Peritonita infectioasa felina
felina)
Agent etiologic:
virusul peritonitei infectioase feline
Alphacoronavirus I, genul Alphacoronavirus,
subfamilia Alphacoronavirinae, familia
Coronaviridae
Epidemiologie
Receptivitatea maxima o au pisicile tinere,
invarsta de 6 luni la un an si este mai putin
frecventa la pisicile de peste 5 ani. Alte feline
receptive: lei,leoparzi, jaguar,pume,gheparzi
si rasi.
Surse de infectie:
pisici infectate, care devin purtatoare cronic.
Tulpinile de virus cu proprietati enterice(tipul
I) sunt eliminate prin fecale, iar tulpinile
invazive(tipul II) sunt eliminate si prin saliva,
urina.
Infectia se face pe cale oro-nazala, iar
replicarea virusului are loc in celulele
mononucleate ale epiteliului tractusului
respirator superior sau in epiteliul intestinului
subtire.
Boala este mai frecventa in colectivitati, unde
difuzeaza foarte repede (morbiditate pana la
75%).
Incidenta bolii este mare in lunile de toamna
si iarna.
Patogeneza
Dupa patrunderea in organism, virusul se
replica in eritrocite, se elibereaza in lumenul
intestinal si se elimina prin fecale sau este
fagocitat de macrofagele locale. Dupa
fagocitare, virusul se replica in limfonodulii
regionali si determina viremia cu diseminarea
virusului in organe-tinta. In aceasta faza, dup
ace produc un raspuns imun celular energic,
diseminarea si boala sistemica vor fi prezente.
Daca raspunsul celular este slab, replicarea
virala continua, apar o viremie secundara si
boala sistemica.
Panleucopenia felina (parvoviroza
Agent etiologic: virusul panleucopeniei feline
Feline panleucopenia virus; FPLV, genul
Parvovirus, subfamilia Parvovirinae, familia
Parvoviridae
Epidemiologie
Receptivitate: pisicile, felinele din gradinile
zoologice(dezvolta enzootii grave transmise
de pisicile domestice), unele specii de
Mustelide (nurci, dihori), Procyonidae (raton),
Viveridae (Vivera zibetha). Receptivitatea
maxima: pisicile tinere in varsta de 3-6 luni
Surse de infectie:
animalele bolnave, la care virusul se gaseste
in sange, in toate organele irrigate, in
continutul intestinal, in urina si este eliminat
in mediul extern prin toate secretiile si
excretiile
pisicile convalescente, dupa trecerea prin
boala, elimina virusul prin fecale si urina timp
de 6 saptamani
Contaminarea
directa: coabitare pisici sanatoase cu cele
bolnave
indirecta: apa, alimente, obiecte contaminate,
custi de transport, personal de ingrijire,
personalul sanitar-veterinar
Cai de patrundere:
digestiva
respiratorie
-percutanata(rar-insecte hematofage)
Este o boala contagioasa, produce cea mai
mare mortalitate la aceasta specie.
Imbolnavirile apar in orice sezon, dar cele
mai grave epizootii au fost observate in lunile
de vara.
Patogeneza
Virusul patruns in organism are tropism
pentru tesuturile limfatice si maduva
hematogena si determina un proces de
leucopenie severa. La nivelul intestinului,
Afectarea masiva a vaselor produce o
coagulopatie intravasculara diseminata acuta.
Leziunile vasculare induse de complexele
imune si eliberarea locala de molecule
vasoactive si chemotactice din macrofage,
limfocite si alte celule, duc la extravazarea
serului si constituentilor acestora, rezultand
forma caracteristica de peritonita infectioasa.
Contactul timpuriu virus-macrofag
influenteaza rezistenta. Unele pisici pot fi
genetic rezistente la virus, alte tulpini de virus
se pot dezvolta slab sau deloc in macrofage,
dar pot infecta enterocitele si cauzeaza o
enterita coronavirala si nu forma sistemica a
bolii. Astfel, pisicile care au raspuns celular
puternic si imunitate umorala, dezvolta forma
exsudativa a bolii, iar cele cu imunitate
umorala si raspuns celular partial fac forma
neexsudativa a bolii.
Tablou clinic
Perioada de incubatie: variabila, uneori pana
la un an.
Forma acuta(exsudativa, efuziva, umeda,
clasica)
lichid ascitic in cavitatea abdominala in
cantitate diferita, lichidul la punctie este
galben citrin, bogat in proteine
semne de peritonita exsudativa
febra
dispnee si/sau tahipnee
la palpatia abdomenului, nu prezinta durere
evolutia poate fi de mai multe saptamani->
moarte
Forma cronica(uscata, neefuziva,
neexsudativa, granulomatoasa) se manifesta
in functie de localizarea leziunilor viscerale:
stare generala modificata
anemie
ebra persistenta
nistagmus
pozitii anormale ale capului
tulburari de comportament
convulsii
pareze membre posterioare
simptome diferite in functie de localizarea
virusul actioneaza asupra celulelor cu rata
ridicata de multiplicare din profunzimea
criptelor. Fenomenul de scurtare a
vilozitatilor este rezultatul direct al leziunilor
initiate de virus asupra celulelor si are ca
rezultat aparitia diareei. In absenta factorilor
celulari de aparare, germenii de asociatie
determina leziuni gastrointestinale.
La femelele infectate in perioada de gestatie,
virusul invadeaza uterul, traverseaza placenta
si infecteaza fetusii. In organismal fetusilor,
acesta traverseaza bariera hematoencefalica,
infecteaza cerebelul si alte tesuturi
componente ale SNC si determina avorturi,
fatari premature, modificari
teratologice(hipoplazie cerebelara si
hidrocefalie).
Tablou clinic
Perioada de incubatie in infectia
experimentala: 2-6 zile, iar in infectia
naturala: 4-6 zile pana la 12 zile.
Forma supraacuta (rar intalnita, evolutie
rapida, foarte grava)
animalele aparent sanatoase in ajun, gasite
moarte dimineata
durata bolii: 10 ore
cele in viata: abatere profunda, ferba,
adinamie, decubit sterno-abdominal,cap
sprijinit pe membrele anterioare
mortalitate 100%
Forma acuta (obisnuit intalnita in conditii
naturale, simptomele se instaleaza brusc)
hipertermie
sindrom de febra
stare de prostratie profunda
tulburari digestive: regurgitatii, vomituritie,
apoi vomitari si semnele enteritei- la inceput
constipatie, apoi diaree rebela cu fecale
lichide, de culoare galbuie, foarte urat
mirositoare, numarul defecarilor 20-30/zi
slabire
deshidratare
epuizare
abdomen supt
pozitie cifozata
proceselor granulomatoase (ficat, peritoneu, horipilatie
rinichi, SNC) deplasare grea
localizarea oculara (independenta sau in mieunat frecvent, slab, stins
asociere cu alte localizari): uveita anterioara polidipsie
bilaterala, irite, iridociclite, mioza, scaderea la palparea zonei gastrice- sensibilitate marita
presiunii intraoculare + febra, abatere, conjunctivita
deshidratare dupa cateva zile temperatura corporala scade
manifestari nervoase (independenta sau in brusc, hipotermie
asociere cu alte localizari): incoordonare tren Examen hematologic: leucopenie pronuntata,
posterior, pareze progresive pana la ataxie numarul leucocitelor poate sa scada sub
generalizata, hiperestezie, incontinenta 6000/mm^3
urinara, covulsii, torticolis, mers in manej, in ultima faza a bolii: slabire, hipotermie,
modificari de comportament pierderea elasticitatii
Forma asimptomatica durata bolii: 1-4 zile
enterita persistenta agonie scurta-> moarte 95%
vomismente pisicile la care leucopenie nu scade sub
Modificarile hematologice evidentiaza in 1500/mm^3 se pot vindeca si raman imune
ambele forme leucocitoza asociata cu toata viata
neutrofilie. In evolutiile supraacute se Forma nervoasa coexista cu simptomele
constata neutropenie. La pisicile infectate gastrointestinale:
apare o anemie de tip normocrom si pareze/paralizii unul sau mai multe membre
normocitar. In peste 50% din cazuri: meningita
hematocrit sub 24%, numarul de eritrocite sub crize epileptiforme
5 mil./ml, hemoglobina 8g/dl. tetanii
mioclonii
Tablou anatomopatologic moarte
Forma exsudativa: Forma subacuta
peritonita serofibrinoasa accentuate diaree persistenta sau alternari de constipatie
ascita cu lichid urat mirositor, abundant, si diaree
limpede, de culoare galbena si consistenta Forma atipica/avortata mai putin grava
gelatinoasa, coaguland la aer hipertermie
viscerele abdominale-acoperite de un exsudat inapetenta
fibrinos ndispozitie trecatoare
Forma neexsudativa (pe seroasele organelor regurgitatii
abdominale, uneori si pe cele toracice) vomitari
numerosi noduli albiciosi cu diametrul 0,5-3 diaree
mm dureaza 1-2 zile, intra in covalescenta si se
vindeca
Diagnostic
Se bazeaza pe coroborarea datelor Tablou anatomopatologic
epidemiologice, morfoclinice si de laborator. cadavrul-deshidratat si anemic
Pentru evidentierea anticorpilor specifici in uneori conjunctivita, jetaj, ulcere linguale si
serul pisicilor infectate: imunofluorescenta, pneumonie
ELISA, imunodifuzia, imunofluorescenta leziunea de baza: inflamatia difuza, acuta a
indirecta si RT-PCR ileonului si a jejunului, apar de culoare rosie-
Pentru detectarea virusului in materiile fecale visinie
si identificarea animalelor purtatoare si
excretoare de virus: RT-PCR
Profilaxie
Masuri generale
control serologic al pisicilor nou achizitionate
evitare contact pisoi intarcati cu animale
adulte
conditii de intretinere optime
evitare stres
dezinfectii periodice
control serologic periodic
Masura spercifica: s-a izolat o tulpina
atenuata de virus PIF,administrata pe cale
intranazala incepand cu varsta de 7 saptamani,
rapel dupa 4 saptamani, apoi annual
Combatere
izolare animale bolnave
nu exista tratament specific
Forma umeda: punctie lichid ascitic si
rehidratare
Forma uscata: tratamentul difera in functie de
localizarea procesului infectios- localizare
oculara: colire cu glucocorticoizi
La pisicile supuse chimioterapiei prelungite
pot aparea procese tumorale maligne
administrare solutii cu electroliti pentru
rehidratare
antibiotice cu spectru larg(combatere
suprainfectie)
steroizi anabolizanti (mentinere masa
corporala si contracararea efectelor catabolice
ale virusului)
pisicile cu uveita: instilatii cu acetat de
prednisolone 1% sau injectii subconjunctivale
cu acetat de metal prednisolon
mucoasa intestinala: inflamatie catarala,
hemoragica sau crupala si ulcere
limfonoduri mezenterice: tumefiate,
hiperemiate
splina: marita cu infarcte hemoragice
congestii si degenerescente hepatice si renale
maduva osoasa: rosie-inchisa si semifluida
Diagnostic
Se bazeaza pe coroborarea datelor
epidemiologice, morfoclinice si de laborator.
Pentru confirmare-examene de laborator:
virusologic(detectare virus in fecale: ELISA,
reactia de hemaglutinare, microscopie
electronica si izolare pe culturi celulare)
histologic
serologic(identificare anticorpi specifici-
seroneutralizare, reactia de inhibare a
hemaglutinarii)
hematologic
Profilaxie
Masuri generale-greu de aplicat
asigurare de conditii de igiena stricte: igiena
hranirii, a locului de odihna, spalare si
dezinfectare periodica a vaselor de hrana si
apa, schimbarea periodica a asternuturilor
Imunoprofilaxia: vaccinuri inactivate prin
formol sau preparate din virusuri vii, atenuate
In Romania:
Panleucovac-H (vaccin heterolog, inactivat,
contra panleucopeniei feline) incepand de la
varsta de 6 saptamani, 1 ml, sc sau im, rapel
la 3-4 saptamani, imunizari de intretinere
anual
Fellocel (pentru pisici sanatoase contra
panleucopeniei infectioase) 1 ml, im sau sc,
cele in varsta de peste 9 saptamani-doza
unica, cele sub 9 saptamani-repetare doza la
varsta de 9-12 saptamani, apoi anual
Fellocel-C.V.R (contra panleucopeniei,
rinotraheitei si calcivirozei la pisici) 1 ml, sc
sau im, cele in varsta de peste 9 saptamani-de
2 ori, la 3-4 saptamani, cele mai mici de 9
saptamani-inoculare la fiecare 3-4 saptamani
pana la varsta de 12 saptamani, apoi rapel
anual
Nobivac Tricat (contra panleucopeniei,
rinotraheitei si calcivirozei la pisici, vaccin
viu) 1 ml, sc sau im o doza, de la varsta de 9
saptamani, cu rapel dupa 3 saptamani

Combatere
izolare si tratare animale bolnave
tratament specific, simptomatic si igieno-
dietetic
tratament antiinfectios cu antibiotice si
chimioterapice: cloramfenicol si teramicina
30-50mg/kg/zi, 3-4 zile, pe cale digestiva,
streptomicina 50mg/kg/zi, 4-5 zile po, pentru
evitarea vomismentelor: apa cloroformata 1%
cu 15 minute inainte
tratament simptomatic: antidiareice,
rehidratante (ser glucozat 25%-5-10ml po),
cardiotonice (oleu camforat), vitaminoterapie
(vitamina A,B,C etc)
tratament igieno-dietetic: dieta severa, fara
apa, lapte, carne etc, doar ceaiuri si lapte
acidofil sau lactoferment, pisicile bolnave se
vor tine in locuri incalzite si ferite de curenti.