) Siog5(Sx-6)>-1oga(Sx-6)* 4oggx9=-6log3(1/3); 22) 2ig(x+1/2)-lg(x-1)=Ig(x+5/2)+1g2; 23) Ug(e+4/3)-Ig(e-1/3) =} Igtx+6)~ Lies; 24) 1+1g(1 +x? -2x)-Ig(1 +x?)=2ig(1-x) ; 25) Ig(1 +44?-43)- Lg? +19)=Ig(1-22); 26) 2logg(2x) Hlogg(x?-2x+1)=4/3; 27) |1+logy 3x] -3=|12-logy 3x1; 28) Ig(x+4) +1g(2x+3)=1g(1-2x); 29) IpVx-5 +Ig/2x-3 +1=1g30; 3 30) Ig(x3+27)=0,5tg(x2+6x+9)+3ig V7; 31) Ig5+1g(x+10)=1-Lg(2x-1) +1g(21x-20); 32) logs(3x-11) +ogs(x-27)=3+logs8; 33) (1-Igx)/x=(lg714-Ig24yilg(7/2)"; 34) loga(x+!)*Hogy/x2+2x+1 =6; 35) logy(3-x) +logg(1-x)=3; 36) dg(x-3) +1g(x+6)=1g2+lg5; 37) Ig(x-4)+1g(x+3)=1g(Sx+4); 38) Incr3 + fins? 2e+ 1)=In3; 39) logs(x-2) +2logs(x3-2) +logs(x-2)~! = 40) 2log3(x-2) +logy(x-4)"=0; 41) logg(x+2)* +loga(x+10)"=4log3; x 22) <1 shops 3827). 437 lops(27t) a4: 42) logg(—7)=! Hloga(s 7) 43) 2loga( logy 44) logy(Sx-2) -2logy/3x+1 =1-logy4; 45) tg(3x-2)-2=Ligta2)-Ig50; 46) Ig 2(1+4/x) +1g?{1-4/(x+4)] =21g2[2M(x-1)-1]; 47) logs(2x-5) +logs(2x-1)=1; 48) logge ~1/2=loggVx; 49) lg(x+1)? +Ig(x+9)*=21g9; 50) logs(x-2)? +logg0x-2)3=25. R.1) 4; 2) 13; 3) 4; 4) 9; 5) 7; 6) 6; 7) (V5-D/2; 8) VB-1; 9) #VB; 10) 4; 11) 14; 12) 29; 13) 2; 14) 60; 75; 15) 6; 16) 4; 17) ¥26/2-4; 18) 13; 19) 5; 7; 20) 4; 21) 3/2; 1,44: : 2 22) 3/2; 23) 2; 24) -3; 25) -9; 26) 2; 27) (0, 1/9}; 28) -1; 29) 6; 30) 1; 2; 31) 7/4; 10; 32) 37; 33) 5/28; 34) 3; -5; 35) -1; 36) 4; 37) 8; 38) 2; 39) 3; 40) 3; 3+/2; 41) -11; -64V7; -1; 42) 3; 43) -17; 44) 1; 45) 2; 46) ¥2; 6; 47) 3; 48) 2; 49) 0; -10; -S2y7; $0) 7; 11/5. 79. 25. Ecuatii logaritmice care contin logaritmi in baze diferite S& se rezolve ecuafiile: 2 Dogprslog log a#°9: 2) $Phow 462+)? 310g j4(4-2)° lopa(a+6)°; 3) logy ak”-14logyg,*° +40logg, VX =0; 4) loggr+loggr logy %=5,5; 5) log,4+log, 2645; 6) 3log,16-Alog 6x=2log9x; 7) logsxelog pexslogyyax°6: 8) 9108,2,.2408,2=1; 9) loga,Vk *7l0g 6.x?~3l0g,9x7=0; 10) log,3+logyx=log glee +1/2; 11) (1+2logg2)Mloggr-1=2log,34ogq(12-2); 12) loggx 4ogyxJogsx=logyx-logyx+loggx-loggx+logyxloggx; 13) logyx+loggx=8; 14) log, 216+log7,64=3; 15) log,240g2,2=l0g4,2; 16) loggx+log gx +logyx=7; 1D) logyp(e-1)-logy(e+1)-log, | 7(7-2)=15 18) Slogy/9X *logg/—-=2; 26) lo} ofp |: =logglogg(x/3); 33) 1+. 80 44) logy(x?+3) Hog, /25=2log,j4(x-1)-logo(x+1); 45) logsx+logysx=logy 53; 46) (x-1)*logg(x-1)~2logg(x-1)?=(x-1)P0g,_14-2logy 116; 47) 2logy-pV3 +(x-4)*logg(x-2)=(-4)"l0g, 3 +2logs/x-2 ; 48) (£-3)"logy(-1)+2log,_1¥2 =(-3)*togy_12+2logyyx-1 5 49) 2logy(x-2)? +(x-5)"log,-3=2logy.294(x-5)?log3(x-2); 50) # loge) 5x?—2x-3 ~xlog jg(St?-24-3) =x? +2; 51) logg(3/x) 1ogyx-logg(x2/V3)=1/2+logayx ; $2) logs(x3/Y5)=1/2+(logsx)/log3(1/Vx ); 53) tog, leapt Ph, joe 9s $4) log 2 (x?~dx-2)log_ 1 (x?-4x-3); 55) bg, eg e , peered 56) log 2 (x7 +4x-2)=log_ y _(x2+4x-3); 57) Sxlogyr+2-logy7r? «6x; ine ne 58) log,/3 -log,227=1/2; 59) Hog fear 9180s 60) loggx-2/(1 +1og,27)=6/(3 +logyx); 61) logy(6-x) ~41og4(6-) togyrSlog3(6-2)1og38-2l0g3%-0; 62) logy,(3/2) +ogsx=1; 63) loga(x+1)+loga(2x-1)=loge[3(x-1)]*; 64) Llogg(3+x) +[2log 1 j4(4-2))logy(3+x)=1; 65) Ig(x?-8)-Ig(2-2)=[logs(x?-8))Mlogs(2-x); 66) logy/ax?-14l0g 6x? +40logg, Vx - 67) logy(x-1)*-log, p(x-1)=9; 68) logyx+logyx +logygx=7; 69) log 2(3x?-5s) Hogp(5-32)=0; 70) I/loge(3+2) +2108} 4(4-2)\ogy(3-+)=1; 26 stop? : TA) logy6+log} (1/2) 108, (1/6) *loggr+3/4=0; 72) logaxtlog, ;-x-logyr3%=6; logy(@x-2)_, ,!08,26%-2) 73) gl°820) poy ig 2+; 14) 3.2, 75) logsx-2/(1 +log,27)=6/(3 +log3x); 423 7) (log3(3/x)\/log,2-1og3(x3/V5)=1/2-+logy/ +; 77) logy (4x) +logy(x7/8)=8; 78) 3log,16-4log, gx=2logax; 79) log,4+log, 264=5; 80) flog, /Sx togsx=-1; 81) (1+210g92)/loggx-1=2log,34og9(12-x); 82) logg(x-1)?=5 +log, nGe-1); 83) 2ogalogax+log /gloga(2V2x)=1; 84) Log,_,,268)=1/4-3/logy(1-2x2)4; 85) logs,(25/x)-logge=3; 86) 1ogy/3x2-2logyx+loggx=1; 87) logyra(2/x) *logy /4(x7/2)-logyx=3; 2_. ==]: 2_. =] 88) log, ex Blogs +2l0g1 /5t=-1; 89) logyx?-2log ae logy7x 90) log ele ‘+logyx*~3logox?=6; 91) log Vx? -2log., f5719) Slog (U2)=-3: R.1) 8; 2) 1-33; 3) 1; ¥2/2; 4; 4) 27; 5) 2; 6) 1/4; 4; 7) 27; 8) 2; ¥2/2; 9) YB; 15 4; 10) 1/3; 95-11) 6; 12) 1; 30; 13) 64; 14) 4/2; 4; 18) 2°77; 27; 16) 16; 17) 3; 18) ¥3; 3; 19) 8; 9; 20) 16; 21) 4; 22) 1/128; 2; 23) 1; 4; 24) 1/2; 4; 25) 8V5; ts 3; 28) 1/8; 1/2; 29) (V73-7y2; (V313-1)/6; 30) (1+/3)/2; 31) 3/4; 34) 4; 35) 5/3; 36) 4; 37) 246/13, 2; 38) 3°3, 3-8; 39) 1; 4; 40) 2*%3; 41) 256; ¥2; 42) X=1 este solugie a ecuatiei; pentru x # 1 se impart ambii membri ai ecuatiei prin toggrloggrlogsx, objinind ecuatia 1 =log,3+log,4 +log,5=10g,60. De aici x=60; 43) 1; V3; 44) 2:45) YTB: 46) 514; 5; 6; 47) 713; 5; 48) 3/2; 3; 4; 49) 713; 5:75 50) -13/5; -2; 3; 51) 73/8; 1; 52) /5/9; $3) lay11+4/3; 54) 22f14+4y3: 55) -1ay11+4Y3; 56) -22V14+4/3; 57) 1/3; 9; 58) 1/9; 59) (V21-3)/6; 60) 9; 61) Se imparte ecuajia prin log3x; 62)1; 1/9; 3; 63) 2; 5/7; 64) 3; 65) -3; -8: 66) 1; 4; 1/V2; 67) 9; 68) 16; 69) -1; 70) 3; 71) 1/36; 1/6; 72) 9; 73) 10; 74) 2; 75) 9: 76) Y3/8; 77) $; 78) 4; 1/4; 79) 2; 80) ; 81) 6; 82) 3; 1425/4; 83) 1/2; 8; 84) 1/2; 86) 38*2V17; 97) 2-7/4; go) 1/35; 90) 1/4; 91) 1/3. 26. cqreylogaft2)*... te loshfl0)-0, a>0,ax1. Si se rezolve ecuatiile: 1) Ig2x+igx+1=T7/lg(x/10); 2) Ig2x-41gx+3=0; 3) Fle te-31g7x+8-0; 4) 4lg*x-Sig (x?) +16=0; 5) logox-Slogox+6=0; 6) Ig?x-lg2x-Glgx=0; 82 7) 4-Igx=3(Igx)"?; 8) logs(3*-1)10g3(3**!-3)=6; 9) logi(2*+3) logg(2"*2+12)=8; 10) x78 =35, 11) [4lg(x+1)-1]llg2Gx+1)? +1] =15; 12) 1ogg0x-2)*-Logy a6x-2)=5; 13) log, px +logy(x+2)=5/2; 14) log, 216+logy,64=3; 15) fossa 10g4,2; 16) tea2- log4x+7/6=0; 17) 1/(5~4lgx) +4/(1 +1gx)=3; 18) log pg BOB oR 19) logex+logsy(5/x)=1; 20) Ig?x-Igx®=Ig23-9; 21) 4 te(6-2)=1/(31g(6-9)-1) 22) Ig(10x)lg(0, 1x) =lex3 -3; 23) Ig2x3~3igx+1 =0; 24) 4logy(-2) +2loggx?+1=0; 25) Ig2x3-10lgx+1=0; 26) 1og,5V5- =1,25=10g2V5; 3 27) Mlg?x+(Ig2x-29)/100=0; Ip 2x2 2g) 118 otyx445; 29) 2/(7-lgx)+91(11 +1gx) =13/12; Igx-2Ig?x 30) 4g2(100x)+1g2(10x)-14=1e(1/x); 31) 3lgx?-Ig2(-x)=9; 32) een ree 33) Ig2x+lpx+1=T(lgx-1); 34) logy(Sx2)logex=1; 35) flos5* log. 36) log9(x-1)?=5 +logy p(x-1); 37) yloggx+log?5+2 5/2; 38) log3y(3/x)+log3x=1; 39) flogy/3x logyx= 40) logx +log ¢(1/7)=log q(1/2) +10g27 -7/4; 41) Logg, 7(5x+3) +logsy 43(3x+7)=2; 42) 1ogg¢x-1)4 -Logy p(x-1)=5; 43) Ig2x+lgx+1 =T/lg(x/10); 44) logy9(x2)-14l0g 6.x? +40l0B4 7 =0; 5) 1/[5-4lg(x+1)] +5/[1 +0g(x+1)]=2; 46) 1g?(100x) +1g2(10x)=14lgx+15; 47) (1-1gx?)H(igx-2igx)=lgx4 +5; 48) logs3x+log,33= 49) Igilgx) lgltgx?-2)=0; 50) log? o(4x) +log(x?/8)=8; 51) lg(x?-8)lg(2-x)=logs(x?-8)/logs(2-x); 52) logglogs(x?-16)-log log /3(1/(x2-16))=2; 53) logy ,1(X-1/2)=logy-19(+1);54) Ig3x?-3ig?x3+91gx4=0; 55) pext3-Lex, 83 56) HeSe+8=319%;57 Fla?x2igr=-32; 58) 21g5x=Slgx-3lg2x; 59) tehce-1)-31g2e-1 ) Ig (x2 +1)? -Ig2(x2+1)3 -7=0; 61) (41g2x-1)(0g?x2+1)=15;62) logacx-1)?-logy (x-1)=5; 63) Ig(2xV/lg(3x)=lg(4x)/Ig(52); 64) log,(9x?)logyx=4; + Ke 1 65) 2logyx+3l0g,4=5; 66) Ylog,/Sx =-log,5; 67) gh HBA sl84* I Lo 6/5; 68) log,3-log3,3=1/6; 69) Tog, (125x)logasx=1; 70) logax logy ,(4x)=3/2; 71) loga(16x)A08, pppoe); 72) flog, Gx) 1ogx+y2 =0; 73) [Slogg(-# =logg\x? ; 74) log,2-log,x+7/6-0; 75) Alogynvx *2logaxx?=3logy.x?; 76) logs,(3/x) +log3x=1; TD) (xlplogax+4xlogyx-16=0; 78) logax +(x-1)logax=6-2; 79) 31og,4+2log4,4+3l0g6,4=0; 80) log,(3/2)+logze=1; 81) log,216+logy,64=3; 82) 20log4Vx +Tlog 6.x? ~3l0g,9x7=0; 83) log,5+2log9s=-y?-y+2,75; 84) 1g2x>-20lgyx +1=0; 85) 2ogex-3logy(x/4)-11=0; 86) loggx+ jlogs(Sx)-2-0; 87) logy(9*~ +7)=2+1ogy(3*"! +1); 88) 1g(10x)+/gx-19=0; 89) 1g%(1/Gx-1)) +1g(x-1) =1g100; 90) (08.2 --adMlobaya*loggya 0g /q(ax)=0; 2>0, 071; > 0,ax#1; 92) |(log9x-I)/(logge-2logp%) =I; 93) logyg,x? *log, pV =2; 94) 10+3/(Alogsx-1)-13/(6logsx-5)=0; 95) (log3x-1)/logs(x/3)~2logy/x *logyx=3; 96) 1+2log,2log4(10-2)=2/logyx: 91) 2log,a+loga,a+3log,2, a= 4 97) 1 Hogy9(4x-11)=2logge 1 (4x2-19x +22); 98) floggx4 +4logy V2ix =2; 99) [I +loggx +/4logyx-2 =4; 100) Ylogo(9x?)log3(92) =logyx?; 101) ¥2{loga(x7/64)-1]@2 Hlogg8x) =log2x; 102) 1/{5-4lg(x+1)]=3-1/[1 +lg(x+1)}; 103) logs,(5/x) tlogex=1. 84 R. 1)100; 2)10;1000; 3)10*2¥?; 102; 4101; 102; 5) 2;32; 6) 1;1/100;1000; 7) 10; 8) 1og3(28/27);log310; 9) 0; 10) 3; 1//3; 11) 9;-9/10; 12) 4;2+2°57; 13) 2; 14) 4;1/8; 15) 2%V?; 16) 8; 22/3; 17) 10; YT0; 18) 1/2; y2; 19) 1,5; 1/25; 20) 1000/3;3000; 21) -4; 6-YT0/10; 22) 10;100; 23) 10!/3; 24) -1/2; 28) 10; 10; 26) V3; 5; 27) 10#5;10+? 28) 1/10; V0; 29) 10;10!9/13; 39) yTO/10°; 10; 31) -1000; 32) 4; 33) 100; 34) 0,2; y5; 38) 5: 36) (4+4/8)/45 3; 37) V5/5; 4/100; 38) 1/9;1;3; 39) 1/9 40) 7;49; 41)2; 42) 3; Lenya: 43) 100; 44) /2/2; 1; 4; 45) -1+/10; 9; 46) 10"!; 105; 47) 1071; 10/4; 48) 4; 49) 10; 50) 2°7;2; $1) -8; 19/10; 52) +5; 53) 1; 54) 1; 55) 104; 56) 10*¥7; 100; 1/100; 57) 1/10; 1/1000; $8) 1/10; 1;10; 59) 11/10; 111,01; 101; 4 + 60) +3; 61) 1/10; 1/1000; 62) 3;1+1/¥32; 63) 0,107; 64) 1/9; 3; 65) 4; 8; 66) 4/100; 67) 1; 1/16; 68) 9; 3°; 69) 54; 5; 70) 2; 29; 71) 1/2; 4; 2; 72) 1/9; 73) -325 -15 14) Yh; 8; 75) 18; 3 5 ~ 81) 4; V4 /2; 82) 1; 4; 1/4 VB; 83) (5; 1/2); 84) 10; 10/9; 85) 25; 1/2; 86) 1/55; 5; 3, 87) 1; 2; 88) 103; 10°; 89) 11; 1,01; 9) a 91) 24/3; a2; 92) Y2; 93) 4; aya; 94) 52/5: 5. 95) 1/3;9; 96) 2:8: 97) 5 27. Ecuatii logaritmice cu solutie unica S& se rezolve ecuatiile: 1) logyx=3~x; 2) xlogyx=18; 3) xlogy(x+1)=logy yx+7; 4) logy(x+2) 5) 3*=10-logyx; 6) x+2*+logyx=7; 7) x+3* +logy(x-2)=30; 8) 2 +loggx+3/? +log(x/2)=8; 9) logyr=4/(x+1); 10) logs(x+3)=3-x; logste-l)_logy(x+l) ; 76) 1/9; 1; 3; 77) 1/81; 3; 78) 1/4; 2; 79) 1/2; 1/8; 80) 1; 3; 11) 3x?~2x3 =1ogy(x?+1)-logyx; 12) 7 13) gIBS4-D_slogstrs3)_, 14) logg(x+1) +logy(x+1)+... Hlog,(x+1)+(n-1)=(1/2)" +(1/3)"+...+(I/ny*, nEN n= 2; 15) logyfix)=g(loggx), unde fix)=x?-29*1+290*1, g(x)=-x2+2ax-a?+2a, aER. R. 1) 22) 9; 3) 3; 4) 5; §) 2; 6) 2; 7) 3; 8) 2; 9) 3; 10) 2; 11) Se compati cea mai mare valoare a functiei ce apare in partea sting cu cea mai mic valoare a functiei ce apare in membrul drept; 1; 12) Se aduce ecuatia la forma BSED, slogste-1)_plosr(x+l), slosx*l) aici (monotomia lui 7*+5*) * rezultilogs(x-1)=log7(r+1). Fie y=logs(x-1). . Rezulti =5! +2 sau (5/7)+2/7=1 cu solufie unic’ y=1. 85 16) x2+1 +lgx=2; 17) x3-1+lg(x-1)=7; 18) 3x-log 1x=3; 19) x?-x+/g(x-1)=111; : 3 20)_x+3%44¥*1 sig(ax-1)=20; 21) 2 4x?-1 41g(x-3)=31; 22) x3 axs3* yx +lg(x-3)=151; 23) x2+x-logy(2-x)=2; 24) -x3-log | (x+1/2) 7 z 25) logy(2™**1 +2!-2* 44-9 +2" Hopa(2* +2"); R. 16) 15 17) 2; 18) 15 19) 115 20) 1; 21) 4; 22) 4; 23) 1; 24) 0; 25) Ecuatia este 1ogy2(2*+2*)2=2"+2"* +log,(2+2%) sau 2-242) =[logy(2%+2*-1)720 si deci 222*+2* 22, iar x=0. 26) x2+2(2Igx-T)x+3lg2x-16lgx+13=0; 21) x*+2(logy(x-1)-3)x +log4x-1)~6loga(x-1)+8=0, R. 26) 1; 10; 27) 2; 3. 28. Alte ecuatii logaritmice S& se rezolve ecuafiile: I. (Ecuatii exponential-logaritmice) 1 1,,,2, 43)? logge =logsx y x83)" 16, 2) 3.119857 42!85* 64; 3) ge tw falls 5) x28 7E-1SIE STO; 6) xVF =; 7) 0.182100; 8) x(l8E*74-9ler*1, a log20?-1) 9) x4 *48%=100; 10) (1/10)!820-2-18*2)-2¢ 46); 11) x!-48*=1/100; 12) x logyx+2 og32)_, 5 13) « =256; 14) x =9; 18) \x'® -243; 2 m 16) x28" 1003, 17) x'°8* 41/27; 18) x!°82* gx; 19) x'BA 23 Ceat 9), 2 7 4 20) 2°82 *1 O82 gg. 24) x'10%CRIS fe; 90) x3-86)-099, 23) x!M8*-108*; log —(2x) | 24) 1og,(3x'°®% +4)=2logex; 25) x VF =4; 26) (Wx)! Jog,2(7-1) 27) x! "89,2; 28) (VE) 9x) +1 Jogs3 , loas(9x) =5; 29) log,(2x*-?-1)+4=2x; 3 toe? 30) 15 a; 31) 16%? gy, 39) p12 OEE 33) Slr glee tagler*) -sl@e-1, 34) 2x l8t434 ler 5; 224 =f I 4 35) xl 822, 9 Beery Lx; 2, 2 36) |x-1 8!" =| x-1]3; 37) x*=x; 86 +4, 3, : 38) x'°82**4 59, 39) 3487#-!8x= 100/10; 40) x®*=100%; 41) {rou'sV2 logsvx*1 ~(1/2)logy(x?-1)_ 42) (1/9) 2_6r4 3, log 24 2, 44 2198807 “6 9) Plex 5 45) x!Bo%g 8", 46) aa? lt »), 10 10log x 47) x1°827* 1018; ggy 83 "897. yy xeVF =. |i VO; 50) 25185 x!85*_ 195, 51) 1018 4x!8t220; §2) x3-18200I2) 499, log —G-2) Aw; 43x VF =9; 3, 3, 53) Yet =x¥™; 54) +1) 8G) -100(¢+1); 55) x 8**5)3 = 195 *8*, 56) 3/8*=54-x; 57) loga(9-2")=10'82-*); 58) yig(-x) =lg\x? ; $9) 9x 8* 491x260; 1 2. 4 slog —(x?-%) 60) x7 1838, 61) 2¢ Bax “Me*=5, 62) qlee gl; 3) x? Veo nsi08ast, 2, Kc 3, 64) x3!8%210x2; 65) 318 x!8* 162; 66) x28°#-1 Sle -JI0; 67) x2'8*=100%, 2, = +1 2, 68) (x-Ip)# PH)-16U/5)-1 21; 69) 37 NB 956, 70) x28 *=10x3, logab R. 1) Se utilizeaza egalitatea a =b si deci (x + 3)°=16 cu ridicinile xp =d, log 8, lon.a ecuatia devine3 2'°8* +2'°8*-64 sau 2!°8*=16, De aici x=625; 3) 4*¥2; 4)1/100;100; 5) 1/10;10; 6) 134; 7) 1/10;1000; 8) 104;10; 9) 1/100;10; 10) 2/3; 11) 1/10;100; 12) /26; 13) 1/16;4; 14) 1/9;3; 15) 1/243;243; 16) 1/10; 10°79; 17) 3:27; 18) 1/2;4; 19) 1/8;64; X2 = -7 pentru care ecuafia data nu exista; 2) Se utilizeazd egalitatea a , cind 20) 2*¥5 ; 21) 1100; 22) 30;100; 23) ; 24) stV PE 4 95) 4: 26) 25;1/5; 27) 1/3;9; 28)¥626 ; 4 29) 2; 30) 1/3;1/15; 31) 24;2; 32) 1/2;1316; 33) 100; 34) 1; 10#¥'8C) 35) 17851;2; 36) 1/10;1000;2; 37) 1;-1; 38) 1/32;2; 39) 0;1;10; 40) 1/10;100; 41) 50;1/200; 42) 3; 43) 5; 44) 2:4; 45) 13a; 46) 2; 47) 15310; 48) 3;1/9; 49) 109451; 50) 4/100;5; 51) 1/10;10; 52)1/100;20; 53) 1; y27; 54) -9/10; 99; $5)1/105;1000; 56) 1000; 57) 0; $8) -10;-1; 59) 102 V035) , ig V 1877), 60) 1181;9; 61) 1;102V8O ; 6) 1;10; 63) 2; 3 64) 10; W105 65) 9;1/9; 66) 1/10;10; 67) 1/100;10; 68) 1/2;5; 69) 1/16;4; 70) 10); Lov 71) 18D 54 1)!8F 299%, 72) 28D 43 ¢¢-1/ 24-1; 87 Jogy(x?+1) 73) (x+1)™%+2x!0*1) 36741); 74) (x241)!°8 4x =5(x2+1); 75) (2432) 80-1 43¢e—1y/800? 930) a4¢e-1).. R. 71) 1;8; 72) 2;100; 73) e; 74) 2; 75) 2. 76) S& se arate c& ecuatia (2°+3)lgx=2*-3*lg?x+3 are solugii mai mici decit 10. (Ganga Izabela) R. Se aduce ecuatia la forma (2*+3)(Igx-1)=-3"ig2x<0 De aici Igr-1<0, di x<10 $i evident x>0. TT) S& se revolve ecuatia logy(n+2)=2+27+...+2"", nEN. R. Avem 2+22+,,.+2""1=2"-2 si ecuatia dati este echivalenti cu22""2=n+2. Aceasti ecuatie are solujia unick n=2, deoarece pentru n23, mEN are loc inegalitatea 22"-2> n+2, ce se demonstieaz4 prin inductie matematicd. Observarie. S& se rezolve in Z ecuatia x=log,(6x-8), R. Solujile sint x, =2, x,=4, Pentru x=3 ecuatia nu se verifick, iar pentru x25 rezult x>logg(6x-8), inductie. 78) Si se rezolve ecuatia a*-a*=2log,(x+Vx2+1 ), a€ [e,e). 79) S& se rezolve ecuatia Nogyy(27/39) 0g, a2) logy,(7/y2) 0, dack x,y,z € (0,1) saux,y,z€ fi ©). R. Ecuatia seduce 1a forma 2(logyyz*log,,¥*logy,%)=3 sau J log,yz=3/2. Dar Y logyz23/2 (Se adun’ inegalitijile log,,yz*logy,xy=2,...) cu egalitate dack x=y=z. 80) S& se rezolve ecuatia oslo aENaz2. unde {x} este partea intreag’ a pumérului real x. . R. Se cauti solutie x21. Fie Y kexcdat, KEN, Atunci [x]=a* si logglx]=k. Din ecuatie [loggr]=k, adick avem k1, x2+y21 pentru o& 1 > logy3-1 sau 4>3. Cum intervalul de mai sus din (**) are lungime mai mare ca unu, rezult’ c& exist’ in el cel pusin un p.€ N*. Deci Mer +) 3n*Py 2+) 21) 2, adicd exist x in aceastd intersectie pentru care au loc inegalitiile din (*). 85) Fie f:[2,co)+10, ©), flx) =logsx-logax. SA se arate c& f este inversabil’ si s& se determine toate numerele naturale n pentru care f1(n) = 2n. R. Pentru x > 2, logyx = 1, iar pe (1, o») functia g(x) = x2 - x este injectiv’. Deci fx) = (golog) (%) este compunerea a doud functii injective si deci injectiva. Fie y € (0, ©). S& aratim c& exist’ x © (2, on) astfel ca ffx) = y. De aicilogsx ~logax=y si loggr=(1+y1+4y /2, adick x=2*V1 +492 Dect F este surjectiva si in final bijectiva. Inversa este f"'(xy=20'*V1*42_ Din egalitatea f1(n) = 2n rezulth 2VT*4 an? (1), Cum n+1 2 yoann 2, avem2"*! > 214m 292, Dar 2" > n2, pentru n = 5, Deci 2"*! > 2n? pentru n = 5. Egalitatea (1) se verificd pentru n = 2. LL. 1) lo ,8=1/4-Slogy(1-2x2)4; 7D 18 (1-20) a : 2) Dlogs(x-2)*+(x-5)Plogy-73=2log,-29#(x-5)*logs(x-2); 3)10gy,2_?-2/3)=2-I/logy(2x?-1); 4)(2-4)*logg(x-1)-2loga(x-1)*=(x-4)? 10g, 14~2logys 116; 5)Sigr-ig288~ 318327 spoc4r2) 0,598 slo4n73, 5 6)lg(3x?+12x-+19)-Ig(3x+4) +log304=1 -0g 6/256 ; 2ig2+1ee~3)__-tog6(1/4); 8)1g(3x-11) log -- 2048=25-Ig(x-27); 1? ager yr Tge-6y 183 logisi6(1/4); 8)/g(3x-11) slog Ig(x-21) 9 188-18-5) =1 -J0g312/10g3¢3 “logs4/log 083: igyx*7 Ig? 10)loga(x2+7)=5 Hlogyx-6/loga(x+7/x); U)log, , 2x=1/4-3/logy(1-2x2)4; 12)3+1/loggy(x/2)=log,/2(75x/4-11/x); 13) (+4 logy(x+1)-Ce-A)loga(x-1)=Stog9(x?-1); 14) (-3)Plogy(x~1)+2logy_1V2 =(e-3)Plogy-12+2logyVx-1 5 15) 2log, V3 +(x-4)"logy(x-2)=(x-4)"log,-43 +2log3yx-2 5 16) logy -p4(6x?-5x+1)-Logy -gy(4x?-4-+1)=2; 17) logge 7(9+124+4x7) +10gy, 43(6x2+23x421)=45 18) [1 +logy asx +73 *logy 75x =1;19) J2-10g,9 =-V12 Nog; 20) loge (4-1/2)=logy-1 261); 21) 10R,3 962 ay gg (X2#3K7+2x-1) “logy, +10B7—25 22) log, 442? -9x+8)log, 1 (+1)=3; 23)lo0g, (242-6) =4; 24)logy_4,209-16x4)=2+ Mlogy(3~4x%); 25) (x+ lg *=xlg(2**1 +x); 26)x EP axel; 27)loga*™ R. 1122; 2)7/3; 12) 71/4; 13)4/3 22)3; 23)1; 24) 41/2. : ) 93/2; 4)5/4;5;6; 5)6; 6)-1;7; 7)9; 8)37; 9)29; 10)1;7; 11)1/2; 14)3/2;3;4; 15)8/3;5; 16)1/4; 17)-1/4; 18)25; 19)1/9; 20)1; 21)1; 29. Discutia ecuafiilor logaritmice cu parametru S& se rezolve $i discute ecuatiile logaritmice dup valorile parametrului real a: 1) 2log,a+log,,a +3log,2,4=0,a >0; 2) loggxlog,x=log,b, a,b>0, a,b¥ 1; 3) loggr+log at Bs X=27; 4) loggl4*x +3108,42,(4-8)-l0g,44(16~ 5) 2-log,a(1+x)=Blogg/-1 -log,a(x?-1)*; 6) 18 gy 4] -I ° 2 7) a2lek-18(6-). 23, g) gh VEH 4g! 183*_ 42,1. tog 2(2——4)=1; ) a ) a a a1; 9) log 0, axl, x=a!?, 1473; 2): x) =b; x)= 1/b; 3) dack a<0, xE@; dack a>0; a1, x=a°;,4) dack a<0, a=1, 222, x€ daci Ol, 4=22, x)=1/2; 7) dack a=0, xE¢; dac’ a=1, x€ (0,6); dacd a0, axl, x=2; 8) dack a=0, x€¢; daci a=1, x>0; dack 53", n=+1,43,45,...; dacd a#0, aX-1, x1 =3, 42 =1/3; 9) dack a0, a=1, a=2, xg; dack 03, x, =0-2, xy=a+2; 10) daci asl, a=V2, xE¢; dack a=2, x=3; dac& I2, xy=0-1, xy=a+1; 11) dack aGR,xE¢; 12) dack a>0, a#1, ; 13) dack a>0, axl, x=a; 14) dack |a|>1, |al #2, xj =-1, 29= +15 15) dack =1, xE(0,11U(1).3UG, ©); dack a>0, ax 1, x12 =30V5?; 16) dack a=2, x=-1; dack a#2, xEG; 17) dack a=1/3, x=1; dack av1/3, xEd; 18) dack a=2, x=-1; dack a#2, XE; 19) 1/2; 1; 3/2; 20) dack a<0, x=logy(1+¥I-a); dac’ O1, xE¢. 30. Sisteme de ecuatii logaritmice Si se rezolve sistemele : loggt-logyy=0 2) log pelea)? Hes x? -5y?+4=0 237-288 3) fo 4) (oe =27 3 Jogox-2logyx=3?*! xlogy3+loggy=y+logyx 6), vy *2lgx=3 eed { y-sige2 7 7) logy(x?+y2)=5 8) xy=40 { Dloggxtlogyy=4 (ye =4 a1 9) logyr+log,y=2 xPaya1d Hi) , log y(x-y)=1 logy(x+y)=0 13) 9 9*=81 Igx+y)?-Igr=21g3 15) ; Ip(x2+y?)-1=1g13 Ig@x+y) 1g (x-y) =31g2 172) ("on x28 19) , log,logolog,y=0 : logy9=1 21) (108-8 @)-250 vey ome 26 ; k-y 23) ; yx Ba x52 loggylogy(y-3x)=1; 25) ( logyx-log,y=8/3 wel 27) , 102-8&-Y) 05 Ig(@x-y)*lg(@+y)=1+21g2; 29) loggr+3"°8=7 x%=5)2; 31) , logy7-x)+loga(1/y)=-2 x?4y2=25; 33) 20x18) 7y!89* 91/5 loggx? Hlogy7y>=8/3 ; 35) | log. 92,% 108 94,93 108 (46;**108,48,9"4: 10) 12) 14) 16) 18) { 20) 22) 7) 26) 28) 30) 32) 34). 36) loga(x+y)-loga(x-y)=1 xP -yra1 xPaxyty2ea? log, x(a!) Hog, 1y(b!)=aly/3 ; Igx-lgy=1 x+y?=200 Igx+2lgy=-3 Igx?-Igy?=7 x9 =5x-4 log, 16=y a =32 IgGe-y)?=21g2 3° =576 log FO-=45 Igvelgy=lg2 xP ay?-5; S(logyx+log,y)=26 xy=64; en GYa12 gla Qy-x) 1, 3¢2log,,29X-1oB .9)=10 xy=81; Gry)?” Blogs(x+y)=x-y; logge loggxy) Tey? loga(x/y)-logyx logyy=0; 1ol*8@.59 + '=$/27 Ig(@x-y)+1g(@x+y)=2- 1255 37) 39) 41) 43) 45) sar 49) 51) 53) 55) 57) 59) 61) 118? ctopsixey) xPay?a65; loggr+logyy=1 +log49 x+y-20; yelgr=l x7=1/100 28-22 ogg( 1/2) 172=51083(9)) logy Hlogyx=5/2 xty=a2+a loggy=log4(xy-2) logox? +logs(x-y)=1 Joga(logyx) +log 1 (log 1 y)=1 3 aya glex_gley (4x)!84=Gy)'83 3 20x18" 47! wis log,y ~4logyx=3 ay=2 loga(2x-y)+log4(2x+y)=1 yPaa(x?—1) xPlyrytixa12 gent, =6 logy)? 10g, 211 =2 75) logy(x?+y%)=5 x4eyx?=104y 2logyx Hlogyy=4 2 yy? 1-Zlogyy ey =B1- ; ™L SN lS Jogyx*2logay=1 I +log,(1~3y/x)=1og,4 yx BY 2 52 79) , (1+2l0g},y|2)ogysylay] =1 loggylogy(y-3x)=1 { xey=2y3 20g | xy|%-Y)=1 logs |xy| Jog) xyj(«+y)=1 Dog -x( ay-2x+y+2) +logy sy(x?-2x+1)=6 Tog -x(9+5)-logy sy(x*4)=1 Jog; 4x0? 2y+1)*logy -y(x?+2e-+1)=4 83) { x+logyy=ylogy3 +logyx Jog} 4x(2y+1) Hlogy -y(2x+1)=2 logy 72 +logyx=2y +logay xlogy3 Hogay=y+logox 85) , logy 9(2x?-4x+y+1)=2 logy 12+log3x=y +loggy { x4y-3=a-a? logs(5+2x)logs(1+4y)-logs(3x-2y+7)=3 87) log(3x+2y) =2 Vy?-2x =y-x { logy (2x+3y) =2 88) 90) 92) 94) 96) 98) 100) 102) 104) 106) 108) 110) 112) 114) logyyxty +2) +logy j_(x+y)=0 11520 logay=log4(xy-2) loggx? +Hogq(x-y)=1 Mliny yn 92 aye 2-2 _9(t-yNi4 29 gle@y-x) 21 log, “log 2y=3/2 log,,2+log,y=3/2 x Miny y UM 2199 xy=10 loga(Igx+lgy)-loga(Igy)=1 logg(Igx-lgy)-loga(igy)=0 iy 2 +51gy)/2lgx-Igy>)=3 2gx+S/igy*=1,65 isxglsy=/54 Igx+lgy=2 Figx+diey-le4 -/r)=0 25 12557. 242 =8 logyx+logyy=2 log3x*logay =2-+log32 logg(x+y) =2 10! 8+) 50 Ig(x-y)+1e (x+y) =2-1g5, Igx+2igy=1+2ig5 3(igx-1)-2(lgy-Ig5)=0 89) { Vay -Vre =1 Ig(2x+3y-3)=1" 91) , 2logs(y+1) +logyy=logo(x/y-2) { 5+logo(y/x)=6/logy(x/y) 93) (ea tecelaye 2 95) wie fx +21g “y= ass 3(Igx - 1) -2(lgy -1g5) =0 aes '=1/100 99) varies ron og, 10+logyl0=5 IgxIgy=5/4 103), y+lgx=1 {53-1100 108) , logy a(y-2) +loga(1/y)=-2 { 2.2005 107) (loggx+iloggy)?=1og3(3x) +ilog3(3y) lagaelaseve (?=-1) : 109) , logyx+log,y=2 { 9-27-23 1) { logay tog ,2=1-log,2 10g, 32408 5-1 2. 113), y-logyx=1 { presi 115), xy=a2 te2xelg?y=S1g20?; az0 95 116) 118) 120) 122) 124) 126) 128) 130) 132) 134) 136); 138) 140) 142) 144) 96 loggx-log,y=1 loggx-logyy=1, Inx+Iny=1n(3/5) Inx+2iny=5 3inx-Iny=1 yz? any log3(x-2y) +log3(3x+2y)=3 35loggx+36l0g3)=99 Tog 4x-610B1 /3y=1 Ig(x?y?)-1-1g3 Ig@e+y)-Ig@-y) =31g2 loga(x-y)=5-loga(z+y) (igx-Ig4)/(igy-1g3)=1 Ig3x-y) +1g(x+y)=41g2 318) sogsx=7 Lx+ly=xty (igx)(gy+12)=1 5lex. =3iey Gn'83 =Gy)!85 logyx-logyy?=1 loggx-logyy=1 logg(xy)=3(loggx)(loggyy 4logg(x/y) =(loggx)/(loggy) Ig?x=1g?y+Ig7Gy) Ig2(-y) +(gx)(lgy)=0 logpy=loga(xy~2) loggx? +loga(x-y)=1 unr uy pny 123) 125) 127) 129) 131) 133) 135) 137) 139) { 141) 143) loggr+log,y=3/2 logyx+logyy=3/2 xtyem Inx+Iny=In(m-1) xPay?=34 Inx+loy=In15 logy 309) *¥#2=0 32° +172 18/xy 2°89 !98* 97 log3y-logyx=1 xtyedefy2+2 Igx-2ig2=1g(1+y/2) I lB? ed 21°83 _, Bre log, (xy) =logyx? PPE ay 03 “logyx+logsy=2+log37 loggix+y)=2 (g2)/2+(lgy)/2-Ig(4-Vx)=1 251 -125V¥ -0 Ig? +y?y=1g 1341 gx+y)-le (a=) =3g2 logyx = logyy +log4(4-x) loga(x+y)=log3x-logsy Jogg(xy) +3(loggx)/(logyy) =0 logg(t/y) -(loggx)(loggy) =0 8g) I y 8 81x 145) { logo (x+y) +2log3(x-y)=5 25g D2 29419 147) logyxlog,(x-3y)=2 148) Ipxlg(x+y)=Igyte-y) xy B27 ay52 layleleey) berets») 149) , logyygttlogyy-logdyg(eey)=1 150), x-y !8)-3¢c4y HOY agereyy { og3/2 1og3/2y “logy a(x+y)=0 Bxtys2Y a1 151) , loggx+loggy=2 152), logy jgx-logy p7y=1/6 { 3%-27=23 { (1/4) (2797 =5/6 153) 23**2¥ slogo(3x+2y)=18 154) 3% *Ysig(ey+1)=1 c-y)3E 2¢e4y) BE e3(e4y) 2X43 Y slogg(3x-y-1)=276 155) , log(x-2y-1)+logg(x-2y-1)=3 156), F=yy { (x+y)8@Y)<10 2%ax3 R. 1)(1,1), (4,2); 2)(5,2); 3)(3,9),(9,3); 4)(512, 1); 5)(1/(2log3-1),2/(logy3-1)); 6)( ¥10,4); 7)(4,4); 8)(10,4),(4,10); 9)(3,3); 10)((t# 1/0)/2,(-1/1)/2,1/2) 4-2); 11)((/5-1)/2, 3-¥3)/2);_12)(a//3,alY3) “dack a,b>0,a,b%1; —13)(1,2),(16,-28); 14)(100,10); 15)(9,7); 16)(10,1/100); 17)(10,8),(8,10); 18)(4,2); | 19)(3,9); 20)(3,1),(1/3,7/3); 21)(20,16); 22)(2,6); 23)(4,16); 24)(1,2),(2,1); 25)(1/4 ,64),(8,2); 26)(2,32),(32,2); 27)(7,3);. 28)(17,9); 29)(125,4),(625,3); 30)(3,27),(27,3); 31)(-1V3/2, V32); 32)(4,1)5 33) (9, \9)V9.9: 34)(1/8,64), (1/2, 1/4); 35)({a|®55, |aj7/5) dack ax0, |al #1; 36)(9/2,1/2); 37)(8,1); 36) (V5,-.5.0: 39)(18,2),(2,18); 40)(4,-1/2); 41)(1/10,2),(100,-1); 42)(2,10),(10,2); * 43)(2,1/6); 44)(2,4),(4,2); 45)(a?,a),(a,a) dack aE (0,1)UC1,);((a+1F,-(a+1)),((a+1),(a+1¥) ack @& -0,-2)U(-2,-1);@ dacd aE {-2,1}U[-1,0]; 46)(3,9),(9,3); 47)(3,2); 48)(5,1/2); 49)(64, 1/4); 50)(2,4), V2.2VB; 51)(1/4,1/3); $2)(2,8),(21-V4)/2,, (41-112); 53)(9.9),(9, 19); 54(50,05;49,95),(5,005;-4,995) 55)(V, 1: wai 56)(-1,4;-6,4),(3,5;3,4); 57)(5/4,3/2); 58)(5;-1); 59)(6,6);, 60)(2,2); 61)(2,1); 62)(1,9),(16,1); 63)(16,3),(1/64,-2); 64)(27,4),(1/81,-3); 65)(6,2); 66)(3,9); 67)(100, 1/100),(100,100),(1/100,100),(1/100,1/100); 68x=logpx, t=loga(y-1); 69)z-loggx, t=; 70)Se utitizeazX egalitatea x'°2®” =y'°88*; 71)S¢ aduce prima ecuatie la forma x?+inx=y*+Iny;(3,3), (-3,-3); 72)Se utilizeazi egalitatea loggclog,d=log,clog,d, a,b,c,d>0, a, b#1; (a+b, a+b); 78)8,Y5-1),(2,4). Senoteaxh a'4~3loggr+logs(y+1)/4; b70=3loggrlogs(y+1); 74) (+V10 ,-10),(+V5/2,5/2); 7 75)(4,4);" 76)(y2, V2); 77)(16,4); 78)(4,16); 79)((3+2V3)/2, (3-2¥3y2); 80)((S+V5)/2,(5-¥5)/2); 81)(-2,1); 82)(-2/5,2/5); 83)(1/(2log93~1),2/(2logy3-1)); 84)(1/(2-logy3),2/(2-logy3)) ; 85)dacd a>3 sau 21/2, y>1/3 (1/4 +(1/279 <(1/4)!/2 41/27)! = 1/241/3=5/6. Deci sistemul nu admite solyjia x>1/2, y>1/3. Dack x>1/2, y<1/3, atunci log 1xlog 1 (13)=4 de iloggt-l0B4 97)< 1/2-1/3=1/6 3. 67 a " si deci prima ecuajie a sistemului nu se verificl. Analog se analizeaz4 cazurile X<1/2, y<1/3 Si x<1/2,y>1/3. Se giseste ch x=1/2, y=1/3 este unica solutie a sistemului; 153)(2,-1); 154)(5/4,-5/4); 155)(25/3,5/3),(26/15,-49/30); 156) Sistemul este echivalent cuy=3%, y=-3logyx. De aici3™*=~3logox cu solufia unick x= 1/2 pentru care y=3. 31. Inecuafii logaritmice I. Si se rezolve inecuafiile: Dylogs(2=2) <0; 2)xlog 19(x? +x+1) <0; 3)logy(2x-1)> -2; 4)logy/3(5x-1) 20; . S)logs(6x+5)<1/3; 6)logy 1 (2x+21) <2; T)logy a(x2-Sx+6) > -1; 8)lg(x?-5x+7)<0; 9)logs(Sx?+6x+1)<0; 10) togsn(728) <0; 98 Uylog9,a(2 2-1; 12) 0g, ssa; log a> a st 14ylog( A) <-3; 1S)log a7 etc; 16)logy(x?-4x-5) <4: eae -x+1) $0; 18)logy(2-x-Wx2-1)>1; eX <0 20) logs(3x-1) <1; 21)logy p(2x+1)> -1; 22)log (5x43) > - a 23)logy(x?-3) 23; 24)logyg(x?-3x+2)< -1; 28) 08 (FS) >0, _ 26ylogs(+ 4) <0; 27) log a(S =) 5: 2eytopy Eh <1; 28) 10g 4(23)2-33 Wlogy YS -1; 3)logya(tx-?-4 <0; 32)log3|x-1| <1; 33) oe Do, 34)(x+1)logg(x+4) <0; 35)(x-3)logy (+8) 20; so 8 oy 3 AED 9, 38) («-6ylogs(x-3)>0; 39) —- 5 _ 59, 4) VEI 5, 230-2) logs? any (ax? (ost) o21 50; 42) aoe > >, a) HOA co 44)l0g3(2-x) $ 1/4; 45)1096,s(2-1) 29; 46)1089 20-1) >4; 47)logy(4-x) < 1/9; 48)log3(15-4*) >2; 49)logs(26-3*)>2; S0)log,(2**?-4*)<-1; X_ 5.9% 497<2: x41 _. 2: 51)logy(4*-5-2* +2) <2; 52)log, gS 25%) > -2; 53)logy(2** +2"*) <2logy!2; 54108, we *1_36%) > -2; 55)log3(34-32**! +3) <2logg7; 56)logg 20-1)>4; $7)2-1 “logy(x7 +33) 20; 1+3x x Pte +2. 58)l085/2( 22) <0; 59) logo, (473) <1; 60) ogp¢ ysl; enone 5, cnronantio =x) >0; omnes “x -x+1)>-3; 64) logy /9(2x+3)>0; 65)lopy(23) <0; 66) logs /g(2x?-x-3/8) 21; EN ogy AE<—F: 68) log, g(x? +2x-1) <1; 69)logg(x?-4x+3)<1; > dloggor+2). eS ay eS +7). ; 72) 20; aT? x Toa 5 a 4x5 logy p(1+x-¥22-4 ) log3(Vx2-9 -x+1/3) ay 23) a) 70) 75)(logys(¥x2-2 eee 76)(x2+x)logy(2-x-Vx?-1 20; logy(4 Merl +1)log3( 23)<0; 79) eee So, 0) aealesiooe a 8) (2+ 1logy(x? > cor 82) Genser xeaxel xox xe] ~ 2, z 2, ) 3x)log)(2*-1) <0; 84) (2*-2* log 1 3(3*-1) oe (3*-1)loga (x DL xo] x?-2x 2-3 2. 2. 85) GF Sylow s2*-2) . 4. sn & ~Dlosstx? 4D) loga(S -2x); 4)logy(2-x) og, )5(3-x2+2x); T)logs(2x2 +3) logy 7(3x-4); 14)logy p(x+5)?> log, (3-1)? 15)logs(x? +10x +24) <1og(6x+36); 16)log ;a(x?-3x+4) logy a(x? +2); 18)logy(x+4) logs(x+1); 22) Mogg(x-1) < Iogy(x+1); 23) 1Mlogy /3(x+3) < 1ogy 3 |x|; 24) ogy pvr+3 Igyz+1 ; aMogg(e+ie?-1 ) 10g 213" +1); 31)logs(3*-3) logg(2-34); * 34)logg,3(2*-3**!)> logy 3(2**1-3*"); 35)logg( 9% +7**!) < loge (Ot! +A, R. 29)(-00,2U((3+¥5)/2,=)-{0}; 30)(0,log32); 31)(1, 0); 32)[l0g)3, 0); 33)[log(V7-2) ,10g32); 34)(logy 46,0); 35)(-00,00). TIL. Sa se rezolve inecuaiile: T)log 1 3*-2) < logy ;35-log /3(*+2); 2)logq 2(4-x) = logy 92-logg 2(x-1); 3)logs(x+2)+log3(x-2) 2/3; 5)2log p(x-2)-logy y(x2-x#2)2 1; 6)logy(x-1)-logy(x+1)+ Mogyl(x+1)/(x-1)] >0; Tlogy(x?-3x+2) <1 +logy(x-2); 8) logs(x -3)+Flogs3 < Hogs(a? +6x+7); 9)logs(x+5)+2logs/1-3x> 1; 10)210g;9x<1 -flog, 9 x; 1) logo (x3 +8)-0,5logg (x7 +4144) < logy 9(x +58); 12)log,-y(2x-3) > log, -p(24~6x); 13)logg, (x? +75)-logg, (1-4) < -2; 14) log 1 5(2x+5) 1; 21) |1-1ogy9g3*| +| 10g, 933(¢-3)| >43 2 x 4 -1)-los2x: tary <* loga(x-1)-logox; 23)3(log 1 2X)/(2-log 1/2) 2 2log x1. R. 1)(2,3); 2)(1,2)UG,4); 32,5); 3,4 UG, ©); $)(2,6]; 6) (3,0); 7)(2,3); 8)(3,10]; 9)(-14/3,0); 10)UYE.N: —119(9.8); 129(2.3) 2778.4); 13)¢4,5)UL95.); 14)((-1+2/9TY/5 ,4); 15)(3,9/2); 16)(2,)(22,27); 17)(2,4); 18){-1,4); 19)G,5)5 20)(-2,-1)U(2, 0); 21)0,1) 19834, &); 22)(1,2); 23)(1/4,1/2]U[2, ©). TV. Sa se rezolve inecuajiile: - 22) 4logyx +logo(. x? 4x, 2 Di | 1080, sloge( ) <0; 2)l0gj plogs(x?-4) >0; 3) log loes=“1) 20; 101 xP+ 4) log :loga( 7)<05 Sloe yaloee> ys ; 6)log ;slogg(x?-5)>0; xPex logo slows(=) 20; 8) logo, slosy(=7)>0; 9) logy/310gy (x? -x-6) 20; 100g yploese? ma Llogglogy 2(2*-4*) <1; 12)logylogy s(x2-2) <1; 22, + 24: 13)1)!83!08136 415) 1, 14)(0,3)°8us!oe2(Gx Oe Mey 15)logs(1oga(2-log4x)-1) <1; 16)logslogsloga(2* -3-2* +10) >0; 1T)log7(1 +log) pX-loggt) <1; 18)logj .logzlog,_,9>0; 19)logslog,2log.2x4>0; 20)logylogy(4*-12) <1; 21)log},slogy 3*_| <0; 22)108) jlogq(x?-5) <0; x1 x? 2x. 23)100,slogq(~—5~) 20; 24)logylogy/3(2-x) <2; 25)logylogy(4"-3) <1; Ta selene i; 27)logy ploga(2*-1)>4; 28)log,logs(57*-5*+1) < 1; 29)logylog 1 a(2**!-2°*-1) $1; 30)log,log, /3(3%-3*) > 1; Re 1-4-3UB,)5 2-3,-VNUVS.9; 312,09); 4)(1.); $)3.41UL6.); 6)(-3, -VEU(V6.3); M38); 8(-02,-2); 9)((1-V29 Y/2;(1-V27 v2) (C1 +V27 /2;(1+¥29 72); 18)(1,2)U(4,); 1991.2); 20)(1og412,2]; 26)(0;1og3((1 +75 )/2)IUU,). V. S& se rezolve inecuajiile: 1) 1-2log jo(x+2)>log3(x-3); 2)loggx+logy(Vx -1) 2; A) log /3X+2log j /9(x-1) Slog 36; 5)log7x-log3710g3x>10g70,25; 6) 2logys(1 +x)(3 8) Flog 5"! +x) > logy /5(1/2); Mog yq(x+2N4 -a)+ Hlog ppt a) > Plogas2i 8) og, iq(x+1) > ~2logy /1g2+log, g(x? +3x +8); 9) logg(x+2)(x+4) +logy /3(x+2)< Hog at 10) 1083(-1)-Iogo, 564-1) >5-log(x-1)?; Hee ~x/4 P; 12)logjja(Vx2-3x42. +V3 +1) 1; 14) logge” > logt px+3ylogax +Tlog, (x/2)+3 15)ylogyax*4logg/e 1; 18)10g,20g9,2>loga,2; 19)log9x-log7 9(x5/4)-2010g9x+ 148 <0; 20)10g3(4~1)?-log p(X-1) > 5; 21) 1/2-+loggx-logy(5x) > log 3%*3); 22)logg(x?-x-6) +logy (x-3) < -log ae 23)log oe 10g, pz (**2)> log 24; 24)logprlogs(2x) logge togy(3x) = 0 25)logy(2-8) logy 264-1)> log 3; 26)loga(1+1/8)+H0g oll #8/4) 215 3, 2NLogy 364-1) “logy 6*1) #8 55-4) <1; 28) 3 tong fog > 1; PL ate Specie . a1 7 29)logayx ~2loggx > 2; 30) Slogsvi- glee ee> 1s 30g glo gx 3 32) los, Ve -2loggx> 1; 33)logsy -2logysx> 1; 34) log 7(3x?-21x+18)-2logyggt < 1+1/logy17; 35){logg(3x2-4x+2) Sadan! 36) logy(Vx2-4x +3) > log 9(——_*>»_ +1; yx 2 ay feed +1 37) log 3(V9x-x? +3)> logx(—__27_-3; V9x-x? 5-2? 42 38)logs(V2+x-x2 +4)>logys(———2>» ——) #2; Y2ex-x? +fi-x +3 39) log p(x? +4x+3) +logg(x+3) > -2logyl 1; 1 40) 2loggs(-x? +2x+3)- Slog fg 41> lopys(l/29; 41) log, x? 208)+ 4 08 5p tw> “Dosa 42)log3(2-x)-Blog 4(2-2) 25; 43)1083(6-x) ‘log, jg(6-2) 108327 20; 44)log2x-log, px < 12-3flog? px +logy(x/4) ; 103

S-ar putea să vă placă și