Pasteureloza septicemica Pneumonia progresiva a oilor

Etiologie: Etiologie:
Forma septicemica a pasteurelozei Agentul etiologic este un virus exogen,
rumegatoarelor mici este produsa de neoncogen din familia Retroviridae, genul
Pasteurela haemolytica biotipul T, serotipurile Lentivirus, denumit virusul Maedi-Visna.
3,4,10 si 15, care reprezinta specia Pasteurella Virusul are particularitatea de a ramane
trehalosi. integrat mult timp sub forma de „provirus” in
genomul celulei gazda.
Epidemiologie:
Sunt receptive ovinele de toate varstele, dar Epidemiologie:
cele mai frecvente cazuri de imbolnavire se Pneumonia progresiva afecteaza oile si
inregistreaza la miei dupa intarcare, colectati caprele adulte in varsta de 3-5 ani.
si transportati in ingrasatorii. Sursele de Sursa principala de virus este reprezentata de
infectie sunt reprezentate de oile adulte si animalele purtatoare de virus din focar,
uneori de alte mamifere si pasari bolnave ori contaminate pentru cele din jur, indiferent sa
purtatoare de germeni. exprima sau nu modificari clinice, ce elimina
virusul prin secretia glandei mamare si
Tablou clinic: secretiile pulmonare. Transmiterea se mai
Forma septicemica acuta: frecventa la miei, poate realiza prin sange, sperma, ovule,
debuteaza cu febra, tulburari generale grave si embrioni. Infectia se realizeaza pe cale
moarte rapida. De asemenea se constata respiratorie in caz de contact strans.
respiratie dispneica, jetaj, salivatie, tuse,
edeme in regiunea submandibulara si o Patogeneza:
atitudine fixa, rigida. Evolutia bolii este de 5- Patruns in organism virusul de replica lent in
7 zile. interstitiul pulmonar sau in celulele sistemului
Forma respiratorie subacuta-cronica: se nervos central. Prin replicare virusul
intalneste la tineret dar si la adulte si determina o intensa proliferare a tuturor
evolueaza ca o pneumonie benigna, cu componentelor structurale ale pulmonilor, o
dispneee, tuse, jetaj mucopurulent, inapetenta, encefalomielita demielinizanta si o
pozitie rigida, mamite, artrite exsudative, hiperplazie limfonodara regionala. Acest
edeme declive, caderea lanii, avorturi si raspuns evolueaza cronic, care in cazul fromei
tulburari digestive. Evolutia este lunga de „maedi” se manifesta prin fibroza pulmonara.
cateva saptamani si se termina fie prin
vindecare, dar animalele raman tarate, fie prin Tablou clinic:
moarte. Perioada de incubatie este foarte lunga de la
cateva luni la 2-3 ani.
Anatomopatologic: Forma respiratorie (maedi) evolueaza lent,
In formele acute, leziunile sunt de tip toxico- insidios timp de 3,6 sau chiar 18 luni.Se
septicemic, insotite de pneumonie lobara cu caracterizeaza prin slabire progresiva, apatie,
localizare in special in lobii apicali si cardiaci. cifoza, tahipnee, dispnee grava, murmur
In ficare focare de necroza de culoare vezicular inasprit, tahicardie si eventual jetaj
galbena.Se observa de asemenea inflamatia seromucos. Animalul isi pastreaza totusi pofta
hemoragica a mucoasei abomazale. de mancare pe toata durata de evolutie a bolii.
In formele subacute-cronice, cadavrul este Oile gestanta pot avorta sau sa dea nastere
casectic si predommina leziunile de unor miei debili.
bronhopneumonie fibrino-necrotica. Forma nervoasa(visna) se caracterizeaza prin

Diagnosticul:
Evidentierea pasteurelelor in frotiurile din
leziuni ca si izolarea lor din pulmon, ficat,
maduva osoasa atesta pasteureloza.
Este recomandabila testarea patogenitatii
pentru soarece a tulpinilor de Pasteurella
multocida izolate. Pasteureloza acuta la oi se
poate confunda cu antraxul, dizenteria,
enterotoxiemia anaeroba, iar la miei cu
streptococia.
Prognosticul:
Favorabil exceptand fromele acute grave si la
animalele tarate.
Profilaxia:
Masurile generale de profilaxie vizeaza
respectarea regulilor de igiena, alimentatie
rationala, evitarea supraaglomerarilor si a
altor factori favorizanti.
Combaterea:
In cazul aparitiei imbolnavirilor se recurge la
izolarea si tratarea oilor bolnave. De
asemenea, se inlatura factorii incriminati ca
favorizanti. La oile bolnave se pot utiliza cu
bune rezultate antibioticele si sulfamidele,
fiind recomandabile tetraciclinele si
penicilina, administrate intramuscular sau
intraperitoneal. Tratamentul antiinfectios
trebuie insotit de regim igienodietetic
corespunzator.
In unitatile contaminate cand boala are
tendinta de permanentizare se poate recurge la
vaccinarea de necesitate, fie cu vaccin
antipasteurelic polivalent, fie cu autovaccin
inactivat. In cazul ingrasatoriilor, se
recomanda vaccinarea cu doua saptamani
inainte de intarcare.
tulburari locomotorii exprimate prin pozitii
anormale ale capului, tremuraturi ale buzelor,
ataxia trenului posterior, parezii si paralizii. In
evolutia bolii se intalnesc exacerbari si
remisiuni dar se sfarseste intotdeauna mortal.
Anatomopatologic:
In forma respiratorie pulmonii sunt destinsi si
foarte grei. La palpare se sesizeaza o
consistenta buretoasa, elastica. Limfonodulii
sunt hiperplaziati, cenusii albiciosi si
slaninosi pe suprafata de sectiune.
Histologic, se constata hiperemie asociata cu
ingrosarea septurilor interalveolare, ca
rezultat al infiltratiei lor cu mononucleare si al
proliferarii celulelor septale si hiperplazia
tesutului limfoid in jurul bronhiilor si al
venelor pulmonare.
In forma nervoasa nu se constata leziuni
macroscopice evidente, sunt vizibile doar
leziunile microscopice. In sistemul nervos
central este evidenta infiltratia de limfocite si
plasmocite in ependim si paraependimal,
pentru ca de aici sa progreseze in tesutul
nervos.
Diagnosticul:
Aceasta boala se suspicioneaza pe baza
datelor epidemiologice, clinice si
anatomopatologice si se confirma prin
examen de laborator. Pentru confirmarea
infectiei cu virusul maedi-visna se urmareste
evidentierea anticorpilor serici, izolarea
virusului si a modificarilor histopatologice.
Testele utilizate in mod obisnuit in prezent
sunt imunodifuzia in gel de agar, testul
ELISA- indiresct, imunoflorescenta indirecta
si amplificarea genica(PCR).
Testul de imunodifuzie in gel de agar este cel
mai frecvent utilizat, raspunsul predominant
de anticorpi precipitati detectat in mod
obisnuit este directionat fata de gp.135 si
p.35. Este specifica, reproductibila si
necostisitoare dar necesita experienta in
citirea rezultatelor.
Profilaxia:
Supravegherea pasiva se bazeaza pe
achizitionarea de animale numai din regiuni si
efective indemne de boala, carantina
profilactica pentru animalele nou introduse in
unitate, utilizarea acelor de seringa a si a
instrumentarului de uz veterinar si zootehnic
dezinfectat, dezinfectii profilactice etc.
Supravegherea activa se realizeaza prin
examen serologic utilizand testul ELISA sau
imunodifuzie in gel de agar la ovinele in
varsta de peste 12 luni. Animalele reactionate
pozitiv se elimina din efectiv nemafiind
folosite la reproductie. Animalele in varsta de
peste 12 luni destinate reproductiei ramase in
exploatatii dupa eliminarea cazurior pozitive
se testeaza de 2 ori la interval de 3 luni.

Combaterea:
Boala este notificabila si supusa masurilor de
carantina. In focar animalele bolnave se
izoleaza imediat, se sacrifica si se aplica
dezinfectii reiguroase.