Problemele globale ale umanităţii – test de maturitate al comunităţii internaţionale.

Oamenii s-au confruntat mereu cu probleme, inițial au fost mai mici, dar odată cu dezvoltarea
rapidă din secolul XIX – XX, problemele au devenit mai mari și deja rezolvarea lor a devenit o
chestie comună. Problema unui stat poate deveni problemă mondială, de exemplu cutremurul din
Japonia, sau războiul din Libia.

Dintre probleme cele mai importante sunt cele ecologice (epuizarea resurselor limitate,
ocrotirea oceanului planetar, poluarea atmosferei, despădurirea, etc) probleme demografice
(asigurarea populației cu produse alimentare, mortalitatea infantilă, etc) probleme energetice,
menținerea păcii (dezarmare, focul nuclear, energia nucleaza, razboaie, zonele de conflicte
teritoriale), hazardurile naturale, etc.

Sistemul relațiilor internaționale este anarhic, dar de la o vreme se încearcă să se formeze

structuri suprastatale cu scopul reglementării anumitor probleme, de exemplu: ONU format în 1945,
Uniunea Europeană formată în 1958, OPEC în 1965 și altele. După cum știm, statele puternice sunt
acele care formează condițiile jocului sau fac așa ca în final să aibă mai multe beneficii/priorități.

Majoritatea problemelor sunt rezultat a procesului rapid de „modernizare” și procesului de

globalizare. Pozitiv este faptul că oamenii pot avea multe și ieftin, partea negativă e că există o
interdependență între state, ceea ce se întâmplă la un colț al globului poate influența în mod direct pe
altcineva în alt colț, de exemplu ca rezultat a inundațiilor din Taiwan a crescut prețurile la utilajele
electronice pe care ei le produceau, în special HDD (hard disc pentru calculatoare).

Oamenii, mai corect statele, au format o ordine mondială care este ”corectă” pentru moment,
însă această ordine nu-i universal valabilă din cauza imperfecțiunii oamenilor și această ordine este
în detrimentul altora care nici nu sunt luați în seamă în relații internaționale, acestea sunt în special
statele din lumea a treia. Statele dezvoltate devin mai bogate, iar cele slabe mai sărace, aceste
decalaje duc la o vulnerabilitate a sistemului relațiilor internaționale și așa probleme cum ar fi:
terorismul, rasismul, maladiile, etc.

În prezent se încearcă se se ajungă la un drept universal, dreptul de a nu muri de foame,

fiindcă ar fi destul de uman/moral ca oamenii să ajută pe cei ce mor de foame fără nici un pretext
politic sau interes economic.

Hazardurile sunt probleme de ordin natural, oamenii mai rar pot prevedea anumite cataclisme,
ei doar se pot găti de ele din timp și asigura populația, însă niciodată nu-i exclus că aceasta ar afecta
și statele înalt dezvoltate, de exemplu: uraganul Sandy din toamna anului 2012 care a fost în SUA, a
afectat grav economia Statelor Unite, pagubele estimate ar face cât 8 PIB-uri a Republicii Moldova.

Pentru a rezolva problemele din diferite domenii se organizează Summit-uri, conferințe

internaționale, se semnează rezoluții și acorduri, însă acestea pot fi ușor încălcate, de exemplu
bombardarea Kosovo sau a Libiei – ar avea vreun drept moral/politic ca alte state să implice în
treburile interne ale altui stat? Probabil că da, atunci când ești foarte puternic și nimeni nu-ți poate
zice nimic.

Problemele globale sunt o chestiune foarte sensibilă, fiindcă ajutorul acordat unor state foarte
des sunt politizate și se uită de umanitate. Sunt organizații la nivel mondial, cum ar fi Crucea Roșie,
Amnesty Internațional, Organizații religioase care apără drepturile omului, ajută medical și umanitar
cei care chiar au nevoie de aceasta, fără un interes politic sau economic. Aceste organizații ar fi cel
mai bun exemplu că problemele global pot fi hotărâte, însă nu toate.

Concluzionând cele spuse, putem afirma că problemele globale ale umanității este un test de
maturitate a comunității internaționale fiindcă se pune la încercare comunitatea internațională.
Soluționarea problemelor deja a devenit o chestiune nu doar statală ci interstatală și efecitatea
soluționării problemelor este strâns legată de ”gradul maturității” comunității internaționale.

Eu consider că chiar și în existența unor probleme globale statele se vor implica doar atânci
când aceste probleme îi afectează, fiindcă natura existenței unui stat e legat de bunăstarea poporului
său și nu a problemelor altor popoare. Opțiunea de a ajuta pe cineva este una opțională și nimeni nu
poate obliga un stat să ajute pe cineva sau nu. De exemplu Rusia foarte des acordă ajutor cu scopul
de ași căpăta prestigiu pe arena internațională.