Sunteți pe pagina 1din 10

TEMA 2.

STRUCTURA ŞI CONŢINUTUL INFORMAŢIEI ÎN


CONFORMITATE CU SIRF
1. Cerinţele generale faţă de raportarea financiară.
2. Politicile de contabilitate, modificări în estimări contabile şi erori.
3. Componenţa şi conţinutul raportării financiare.
Acte normative:
- Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287 din  15.12.2017 (Monitorul Oficial al RM nr. 1-6 din
05.01.2018. Data intrării in vigoare: 01.01.2019.);
- IAS 8 Politica de evidenţă, modificări în estimările contabile şi erori, SNC „Politici contabile, modificări
ale estimărilor contabile, erori şi evenimente ulterioare;
- IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare, SNC „Prezentarea situaţiilor financiare”.
1. Cerinţele generale faţă de raportarea financiară.
Raportarea finaciară este o totalitate a indicilor privind activitatea economică a emtităţilor, care sunt
sistematizate în tabele speciale. Obiectivul raportării financiare este prezentarea informaţiei despre situaţia şi
rezultatele financiare ale întreprinderii, utilă unui cerc larg de utilizatori pentru adoptarea deciziilor economice.
Organele de reglementare în domeniul contabilității și raportării financiare în RM sunt:
1) Ministerul Finanţelor, care:
a) este responsabil de acceptarea IFRS, publicarea lor în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi de
plasarea acestora pe pagina web oficială a Ministerului Finanțelor. IFRS se publică în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova periodic, în dependență de volumul actualizărilor efectuate. IFRS și actualizările aferente se plasează pe
pagina web oficială a Ministerului Finanțelor în termen de o lună de la data recepționării acestora de la Consiliul
pentru Standarde Internaționale de Contabilitate;
b) este responsabil de elaborarea, aprobarea, publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și plasarea
pe pagina web oficială a Ministerului Finanțelor a:  
  – Standardelor Naţionale de Contabilitate;           
– indicaţiilor metodice, regulamentelor, instrucţiunilor și altor acte normative din domeniul contabilității și
raportării financiare;
– Planului general de conturi contabile;
– formularelor de documente primare și instrucțiunilor privind completarea acestora.
2) Comisia Națională a Pieței Financiare, organele centrale de specialitate pot elabora, în conformitate cu
standardele de contabilitate şi cu alte acte normative, reglementări contabile specifice anumitor ramuri,
domenii/sectoare de activitate, cu aprobarea acestora de către Ministerul Finanţelor.
3) Biroul Național de Statistică - colectează, stochează şi generalizează situaţiile financiare, raportul
conducerii și raportul auditorului etc.
Consiliul de contabilitate şi raportare financiară este instituit pe lîngă Ministerul Finanțelor pentru
dezvoltarea continuă și asigurarea perfecționării contabilității și raportării financiare.
Consiliul de contabilitate și raportare financiară este constituit din reprezentanți ai Ministerului
Finanțelor, Băncii Naționale a Moldovei, Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Biroului Național de Statistică,
asociațiilor mediului de afaceri şi celor profesionale, mediului academic din domeniul contabilității.
Regulamentul de activitate şi componenţa nominală a Consiliului de contabilitate și raportare financiară se
aprobă de către Ministerul Finanţelor.
 LC şi RF clasifică entităţile şi grupurile care sunt obligate să ţină evidenţa contabilă şi să raporteze situaţia
financiară. În scopul ținerii contabilității şi raportării financiare entitățile sunt clasificate în entități micro, mici,
mijlocii şi mari, iar grupurile în mici, mijlocii şi mari in dependență de 3 criterii: veniturile din vânzări, totalul
activelor şi numărul mediu al salariaților.
Tabelul 1 Categoriile şi criteriile de clasificare a entităţilor şi grupurilor
Categoria de entităţi/grupuri Totalul activelor Veniturile din Numărul mediu al salariaţilor în
vânzări, lei perioada de gestiune, persoane
Entitate: - micro < 5 600 000 < 11 200 000 < 10
-mică < 63 600 000 < 127 200 000 < 50
-mijlocie < 318 000 000 < 636 000 000 < 250
-mare > 318 000 000 > 636 000 000 > 250
Grup: - mic < 80 300 000 < 160 600 000 < 50
- mediu < 401 500 000 < 803 100 000 < 250
- mare > 401 500 000 > 803 100 000 > 250

1
Criteriile de clasificare a entităţilor prezentate în tabel nu se aplică (art. 4 alin. (9) din LCRF):
 organizaţiilor necomerciale şi reprezentanţelor entităţilor nerezidente;
 persoanelor fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător;
 persoanelor fizice care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei (notari, avocaţi, executori judecătoreşti,
mediatori, administratori autorizaţi) şi birourilor înfiinţate de acestea, precum şi cabinetelor individuale ale
medicilor de familie;
 entităţilor de interes public.

Respectiv, entitatea sau grupul este clasificat în categoria respectivă dacă la data raportării îndeplineşte cel
puțin două din cele trei criterii. Entitatea sau grupul trece dintr-o categorie în alta dacă, la data raportării, pentru
ultimele două perioade de gestiune, depăşeşte sau încetează să mai depășească limitele a două dintre criteriile
categoriei la care se atribuie.
LC şi RF defineşte clar entităţile de interes public şi presupune norme de reglementare a acestora. Este
completată şi lista activităţilor deja incluse (bancare, de asigurări, listate la bursă etc.) cu unele întreprinderi de stat
ce întrunesc criteriile entităţilor de interes public.
Componenţa entităţilor de interes public s-a lărgit prin raportarea la acestea a întreprinderilor mari care
sunt întreprinderi de stat sau societăţi pe acţiuni în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social.
Cerinţe distincte privind contabilitatea şi raportarea financiară pentru entităţile de interes public:
 ţinerea contabilităţii în partidă dublă şi întocmirea situaţiilor financiare conform IFRS (art. 5 alin. (4));
 contabilul-şef sau altă persoana împuternicită de organizarea şi conducerea contabilităţii entităţii de interes
public trebuie să deţină diplomă de studii superioare în domeniul economiei. Legislaţia aferentă domeniilor
specifice de activitate poate prevedea cerinţe suplimentare faţă de contabilul-şef al entităţilor de interes public
(art. 18 alin. (7));
 nomenclatorul informaţiilor ce urmează a fi prezentate în notă explicativă (art. 22) şi în raportul conducerii (art.
23).

Obligaţiile persoanelor responsabile pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară:



să asigure organizarea şi ţinerea contabilităţii în mod continuu din data înregistrării de stat a entităţii pînă la data
lichidării acesteia;
 să asigure elaborarea, aprobarea şi aplicarea politicilor contabile în conformitate cu standardele de contabilitate
şi alte acte normative;
 să asigure elaborarea şi aprobarea:
– planului de conturi contabile de lucru al entităţii, după caz;
– procedeelor interne privind contabilitatea de gestiune;
– formularelor documentelor primare şi a registrelor contabile;
– regulilor privind circulaţia documentelor şi tehnologia de prelucrare a informaţiei contabile;
 să asigure întocmirea completă şi corectă, precum şi integritatea şi păstrarea documentelor contabile;
 să organizeze sistemul de control intern;
 să asigure documentarea faptelor economice şi reflectarea acestora în contabilitate;
 să asigure respectarea actelor normative;
 să asigure întocmirea, prezentarea şi publicarea, după caz, a situaţiilor financiare în conformitate cu Legea nr.
287, standardele de contabilitate şi alte acte normative.
În funcție de categoria şi necesitățile informaționale ale entităților care aplică Standardele Naționale de
Contabilitate (în continuare – SNC), LC şi RF prevede 3 seturi de situații financiare:
 situații financiare prescurtate;
 situații financiare simplificate;
 situații financiare complete.
Tabelul 2 Modul de ţinere a contabilităţii şi de aplicare a standardelor de contabilitate
Categoria de entităţi Modul de Standarde de Situaţii Opţiuni
ţinere a contabilitate aplicate financiare
contabilităţii (SF)
Entităţi de interes public în partidă IFRS Conform IFRS -
dublă aprobate ordine
din 2018, 2019
Entităţi mijlocii şi mari în partidă SNC Complete
dublă conform SNC SF (IFRS)

2
Entităţi mici în partidă SNC Simplificate SF complete
dublă conform SNC (SNC)
SF (IFRS)
Entităţi micro, persoane fizice care în partidă SNC Prescurtate SF
desfăşoară activitate de dublă conform SNC simplificate,
întreprinzător, după înregistrarea SF complete
acestora în calitate de plătitori ai (SNC)
TVA SF (IFRS)
Organizaţiile necomerciale şi în partidă Indicaţii metodice Conform -
reprezentanțele ale entităților dublă aprobate de Indicaţiilor
nerezidente Ministerul Finanţelor metodice

Persoanele fizice care desfăşoară în partidă Indicaţii Fără în partidă


activitate de întreprinzător, până la simplă metodice întocmirea dublă
înregistrarea acestora în calitate de aprobate de situaţiilor SF prescurtate;
plătitori ai TVA, persoanele fizice Ministerul Finanţelor financiare SF
care desfășoară activitate simplificate;
profesională în sectorul justiției și SF complete
birourile înființate, precum şi (SNC)
cabinetele individuale ale medicilor
de familie

Organizaţiile necomerciale şi reprezentanțele entităților nerezidente țin contabilitatea în partidă dublă și


întocmesc situaţii financiare conform Indicaţiilor metodice aprobate de către Ministerul Finanţelor.
Persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, pînă la înregistrarea acestora în calitate de
plătitori ai taxei pe valoare adăugată, persoanele fizice care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției şi
birourile înființate de acestea ţin contabilitatea în partidă simplă în baza contabilității de casă, fără întocmirea
situaţiilor financiare, conform Indicaţiilor metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care
desfăşoară activitate de întreprinzător aprobate de către Ministerul Finanţelor.
Trecerea de la un set de situații financiare la altul se efectuează începând cu următoarea perioadă de gestiune.
 Entitățile prevăzute micro, mici şi mijlocii pot ține contabilitatea şi întocmi situații financiare în baza IFRS.
Potrivit LC şi RF entitățile mijlocii, entitățile mari şi entitățile de interes public întocmesc şi prezintă anual,
împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii.  
Raportul conducerii conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării şi a performanței activităților
acesteia şi prezintă o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfăşurate.
LC şi RF mai prevede obligativitatea auditului situaţiilor financiare individuale ale entităților mijlocii şi
entităților mari, ale entităților de interes public şi ale altor entități.
Entitatea prezintă, pe suport de hârtie sau în formă electronică, situaţiile financiare individuale, raportul
conducerii şi raportul auditorului proprietarilor (asociaţilor, acţionarilor, fondatorilor, membrilor) şi Biroului Național
de Statistică. Entitatea are obligația să prezinte situaţiile financiare individuale, raportul conducerii și raportul
auditorului, după caz, în termen de 120 de zile de la ultima zi a perioadei de gestiune (art.33 alin (3) din LC şi RF).
Data prezentării situaţiilor financiare se consideră data expedierii acestora prin poşta electronică, încărcării în
sistemul Depozitarului public al situațiilor financiare sau data depunerii la Biroul Național de Statistică.
Situaţiile financiare supuse auditului obligatoriu, raportul conducerii entităților respective şi raportul
auditorului se plasează pe pagina web a entităţii.

2. Politicile de contabilitate, modificări în estimări contabile şi erori


Potrivit SNC „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori şi evenimente ulterioare”
politicile contabile reprezintă principii, baze, convenţii, reguli şi practici specifice aplicate de o entitate la ţinerea
contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare.
Politicile contabile se selectează de către fiecare entitate de sine stătător şi se aprobă pentru fiecare perioadă
de gestiune de către administrator (responsabil pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară).
Entitatea nou-creată aprobă politicile contabile până la prezentarea situaţiilor financiare pentru prima perioada
de gestiune.
Politicile contabile se perfectează printr-un document de dispoziţie (hotărâre, dispoziţie, ordin etc.) emis de
către administrator şi se aplică tuturor subdiviziunilor entităţii începând cu prima zi a perioadei de gestiune

3
următoarei celei în care politicile contabile au fost aprobate. Politicile contabile ale entităţii nou-create se aplică de la
data înregistrării de stat a acesteia.
Politicile contabile se selectează de către entitate în baza sistemului de reglementare normativă a contabilităţii
care prevede diferite variante de recunoaştere, evaluare şi contabilizare a elementelor (obiectelor) contabile (de
exemplu, metoda de amortizare a activelor imobilizate, metoda de evaluare curentă a stocurilor, metoda de
recunoaştere a veniturilor din prestarea serviciilor).
Dacă sistemul de reglementare normativă a contabilităţii nu stabileşte metodele de ţinere a contabilităţii
referitor la un aspect (problemă) concret (ă), entitatea este în drept să elaboreze metoda respective în baza
prevederilor Legii contabilităţii şi raportării financiare, SNC şi altor acte normative.
În politicile contabile nu se includ procedeele cu o singură variantă de realizare întrucât acestea sânt unice şi
obligatorii pentru utilizare (de exemplu, componenţa şi modul de formare a costului de intrare a activelor imobilizate
şi circulante, modalitatea de reflectare a stocurilor în situaţiile financiare, modul de contabilizare a diferenţelor de
curs valutar reprezintă procedee cu o singură variantă de realizare şi nu trebuie incluse în politicile contabile).
Politicile contabile trebuie selectate şi aplicate în mod consecvent pentru fapte economice similare în cursul
perioadei de gestiune, precum şi de la o perioadă de gestiune la alta.
Modificarea politicilor contabile se permite doar în cazul în care aceasta:
1) este cerută de sistemul de reglementare normativă a contabilităţii;
2) are ca rezultat informaţii mai relevante şi credibile referitoare la faptele economice ale entităţii.
Nu se consideră modificări ale politicilor contabile:
1) aprobarea unei politici contabile pentru fapte economice care diferă ca esenţă de cele care au avut loc
anterior;
2) aprobarea unei politici contabile pentru fapte economice care nu au avut loc anterior sau care au fost
nesemnificative.
Modificările politicilor contabile se aprobă de către administrator.
Efectele modificării politicilor contabile aferente perioadelor de gestiune precedente se înregistrează ca
corecţii ale rezultatelor a anilor precedenţi, iar cele aferente perioadei de gestiune – ca venituri sau cheltuieli curente.
În funcţie de necesităţile informaţionale ale utilizatorilor entitatea poate aplica retroactiv modificările
politicilor contabile cu recalcularea indicatorilor situaţiilor financiare cel puţin a perioadei de gestiune precedente.
Aplicare retroactivă (retrospectivă) – corectarea recunoaşterii, evaluării şi prezentării valorilor elementelor
(obiectelor) contabile pentru perioadele de gestiune precedente.
Aprobat
Administrator
,,Crinela SRL”
_____________
01 ianuarie 202X
Ordin nr. 1
Cu privire la Politici contabile ,,Crinela SRL”pentru anul 20XX

I DISPOZIŢII GENERALE
1.1 Prezentarea entităti.
1.2 Cadrul legal
II PRINCIPII CONTABILIE
2.1 Fundamentarea politicilor contabile
III POLITICI CONTABILE ALE ELEMENTELOR SITUATIILOR FINANCIARE
3.1 Imobilizări necorporale
3.2 Imobilizări corporale
3.3 Investiții imobiliare
3.4 Deprecierea activelor
3.5 Stocurile
3.6 Creanțele
3.7 Numerar și echivalente de numerar
3.8 Cheltuieli anticipate
3.9 Capital propriu
3.10 Datorii
3.11 Veniturile
3.12 Cheltuieli
IV DISPOZIŢII FINALE
4
4.1 Impozit pe venit

I DISPOZIŢII GENERALE
1. 1 Prezentarea entităti.
a) Societatea cu Raspundere Limitata Crinela a fost înfiinţată şi înregistrată la Camera Înregistrării de Stat în
anul 01.10.20XX cu numărul de identitate 1077777777777. Sediul ,,Crinela SRL” a fost localizat în or. Chişinău
str. _______________, Republica Moldova.
b) Principalele genuri de activitate ce vor fi desfăsurate de ,,Crinela SRL” sunt :
 _______________________
 ______________________
 _______________________
 _______________________

1.2 Cadrul legal


a) Contabilitatea ,,Crinela SRL” se ține conform:
- Legii Contabilității și raportării financiare nr.287 din 15.12.2017;
- Standardelor Naţionale de Contabilitate, ordinul nr. 118 din 06.08.2013 privind aprobarea lor, publicat în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2013. nr. 177-181.
- Planului general de conturi contabile, ordinul nr. 119 din 06.08.2013 privind aprobarea lor, publicat în
Monitorul Oficial nr.233-237/1534 din 22.10.2013
- Alte acte legislative și normative, tinîndu-se cont de modificările și completările ulterioare.

II PRINCIPII CONTABILE
2.1 Fundamentarea politicilor contabile
a) Elaborarea politicii de contabilitate se bazează pe următoarele principii și convenții:
 principiul continuităţii activităţii,
 principiul permanenţei metodelor,
 principiul contabilităţii de angajamente,
 principiul necompensării,
 principiul prudenţei
b) Răspunderea pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare revine conducătorului
(administratorului) entităţii (art. 18 alin. (2) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287 din
15.12.2017). Funcția este exercitată de _______________________ IDNP ______________________
c) Contabilitatea asigură controlul şi reflectarea în conturile contabile a tuturor operațiunilor economice efectuate,
prezentarea informției operative şi întocmirea Situaţiilor Financiare în termenele stabilite, poartă răspunderea
pentru principiile metodologice de organizare a contabilității. Serviciul de contabilitate este asigurat de catre
companie specializata în organizarea şi tinerea evidentei contabile.
d) Politicile contabile şi modificările acestora se aplică prospectiv (pct. 6 şi 15 din SNC „Politici contabile,
modificări ale estimărilor contabile, erori şi evenimente ulterioare”).
e) Serviciul de contabilitate este asigurat de către companie specializată în organizarea şi ținerea evidenței
contabile.
f) Documentele contabile se păstrează pe suport de hîrtie (art. 17 alin. (2) din Legea contabilităţii şi raportării
financiare) sau/și format elecronic.
g) Faptele economice se perfectează prin formulare tipizate de documente primare şi centralizatoare.
h) Perioada de gestiune coincide cu anul calendaristic (art 24 alin. (1) din Legea contabilităţii şi raportării
financiare).
i) Situaţiile financiare se semnează de către conducătorul (administratorul) entităţii (art 18 al.(2) din Legea
contabilităţii și raportării financiare).
j) Situaţiile financiare se prezintă pe suport de hîrtie sau in formă electronica (art 33 alin. (1) din Legea
contabilităţii și raportării financiare).
k) Erorile contabile se corectează prin înregistrări contabile de stornare, inverse şi suplimentare.
l) Documentele financiar contabile vor fi păstrate pe suport de hîrtie şi format electronic conform prevederilor
“Indicatorul documentelor-tip şi al termenelor lor de păstrare pentru organele administraţiei publice, pentru
instituţiile, organizaţiile şi întreprinderile Republicii Moldova” aprobat de către Serviciul de Stat de Arhivă al
Republicii Moldova la 27.07.2016 si (art. 17 din Legea contabilităţii şi raportării financiare).
III POLITICI CONTABILE ALE ELEMENTELOR SITUATIILOR FINANCIARE
5
3.1 Imobilizări necorporale
a) Imobilizările necorporale se reflectă în contabilitatea financiară la costul de intrare , care cuprinde:
- valoarea de procurare sau create de sinestător;
- impozitele si taxele nerecuperabile în conformitate cu legislația în vigoare;
- costuri atribuibile intrării (de aducere a imobilizării necorporale în stare de lucru pentru utilizarea
acestuia după destinație) etc.
b) Duratele de utilizare a imobilizărilor necorporale se stabilesc în funcţie de modelul utilizării acestora şi
sînt prezentate în procesele-verbale de primire-predare.
c) Valoarea reziduală a imobilizărilor necorporale este nesemnificativă şi se consideră nulă.
e) Amortizarea imobilizărilor necorporale şi mijloacelor fixe se calculează prin metoda liniară (pct. 22 din
SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”).
f) Amortizarea imobilizărilor necorporale, mijloacelor fixe se calculează începînd cu data transmiterii
acestora în utilizare.
g) Derecunoașterea imobilizărilor necorporale se face conform cerințelor SNC pe fiecare caz în parte.
3.2 Imobilizări corporale
a) Imobilizări corporale cuprind imobilizările corporale transmise în exploatare, valoarea unitară a cărora
depăşeşte plafonul valoric prevăzut de legislaţia fiscală (pct. 4 din SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”).
b) Imobilizări corporale sunt reflectate în contabilitate la costul de intrare, care este egal pentru:
- mijloacele fixe create la întreprindere - la valoarea efectivă inclusiv impozitele nerecuperabile prevăzute de
legislația în vigoare.
- clădirile şi construcţiile executate în antrepriză sau regie - cu valoarea contractuală a obiectului, inclusiv
impozitele prevăzute de legislația în vigoare.
- mijloace fixe procurate contra plată de la alte întreprinderi şi persoane fizice.
- clădiri şi construcții- la valoarea de cumpărare plus cheltuieli legate de reparația şi aducerea acestora în stare
de lucru;
- mașini și utilaje- la valoarea de cumpărare plus cheltuieli privind procurarea acestora (asigurarea, taxele
vamale, impozitele si taxele nerecuperabile, cheltuieli de transport), cheltuieli de montare, instalare, experimentare,
etc.
- mijloace fixe procurate pe calea schimbului (barter)- cu valoarea activelor primite pe calea schimbului sau
predate pentru schimb;
- mijloace fixe primite gratuit- cu valoarea obiectelor stabilită în actele de primire-predare.
c) Duratele de utilizare a imobilizărilor corporale se stabilesc în funcţie de modelul utilizării acestora şi sînt
prezentate în procesele-verbale de primire-predare.
d) Valoarea reziduală a imobilizărilor corporale este semnificativă şi se consideră în dependentă de materiale
recuperabile ulterior (pct. 20 din SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”).
e) Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează prin metoda liniară s-au prin metoda unităţilor de
producţie după destinatia utilizării;
f) Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începînd cu data transmiterii acestora în utilizare;
g) Derecunoasterea imobilizărilor corporale se face conform cerintelor SNC pe fiecare caz în parte.
3.3 Investitii imobiliare
a) Investitiile imobiliare se reflectă în contabilitatea financiară la costul de intrare , care cuprinde:
- valoarea de procurare s-au create de sinestător;
- impozitele si taxele nerecuperabile în conformitate cu legislatia în vigoare;
- costuri de aducere a imobilizării corporale în stare de lucru pentru utilizarea acestuia după destinatie,
etc.
b) Pragul de semnificaţie privind delimitarea investiţiei imobiliare de proprietatea imobiliară utilizată de
posesor constituie 60%, etc din suprafaţa investiţiei imobiliare (pct. 6 din SNC „Investiţii imobiliare”).
c) Amortizarea investiţiilor imobiliare evaluate conform metodei bazate pe cost se calculează prin metoda
liniară (pct. 30 din SNC „Investiţii imobiliare”) s-au prin metoda unităţilor de producţie după destinatia utilizării;
d) Amortizarea investiţiilor imobiliare se calculează începînd cu data transmiterii acestora în utilizare
e) Costurile de ieşire a investiţiilor imobiliare se înregistrează ca cheltuieli curente (pct. 43 din SNC „Investiţii
imobiliare”).
3.4 Deprecierea activelor
a) Decizia privind deprecierea activelor se aprobă de conducerea entităţii (pct. 11 din SNC „Deprecierea
activelor”).
b) Pierderile din deprecierea activelor se contabilizează prin majorare/diminuarea directă a costului de intrare
(corectat) a activului depreciat.
6
c) Rezultatele deprecierii activelor se va face la sfîrsitul anului de raportare.
3.5 Stocurile
a) Contabilitatea stocurilor se ţine în expresie cantitativă şi valorică (pct. 10 din SNC „Stocuri”).
b) Entitatea aplică normele de consum al carburanţilor şi lubrifianţilor şi normele de parcurs al anvelopelor
pentru mijloacele de transport auto elaborate în baza normelor aprobate prin Ordinele Ministerului Transporturilor şi
Gospodăriei Drumurilor al Republicii Moldova nr. 172 din 09.12.2005 şi nr. 124 din 29.07.2005.
c) Materialele consumate la prestarea serviciilor se includ în costul serviciilor (pct. 19 din SNC „Stocuri”). 
d) Obiectele de mică valoare şi scurtă durată cuprind bunurile valoarea unitară a cărora nu depăşeşte plafonul
stabilit de legislaţie (pct. 6 subpet. 3) din SNC „Stocuri”).
e) Obiectele de mică valoare şi scurtă durată, valoarea unitară a cărora nu depăşeşte 1/6 din plafonul stabilit de
legislaţie, se decontează la costuri/cheltuieli curente, active imobilizate etc, în momentul transmiterii în exploatare
(pct. 51 din SNC „Stocuri”).
f) Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se calculează în mărime de 100% din valoarea obiectelor
diminuată cu valoarea reziduală probabilă la transmiterea acestora în exploatare.
g) Producţia în curs de execuţie se determină prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare;
i) Costurile de producţie se repartizează între produse cuplate proporţional valorii de vînzare probabile a
fiecărui produs (pct. 18 din SNC „Stocuri”).
l) Stocurile se evaluează în lei moldoveneşti prin recalcularea valutei străine la cursul de schimb al BNM
stabilit la data întocmirii declaraţiei vamale (pct. 26 din SNC „Stocuri”).
m) Stocurile ieşite se evaluează prin metoda identificării specifice
n) Inventarierea elementelor contabile se efectuează în termenele prevăzute în anexa 5 (art. 16 din Legea
contabilităţii și raportării financiare).
3.6 Creanțe
a) Creanțele sunt definite în termen după aspectele economice.
b) Creanţele compromise se decontează la cheltuieli curente prin metoda directă (pct. 37 din SNC
„Creanţe şi investiţii financiare”).
3.7 Numerar şi echivalente de numerar
a) Entitatea înregistrează elementele contabile în baza contabilităţii de angajamente (art. 6 lit. (b) din Legea
contabilităţii și raportării financiare).
b) Documentele de casă, bancare şi de decontare se semnează de către conducătorul (administratorul) entităţii
(art. 11 alin. (13) din Legea contabilităţii şi raportării financiare).
3.8 Cheltuieli anticipat
a) Cheltuielile anticipate cuprind valoarea anvelopelor, acumulatoarelor procurate separat de mijloacele de
transport, formularele cu regim special, valoarea activelor transmise în leasing financiar şi alte costuri
suportate în perioada curentă, dar care se referă la perioadele viitoare.
b) Cheltuielile anticipate se decontează la costuri/cheltuieli curente prin metoda liniară (pct. 8 din SNC
„Cheltuieli”).
3.9 Capital propriu
a) Capitalul propriu cuprinde capitalul social si suplimentar, rezervele, profitul (pierderea) nerepartizat al
perioadei de gestiune si al celor precedente, alte elemente.
b) Capitalul social al ,,Crinela SRL” este în mărime de ________ lei.
c) Capitalul social nu se modifică pînă la primirea unor noi fondatori sau introducerea unor schimbări în statut.
d) Capital propriu este gestionat conform statutului întreprinderii, conform SNC şi legislatiei în vigoare.
e) Profit sau pierdere anului de gestiune nu este reflectabil.
3.10 Datorii
a) Datorii pe termen lung şi curente sunt reflectate în contabilitate la sumele care trebuie să fie plătite.
b) Datoriile aferente creditelor si împrumuturilor bancare primite sunt reflectate în bilant, tinîndu-se cont de
dobînzile aferente plătii la finele perioadei de gestiune.
c) Veniturile anticipate se decontează la venituri curente în mod uniform (pct. 64 din SNC „Capital propriu şi
datorii”).
d) Entitatea nu constituie provizioane.
3.11 Veniturile
a) Veniturile se reflectă conform SNC „Venituri”
3.12 Cheltuieli
a) Cheltuielile se reflectă conform SNC „Cheltuieli”
IV DISPOZIŢII FINALE
4.1 Impozit pe venit
7
a) Impozitul pe venit se recunoaşte ca o cheltuială şi se include în pierderea curentă.
b) Calcularea și achitarea impozitului pe venit se efectuează conform regimului de impozitare aplicat în modul
general stabilit, art 541, lit b, capitolul 71 , din Codul Fiscal al Republicii Moldova.

3. Componenţa şi conţinutul raportării financiare


Componenţa situaţiilor financiare individuale (art. 21)

Situaţii financiare individuale

Complete Simplificate Prescurtate

 bilanţul;  bilanţul;  bilanţul prescurtat;


 situaţia de profit şi  situaţia de profit  situaţia de profit
pierdere; şi pierdere; şi pierdere
 situaţia modificărilor  nota explicativă. prescurtată;
capitalului propriu;  nota explicativă.
 situaţia fluxurilor de
numerar;
 nota explicativă.

Modul de întocmire a noilor formate de situaţii financiare individuale complete


Aspecte generale
 situaţiile financiare complete se întocmesc conform formatelor tipizate anexate la SNC „Prezentarea
situaţiilor financiare” (în continuare – SNC „PSF”);
 întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare complete cuprind următoarele etape:
- efectuarea lucrărilor premergătoare întocmirii situaţiilor financiare cum ar fi: inventarierea generală a
activelor, capitalului propriu şi datoriilor, decontarea cheltuielilor şi veniturilor anticipate aferente perioadei de
gestiune, determinarea şi reflectarea diferenţelor de curs valutar, întocmirea înregistrărilor de corectare,
determinarea cotei curente a activelor imobilizate şi datoriilor pe termen lung, închiderea conturilor de gestiune
etc.;
- completarea formatelor situaţiilor financiare;
- întocmirea notei explicative la situaţiile financiare;
- aprobarea, semnarea şi prezentarea situaţiilor financiare;
- reformarea bilanţului.
Bilanţul
Bilanţul prezintă poziţia financiară a entităţii şi include informaţii aferente soldurilor existente la data
raportării privind: activele; capitalul propriu; datoriile.
Generalităţi
 nu se admite compensarea reciprocă între elementele de activ şi pasiv;
 la data raportării entitatea determină cota curentă a activelor imobilizate şi a datoriilor pe termen lung care se
reflectă în bilanţ, respectiv, în componenţa activelor circulante şi/sau datoriilor curente;
 creanţele, numerarul şi datoriile în valută străină se recalculează şi se reflectă în bilanţ conform cursului oficial
al leului moldovenesc la data raportării;
 activele sînt prezentate în bilanţ în ordinea creşterii lichidităţii acestora, iar datoriile în baza creşterii
exigibilităţii;
 prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de destinaţia acestora (de exemplu,
avansurile acordate pentru procurarea activelor imobilizate se reflectă în componenţa acestor active indiferent
de termenul de acordare a avansurilor);
 dacă un activ sau o datorie are legătură cu mai mult de un element din structura bilanţului, relaţia sa cu alte
elemente se prezintă în nota explicativă la situaţiile financiare (de exemplu, o imobilizare corporală procurată
parţial din subvenţii şi parţial din surse proprii, un împrumut sub formă de obligaţiuni pentru care s-a prevăzut
o primă de rambursare, o majorare de capital la o valoare mai mare decât valoarea nominală a acţiunilor
corespunzătoare etc.).
Reguli de bază:
Situaţia de profit şi pierdere
8
Situaţia de profit şi pierdere caracterizează performanţa financiară a entităţii pentru perioada de gestiune şi
conţine informaţii privind: veniturile; cheltuielile; rezultatele financiare.
Generalităţi
 situaţia de profit şi pierdere se întocmeşte în baza clasificării cheltuielilor după destinaţie (funcţii);
 indicatorii se determină în baza rulajelor conturilor de evidenţă a veniturilor şi cheltuielilor;
 toţi indicatorii se reflectă cu total cumulativ de la începutul perioadei de gestiune;
 veniturile şi cheltuielile aferente aceloraşi operaţiuni economice se recunosc în aceeaşi perioadă de gestiune în
baza contabilităţii de angajamente;
 în cazul în care în perioada de gestiune nu au fost înregistrate venituri, dar au fost suportate cheltuieli, care
trebuie recunoscute în conformitate cu SNC „Cheltuieli”, acestea se prezintă în situaţia de profit şi pierdere în
perioada de gestiune în care au fost suportate. Dacă în perioada de gestiune au fost înregistrate doar venituri care
trebuie recunoscute în conformitate cu SNC „Venituri” şi nu au fost suportate cheltuieli, acestea trebuie
prezentate în situaţia de profit şi pierdere în perioada de gestiune în care au fost cîştigate;
 veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare sînt prezentate în situaţia de profit şi pierdere în cadrul
următoarelor categorii:
- venituri şi cheltuieli ale activităţii operaţionale,
- venituri şi cheltuieli financiare,
- venituri şi cheltuieli din operaţiuni cu active imobilizate şi excepţionale.
Reguli de bază
Situaţia modificărilor capitalului propriu
Situaţia modificărilor capitalului propriu caracterizează existenţa şi modificarea elementelor capitalului
propriu în cursul perioadei de gestiune şi conţine informaţii privind:
Generalităţi
 capitalul social şi neînregistrat;
 primele de capital;
 rezervele;
 profitul (pierderea);
 rezervele din reevaluare;
 alte elemente de capital propriu care nu se includ în celelalte categorii ale acestuia.

Sold la sfîrşitul = Sold la + Majoră – Diminu


perioadei de începutul rile ările
gestiune perioadei de
gestiune
Situaţia fluxurilor de numerar
Generalităţi
Situaţia fluxurilor de numerar caracterizează soldurile şi fluxurile de numerar pentru perioada de gestiune şi
conţine informaţii privind:
 numerarul;
 numerarul în expediţie;
 documentele băneşti.
Reguli de bază
 în situaţia fluxurilor de numerar se reflectă soldurile şi fluxurile:
- numerarului în monedă naţională şi valută străină (inclusiv numerarul legat) în casierie, în conturi curente şi
alte conturi bancare (de exemplu, acreditive, carduri bancare),
- numerarului în expediţie care include numerarul depus în casieriile băncilor, oficiilor poştale sau transmise
încasatorilor pentru înregistrarea ulterioară a acestora în conturile curente ale entităţii sau pentru
transmiterea către beneficiari,
- documentelor băneşti care includ timbrele taxei de stat, mărcile poştale, biletele de călătorie achitate, biletele
de tratament şi odihnă achitate etc.;
 în situaţia fluxurilor de numerar nu se reflectă:
- mişcarea internă a numerarului (de exemplu, ridicările în numerar de la conturile curente, deschiderea
acreditivului, alimentarea cardurilor bancare ale entităţii, transferarea numerarului de la un cont curent
la altul, procurarea/vînzarea valutei străine),
- tranzacţiile care nu generează fluxuri de numerar (de exemplu, operaţiunile pe bază de barter, convertirea
datoriilor în capitalul social, calcularea şi decontarea amortizării şi pierderilor din deprecierea activelor
imobilizate etc.);
9
 situaţia fluxurilor de numerar se întocmeşte în baza contabilităţii de casă, conform căreia numerarul este
înregistrat la sumele efectiv încasate/achitate în/din casierie şi conturi bancare, iar documentele băneşti – la
valoarea documentelor băneşti efectiv intrate/ieşite;
 situaţia fluxurilor de numerar se întocmeşte conform metodei directe, potrivit căreia intrările şi ieşirile de
numerar se determină în baza datelor din conturile de evidenţă a numerarului;
 în scopul verificării corectitudinii calculului fluxului net de numerar din activitatea operaţională entitatea
poate utiliza metoda indirectă prin care profitul sau pierderea este ajustat(ă) cu efectele tranzacţiilor care nu
au natura monetară, amînările ori angajamentele de plăţi sau încasări în numerar din activitatea operaţională
trecute sau viitoare şi cu elementele de venituri şi cheltuieli asociate fluxurilor de numerar din activităţile de
investiţii sau financiară;
 elementele situaţiei fluxurilor de numerar sînt prezentate separat pe tipuri de activităţi ale entităţii care
cuprind: activitatea operaţională, activitatea de investiţii şi activitatea financiară;
 diferenţele de curs valutar se înregistrează distinct în situaţia fluxurilor de numerar.

10

S-ar putea să vă placă și